Universul, martie 1907 (Anul 25, nr. 58-88)

1907-03-01 / nr. 58

Fostul palat de justiție al d­anilor din Baku.—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1907 Ortodox Miercuri, 28 Februarie. — Cuvio­sul Vasile CatoHc Miercuri, 13 Martie.—Eufrasin Soarele răsare 6.34, apune 6.17 București, 28 Februarie. EXPLOZIILE de aburi Articol­ul nostru de zilele tre­cute, motivat de desele explozii ale cazanelor de aburi, ne-a atras o sumă de scrisori de la cititori al ziarului nostru din diferite puncte ale țarei, scrisori în cari se arată starea de lucruri de as­­tă­zi. Nu avem putința de a controla afirmațiunile ce se fac in aceste scrisori. Vom semnala totuși atențiunii celor în drept câte­va puncte, a­­supra cărora plângerile și recla­­mațiile concordă, de­și pornesc din diferite puncte ale țării. Așa, ni se denunță că se în­trebuințează mult cazane vechi, care de­și în aparență sunt bune, dar, fiind uzate, nu mai au­ pu­terea de rezistență necesară. Un alt punct, asupra căruia concordă denunțurile, e că unii proprietari de uzine și ateliere iau in serviciul lor, pentru con­ducerea cazanelor, oameni cari nu sunt destul de pregătiți, fiind-că acestora li se plătesc salarii de 60—80 lei lunar, în loc de 120 până la ISO lei cât ar trebui să plătească unor mecanici bunii. E­­conomie rău­ înțeleasă, căci pagu­bele ce produc exploziile sunt foarte mari, plus că ucid și schi­lodesc oameni. Intr’o interesanta comunicare ce ne trimete d. M. I. Drăgă­­nescu, conductor de lucrări din Giurgiu—și pe care o vom pu­blica de îndată ce vom dispune de loc—se semnalează o altă lipsă. După fabricațiune, cazanele se încearcă la rece cu pompa hi­draulică, ca să se vadă ce pre­siune în atmosfere pot suporta ; apoi, lăsându-se un coeficient de siguranță, comisia de verificare timbrează cazanele, imprimând pe timbru și numărul de atmos­fere libere a fi utilizate în indus­­trie: ,,ceea ce— zice d. Drăgă­­nescu in comunicarea d-sale — „nu prea am putut vedea pe la cazane Mai sunt și alte lucruri ce ni sa denunță, dar, cum am spus, relevăm numai punctele asupra cărora concordă spusele diverșilor noștri corespondenți. In scurt, trei mari neajunsuri ar fi astă­zi, neajunsuri din cari provin exploziile : 1) Se întrebuințează multe ca­zane neverificate. g) Se întrebuințează cazane ve­chi . 3) Mare parte din personalul­­ cazanelor nu are pregătirea ne­cesară. Aceste neajunsuri se pot înlă­tura printr’un control serios din partea autorităților în drept și nu ne îndoim că se vor lua măsuri, atât în interesul lucrătorilor, a căror viață e amenințată, cât și în al patronilor, care se expun la mari pagube și la grade răspun­deri. In legătură cu această chestiune, sa amintim aci că un congres al mecanicilor e convocat pe ziua de 11 Martie in Capitală, după cum se poate vedea cu amănunte în corpul ziarului. duce Churchill în legătură cu această propunere este evitarea apelului către țară la ori­ce neîn­țelegere între Camera lorzilor și Camera comunelor. A doua măsură este ca fie­care­­ din aceste camere să poată fi dis­trată . Sub-locotenent și recrut Un sub-locotenent ’ dintr’o fa­milie bună dispărut din Londra, care era căutat pretutindeni de câte­va săptămâni s’a găsit acum în Edinburg în persoana unui recrut în regimentul Seecforth, sub numele de Traser și dus la arest. Sub­ locotenentul Tyron, acesta este adevăratul său nume, a fă­cut schimb acum cât­va timp, cu consimțimintul superiorilor săi, cu un camarad transferat la In­dia, veni la Londra pentru a-și complecta echipamentul, acolo descinse la hotel Metropol, seara se îmbrăcă și după ce mânca se duse la Alhambra. El se întoarse la orele 2 din noapte, se îmbrăcă cu un costum de călătorie și apoi plecă din nou De atunci n’a mai fost văzut. Abia după 14 zile s’a simțit disparița sa și acum începu goana. Lumea ’și închipuia că a fost asasinat sau­ că este eroul unor aventuri amoroase. Poliția­­ era batjocorită din cauză că nu poate da de urma dispărutului sub-lo­­cotenent. Acum, după cum am spus, a fost găsit ca recrut la Edimburg. Sleeting feminin Intr’un meeting ținut de parti­zani­i dreptului electoral feminin, în care au vorbit aproape numai bărbați, s’a jubilat foarte mult a­­supra „atitudinei lașe a Camerei­­ comunelor“ care dă femeilor mână liberă, de a protesta in vot. După o parlamentare de trei ore s’a hotărât a se face o mare mani­­festatiune, la 3 Martie, în contra Camerei