Universul, martie 1907 (Anul 25, nr. 58-88)

1907-03-01 / nr. 58

Smato&urile continuă a fi apărate pe zăpadă nu maî toată țara. Rhirile sânt încă acoperite de ghe­țuri. Agentul diplomațic al României la Sofia a fost delegat de guvernul Bfistru să exprime condoleanțe gu­vernului bulgar pentru asasinarea gării B»lm-miinistru al Bulgariei. G« ine opere de mâine toți in­­tocHvi din serviciile Eforiei își vor rata posturile în primire, conform rotației făcută pe baza clasificației lor. ❖ D. G. Irissesen, ministrul ins­­tesc țivinei publice, a depus erî­pe bru­­ptele Camerei proiectul de lege rela­ys la dreptul proprietăței de autor. ❖ in «Rimai timp numărul cazu­­gnar de febră tifoidă a crescut simți­­t ®r în Capitală. De­la 15 până la 25 Februarie s’au feregistrat 15 cazuri noul și 6 decese. De tuberculoză au murit în acest reterval 32 de persoane, iar de pro­­gS Booje 37. * ❖ Ministerul de domenii a conv­o­­sat pe toți comisarii guvernului pe l»gă corporațiile de meserii din circ. Carierei da meserii din Capitală, la « ea o sfătuire ce se va ține Vineri, la orele 8 m­ai, seara, în localul elu­ Sjțțiul meseriașilor. De asemenea afi fost convocați și r­­edinții de corporații pentru ziua 8 Martie. Adunările vor­­ presidate de d. IWn, inspectorul general al me»e­­ißW. 8« vot disc­ut­a ch­es­tiu *1 privitoare la m­ersul corporațiilor și la aplicarea legal. ❖ D. V. Dumitrescu I, fos! oficia»! superim­or gradul 1H, a fost reprimit în corpul telegrafo-poșal cu gradul de oficiant interior gr. I. I. D. Al. Chica, fostul secretar ge­­neral al comisariatului expoziției na­ționale, a fost decorat cu Steaua Momăniei în gradul de comandor. * Ministerul de războiu a primit dem­aiunea d-tui locotenent Marin Șomer,«!, din arma artileriei, trec­in­­du-i in cadrele de rezervă ale reg. 10 artilerie. ❖ Consiliul sanitar superior va ține ședință, extra­ordinară mâine seară, ro î. î­ntre a continua discuția asupra noului proiect pentru modificarea legei sanitare in vigoare. ^ D. Pius­ Negulescu, deputat și profesor la facultatea de dresit din capitala­, a fost ales raportor al bu­getului ministerului de justiție. ♦ II. Iancu Dumitrescu, a fost numit arhivar la arhiva centrală a primăriei Capitalei. O­RA. II. Rit, Principele Ferdi­nand și Principesa Maria, au asistat aseară la representarea piesei „Pa­­raitre“, la teatrul Liric. .. «JICM»--«1­­ 0> mBmm­m­eK­ mmmm*. SSÍf­ficSiul Telegrafic al ziarului „Sniversul" în iGEAMsii ?mmm me­ziaminî «Universul» Piața pescăriei Brăila, TÍ.— A sosit 15.000 kgr. peste. S’a vindut . Crapul 130—180; «jortocrapu! 107-153; ciortanul 73-97; șalăul 155—170; avatul 63—80; plă­tită 58; știrica 57—130; caracuda 77—80; socnoteiul 71—80 ; bibanul SR—43; albitura 43—65. Tunelul Berești — Procesat fouu aatin«1.-5 poartă din a­­vort.­b­eemlifi.Rân­ire gravă. Edifice &»isft. 27. — Săptămâna viitoare &2S voi­ incepe lucrările tunelului din Sie­ști. — Cur­tea de apel, secția I, a a­­esonat pentru 29 Martie procesul fos­­tuld­­easier și director al spitalului „Elisabeta­“ 8b­lan». Aceasta în urm­a cărora d-ha a avocat Păunescu, spre a se pune la dispoziție registrele spi­­ritfaduî pe 904.