Universul, ianuarie 1907 (Anul 25, nr. 1-29)

1907-01-14 / nr. 12

Calendar pe anul 1907 Ortodox «Imb&ta, 13 Ianuarie. — Martiri Emil și Stratonic CarolSe Sâmbătă, 26 Ianuarie.—Polycarp Ras. soarelui 7,43. Ap. soar. 8,14 București 13 Ianuarie. Pentru dezertori și nesupuși Poșta nera adus zilele astea 2 scrisori, una din Rusciuc alta din Capitală, în cari suntem rugați a interveni pe lângă ministerul de razboiü in favoarea unui număr destut de însemnat—după cât se spune in aceste scrisori — de dezertori și nesupuși cari, cu toată amnistia acordată de M. S Regele ezită de a se întoarce în țară. Motivul ezitării e de ordine socială. " Dezertorii și nesupușii de care e* vorba, sunt oameni în virstă cheie—27 de ani, însurați și au câte 2—3 copii. Dacă s’ar întoarce în țară, ei ar urma să fie incorporați, neavând încă virsta de 30 ani împliniți. Ce s'ar face în acest caz soțiile și copiii lor, căci toți sunt oameni fără avere, cari își susțin familiile cu munca brațelor. Situațiunea lor e un adevărarea. Pentru înlăturarea greutatei, fiecare din cele două scrisori, propunea o soluțiune. In,una, ministerul de răsboiu era rugat să ia disposițiunea ca dezertorii și nesupușii cari se găsesc în aceste condiții (însurați și, eu,copil),să fie trecuți de-adreptul in reservă, deși nu au virsta cerută. In cealaltă era rugat ministrul să treacă pe acești dezertori și nesupuși in trupa cu schimbul, impăcându-se astfel amândoue interesele: pe de o parte îndeplinirea datoriei, pe de alta salvagardarea interesului familiar. Potrivit cererea ce ni se făcuse, ne am adresat imoralului minister de războiu, 'naințând și o potițiune semnată de câțiva părinți •ii unor asemeni dezertor , ce ni ce trimesese cu una din scrisori. Răspunsul dat de minister la demersul nostru e următorul: Despre trecerea în rezervă a dezertorilor și nesupușilor însurați și cu copii, nu poate fi Vorba, căci s’ar călca legea. In ce privește trecerea lor în trupa cu schimbul,ministerul nu poate lua o măsură in bloc. Tot ce se poate face, este ca fiecare din dezertori și nesupușii ce se găsesc in această pozițiune, individual, după ce se va prezenta la corpul sau depozitul respectiv să prezinte ministerului cereri din partea soțiilor,împreună cu actele doveditoare de căsătorie, de naștere ai copiilor și că sunt in viață, in urma unor asemeni cereri și pe temeiul actelor doveditoare. POLITICA EXTERNA Campania electorala în Germania Campania electorală în vederea apropiatelor alegeri ale Reichstagului teste pe cit de vieți atât și de interesantă. Nici odată insă alegerile parlamentare nu au, pasionat mai mult opinia' publică din Germania și cu drept cuvint, căci nicî odată de la 1870 încoace guvernul imperial nu s’a găsit in față unei 'sitiuțiiiui' mai grele și mat, critice. in toate taberne se desvoliă*7racta'tivitate; febrilă. Centru, in deosebi, întrebuințează toate antidadele pentru a atrage alegători in partea lui dn Berlin d. Ersberger,deputatul catolic care a început lupta în potriva administrațiu viei Coloniale și care prin destăinuirile lui sensaționale și atât de bine documentate a stârnit furtuna ca in cele din urmă a dus la disolvarea Reichstagului,iie numeroase cuvințări în care reia toate casselele de acuzațiuni si le întărește prin noul dovezi. Pe malurile Rhmului și în Bavaria propaganda electorală și-a mutat sediul din localurile de întrunire in biserici. Din anvors se rostesc marie discursuri electorale, preoții sunt acei ce recrutează mai multe voturi pentru candidații centrului Conservatorii fac tot ce pot pentru a ține piept coalițiunei de nemulțumire i ce au stârnit prin politica lor egoistă și interesată. Liberalii slabi ia număr duc o lupta molatică din care se întrezărește parcă că au conștiință de rolul ciudat și anormal pe care îl joacă in momentul de față. De sceiariști nu mai vorbim. Ei lupta cu înverșunarea lor obicinuită ?i au un teren de lupta cu atât mai întins cu cât pretutindeni in toate straiele societăței- politică guvernamentală Și mai ales cea personală a împăratului a provocat nemulțumirii și serioase îngrijiri Chiar guvernul care de obiceiti nu se amestecă direct în luptele electorale ia pe cât ii este cu putință parte la bătălie. Cancelarul principele de Bulow a publicat o lungă scrisoare I în care explică părerile sale asupra situațiunei și conjură națiunea să nu susție centrul și socialismul care prin aspirațiunile și tradițiunile lor urmăresc o politica ce nu poate duce decât la disolvarea imperiului, la nimicirea supremației lui în lume. D. Dernburg, noul director colonial, cutreeră Germania și face pe la societățile de geografi și pe la camerile de comerț conferințe asupra problemului colonial, cari nu