comunelor. _____ Vest­­țiunea mărginașe a Capitalei, a de­monstrat ca pericolul unei epidemii, ar lua o întindere imposibil de com­bătut. La primul desgheț, febra tifoidă se poate foarte ușor manifesta, din cauza infecțiunei apei, și ea ar produce ra­vagii incalculabile. În afară de baccilii febrei tifoide, cari s’a dovedit a fi mai numeroși, s’au descoperit numeroși baccili de alte boale contagioase . Consiliul în Urma celor arătate a hotărit publicarea imediată a ordo­nanței cunoscute, și să atragă pe de altă parte serioasa atențiune a autori­tății comunale. Ordonanță neputincioasă De sigur că consiliul de igienă al Capitalei a procedat conform gravi­­tății cazului; măsuri mai întinse însă pentru prevenirea unei even­tuale epidemii grave, sunt foarte greu de aplicat. Mai intâiu filtrele actuale sunt in­suficiente și foarte primitive, precum însuși consiliul de igienă a recu­noscut. Cel puțin încă 2 filtre sunt absolut necesare, pentru o bună și sigură funcționare, ceea­ ce necesită și timp și cheltueli zadarnice, de­oare­ce con­form noului angajament al comunei. Capitala se va alimenta pe viitor cu apă de la Ulmi. Pe de altă parte, prescripțiunile or­donanței comunale,­­de a se fierbe apa și în urmă să se consimte, nu­ vor fi urmate de sigur de majoritatea popu­­lațiunei și de loc de­ cea­­ săracă, care nu găsește lemne să se încălzească, necum pentru fiert apa de beut. Ast­fel pericolul rămâne, căci e de ajuns ca epidemia să se manifeste la câte­va puncte ale Capitalei și contaminarea va fi aproape imposibil de combătut. Ce rămâne clar de făcut ? Aceasta vom încerca a conclude din articolul viitor. _ G. Calica, pregat în serviciul exterior al finan­țelor, N. Steriu, impiegat în admi­nistrația centrală a ministerului de finanțe, și M. Moscu, lie, în drept, au fost numiți: cel d’intâiu contr. fiscal de oraș în locul d-lui Toma Geor­­gescu, cel de al douilea controlor fiscal de județ cl. Ll­a in locul d-lui L. Dauș, cel de al treilea controlor șef în locul d-lui Beste Constanti­nescu, înaintat; iar d. Moscu, con­trolor fiscal de județ in locul d-lui Drăgănescu, care nu s’a presintat la post. * O CUQJETAME X*JB­ZJ Un lingușitor e ca un servitor care nu e bun pentru nici un stnpin. Să venim cu toții în ajutorul țâră­nimei. Să le dăm sprijinul nostru , să nu ajungă la vărsări de sânge să nu li se dea gloanțe. ..Nu uitați că marea majoritate a studenților sunt fiii răsculaților“. Toți studenții sunt convocati 1 orele 8 seara, in sala soc. „Uniunea generală“, spre a discuta aceast mare chestie agrară. La această în­trunire vor participa, se zice, și pro­fesori universitari. Studenții vor lansa un manifest către reprezentanții națiunei și in special ai Iașului, spre a veni in a­­jutorul țărănime!. Azi, la sosirea rezerviștilor, un mare număr de studenți i-au întâm­pinat in str. Arcului, sfătuindu-i a nu trage in țărani. Tot azi s’a răspândit svonul că ar fi fost arestați unii instigatori ; au­toritățile insă au desmințit svonul. Roman, 27.—Azi dimineață la o­­rele 5, a plecat cu tren special la Târgu-Frumos, în urma unui ordin primit, regimentul 14 infanterie, sub comanda colonelului Șendrea. De acolo regimentul se va îndrepta spre Hârlău._______________________ CHESTIA APEI” O anchetă­ a noastră O ordonanță Toată lumea a citit cu o oare­care neliniște, ordonanța consiliului de higiena a Capitalei, afișată acum două zile pe zidurile Capitalei, și prin care cetățenii sunt invitați ca mai înainte de a consuma apă de beut, s’o fiarbă bine. Asemenea ordonanțe, s’au publicat adesea de către consiliul de higienă al Capitalei ; modul de redactare insă a celei recente, printre rîndurile că­reia se putea citi strigătul de alarmă al însuși consiliului de higienă, pe­ricolul mare ce amenință populațiunea Bucureșteană, ne-a determinat să în­treprindem o anchetă personală, cu scopul de a complecta noi cele ce o ordonanță oficială nu poate conține și a deștepta ast­fel atențiunea atât păturei conducătoare cât și marii mulțimi ; căci pericolul ce amenință populațiunea Capitalei, e foarte mare, cum va reeși din cele ce urmează. O ședință importantă Este vorba despre ultima ședință a consiliului de higienă, în care s’a ho­­tărit publicarea cunoscutei ordonanțe. Desbaterile acestei ședința au fost cât se poate de interesante. Consi­liul era complect și presida d. dr. Orleanu, medicul-șef al Capitalei. D. dr. Vasilescu, șeful laboratoru­lui comunal, anunță consiliului ves­tea neliniștitoare, că după cum dove­desc ultimele sale analize, apa de consum a început a se infecta de mi­crobi, in mod foarte grav. De unde de obiceiu, cm. c. de apă conținea 30—40 bacterii, în ultimul timp ele s’au înmulțit mereu de la 200, 400, 800, 1000 până la 3000 pa fie­care cm. cub ! Cauzele infectărei Comunicarea aceasta alarmantă a d-lui dr. Vasilescu a produs o adâncă impresie asupra întregului consilii­. 