—905. — Femeia Victoria Polon de 35 ssri, soția bucătarului de la eatoisia r­ ușăreană, a «auzit in urma unor m­edicamennte procurate de către fe­rnst» Spuma că, spre a o face să a­ XKrtezi. Victima avea 7 copii. S’a început o anebetă. — Ba incendiu s’a declarat te pro­­prietatea pescăriei Statului, din str. fiordului, unde era cancelaria și lo­cuința directorului. A ars mobila, s’a distrus bijuterii și s’a perdvrt o sumă de 700 lei. — Niculae Maidana, evadat din fechisoarea lor. 1 cetate, unde era inch­is spre a face pedeapsa de 4 luni, a fost prins azi, ascuns într’un gar­­deroi­, la locuința tatălui său. — Avram Harap și David Grön­­b­erg, servitor la lansa Schwartz, bă­­tându-se, cel dintâi a împuns cu cu­țitul pe cel­ l’am la mâna stângă. Rănitul a fost dus la spital. — Tribunal’s­ a Început azi jude­carea apelurilor electorale. — Plusat de 35.000 lei, provenit din împrumutul somația!, spre cum­părarea teculuiai primăriei, a fost distuibuit de către consiliul «Oianial pentru clădirea a trei localuri de școala, pentru saavarea B&dalaaului și pentru abator. — Servi«<il Hidraafie a început construirea unui dig pe malul Du­­bărei »pro a punete o eventuală­­ sundark. tul Visidoiana jtesi, 2?.—­Moartea lui Vasile VS­­em&Fin a preda* o adiacă impresie în loialitate. Corpul defunctului va fi adus fe, lași, ter de aci transportai k aw- 0a ga Qsjoeia din județul nostru. * Cu moartea lui Vasîle Vlăde­­scu, rămâne vacant un loc de de­putat h colegiul 1 de Iași, de ano- Ksanî dlistnitatea de președinte al de­­taioiî conservator devine vacantă. Nu se știe cine va S desemnat din partea partidului conservator pentru a fi ales de cel­ I de deputați. De a­­cesteni, »« știe cine va fi su­cceso­­­tti lui Vlădoianu de președenția do­ Iktei. E probatei însă ca d. Bădăran U fi ® alee la această demnitate. Lășearea țăranilor. — Stu­dente ruse la Iași lați. 27.—Persistând svonul că a fes­lași’ s’ar face agitații cu caracter antisemit, poliția a luat întinse măsuri cs pază ; de asemeni s’ai pus sub pază toate barurile orașului obser­­vându-se ca să nu pătrundă țăranii s ăi vrătip la oraș, cu atât mai mult Că mâine are loc la prefectura de ju­deț « licitație pentru arendare de moșii Azi s-a mai răspândit ad­ svonul grav că autoritățile au descoperit că Saa­ 1 mulți tineri, originari din E.U­­ster și străini de agitația­­ ăra­­gilor l­a comunele resvrătite. S’a deschis o severă anchetă în a­­c Ma Șă privință, afirmându-se chiar c ă pe lângă Tg.­Frumos ar fi ares­tați mai mulți din acești vinovați. Știrea e foarte gravă, însă neavând «•afirmarea oficială o înregistrez sub j­­esisrea cuvenită. B. procuror general Leonescu a plecat la Tg.-Frumos unde anch­e­jr­eca­­tează a Tg.-Frum­os unde andie­­ă asupra cauzelor revoltei. Tot la Tg.-Frumos se află stabilit c. Bogdan, inspectorul administrativ,­­ unde observă în persoană masu­nk es se iau pentru liniștirea spiri­­tuâsr. Ultimele știri din județul Botoșani e sat mai bune, in sensul că spiritele­­ ea fii mm liniștite. Ce privește județul nostru situa­ J0M*­­fi ÂaKistik (mă wmim in§*i­j.it’1 totuși e probabil că in urma e­­nergicelor măsuri luate de autorități ordinea va fi in curând restabilită. In legătură cu aceasta, trebue să repetăm că știrile alarmante pe care le dau unele ziare în privința situa­ției din județul nostru sunt exage­rate. Ș­ase studente ruse, originare din Chișinău­ au primit încuviințarea U­­niversității din Iași de a urma aoi cursurile universitare. întrunirea măcelarilo­r din Ploești Pitești, 27.