sunt decât o justificare a departamentului său și un răspuns la atacurile centrului. Iar ministrul de interne a dat o circulară funcționarilor invitându’i să voteze la viitoarele alegeri și făgăduindu-se tot concursul și toate înlesnirile pentru a putea exercita in liniște drepturile lor de cetățeni. Din toate aceste discuții, lupte și măsuri nu es la iveală cu claritate decât două lucruri deopotrivă înministerul va putea decide trecerea in trupa cu schimbul Aducem acestea la cunoștința dezertorilor și nesupușilor precum și a părinților cari ni s'au adresat, pentru ca să știe cum trebue să procedeze. grijitoare pentru guvern: întâii la încercarea lui de a opune blocului socialisto-catolic un puternic bloc compus din conservatori și liberali nu a reușit și al doilea că sforțările lui de a da un caracter național luptei de azi, de a înfățișa alegătorilor pe vrăjmașii lui ca pe vrăjmașii patriei însăși, au fost și ele cu desăvârșire zădărnicite. Națiunea a restabilit adevăratul caracter al luptai, a înțeles fără greutate că conflictul nu e național ci constituțional și prin urmare cei ce vor merge la urnă vor arăta dacă se mulțumesc cu politica împăratului, politica autoritară și reacționară sau dacă voesc să lase Parlamentului influența hotăritoare in conducerea națiunei, vor arăta acest lucru și numai acest lucru, ori cari ar fi diversiunile pe care guvernul ar încerca să le mai creeze pentru a tulbura spiritele sau pentru a denatura Înțelesul împrejurărilor. Era de altminteri firesc ca tactica guvernamentală să nu reușească. Guvernul german a urmărit o politică atât de protivnică cerințelor unui mare stat modern încât nu putea sa nu ajungă in strâmtoarea fără de scăpare în care se află astăzi. In timpurile în care trăim guvernele nu pot da popoarelor o guvernare sănătoasă decât dacii represintă aspirațiunile democratice, dacă urmăresc o politică care să fie seamă de nevoile crescânde ale maselor populare Pentru a putea, însă cu o viață parlamentară urmări o asemenea politica, un guvern trebue mai întărit de toate sa se sprijine pe un mare partid democratic Ori guvernul german prin atitudinea lui a făcut tot ce i-a stat în putință spre a împiedeca crearea unui mare curent liberal-democratic în Germania Intradever. Bismarck a început prin a se servi de partidul național-liberal ca de un partid al imperiului impotriva conservatorilor și a catolicilor cari representau aspirațiunile particulare ale diferitelor regiuni sau clase din Germania. Punând acest partid in serviciul unui imperiu cum el îl concepea, adică a unui imperiu reacționar și despotic, partidul liberal a ajuns repede a pierde cu desăvârșire orice caracter înaintat, orice culoare democratică și fala! toate siprilele liberale din Germania Tab părăsit și au trecut in rândurile socialiste. Pe urmă liberalii ne mai fiind destul de puternici. Bismarck și-a întors privirile in spre altă parte , ales centrul catolic, adică forța reacționară pri definiție și prin esență ca sprijin al politicei sale și prin această atotputere dată forțelor reacționare, cancelarul de fer a osândit Germania la alternativa a două politice extreme, una conservatoare care nu se mai posta și alta socialistă care nu se poate încă La mijloc e un deșert pe care principele de Bulow se trudește degeaba azi să clădească sprijinul politic pe care eî și aiți, au luptat • viați intrijicâ ,ca să sedrobească. Dar nu e numai aci o greșalare tactică a lui Bismarck pe care germanii o plătesc. Ei plătesc și greșeala de a fi primit o constituție reacționară care nu dădea parlamentului deplinătatea puterilor și a drepturilor ce i se cuvin in viața modernă. Cu un astfel de regim viața publică trebuia mai curând sau ural târziu să fie viciată Cât de tare a fost viciată se poate vedea nu numai, după ceea ce se petrece acum dar, mai ales după ceea ce vom vedea de sigili peste câteva zile când națiunea germană își va fi dat verdictul. I K. D. drepturi: se supun in chip uniform poatefi celui roman. Un fratricid Două frați, Alfred și Ernest Fuel, cari conduceau o boiangerie la Beziers, traiau învrăjbiți de multa vreme. Alfred, căpătând deunăzi de la tribunalul de comerț reziliarea contractului ISC,de asociație, frâleseii, a tras, asupra lui, trei focuri de revolver ieri dimineață, în momentul când intra în atelier. Atins la plămâni, nefericitul a murit după puțin timp. De câtva timp Ernest Puel, părea că eram nebun ; deunăzi fusese chiar implicat intr’un furt și fusese scos din cauză ca unul ce a săvârșit faptul fără să-și dea seama de ce face. Experiența, fatal. Un finel de 16 ani, Marcel Millet, locuind la Turnu, citind în ziare povestirea unei sinucideri in care era vorba de unul care se