1­. dr. Vasilescu și-a exprimat bă­nuiala că îmulțirea în continuă și atât de mare a microbilor patogeni, pornește de la filtre. Aceste filtre fiind în parta desco­perire, contaminarea se face mai ușor. D-sa a cerut să se numească de ur­gență o comisiune care să studieze de aproape chestiunea. D. dr.­Tamarin a cerut de ase­menea să se vază dacă infecțiunea nu s’a manifestat înainte de filtre, la satul Joița, de la filtrare, s’aîi chiar din filtre, de­oare­ce apa de la Bu­­gadiru este curată. D. dr. Miron a propus, ca măsură preventivă, să se alimenteze Capitala, cel puțin pentru câte­va zile, cu apă numai de la Bragadiru, până să se poată da de focarul infecțiunea. Pericolul febrei tifoide A fost descris cu culori vii de ca­tre d. dr. Spineanu, care amintind starea precară in care se alia jicpatap­e Deigress­ general al mecanicilor Un comitet de meseriași mecanici a luat hotărârea de a se ține în Ca­pitală un congres general al mecani­cilor agricoli și industriali. Congresul se va ține Duminecă, 11 Martie a. c., în sala clubului cen­tral al meseriașilor ; el va începe la orele 8 dimineața și va ține până se vor sfirși toate chestiunile la ordinea zilei. Chestiunile ce se vor dezbate în a­­cest congres sunt : 1) Măsurile de luat contra explo­ziilor cazanelor cu aburi; 2) scoate­rea din funcțiune a mașinelor nere­­sistente; 3) ridicarea salariilor a­­nuale și cu sezonul; 4) formarea pe lângă corporații a unor case de îm­prumuturi mici, cu cotizații separate de ale corporațiilor; 5) luarea de măsuri spre a nu se mai elibera cu prea mare ușurință brevete și car­nete și 61 diferite alte chestiuni ce se vor mai ivi. La acest congres poate lua parte ori­ce mecanic din întreaga țară Corporațiile mecanicilor sunt ru­gate , trimite câte două delegați la acest congres. După terminarea congresului se va ține un „mare meeting“ în una din sălile din Capitală, în care se vor discuta mai multe chestiuni impor­tante, printre care și: pentru ce nu se plătesc de bani voe cotizațiile către corporații. l'u numele comitetului de inițiativă ,Vicolae Petrescu Mișcarea de la finanțe Pe ziua de 1 Martie a. e., s’a fă­cut următoarea mișcare la serviciul exterior general al finanțelor . D. Panait Petrescu, actual admi­nistrator financiar cl. I, a fost numit inspector financiar în locul d-lui Fre­deric Damé, demisionar. I­. G. lonescu, actual administra­tor al sucursalei­ Creditului agricol, și G. A. Polidor, actual șef de sec­ție, au fost numiți administratori fi­nanciari cl. III in locul d-lor P. Pe­­trescu, înaintat, și Z. Pantazi, de­misionat. D. N. Dumitrescu, actual ad-tor financiar cl. II, a fost înaintat la cl. I, in local vacant. D. N. Lambru, actual ad-tor fin. cl. III, a fost înaintat la cl. II. D. G. D. Gheorghiu, actual șef de secție cl. 11, a fost înaintat la cl. I. D-nii G. Diaca și R. Rătescu, ac­tuali șefi de secție cl. III, au fost înaintați la cl. II. D-nii O­roste Constantinescu, licen­țiat în drept și actual controlor șef­i Tom­a Georgescu, diplomat al Ș coalei de finance și actual controlor fiscal, au­ fost numiți șefi­ de secție cl. III, în locul d-lui G. R. Polidor înaintat, și al decedatului G. R. Po­­pescu. D. N. Comăneanu, actual șef de secție la ad-ția fin. Fălcii­, a fost transferat, după cerere­, la Vlașca. D. V. H. Niculescu, ac-tor finan­ciar al jud. Tecuciu a fost transferat după cerere la Romanați. [>. Gr. I. Macri, absolvent a 5 d­­­ecundare, a fost numit impiegat axiliar cl. TU, in locul.d-lui C. T Haris, lăsat in disponibilitate. D Ludovic Dauș, controlor fiscal de joc* •*- II-a, Const. zteharia, ha-PETEOW asasinatei m­ka-m­aistra bulgar Dimitrie Petcov s-a născut în Do­­brogea în satul Baschioi din județul Tulcea la anul 1842. Fin da țăran din Dobrogea, Pet­cow a fost dat de părinții sei frați­lor Cidicov din Tulcea, cari aveau pe vremuri o băcănie acolo. In cali­tate de băiat in băcănie, Dimitrie Petcov a stat pină s’au început pri­mele mișcări pentru