— Azi la orele 6 seara comercianții măcelari și marii cres­cători de vite s’au întrunit în localul Camerei de comerț. Publicul este imens. Presidează d. Procopie Negu­­lescu. D-sa îndeamnă pe colegii presenți să fie solidari până ce direcția gene­rală a serviciului sanitar le va da deplină satisfacție. D. D. Massim dă citire ordinului direcției generale a serviciului sani­tar, în care se spune categoric că co­mercianții cari se îndeletnicesc cu comerțul de vite posedă vite de furaj­­e din țară sau străinătate, introduse in mod clandestin. Oratorul propune ca acest or­din să fie trimis în copie tuturor co­mercianților de vite din întreaga țară, spre a lua și ei cunoștință de gravi­tatea cuprinsului. Propunerea este primită cu aplauze. D. Massim termină îndemnând la solidarizare. In timpul acesta sosește d. G. Do­­b­rescu, primarul orașului. D-sa este primit in­ovațiunni, fiind rugat să dea relațiunea necesare, d. primar Dobrescu ia cuvântul și spune că regretă că a venit la această în­trunire, însă n’a avut ce face, fiind rugat cu insistență de toți comer­cianții de vite, îndeamnă pe auditori să fie paci­­ni­ci, căci au să obție satisfacția cerută. Acel ordin circular a fost scris de un funcționar de la direcția sanitară care de­sigur nu și-a dat socoteala de gravitatea cuvintelor întrebuințate, dar fără ca directorul general să aibă cunoștința despre acest fapt. D. primar Dobrescu termină asigu­rând tot concursul d-sale. După aceea s’a retras. S’a ales apoi o car­isiune compusă din d-nii Procopie Negulescu, D. Mas­sim, Al. Petrescu, N. Manolescu, G­r. Constantinescu și Irimia Stan, cari să parlamenteze cu autoritățile respective. D. D. Massim dă citire următoarei moțiuni : „Azi 27 Februarie anul 1907 sub­semnații comercianți de măcelărie din Ploești, ne-am adunat pentru a doua oară in localul camerei de comerț pen­tru a protesta cu ultima energie con­tra cruntei lovituri cu care am fost atinși in prestigiul nostim de comer­cianți cinstiți, de către ministerul de interne, ramura direcțiunei generale a serviciului sanitar, prin ordinul No. 1.416, an. 1907, unde categoric ne face boți, după cum se constată din rîndurile următoare : ,,Avem motive să credem, d-le primar, că în parte vitele din poverne sau grajdele de îngrășat sunt furate din diferite părți ale țarei s­au sunt introduse in mod clandestin din țările infec­tate de febra aftoasă“. In urma desbaterilor urmate am­ hotărât să fim cu toții solidari și să nu dezar­­măm până ce nu ni se vor revendica justele noastre cereri, în sensul ca direcția generală a serviciului sanitar, să-și retragă greșeala, cerându-șî scuze pe cale oficială. Dacă această satisfacție nu ni se va da până Du­minică 4 Martie, anul careul, atunci vom înceta de a mai tăia vite pentru consumație, om de ce speță ar fi, de­clarând ast­fel greva generală pentru orașul Ploești“. Ședința s’a ridicat la ora 7 j«m. m . Pasmtnms ale ziarului ,, Universul'' Sta si'i'siissteta Oposiția radicalilor tineri Belgrad, 27.—S’a renunțat la obstrucția anunțată că o vor face tinerii radicali la desbaterile asu­pra indemnități budgetare pe luna Martie. Înainte de a se intra în ordinea zilei, ce e drept, se vor face mai multe întrebări miniș­trilor. Manifestație deputatului român Vaida Budapesta. 27. — Erî seară, când deputatul Vaida a părăsit parlamentul, a fost întirsfinat de un grup al vro sută studenți români cari saă aclamat cu stri­găte ; >!Să trăiască !“ Poliția a im­prăștiat pe demonstranți. interview al coresponden­tului „Universului“ cu ministrul de externe ita­lian Roma. Î7­—Cu toate desmin­­țirile pfimie date știrei ziaru­lui grecesc «Akropolis», am vrut să vorbesc eu însuma cu ministrul de externe Tittom. Acesta m’a primit imediat în mod foarte curtenitor .