spânzurase cu o cravată, se îndoi de eficacitatea mijlocului, îi dădu apoi în gând proasta idee da a încerca acest mijloc. Și, în acest scop, el și-a înfășurat gâtul cu o cravată, apoi s-a agățat de un piron, in pivnița părinților săi. El și-a pierdut îndată cunoștința și a murit sugrumat. ______Brutus din Trânta (Corespondentă part a parolui »Universu!») Pans, 8 ianuarie. Moartea Iu? William Bnsnach William Busnach, fecundul autor dramatic, care a adaptat pentru scenă romane d’ale lui Emile Zola, a murit azi la Paris. Născut in acest oraș la 7 Martie 1832, a fost impiegat vamal, dar părăsi iute slujba spre a se consacra cu totul teatrului, și până in ultimul timp n a încetat să scrie pentru scenă. Singur pri in colaborare, a pat să se joace un șir nesfârșit de piese, vodeviluri, operete, reviste,feerii,drame, printre cari se pot cita : Călătoria tinerului Anarharsis, Gemenii din Bergharis, Opoponaxul, Ciorapul de lână, Văzatoarea ambulantă. Ali-Baba, Oul roș, Crima unei mame, etc. Din romanele lui Zola, Rusnack a scos următoarele drame : Assomalr, Nana, Pol-Bouille, P ntecele Parisului. Germinal. El a înființat in 1867 și un teatru- Ateneu, care a ținut numai un an. Internațional la neagra înainte de a se despărți, adunarea episcopilor francezi, a răspuns episcopilor străini cari ii felicitaseră pentru supunerea lor către papa. S’a ablicat acum textul acestor adrese e mulțumire. Legea separațiunei e tratată drept o lege nedreaptă, atingând drepturile imprescriptibile ale bisericei, justiția și libertatea. Episcopii tăgăduesc că s’ar fi supus unor considerațiuni politice. El demară că dovezile de simpatie pe care le-au primit din toate țările, catolice sau protestante, arată că ,,unitatea catolică“, afirmând pretutindeni aceleași doctrine, revendicând aceleași Excrocheril e utili cantabil (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) . Ploești, 12 Ianuarie" Un anume Sigmund Weissmann, contabil la d. Raieru Grabief, macai băcan de pe calea Câmpinei, a încercat sa excrocheze cu suma de 10.000 lei pe patronul seu, în chipul următor : In registrul-jurnal la fila 557, cu data de 30 Octombrie 1906, a trecut: „Deposit de la Sigmund Weissmann, 10.000 lei“, iar la fila 558, din același registru, a trecut : „Dobânda primită la 10 000 lei, 1.000 lei“. Pentru mai multă siguranță, a facut pe o coală de 10 lei următoarea declarațiune : „Prin care declar că am primit un depozit de la Sigmund Waisman suma de cei zece mii (10.000) un numerariu cu dobânda anuală de 10 la sută plătindu-i acum, la facerea prezentei, dobânda cuvenită pe un an Drept -care-i dăm aceasta sub propria mea, iscălitură“. Descoperirea escrocheriei Zilele trecute, d. Raieiu Grabief,’ răsfoind prn registre, spre surprinderea sa a dat peste , acele operațiuni suspecte. Luând de scurt pe incorectul contabil, el a declarat că e o simplă greșală. Lucrurile rămânând baltă Waisman profită de ocazie, și lipește pe de-asupra operațiunilor din registru, cari sunt foarte invizibile cu ochiul liber, câte o hârtiuță cu indicația • „Ceverul zilnic la 1 Noembre lei Q0000Q‘V In timpul "acesta, 3. Raieiu Gri Mei a recurs la concursul unui contabil exneit și a constatat escrocheria. Acum Weisman și-a mărturisit fapta. "El a fost dat pe mâna parchetului. E de notat că, declarațiunea făcută pe coală de 10 lei Weisman aștepta momentul oportun spre a o introduce în corespondență zilnică, spre a fi semnată de d. Raieru Grabler, pe care-l știa că nu citește, nici odată ceea ce iscălește. Insă până atunci având nevoe de ..bani, a lăsat acea declarațiune amanei pe câțiva lei la d-na .Elena Petrescu, tutungioaica da pe calea Câmpinei Când d. Baieru Grabier a aflat despre acea declarațiune, a plătit datoria lui Waisman, și și-a însușit d-sa spre a o prezenta parchetului Prahoveanul. Afacerea Polonyi-Halm moeî din presă Ziarele continuă a se ocupa de afacerea Polonyi-Halmos, care pe fiecare zi provoacă mari destăinuiri asupra corupțiunea claselor dominante din Ungaria. Ziarul „Magyar Hírlap“ care întreține strânse legături cu partidul constituțional și cu ministrul de interne contele Andrassy, constată ca criza a isbueni deja și că a devenit acută „Pester Lloyd“ spune’ ca criza s’a întins nu numai asupra singuraticelor persoane, ci asupra ea bi SEiaf că intreg. „Magyarorszag“, îndeamnă pe membrii partidului independent să lupte umăr la umăr pentru ideile comune și să nu se impedece de mici afaceri personale. „Budapesti Hírlap“ explică întorsătura critică în afacerea Polonyi prin acea că Polonyi caută să arunce asupra celorlalți membri ai coalițiunea, legăturile sale suspecte cu baroneasa Schönberger. Colegii ministrului Polonyi voesc să-l spele pe acesta, pe