liberarea Bulga­riei, mișcări cari au luat naștere din Tulcea și Brăila. Când a izbucnit războiul ruso-ro­­mâno-turc, Petkow s-a înrolat ca vo­luntar și a luptat vitejește, distin­­gendu-se in luptele de la Șipca, unde a fost grav rănit și și-a pierdut un braț. Mai târziu, intrând în viața poli­tică, el a fost distins de Stambulov, șeful partidului liberal bulgar. După asasinarea lui Stambulov, Petrov a luat șefia partidului, pe care a avut-o până mu In 1904 a intrat ca ministru de interne în cabinetul prezidat de Pe­trov, iar acum un an a fost în­sărcinat cu președinția consiliului. După cum își amintesc cititorii noștri, Petcov a venit vara trecută în țară la noi spre a vizita pe pă­rinții săi, cari locuesc în satul Baș­­kirî din jud. Tulcea. înainte de a fi ministru, Petkov a fost timp de trei ani, sub guver­nul lui Stambulov, primar al ora­șului Sofia, pe care la înfrumusețat. Așa in­cât sub administrația sa în­țeleaptă acest orășel turcesc a fost transformat in orașul modern de azi. * * * Agenția diplomatică bulgară din Capitală a primit orl de la guvernul său o telegramă vestitoare de asasi­nare a primului-ministru Petkov. Telegrama e foarte concisă și a­­nunță­m puține cuvinte tragicul eve­niment, așa cum il cunosc cititorii noștri, atribuindu-i unei resbunări personale. Cercurile oficiale bulgărești exclud ipoteza unui omor politic. Ucigașul primului ministru a fost unul din conducătorii grevei de la căile ferate bulgare. El a fost urmărit pentru faptele sale de rebeliune din ordinul asasi­natului prim-mini­stru, care ținea in­terimatul ministerului lucrărilor pu­blice. Petkov, care se ridicase din sinul poporului, prin munca și meritele sale, sa bucura de mari simpatii in toată Bulgaria. Așa în­căi odiosul atentat al cărui victimă a fost e des­­aprobat de toți bulgării. MIȘCAREA MANILOR DIN MOLDOVA DE sus [Prin fir telegrafic de la coresp. nostru particular­ Iași. 27.—In privința agitației să­tenilor din Bădonî, Ceplenița și Ho­­dara, se răspândesc aci vești grave și contradictorii. Maî toate sunt e­­xagerate, și nu se pot confirma ofi­cial. Știrea mea de eri că se vor con­centra rezervele­­ și concediații se a­­deverește. Azi, în urma unui ordin, toți rezerviștii au fost încazarmați. Asemenea au fost încazarmațî toți concediații. Această grabnică măsură a dat naș­tere la diferite versiuni in orașul nostru, toate neadevărate. Adevărul asupra cauzelor concen­trare­ este că trupele garnizoanei Iași, fiind trimise în satele răsvră­­tite și orașul rămânând fără trupe, a fost nevoe de chemarea rezervelor. S’a mai luat această dispozițiune spre a scădea numărul sătenilor răs­culați, căci au fost încazarmațî mare parte din ei. Din ancheta pe care am făcut-o la diferite autorități și alte sorginți, re­zultă că până în acest moment situa­ția în satele răsvrătite nu s'a schim­bat. Până acum nici o ciocnire nu s’a semnalat. Țăranii urmează a sta­ționa in grupuri mari în fața solda­ților. Cererea lor e aceiași. Să li se dea pământ cu 25 lei falrea și alungarea arendașilor streini. — Azi dimineață a trecut prin gara de aici regimentul de roșiori din Bârlad. Au mai plecat din Iași 50 vînători. La ora 12 a avut loc o nouă conferință între șefii autorități­lor militare și civile, luându-se dife­rite dispoziții pentru menținerea or­­dinei. Studenții din Iași în legătură cu mișcarea agrară au lansat o con­vocare și un apel care sună ast­fel: „Dureroasă e priveliștea ce ne în­fățișează o parte a Moldovei prin mișcarea agrară ce frământă țărăni­mea sub imboldul mizeriei. Marea masă a populației românești suferă. ”- Dimitrie Petcov ASASINAREA marelui Industriaș para­­lasassia ConatandatoS. din Giurgiu (Prin telefon de la coresp. nostru particular) Giurgiu, 27 Februarie NOU1 AMĂNUNTE Az­i noapte de asemeni d. jude ins­tructor Stelian Bonea, procuror Mar­­covici și substitutul Vlădescu—la po­liție—au­ făcut noul cercetări, pentru a stabili dacă Zugravu a avut complici. El însă susține cu tărie că nu l-a ajutat nimeni la comiterea faptului. Temistocli Stabacu, din Giurgiu, care fusese arestat în primul moment ca complice, împreună cu Manolache Hagi Birea, a fost pus în libertate de aseară. Hagi Birea e încă a­­restat. Azi nu s’a mai făcut nici o an­chetă. D. substitut Vlădescu cu care am vorbit de dimineață la poliție mi-a comunicat că criminalul n'a avut complici. Și azi am văzut pe criminal. El este mult slăbit și are