Și mi-a vorbit cu foarte mare simpatie despre România și Suveranii ei. D-sa mi-a spus că Italia ține foarte mult la prietenia cu România, cu care Italia are raporturile cele mai cor­diale, după cum dovedește re­centul tratat italo-român. Ministrul nu a avut de­cât cuvinte de elogii pentru Ro­mânia. Cât privește știrea ziarului „Akropolis“, Tito în­ mi-a spus textual: „E o știre false de sus și pină jos, de pus alături cu celelalte atâtea câte se născocesc în Gre­cia și aiurea“. Această declarație a lui Tit­toni trebue să fie­­ considerată ca concludentă-Tittoni și-a cucerit o faimă de mare bărbat de Stat și unul din cei mai buni miniștri de externe din Europa,­­pentru realitatea constantă a politicei siă , din această cauză cuvin­tele lui trebuesc a fi­ primite în România ca adevărata ex­presie a cugetării lui. Vizite de condoleanțe Viena. 27. — Azi dimineață, multe personalitățile au­ făcut vi­zite de condoleanțe agentului di­plomatic bulgar. Intre primii vizitatori au fost primul ministru baronul Beck, și ambasadorul italian, ducele de Avarna. Sângeroasă dovadă de iubire filială Viena, 27.—Un anume Scho­­enberger, de aici, din causa du­rerei ce i-a causat moartea tatălui șeii, care trebuia sa fie inmor­­mîntat sas, a ucis pe mama sa, și apel j­ÎNST­ÎI A ORA TELECMILE AGENT ® MAN Sestt ® ia timpul a ® 151s. Discursurile a «pui deputați roîniuîi în Camera usigu­­reasca Budapesta. 27. — Deputatul român Vlad declară că vice-pre­­ședintele Racovicki a violat ieri regulamentul Camerei și liberta­tea cuvintului, retrăgând cuvîntul deputatului Vaida. Până acum era umagiul ca fie­care deputat să vor­bească până la terminarea dis­cursului său. D. Rakowski declară că a pro­cedat ieri perfect in conformitate cu regulamentul Camerei și că este o josnică calomnie a se vorbi de reacțiune sau de suprimarea libertățeî cuvîntuliî. (Vii aplause). D. Vlad declară că interpreta­rea regulamentului făcută de d. Rakovsky nu corespunde cu prac­tica parlamentară de până acum. D. Vaida, român, declară că se simte obligat a apăra liber­­tatea cuvântului nu numai în in­teresul partidului șefi dar și în interesul țarei întregi. O discuți­une­­ are loc intre de­putații români Pop și Goldiș și președintele Justic, care protes­tează contra aserțiune­ că liber­tatea cuvântului a fost violată, Președinția procedând, a zis d. Justh, cu imparțialitate indiferent de persoane. (Vil aplauze). Pre­ședintele suspendă ședința la ami­azi. La reluarea ședinței, Camera discută proectul apartamentelor institutorilor. Ministrul instrucțiunei, contele Apponyi, intre altele a spus: re­prezentanții naționalităților gre­șesc citind tot­dea­una exemplul României. E un lucru știut de toată lumea că în România nuj se admit in școlile primare de­cât români, iar institutorii trebue să aibă diplome obținute în școlile normale românești. Reprezentan­ții naționalităților In Ungaria tre­bue să recunoască că Ungaria tra­tează naționalitățile nemaghiare, în ceea­ ce privește instrucțiunea, cu o extremă liberal­itate. (Discu­­țiunea se amână pe mâine). Coloniile germane Berlin, 27.—Reichstagul a a­­doptat în a treia citire creditele suplimentare pentru Africa de sud-vest. D. Dernburg, ministrul coloniilor, a declarat că are in­­tențiunea de a reduce până la 30 Septembrie trupele coloniale la 4000 oameni, dar o să sporească trupele de poliție. Rvenorocirea din Marsilia Marsilia. 27.—Din cauza via­tului puternic, s’a dărâmat zidul unei fabrici în construcțiune, în­gropând sub dărâmături 9 lucră­tori. Sunt trei morți și șase ră­niți. Resets «apărarea drumurilor de fier ungurești Budapesta. 27. — Camiera.— Guvernul a depus un proiect de lege privitor la autorizarea de a se cheltui 90 milioane pentru răs­cumpărarea drumurilor de fier. Liniștirea alimnezilor» Constantino­pal, 27. — Știri din Novibazar spun că liniștea a fost res­abilita în chip pacînic. Starea regelui Spaniei Madrid, 27. — Starea regelui s’a îmbunătățit. Lueger­i ai conge din Viena. 