când el caută să-l murdărească. Miniștrii trebue să se convingă odată că o conlucrare cu Polonyi nu mai este posibilă. Polonyi este un mare talent , este orator puternic și posedă o fenomenală abilitate juridică și o șiretenie incalculabilă. Prin aceste calități el poate exercita o mare influență asupra multimei unei întruniri de partid. In cadrele unui cabinet, în care se cere o atitudine morală mai superioară, acest Goliath a fost culcat la pământ, prin praștia unui David. „Egyetértés“ scrie : „Nici când s'a născut, nu i-a fost patul așternut cu trandafiri. Cel mult din culoarele cu ghimpi ale trandafirilor. Furtunile mari pot să zdrobească fracțiuni chiar și din stâncile cele mai puternice, aceste fracțiuni însă nu pot slăbi soliditatea staticei. Misiunea coaliției este mult mai grandioasă... Interesul națiunei cere așa... „A Polgar“ este de părere că Polonyi trimtit odată la pământ, să nu mai fie lăsat să se ridice. Cine îl mai apără, este trădător. Guvernul însă, care a jurat că va realiza marile reforme, nu-i vom lăsa până nu le va realiza. „Neues Politisches Volksblatt“ felicită pe Andrassy, care pri demisia sa a provocat criza, din care țară va ieși salvată de un Polonyi. „Politische Volksblatt“ zice, că Polonyi a fost de la început punctul vulnerabil al guvernului și e bine că lucrurile au ajuns acolo, incât țara să scape de el. „Magyarorszag“ zice într'un alt articol, că un singur lucru este de ocolit, anume că nesiguranță să nu țină mult. Să nu uităm, că națiunea așteaptă resolvirea marilor probleme.Sa regulăm intre noi afacerile pe cale netedă și să mergem mai departe spre țintă. „Népszava“, organul oficial al partidului socialist,,serie sub titlul „Moeirla maghiara“ următoarele: 1.Mare întristare in coaliție. A căzut ministrul de justiție devenit ministru din voiajor all caselor de toleranță și om, care mereu ocolea paragrafii codului penal, om pe care l’a sprijinit grafia prostituatelor, ca să ajungă în scaunul de catifea, de unde să apere sfințenia familiei și interesele maghiarimei de rasă. A căzut ministrul stabilimentelor de toleranță și cu el s’a dus figura cea tipică a independenței maghiare. Șiret și mincinos, panamist și milionar, un decedat moral care mereu învie, om fără principii, bun pentru orice: demagog în fer, lacheu în anti-sambră— trebue să fie bărbatul de Stat maghiar, care „din familie săracă, dar de o nobilime străveche“, vrea să ajungă ministru“.. Organul socialist e de părere,, că și complicii lui, cari până erî erau solidari cu dînsul,—trebue să plece. Injurii la adresa lui Polonyi .Și în coloarele Camerei, deputații discută cu aprindere această chestiune, unii fiind pentru, iar alții contra lui Polonyi . Mare senzație a produs faptul când într'un grup de deputați membrul partidului independenți?! Ludovic 0ltj a strigat în gura mare că Polonyi trebue că are în cap untură, căci dacă cineva n’are curajul de a merge in fața tribunalului, când «’au ridicat în contra lui astfel de acu...Hari'i, alunei el este o canalie. Aceste cuvinte Olaf se repetă de trei ori cu glas puternic, deși vedea ce impresiune penibilă; făceau asupra multor colegi ai, sei. Ministrul de justiție Polonyi nu se afla în Cameră. Influența l ui ».supra d-neî ’Schratt Ziaristul Tényes afirmă într’un articol că ministrul Polonyi s’a încercat în mod indirect să influențeze și asupra artistei Caterina Schratt, amica împăratului. Se spune adecă că deputatul Visoniai, avocatul principesei Luisa de Coburg și avocatul vienez consilierul gubernial dr. Baehrach, reprezintantul prințului Filip de Coburg, ar sta i bune relații unul cu altul Soții Baehrach sunt adeseori oaspeți al d-nei Schratt Dacă se ia în considerațiune faptul că Polonyi a lăsat mandatul său de deputat din Ungvas lui Visontai, se explică poate faptul pentru ce ministrul Polonyi, trimetea zilnic, buchete de flori și bomboane d-nei Schratt, când aceasta a petrecut acum de curind mai mult timp in Budapesta. Baroneasa Schönberger Asupra baronesei Schönberger, născută Rosa Wallenstein, ziarele maghiare și vieneze mai dau următoarele amănunte : de Stat Tanarky și când se despărți de el, trase un foc de revolver asupra lui, rănindu-l foarte grav. Tribunalul o condamnăla 8 luni închisoare. Ea însă nu-și împlini osânda, deoarece fu grațiată, în urma intervenției ministrului justiției de pe atunci, Szilagyi. Mai târziu ea a fost condamnată pentru șantagi și la o lună închisoare. După aceea ea avu relațiuni cu un magnat bogat, care îi dau mulți bani. Cunoștința ei cu Polonyi datează de mult, deoarece fusese avocatul ei. Se spune că Polonyi a intervenit în căsătoria ei cu baronul Schönberger, fiul defunctului mareșal Schönberger, de care însă s-a