încă lanțuri de mâini. A cerut un medic pentru a’l examina de­oare­ce zice că e su­ferind. D. substitut Vlădescu i-a co­municat că după amiază un medic îl va vizita. .Azi multă lume, curioasă de a ve­dea cadavrul, a fost la biserica greacă, unde se găsește expus de aseară. Buna ordine­­ e păzită de mai mulți sergenți de poliție. S’au depus coroane din partea so­ției sale, Athina, a fraților Antoni și Iani Gonstandatos și a Ighdeniei, so­ția celui de întâi, apoi din partea d-lu­i Moritz și Amalia Grimberg, Maria și Al. Luzis, A­tanasios și Gavril, nepoții Anton și Elena Polatos, Ilie și Maria Tetanos, Nicolaus Atana­­suuis, Bronislav și Theresa Lindner, P. G. Pariziana, avocatul victimei și deputat cu panglici cu tricolorul român, Constantin Benetatos, „Mă­­celarii greci“, Theologus și Atina Zografu, Epitropia bisericei grecești, Gherasimos și Lambros Frangiscatos. Intrarea bisericei grecești e cernită de asemenea și candelambrele din bi­serică și jețul de epitrop ce defunctul îl avea în biserică. Haralambie Constandatos era in e­­tate de 34 ani și cavaler al ordinu­lui ,„Coroana României“. Azi după amiazi s’a făcut înmor­­mîntarea. Succesul «Universului« „Universul“ apărut azi cu ilustra­țiile ce reprezintă pe criminalul Mi­­halachi Nicola Zogravu și victima H. Constandatos a avut din nou un mare succes. Foilo au fost smulse din mâinile vînzătorilor. Toți au admirat serviciul de re­portaj al „Universului“, rapiditatea lucărilor și cheltuelile colosale ce face pentru a corespunde marilor ziare din străinătate. Șahisa. di Fafîolsa (Sam can­dență part a ziarului­­‘Universul») Londra, 25 Februarie Reforma Camerei fLor­ilor în numărul de astă­zi, al zia­rului „Nation“ sub-secretarul de Stat al coloniilor, Churchill, face următoarea propunere pentru re­forma Camerei lorzilor: Numai acei oamm­­­ari vor fi chemați de coroană, să facă lucrări parlamen­tare în timpul sesiunea Parlamen­tului, lângă el să se alăture un nou­ element adică consilierii Co­roanei (Privy Con­ciiîors). Aceste numiri se vor face, in urma consiliului guvernului și nu vor trece peste numărul de 250, și nici sub 150 persoane. Churchil crede că prin aceasta Camera lorzilor va deveni o in­­stituțiune națională, iar nu de partid. Scopul principal pe cared a­(rm&tninte telegrafice de la coresp. nostru particular) Doliul Sobraniei.­Viitorul prim-ministru Sofia, 27 Februarie. Ședința de azi a Sobraniei a fost ridicată în semn de doliu, până mâine, când se va face înmor­mântarea primului ministru Pet­­kov. Ministrul Ghenadiev a de­clarat că toți miniștri vor persista ca un singur om, pe calea indi­cată de Petkow. Se afirmă că la reîntoarcerea principelui Ferdinand, ministru președinte va fi numit generalul Rac­o Petrow, fost prim-ministru. Păreri asupra asasinatului Asasinarea primului-ministru Petrow s’a săvârșit in răstimpul in care nu apar ziare. Toate zia­rele de seară apăruseră, iar aici nu există ziare cari apar di­mineața, ast­fel în­cât cetățenii vor lua pozițiune numai astă-seară prin intermediul ziarelor diferite­lor partide. Eu personal n’am observat până acum nici o neliniște deosebită. In masele mari ale poporului am interogatorii ale atentatorului, despre care se spune că ar fi fă­cut nouă declarații contrazicătoare, cari totuși au stârnit bănuiala că ar fi având complici, intru­cât s’a constatat că asasinul ar fi co­municat planurile sale câtor­va t­ineri. Din causa aceasta s’au făcut câte­va arestări. Intre alții a fost arestat și direc­orul ziarului ultra­­oposițional „Balkanska Tribuna“. Atentatorul a declarat că el nu este în contra ordinei civile, ba simpatisează chiar cu partidul na­țional. Se pare că el a vizat pe toți miniștrii, pentru ca, după cum s’a exprimat, să provoace evenimente însemnate. Atentato­rul neagă că ar fi major, pentru ca ast­fel să scape de pedeapsa cu moarte. f © asimir P © s>în sț. tmî a! republicei IMoîîsMcr. luî Ga șimîr Peraca* Paris. 