27. — Consiliul muni­cipal a acordat d-rului Lueger im congediu de 6 săptămâni. Olta Camera sârbeasca Belgrad, 27.—Skupstina a vo­tat o două­spre­zecime provizorie pe Martie. Partidul tinerilor ra­dicali a hotărit să înceteze ob­­strucțiunea. Luptele din Macedonia Constantino­pole, 27.— Agita­țiunea bandelor sferice și în sand­­jacul Veskueb sporește. Se sem­nalează mai multe lupte între bande sârbești și trupe. «Soul 1 Marile ISO? PARTICULAR! ale ziarului «Universul» Sosii« îs íinapsi­a Accident mortal.—Arestare. Împușcat din imprudenții. — A­larma.—Mutare Constanța. 27.— Velicu Stoicescu, originar din Giurgiu, pe când lucra pe vaporul sagist „Fengfort“, a fost apucat de un vinciu și omorit. Ca­davrul a fost dus la spital. — N. Rădulescu, fost șef silvic la ocolul Cernavoda, a fost depus in a­­restul preventiv, din causă de escro­cherie, ai sus de putere și fals în acte publice. — Ion Stoian din Tuzla, umblând cu pușca, din nebăgare de seamă a­­ceaste s’a descărcat și i-a sfărâmat palma mâne! drepte. — Aseară, s’a sunat alarma la re­gimentul 34 Constanța, pentru a de­prinde trupa. Aceasta a fost imediat gata. Exercițiul acesta a fost făcut din inițiativa comandantului. — Alexandru Băcescu, impiegat definitiv la C. F. R., a fost mutat la T.-Severin. Solidarizarea studenților din Iași cu țăranii revoltați. — Situație gravă (Prin telefon de la coresp. nostru particular) Iași. 27. — Am telegrafiat că în apropiere de Târgu-Frumos, au fost arestați patru studenți, găsiți cutre­­erând satele revoltate. Două sau trei dintre acești studenți sunt originari din Basarabia, stabi­liți numai de puțin timp în Iași. Nu s’a precizat încă dacă aceștia, într’adever, prin propaganda lor, au provocat t­iscoalele țărănești, îndată ce au fost arestați, cei pa­tru tineri au fost escortați de la Tg. Frumos la Podul­ Iloaei, unde se află arestați și acum. Mâine li se va lua interogatorul. La orele 8 seara, a avut loc o în­trunire studențească in localul socie­­tății studenților în medicină. Au asistat reprezentanții tuturor societăților studențești, de asemenea și un mare număr de studenți. Prezidează studentul Cădere. Au vorbit d-nn­ Cădere, Recuniță, Vlaicu. (Se renunță la cele­l­alte nume, neîn­­țelegându-se bine din cauza viscolu­lui). După discuții Îndelungate asu­pra agitației țăranilor, s’a votat o moțiune prin care se hotărăște în principiu greva studenților, până se va da o soluțiune asupra legei a­­grare. Această hotărîre va fi comunicată studenților bucureșteni, cu rugămintea de a se uni și ei la grevă. O delegație de studenți va merge la rector spre a-i pune in cunoștință de hotărîrea luată și a-1 ruga să facă ast­fel ca și corpul profesoral să se unească de națiun­ea studenților. , I­ v. v­I­N­ZARE ia toate farmaciile și drogh­e­­riile din țara Pentru informațiuni și co­mande cu ridicată a se adresa Biuroul de vinzare al produ­selor de pe proprietățile: Principalul Bazilic Sîyrbay București, Victoriei 121 —TeJefon 11­81 «S*T.