divorțat. Când ajunse la cârmă cale, Fejervary baroneasa Rosa se stabili în Viena, unde avea misiunea ca să exploateze cunoștința cu un înalt demnitar al Curiei imperiale, in favorul coalițiunei maghiare. In timpul șederei ei la Viena ținea cal de curse, cu cari insă avu mari perderi“. ---------« t « MPgKNWM —■ [UNK]nici O Cursetare pe zi ia tre otrăvuri măi putem număra și amorul. ________, „Acum zece ani, pe când baroneasa Schönberger nu era măritată, avea relațiuni cu defunctul secretar Intr ’ o chestie PROFESIONALa Față cu mișcarea ce se sforțează sa producă, fără nici un temei, cițiva lucrători tipografi contra ziarului nostru, am primit aseară următoarea adresă semnată de un mare număr de lucrători tipografi : Domnule Director, Cu onoare vii rugăm să aveți bunăvoință a da publicitatea prin ziarul „Universul“, următoarelor rânduri: către toți Locuitorii Țârei . Subsemnați, lucrători tipografi, membrii1 al societăței „Gutenberg“ și „Corporației Artelor grafice“, perindați cu lucrul prin diferite ateliere tipografice din Capitală, protestări cu energie contra așa zisului sindical al lucrătorilor tipografi, compus din cițiva socialiști, lucrători la o gazetă din Capitală, care, pe lângă întregul corp tipografic, compromite și ziarul „Universul“, printr’un apel lansat era în toată țara și adresat către toți locuitorii țarei de a nu mai cumpăra ,și citi ziarul „Universul“. Noi, știind cât este de nedreaptă aceeastă acuzațiune, mai cu seamă că singurul ziar, care a respectat sărbătorire, precum o știu și cititorii lui, a fost ziarul „Universul“, care nu a apărut pe când alte ziare apăreau ; no unim cu toții a arăta locuitorilor țârii, cât și colegilor noștri lucrători de toate breslele, ca este de toata lauda și demn deci fii folositorul ziar „Universul“, care menajează mult mai bine, ca alte gazete, pe lucră, toni tipografi și cel alt personal din stabilimentele sale, atât materialicește, fizicește și moralicește, precum și prin oferirea unei stabilități personalului; și că, dacă se lucrează o jumătate de zi Dumineca, este plătit personalul, extraordinar, adică pe lângă salariu, leafa pe o zi întreagă, variind de la 4—6 lei fiecare. Deci, toate, aceste calomnii la adresa ziarului „Universul“ nu sunt decât o gelozie ziaristică de tragiu, cu uneltirea așa zisului sindicat al lucrătorilor tipografi, cu cari, de drept cuvint, ne-am putea solidariza și noi în respectarea Duminecilor și sărbătorilor, dacă cu toții de la toate gazetele ar fi de acord să înceteze lucrul în zilele oprite de legea repausului Duminical, fie oricât de mare plata lucrului extraordinar. Primiți ne rugăm, Domnule Director, stima și considerațiunea ce ne păstrăm. f Săvulescu, S. Rusenescu, N. Petrescu, C. G. Fonescu Mărnea, D Trifescu, I. Constantinescu III, Vasile .Angelescn, D. Nicolau, N. Simionescu, Sp. N. Petrescu, G. Georgescu, Teodor Ionescu,, Ch. Dumitrescu, I. Bărbulescu, G. Munteanu, N. Th. Gălbineanu, Gogu Mihăilescu, Dim. S. Ninulescu, N. Dragulivescu, V. Săndulescu, N. Dumitrescu li, I. Chirulescu, loan Iordănescu, D-tru Georgescu, C. Dimitrescu, Andreescu, N .Theodoru, N. Pantazi, D Scărlătescu, O. Haris, Niculae Moscu, D Pnppazolu, M. Sandulescu, N. Prașca, P. Păunean, Nikilescu, A. Dumitrescu, F. Anastasiu, Niță lonescu, V. Teodoru, C. Georgescu I, R. Fonescu, C. Georgescu IF, N Sofronescu, Gh. Minculescu, M Scarlatescu, Paraschiv Constantin, Gh. Kiaiian, M. Ștefănescu, C. Nicolescu, Gr. Marinescu, Theodor Perieianu, Tănase N. lonescu, Costică Marinescu, Gh Theodorescu, Visarion Dedu, Costică Ionescu, Gh. Dimitrescu, D Baldouin, Carol Corban, Ștefan B. Nicolau, G. Grossu, Manale Botezatu, Gr. Bălănescu, Sterea Stănescu, Iorgu Jipescu, Mihail Petrovici, Anghel lonescu, Nae Petrescu, Al. Dumitrescu, P. Niculae, Pavel Derețeriu, Petre Șerbănescu, Gh. Pavelescu, Ion Dumitrescu, Géza Kamfersech, T. Nicolescu, Iancu Dumitrescu, Vasile Niculescu, Nicolae Huștiu, Petre Niculescu. Modificările lepipeziileînfițerlior Iată modificările introduse prin noul proect de lege asupra poziției ofițerilor, depus de d. general Manu,ministru de rezboiu, la Senat. Beziliunile ofițerului Art. 2.