27. — Casimir Pe­rier, fostul președinte al republicei franceze, a murit astă noapte. Casimir Perier s-a născut la 1847. A fost în mai multe rânduri minis­tru și prim-ministru, și președinte al Camerei deputaților. După asasinarea lui Sadi Carnot, a fost ales președinte al republice­i franceze, în ziua de 14 iunie 1894. După doui ani și-a dat dem­isiunea, din motive politice. Defunctul era nepot al celebrului ministru Casimir Perier pe timpul re­gelui Ludovic Filip. Tatăl seu a fost de asemeni un mare bărbat de Stat. Casimir Perier lasă in urma sa o avere de peste 60 milioane de franci. Esessin ca daîau­ta In salinele de la Slănic-Prahova s’au făcut experiențe cu explosivul românesc „Galați la“, comparative cu dinamita. Experiențele au fost făcute de d. maior C. G. Demetriade din geniu, unul din inventatori, în prezența d-’ml inginer Lucaci, directorul sali­nelor și dl. inginer Tacu, inspector. Din aceste experiențe s’a constatat cu­ prisosință superioritatea galațiiei față de dinamită, căci pe lângă sigu­ranța și ușurința manipulărei, gala­­tzita a produs prin explozie un debit de sare in blocuri mici, așa cum se cere în comerciu, pe când explozia dinamitei debitează sarea în blocuri mari, cari trebuesc apoi sparte și mărunțite. Banque generale^Sioia S.^1­'Banca de credit 3 milioane și luni. Cele d’în­­tâiű două bănci plătesc o dividends de 5 la sută. .*. Președintele republicei franceze, Farberes, a instituit o comisiune în­sărcinată cu publicarea documentelor asupra războiului franco-germ­an, de la 1870—71. *.* Curtea cu jurați din Bayreuth (Germania) a condamnat la moarte pe institutorul Müller, care a săvâr­șit trei asasinate groaznice. In curtea inchisorei din Aachen a fost executat prin decapitare indi­vidul Schilly, care a fost condamnat la moarte fiind-că a asasinat pe gar­distul Jungsckel. Tribunalul din Düsseldorf a condamnat la 2 ani jumătate închi­soare pe comerciantul voiajor Wagner, din Viena, care a furat din muzeul istoric monede de aur și argint în valoare de 4000 mărci. Din Petersburg se anunță că preotul Eliodor, redactorul ziarului publicat de mănăstirea din Kiev și cunoscut pentru articolele lui ațâță­toare, scrisese, după cum se știe, un foarte violent articol contra contelui Witte, pentru care invoca spânzură­­toarea. Articolul a fost supus de pre­ședintele Dumei, Golovin, S­talul Sinod, care a destituit imediat pa preot. .*. Lângă gara Hegenburg (Ger­mania) a deraiat un tron. Mecanicul și fochistul au fost omorîți. Un fac­tor poștal a fost ușor rănit. ‘Alte persoane nu’au fost atinse. In localitatea Bekrath (Germa­nia) s’a spânzurat o mireasă tocmai în momentul când sosise mirele ei, pentru ca să se ducă la oficiul stării civile. pr Fi Seminniî Și] al b­anilor din Baku Vezi ilustrația Orașul Baku din Transcaucasia, situat lângă lacul Caspic, a fost bîn­­tuit multă vreme de rescoale. Acest oraș care are astă­zi 780.000 locui­tori, a fost cucerit de la Perși de că­tre Ruși la 1806. Ilustrația noastră de azi reprezintă o vedere a palatului de justiție al vechilor h­ani persieni cari stăpâneau în orașul Baku. Ăsmimwm praimiM misalstra 3Perk ® w (Telegramele Agenției­ Române) Declarații ale atentatorului Sofia. ’27.—Asasinul primului ministru Petkov a depus că nu are complici și că a comis aten­tatul pentru a libera pe bulgari. Consiliul de miniștri a ordonat întinse masuri militare la Sofia și în provincie. Oservat o liniște chiar nepo­­rivită cu împrejurările, nu asă liniștea înaintea unei fur­­uri, sau trebue să mai înșel marte mult. Cercurile politice nu esită a-și m­anifesta oroarea față de acest asasinat. Asasinarea lui Petkov însă î’a prea surprins pe ni­meni dintre aceia cari cunosc ițele încâlcite ale politicei bul­gare, in care joacă rol și anu­mite imponderabilii, care nu sunt nțelese în Europa apusană și de­­bicei­ se petrec evenimente pre­cipitate, ca și in cazul actual. Cercurile politice serioase pri­vesc în aceasta garanția că Bul­garia este in pragul unor zile fe­ricite, de­oare­ce se presupune că odată pentru tot­deauna va înceta politica de represiune. Poporul bulgar voește să fie guvernat un spirit liberal. Cu Petkov a dispărut un băr­bat energic, care poate este ul­tima victimă a unor politiciani fără scrupule, cari au îndemnat, pe bărbații de Stat bulgari, par­veniți, la maniere de satrapi. Petkov a fost fiu de țăran, care a ajuns de la copist pina la șef de partid și ministru președinte. El însuși fiind om din popor n'a înțeles aspirațiunile poporului, cu el insă­ nu dispare un bărbat politic mediocru. Interview eu locot. Cons­­tantinow Corespondentul din Sofia al lui „Neue Freie Presse“ a inter­­­vievat pe locotenentul Konstan­­tinov, care a urmărit pe atenta­tor și l-a lovit cu sabia la mină, făcându-l să scape revolverul. Locotenentul a spus: „ Mă duceam să mă plimb în grădina Boris, când am văzut venind in spre mine pe ce a­pă­tăm