­Sa»nU ® BSi2*JBN­SSia BaB*SeS«BB*85pKn» Se va alege un comitet general de acțiune compus din câte 4 studenți de la fie­care societate studențească, care se va ocupa de aproape de a­­ceastă chestiune. Același comitet va pleca in satele revoltate spre a studia căușele cari au determinat revolta țăranilor. S’a mai hotărit intervenirea la au­toritățile respective pentru eliberarea celor patru studenți bănuiți ca ins­tigatori. S’a decis în sfârșit să se mențină greva până se va lua în considerație proectul relativ la arendarea moșiilor, datorit senatorilor Codrescu și Eco­­nomu. La 10 jum., ore seara, s’a sfârșit întrunirea. După întrunire, o delegație de stu­denți s’a dus acasă la d. prefect Ca­­nanău, căruia i-a cerut eliberarea celor 4 studenți arestați. D. Cananău a răspuns că arestarea lor fiind făcută de parchet, d-sa nu poate să se amestece. Mâine, va avea loc o întrunire a a tuturor studenților din Iași in aula Universității, spre a hotărî alte mă­suri în scop ca revendicările țăra­nilor să fie satisfăcute. Chestia e foarte gravă. MitrupsîSî Iss cereând să saîște ed­iaciiup aromânești Viena, 27. — .,Politische Correspondent//*, află din Constantinopole eu, dupe inf­ormațiuni din sorginte românească., mitropoli­­t«il șreo din Melnik, in urm­a recentelor circulari ale patriar­hatului, ar fi îmi a­plecat comunitățile aromânești din Melnik și Antiporia, ca să semneze o declarațiune prin care se supun cu totul patriar­­h­atului ecumenic, refu­zând întrebuințarea lim­­bei române atât in bise­rici cât și in școli. In urmă, însă, aceste comunități au retras, in fața autorităților focale, aceie declara feiunî. Un sat distrus de foc Roma, 27. — Un incendiu a distrus în asta-seară aproape com­plect satul Bossano. Pagubele sunt enorme. Un prinț doctor Berlin, 27.—­Prințul Dilok al Siaunului a fost promovat, doctor al facultății de științe de Stat da la Universitatea din Tuebingen. Tratatul italo român Roma, 27.—G»misiunea parla­mentară însărcinată cu studierea tratatelor de comerciu, a aprobat azi tratatul italo-român și în astă­­seară a prezentat Camerei un ra­port favorabil. Reîntoarcerea iernei în Italia Roma, 27.— In toată Italia a căzut pe neașteptate un frig mare. A nins pretutindeni, chiar și la Neap­ole. Grevă Roma, 27. — Se anunță din Milano că, în urma invitațiunei comitetului central din Turin al lucrătorilor de la regia tutunuri­lor Statului, toți lucrătorii indus­triei tutunului din întreaga Italie, s’au pus în grevă. Italia întrebuințează în 13 fa­brici, 24.000 lucrători de ambele sexe. O misiune politică a Țarinei-văd­u ve Berlin, 27.— In cercurile di­plomatice de aci se crede că im­­părăteasa-mamă a Rusiei, care se află actualmente la Londra, și e salutată in mod neobicinuit de călduros de presa engleză, urmă­rește scopuri politice. Intre altele, se crede ca ea ar avea misiunea de a pregăti tere­nul pentru un împrumut rus. ... Ziarul ..Ruskoie Slovo“, de o­­bie­iv bine reformat, publică de asemenea, din sorgintea cea mai bună, comunicarea că dizolvarea Dumei e hotărâtă in principiu. După scurte ezitări cercurile înalte au ajuns la convingerea că, după alcătuirea ei Duma e revoluționară, și că nu trebue să tolereze continuarea existențe­­i u­nui asemenea focar revoluționar. Primul ministru Stolypin e și el de aceeași părere. Pe de altă parte, pozițiunea lui Stolypin e zdruncinată din cauza intrigilor cercurilor reacționare ale Curții.Există un proect care propune convocarea unui concis al zems­­tvurilor compus din elemente demne de Încredere sau suprima­rea totală a Constituției. Poliția are ordin să suprave­gheze în mod sever locuințele de­putaților. — Deputatul antisemit Krușe­­van a fost primit in audiență de o personalitate sus pusă. Examinarea mandatelor electorale, planurile reac­ționarilor și ale social­­liștilor Berlin, 27.’