—’Pozițiunile ofițerului sunt: activitatea, disponibilitatea, rezerva, retragerea și reforma. Activitatea este pozițiunea ofițerului în timpul cât el face parte din cadrele active ale armatei ,și are o funcțiune în cadre. Disponibilitatea este pozițiunea ofițerului în timpul cât el încetează timporal de a face parte din cadrele active ale armatei și nu are o funcțiune in cadre.. Rezerva este pozițiunea ofițerului care încetează definitiv de a mai face parte din cadrele active ale armatei, dar care este susceptibil de a fi întrebuințat într'un serviciu militar în timp de răsboiu și ia concentrările puterei armate chiar în timp de pace până la limita de vârstă prevăzută de art. 22. Din această categorie fac parte și ofițerii care au devenit ofițeri de rezervă în baza legilor speciale. Retragerea este pozițiunea ofițerului eșit definitiv din activitate, disponibilitate sau rezervă, prin limita de vârstă prevăzută la art. 23 sau pentru motivele indicate la art. 24 alin. b din legea de față. Reforma este pozițiunea ofițerului scos definitiv din toate spozițiunile ofițerilor, în urma hotărârei unui consiliu de reformă. Disponibilitatea Art. 13. — Ofițerul care a stat în disponibilitate pentru concediu de interese personale mai mult de un an, precum și cel din disponibilitate pentru caz de boală, fiind chemat în activitate va fi supus îndată unui examen, spre a se constata dacă posedă încă cunoștințele militare, potrivit gradului său. Regulamentul acestei legi va determina modul de compunere al comisiunea de examinare și procedarea acestei comisiuni. Dacă ofițerul nu va corespunde acestui examen, va fi trecut din oficiu în posiție de retragere. Rezerva Art.9. — Ofițerii se trec în reservă din oficiu, pentru limită de virată, după cum urmează : Căpitani la 50 ani; maiori la 54 ani; it.coloneii la 56 ani; coloneii la 58 ani; generalii de brigadă la 63 ani; generalii de divizie la 65 ani. Trecerea în rezervă pentru limită de virstă, se va face în fiecare an, la 1 Aprilie, pentru ofițerii cari împlinesc, virsta până la 1 Octombrie rrîiători la 1 Octombrie, pentru acei cari o împlinesc până la 1 Aprilie următor. Art. 21.—Ofițerii trecuți din oficiu In rezervă,, pentru limită. (pe , vîrstă, cari nu au ,încă, virsta prevăzută în legea generală de pensiuni,an drept , la o soldă de rezervă egală ,cu penesiunea ce li se cuvine, pentru anii Serviți pină în momentul trecere în rezervă."' Această soldă, de rezervă ,nu se va da ofițerului decât pînă la,cel mai apropiat termen, de 1 Aprilie sau 1 Octombrie, când are putința legală ■de a cere și obține înscrierea sa la pensie. Retragerea ■ Art. 26.—Retragerea pentru infirmități se pronunță prin decret regal, în urma părerei unei comisiuni medicale, ...înaintea căreia este trimis ofițerul, după ce a împlinit 6 luni de disponibilitate, pentru concediu de boală, dacă și face parte din serviciul activ al armatei. . Comisiunea medicală se compune din medicul șef al corpului de armată respectiv, ca președinte și din 4 medici ofițeri superiori. Dacă comisiunea medicală se pronunță pentru rechemarea ofițerului în activitata și,daca după rechemarea sa, nu va fi, în stare să’șî facă serviciu!, în acest caz, după alte 3 luni «le concedii de boală, obținute în decursul anului, începător din ziua rechemare!, ,va fi trecut ,din oficiu în poziție de extragere, „pentru infirmități incurabile, pe ziua împlinire! ,acestor trei luni de concediu. Ofițerul din activitate va putea fi trecut direct in poziție, de retragere pentru infirmități incurabile, fără a mai trece prin cele 6 luni de concediu de boală și, cele 6 luni de disponibilitate, prevăzute la art.. 6, atunci când incurabilitatea infirmitaței sale este vădită și de natură a’l face impropriu serviciului militar. In acest caz, comisiunea medicală va fi compusă.în modul arătat la alin. 2 de mai sus Reforma Art. 28. — Ofițerul din activitate care, în timpul aflarel »aip în același, grad, ar fi fost de, trei ori eliminat de la înaintare la rândul vechime, fie din cauza insuficienței cunoștințelor necesare gradului său, fie din orice altă cauză, —va fi trecut din oficiu în poziție de retragere, prin decret regal,, bazat pe raportul ministerului de războiu, în urma avizului comitetului inspectorilor, generali al armatei". Art. 30 —Ofițerul din activitate, disponibilitate sau rezervă, ■ nu poate fi trecut in pozițiune de reformă de cât fientru unul din motivele urmămătoare : a) Purtarea rea din obișnuință ; b) Greșeli grave in serviciu saf contra disciplinei; ■ c) Greșeli grave contra onoare, ca militar și om, greșeli cari ar scăpa prevederilor codului penal dar care ar aduce dezonoare corpului ofițeresc și armatei; d) Închisoarea mai lungă de 6 luni pronunțată prin sentință civilă sta .militară: împrejurarea că un ofițer,, te, decursul unui an,a socotit ea la art.. 6, ar fi suferit mai mult de 90 zile. Închisoare disciplinară, se va considera ca purtare rea din obișnuință și ca atare va cădea sub prevederile aliniatului de mai sus. Art. 33.