miniștri. Tocmai când mâ pregăteam să salut militărește pe ministrul de război ș­, răsunară de pe trotuarul opus loviturile de revolver; după primele focuri, trei indivizi o luară la fugă și un al patrulea rămase singur. M’am repezit la dinsul și dându-i o lovitură de sabie peste mână ’1 dezarmaii. El fuga și se refugia în curtea u­­nei case vecine, unde făcui să fie arestat de poliție. M’am întors imediat la locul atentatului, unde încă era Pet­­k­ow. 1l văzui că se clătina, în­cercam să-l susțin, dar căzu la p­lămint, murmurând ceva. Presa vieneză și atentatul Viena, 27 Februarie. „Fremdenblatt“ comentând a­­sasinatul, spune : „Groaznica știre va pricinui adânc regret pretutindeni unde se urmărea cu atențiune opera bărbatului de stat. „Cu Dimitrie Petkow, princi­­pele Ferdinand pierde pe credin­ciosul lui susținător, iar patria o capacitate activă și energică, un talent organizator pus in servi­ciul desvoltărei politice și morale a Bulgariei“. „Neues Wiener Tagblatt“ scrie: ,,Angentul diplomatic al Bul­gariei de aci a aflat știrea cri­mei numai de la ziariștii cari se duseseră la dânsul după informa­ții mai precise. „Domnul Sarafow se afla la prânz cu familia. Venind un zi­arist îl întrebă de motivele crimei. — Ce crimă ? întrebă Sarafow: „Când află de atentat, îngăl­beni , soția lui isbucni în lacrămi și căzu aproape leșinată. „Sarafow, ca nebun, cutreera odaia strigând : — E neauzit, nu se poate; trebue să fie o greșală. Viena, 27 Februarie.. Ziarul „Neue Freie Presse“, co­mentând asasinatul lui Petrov, zice că acest fapt sângeros amin­tește groaznica noapte de Iulie de acum două­spre­zece ani, când Stambulov, amicul lui Petcow, a fost asasinat. Ziarul observă apoi că din ști­rile sosite până acum nu se știe dacă singerosul eveniment e da­torit unor motive politice sau personală. Este sigur totuși că energia cu care Petkow își exercita sarcina, limbagiul violent ce întrebuința față de adversarii săi, i-au pro­curat mulți dușmani. „Neue Freie Presse“ amintește apoi recentele demonstrații de la Sofia și dezordinile studențești cari, față de această crimă, nu pot fi tăcute. Ziarul vorbește de cumintea politică a cabinetului Petkov, care a știut să aducă Poarta de partea sa contra Patriarhiei, care a voit să-șî asigure bună-voința celor două puteri ale acordului austro-rus, car­e a consolidat con­­dițiunile interne ale Bulgariei, fă­când-o un element de stabilitate ln Balcani. Ziarul închee exprimându-și speranța că asasinarea lui Petkow nu va schimba îndrumarea poli­tică a Bulgariei. Viena, 27 Februarie. O declarație a defunctului prim-ministru Sofia, 27 Februarie. Acum se reamintește faptul că Petkow, a declarat înainte cu câte­va săp­ăm­âni intr’o ședință a Subramei, că lui 11 este tot una, ori că moare in stradă sau pe așternutul alb din camera de cul­care. Instrucția asasinatului. — Nouă arestări. — Declara­țiile atentatorului Asta-noapte au avut loc căte­va Telegrama prințului Fer­dinand către­ Staneiov. Noul șef al partidului li­beral.­Declarațiunile șefi­­lor partidelor Principele Ferdinand a adresat că e la Paris o telegramă de con­doleanțe primului ministru inte­rimar, in care laudă pe Petkov ca pe cel mai bun fiu al Bulgariei. După ședința de ori a Sobra­­niei, majoritatea guvernamentală a ținut o ședință la club, în care ministrul Ghenadiev a fost ales șef al partidului liberal. Ghenadiew în vârstă cam cu e vre­o 40 ani, este un strălucit orator, foarte inteligent și ener­gic , lui i se prezice un mare viitor. El a studiat la Bruxelles unde și-a luat doctoratul in drept. Toți șefii de partid au declarat in interviewuri că asasinatul este vrednic de oroare, și că împăr­tășesc două­ puncte de vedere : ei fac o deosebire între asasina­tul din răzbunare și asasinatul politic, care pentru el nu s’a do­vedit încă. Cel d’intuiti nu va a­­vea nici o urmare pentru situa­­țiunea generală ; dacă este vorba de un asasinat politic, atunci a­­cesta ar putea să discrediteze Bulgaria sau să aibă consecințe serioase, var proverb pe zx Comerț fără inteligență, bani as virlifi in vini. Sofia, 27 Februarie, stadia straïnatate — Prin poștă — Ministrul de comerț al Bulga­riei plănuește aranjarea unei expo­­siții internaționale la Sofia în anul 1912, când prințul Ferdinand al Bul­gariei împlinește 25 ani de domnie. Pentru acest scop deja începând din anul viitor se vor prevede două mi­lioane in budgetul statului. .