—Ordinul de trimiterea ofițerului înaintea emis, de reformă și numirea membrilor ,ce-l compun se fac pentru ofițerii superiori și inferiori, de către generalul comandant al corpului de armată, care raportează imediat, ministrului de războiu. Pentru ofițerii generali, de către ministrul de război, în urma cerere comandantului corpului de armații și după ce a obținut aprobarea Regelui. Ordinele de trimitere a ofițerului înaintea consiliului de reformă vor fi bazate pe rapoartele șefilor ierarhici ai ofițerului. Când constatarea faptului imputat ofițerului din activitate sau, reserva s’a făcut de altă autoritate decât aceea a corpului sau serviciului, din care el face parte, atunci actele cercetare, vor fi transmise șefului acestui corp sau serviciu, pentru ca dinsul, pe cale ierarhică, să se înainteze comandantului corpului de armată. Pentru ofițerul din disponibilitate, actele cercetărei, ori de către care autoritate ar fi fost întocmite, se vor înainta direct comandantului corpului de armată, spre a decide. Generalul comandant al corpului de armată, pentru a decide dacă este sau nu locul a se trimite ofițerul învinuit înaintea consiliului de reformă, nu este ținut a se conforma incluziunilor din rapoartele șefilor ierarhici ai ofițerului, rapoarte pe care legea îî obligă a le consulta. Ordinul de trimiterea înaintea consiliului de reformă va cuprinde, în prescurtare, faptul concret ce se impută ofițerul’iî, precum și calificarea ce i s’a dat, potrivit categoriilor din învinuiri prevăzute la art. 30. Acest ordin va fi comunicat și ofițerului învinuit, cu cel puțin 3 zile mai înainte de ziua convocărei consiliului. In acelaș termen, se va comunica ofițerului învinuit compunerea consiliului în ziua convocărei. lux. Regulamentul acestei legi va determina modul in care ofițerul învinuit va fi chemat înaintea consiliului de reformă,precum și procedura" cer"a cetărei pricinel. Ședințele consiliilor de reforma vor fi secrete. Acestea sunt modificările cele mai importante ce s'au introdus in lege. FrisisS äs Broglie și soția sa — Vezi ilustrația — Teatrul „Tivoli“ din Westend, un cuartier al Londrei, se bucură actualmente de o deosebită putere de atracțiune. Prințul Robert de Broglie, care face parte din cea mai înaltă aristocrație franceză, se produce in acest teatru, dirijând orchestra, pe când soția sa, care este o celebră artistă, cântă pe scenă. Prințul de Broglie ișî câștigă pe modul acesta mijloacele de trai din cauză ca a fost desmoștenit de tatăl seu, nind că a luat in căsătorie pe acea cântăreață. Cercurile aristocratice din Franța sunt foarte indignate in contra prințului de Broglie. 171V PROVER& PEIX“* Cine caută roti, réti găsește. " ——"T -MKagittaaa»- «a» o Tnortiini>"ri«-i - „ ȘTIRI BD STREDAÎATE — Prin poștă — Lucrătorul Guignon, din La-Chaux-de-Fonds, înebunind in urma morții nevestei sale, a dat foc casei în care locuia ca să arză de vii cel 5 copii ai sei. . .. Copiii d'abia au putut fi scăpați din flăcări. . Un ziar parizian află că o răzvrătire ar fi izbucnit la școala profesională industrială din Vierzon (Franța) și că răzvrătiții ar fi arborat pe stabiliment steagul negru anarhist. Un ciclon a distrus trei sferturi din orașul australian Cooktown, în colonia Queensland. Din Paris se anunță că istoricul seminar Saint - Sulpice care, in urma separației bisericei de Stat, a redevenit proprietatea Statului, va fi transformat în muzeu și se va instala in el muzeul Luxemburg, conținând offere de artă modernă. Celebrul chirurg francez, d-rat Doyen, va pleda azi în procesul ce-l are cu bogătașul american Crooker, care, în urma morței nevestei sale, pretinde medicului să’înnapoeze, suma de' 400 mii franci ce’î dăduse,ca să’î vindece soția de cancer cu serul Dogen. Chirurgul va lua cuvintul după a* GLASUL MM — Mare roman de moravuri — PARTEA A DOUA Cap. I. Fata aceasta, care în curând avea sa devie femee, care feste puțin avea salie mamă, era prea blândă, prea bună, și cu toată rușinea care se abatuse asupra •î. rămusese prea curată, pentru ca blestemele acelea să poată fi reale în gândirea sa. ...Și acum, aplecată de-asupra patului de suferință, călugărița ținea intre mâinele sale calde mâinele Elenei, și o îmbărbăta cu cuvinte dulci, ii ușură durerea crudă pe care o simte orice femee în ora sfintă a maternităței. Nașterea copilului fu foarte grea. — Rușinea casei noastre vine cu greu la lumină, murmura printre dinți bătrâna marchiză, când i se aduceau știri despre mersul lucrurilor. Doctorul pentru a aduce copilul la lumina zilei, trebui să întrebuințeze violența științei, după cum tatăl sau întrebuințase violența și violul pentru a-l crea. Un moment se păru că viața plecase din corpul slăbit al Elenei, împreună cu povara rușine!... Dar la strigătul copilului, atunci când femeia ar fi murit, mama se deșteptă . — Copilul meu o întreba chilia. Sora Sulpieia ii prezentă iivălii in scutece, copilul ; lucrul acela așa de mic și de fragil, așa de oribil și de admirabil in acelaș timp. — E fata, în zisa călugărița, și e frumoasă ca un înger ! Eiena murmură: — Lași-mă s’o văd.„ Adămi-o mai aproapie ...mai aproape... Și prin ochii iei trecu scânteerea aceia de mândrie pe care o au toate mamele in această oră sublimă, fulgerai acela inconștient de triumf de a fi îndeplinit misiunea divină a creațiunei ; in fața acelei grămezi de carne, roșietică, informă, toată ura făgăduită dispăru ca prin farmec, blestemele se topiră pentru vecie. O dată cu copilul se născuse și mama... Tinăra fată care plângea trecutul, care se încovoia sub greutatea infamiei, care blestema viitorul, nu mai exista... la patul acela de suferință, nu mai era acuma decât o mamă... Strigătul mititelului deșteptase sentimentul acela care doarme în fundul inimei oricărei femei, acel al doilea suflet care întovărășește sufletul femeii , sufletul de mamă. El își ridică brațele zdrobite de durere și luă copila din mâinele serei Sulpieia. Gepilul șkela pe care voia sj-l arunce departe de dinsa, pe care de atâtea ori il blestemase, îl era acum drag, și-l stringea la piept, și-l acoperea de sărutări până atunci necunoscute buzelor sale, sărutări de mamă. Și ca și cum i-ar fi venit de o dată o presimțire rea, cu o intonație nouă și plângătoare, murmură ! — Drăguța mea !... Oh ! sărmana mea mititica !... Apoi, lipsită de puteri, leșină. II Din părinți necunoscuții D-na Turcois luase de mai înainte toate măsurile. Ea sosise cu o zi mai înainte la vilă, intovărășită de o doică, pe care o angajase din vreme. Doica aceasta fu pusă sub supravegherea directă a credincioasei Rozalia, care nu mai dădit răgaz să se aventureze în afara clădirei nici măcar cu un pas. Acuma, mai mult decât oricând, trebuia să se păstreze secretul mai cu strictețe. Grădinarul și două furnizori ai d-nei Turcois se duseră la primărie să declare nașterea unui copil de sex feminin ; lucrul acesta li se mai întâmplase de multe ori așa încât, bieții oameni nu fură de loc mirați. Copila fu declarată născută din tată și mamă necunoscuți. Părinți necunoscuți!... Ce teribilă nenorocire pentru un copil !... aruncat in virtojul lume, fără nici un sprijin !... De la primul său strigăt, de larimul său pas, este aruncat in rațele intâmplărei și a milei. Exploatarea, nedreptatea, crima, îl iau repede in stăpânire. Nimeni nu răspunde de dînsul, nimeni nu-i vindin ajutor ; • și cu toste nevrea,tete și el membru al acestei societăți care-1 despretuește așa de mult... Și mai ales, când e vorba despre o fată, ce durerose orizontul! Bărbatul, tot mai are putința de a se lupta; dar femeia trebue să-și plece capul în tăcere și să-și primească soarta, fără revoltă... Un astfel de viitor fusese hotărît și pentru fiica Elenei de Zuranda. Bătrâna marchiză nu fu de loc emoționată gândindu-se la soarta pe care o pregătia copilei. N’avea decât să nu se nască mormăia dinsa. Timp de câteva zile, Elena fu foarte grav bolnavă , dar puterea tinereții învinse, reacțiunea se' produse și peste puțin tînăra. femee intră in convalescență. Pe fața ei se intipănse acuma, strălucirea, aceia particulără, tuturor mamelor triste. Acuma ea trebuia să întreprindă o nette rinörone împreună cu tatăl ei, și apoi sâ-și anunțe in mod oficial reîntoarcerea. Procedeul era cât se poate de simplu, dar oare cine ar fi putut să aibă vre-o bănuială ? Deputatul și fiica sa hotărî să nu se întoarcă dintr’o dată la Paris. Aveau să se opriască mai întâi, câtva timp la castelul de Zuranda, acolo avea să-l aștepte și bătrâna marchiză, și apoi aveau să vie toți trei la Paris. In timpul acesta, Elena prindea din ce în ce tot mai multă dragoste pentru fiica ei. Ar fi voit acuma s’o alăpteze ea singură, dar bătrâna marchiză nici nu voi să audă de așa ceva. Cu toate rugămintele Elenei,, copilița fu dată pe mâna unei doi ei. ....Tehara femee au putea „să-și aibă fiica, de. cât ea pe ... jucărie; i pentru câteva, momente;. indată ce micuța .scotea um strigăt,.doicaalerga și i-o„ smulgea din braț”. Așa era ordinul bătrânei. De altfel, marchiza avea un plan bine definit, și nimica in lume n’ar fi putut-o face sa și-l schimbe. — Trebue cu orice preț, spuse densa marchizului, să lucrăm așa fel, încât orice urmă a acestui eveniment să dispară... Prin urmare, copilul avea să fie sacrificat, lepădat, aruncat departe de mama sa. In urmă, Elena avea să poată reintra în lume cu fruntea sus, ca altă dată, ca și cum nimic nu s’ar fi petrecut. Bătrâna marchiză își făcuse de minune toate planurile, toate socotelile , uitase insă, să ceară mai vităi și părerea Elenei. . Când nepoata sa, care până atunci se arătase supusă ca un„miel, ridica”glasul, marchiza" râmase foarte mică. (Va urma)