*„ Din Sofia ni se scrie cu data de 25 Februarie . De un an se ob­servă o intrare mai mare a capitalu­lui străin. Acest capital provine in cea mai mare parte din trei isvoare : Banque Balcanique (fondațiune aus­triacă), Banque generale de Bulgarie, (înființată de Banque de Paris și de banca comercială ungara din Buda­pesta) și Banque de credit (fondațiune germană). Banque balcanique a pla­sat la Bateria 12 milioane frani, CORPURILE SIMITOARE CA ax JE­St­A Ședința de la 27 Februarie Ședința se deschide la orele 2.40 m. sub prezidenția d-lui Cantacuzino- Pașcanu­. Prezenți 98 d-nl deputați. Pe banca ministerială se află d ministru Take Ionescu. D. președinte anunță moartea lui Vasile Vlădoianu, deputat de Iași. Oratorul aduce elogii defunctului și exprimă condoleanțele Camerei mult îndureratei familii. Declară vacant scaunul col. I de Cameră­­ din Iași. Camera trece în secții. La orele 3 40 m. ședința se deschide. D. președinte arată dorința ca parlamentul să exprime condoleanțe guvernului bulgar pentru omorîrea primului ministru și rănirea unui alt ministru, victime ale unui odhips a­­tentat. D. ministru I. Lahovary anunță că guvernul ia parte la aceste condo­leanțe. Anunță că a și trimis o te­legramă noului ministru bulgar, ex­primând condoleanțele guvernului. D. ministru G. Disescu depune proectul de lege pentru asigurarea proprietăței literare. D. Bibescu roagă guvernul să nu­mească un șef de poliție la Focșani, spre a face să înceteze actuala stare interimară. D. Aurel Iliescu cere a se recu­noaște persoană morală o soc. co­mercială din Oltenița. D. președinte al consiliului depune profetul de lege pentru autorizarea orașului Constanța de a contracta un împrumut de 4 milioane și un cre­dit de 4.000 tei. D. dr. Rădulescu vorbește despre dezastrele pricinuite de societatea fo­restieră „Argeșul“ care refuză a plăti munca sătenilor, după ce-l exploa­tează într-un mod neuman și îl ex­pune adesea la moarte sigură. De­pune plângerile locuitorilor și mai multe fotografii, reprezentând vederi din instalațiile societății. D. ministru I. Lahovari depune proiectul conversțiunei comerciale cu Italia cerând urgența, care se admite. Se intră în ordinea zilei, reluân­­du-se în discuție legea corpului ad­vocaților. Comitetul delegaților intră în de­liberare spre a se pronunța asupra amendamentelor propuse la articolele rămase în suspensie din ședința tre­cută. Până la pronunțarea comitetului, se votează proectul pentru modifica­rea unui articol din legea comptabi­­lităței generale, proectul prin care venitul produs din baterea nouilor monede se varsă la fondul pentru deschideri de credite extraordinare. La orele 4.10 m. ședința se sus­pendă. La redeschidere, orele 4.20, ședința se ridică. SENA­TVL Ședința de la 27 Februarie Ședința se deschide la orele 2 și 45 m. sub preșidenția d-lui N. Eco­nomy, vice-președinte. Prezenți 84 d-nî senatori. Pe banca ministerială d-nn­ gene­ral Manu și C. Istrati. D. Gr. Tocilescu, raportor, dă ci­tire proed­uriiî pentru modificarea cir­­cumscripțiunilor comunale rurale și a cercurilor din județul Constanța. ’ In discuția generală a proed­urui, d. dr. Severeanu propune să se schim­be denumirile turcești ale celor mai multe localități din Dobrogea. In a­­cest scop ar trebui să se numească o comisiune care să dea nume ro­mânești acelor localități de pe pă­mântul românesc. D. Gr. Tocilescu spune că în adever comitetul delegaților s’a ocupat de a­­ceastă chestiune. S’a propus să se redea localităților numele vechi ro­mane, cunoscute toate. De pildă, în loc de Adam-Klisi să se zică Orpheum Traiani. Deocamdată nu e nevoie. E destul că provincia s’a românizat cu totul­ de ce să schimbăm o denu­mire cunoscută în toată Europa, cum ar fi Adam-Klisi ? In Algeria, fran­cezii n’au schimbat nici o denumire. D. general Leon e de părere că ar trebui înlocuite denumirile streine din Dobrogea cu denumiri românești. D. Gr. Tocilescu spune că aceasta nu se poate face dintr’o dată, căci ar produce o confuziune generală. lt. ministru general Manu spune că nu azi se va rezolva această ches­tiune. Guvernul ia act și o va studia. Discuția se închide. Proiectul se admite cu 43 bile albe contra 1 neagră. Se admite fără discuție proiectul votat de Cameră, prin care Creditul Agricol e autorizat a întrebuința o sumă de 1.400.000 lei pentru termi­­­­narea mai multor clădiri destinate­­ serviciilor financiare din mai multe«

Next