— Telegramă din Petersburg. Secțiunile Dumei au terminat aproape examinarea mandatelor deputaților. Ele nu vor propune direct ca­sarea alegerilor indoioase, ci vor cere examinarea da aproape a dosarelor alegerilor din mai toate guvernamintele in cari au fost aleși deputați de al Dreptei. Extrema Dreaptă are intențiu­­nea ca, în cazul când s’ar anula alegerea vr’unui membru al ei, să părăsească în mod demons­trativ sala și să publice un pro­test prin ziare. Octombriștii nu vor să se aso­cieze la acest pas. Fracțiunea socialistă a hotărât ca, după ascultarea declarației mi­nisteriale, să nu voteze pu­r și simplu trecerea la ordinea zilei, după cum propun constituțio­­nalii-democrați,—ci să facă o pro­punere independen­ă, iar în caz când aceasta nu va fi adoptată, să sprijine propunerea partidelor revoluționare și opoziționiste. Socialiștii revo uționari și par­tidul social-politic al poporului au hotărit, ca și partidul muncel, să rezolve chestiunea amnistiei pe cale legislativă. Președintele Dumei, Golowin, a primit de la deputatul Petrov, care se află la monastirea Tsere­­menski, o scrisoare prin care roagă ca Duma să treacă în tă­cere peste hotărirea sinodului, care i-a interzis să părăsească mănăstirea, spre a lua parte la ședințele Dumei. Greviști dațî judecăți"? Berlin, 27. — Telegramă din Petersburg. Se anunță din Moscova că, după propunerea primarului, cei 2500 greviști de la tramvaie, au fost traduși înaintea justiției pen­tru paralizarea unei importante exploatări publice, cu toate că le­gea de la 1905 nu socotește tram­­vaele printre industriile la care greva e pasibilă pe pedeapsă. Evenimentele din Rusia (­Telegramele Agenției române) Un alt atentat Petersburg, 27.— Un atentat a fost comis la Yalta contra gu­vernatorului general Dumbadsew Guvernatorul și birjarul său­ au fost ușor răniți. Autorul atenta­tului și-a sburat creeria. Desfaințîre Petersburg. 27.’ — Agenția Westnik desminte categoric svo­­nurile răspândite în străinătate cu privire la o iminentă dizolvare a Dumei. Amânarea ședinței Dumei Petersburg,’ 27. — Comisiunea pentru verificarea mandatelor de­putaților își continuă lucrarea sa, înțelegerea cu privire la atitudi­nea Dumei față de declarațiunea guvernamentală nefăcindu-se încă viitoarea ședință a Dumei va a­­vea loc la 14 sau În Martie. (Telegramele particulare ale ziarului «Universul) Duma amenințată cu di­­solvarea Berlin, 27.—Ziarul « Vossische Zeitung» află din Petersburg că, în cercurile competente se afirmă că guvernul a hotărât ca, după zece zile de activitate, sa dizolve Duma. Pretextul pentru aceasta va fi dat de conflictele pe care reacționarii le vor provoca, în­adins pe chestia evreească. Svopurile despre disolva­­rea Dumei Berlin, 27.— Telegramă din Petersburg. Se anunță din Moskova că a­­proape întreaga presă înregis­trează zvonurile alarmante despre o apropiată dizolvare a Dumei. AZI SE INISE SUNȚE AZI! — NUMAI — v&m immsmmA , „STYRBEY Fabricată din bumbac curat­ă albă, hydrofilă, ah*»r­­b&iîtîi și nu scârțâie la * fiecare Mare depozit de tyfon hydrofil și impregnat — Prețuri convenabile — Expediții imediate Miercuri 28 Februarie 1907 TEATRU LYRIC: „Blanchette“. TEATRU BULEVARD: Balul bir­jarilor. TEATRU EDISON: Bal Mascat. CIRCUL •MDULT: Cinema!­­graf NĂSCUȚI­­ și MORȚI Pe ziua de 26 Februarie Născuți 40. _ Marți 24 și anume: Constantina Anica C­ăpităneasa, 115 ani; Vasilica Maria Nico­ac, 4 luni; Vergilia Pîe­­șoianu, 30 ani; Victoria Miorina Șutea, 4 luni; Pivot Ion Protopopescu, 90 ani; Fani Daradici, 50 ani ; Ida Cezărescu, 10 ani; Charlotte Barder, 28 ani ; Ide Dum­itrescu, 67 ani ; Maria Vasile, 60 ani­; Anastas­a Tudor Pr. Grigor , 28 zile; Gheorghe Nicolai, 68 ani; Ti­ța Ene, 90 an­i; Nicolae Nedelea Nicu­­lescu­, 2 luni și 15 zile; Maria Negri, S3 ani : Maria Gheoraghe S­an, 65 ani ; Ana Gh. Prcu­arii, 75 ani; Dumitru Va­sili 11, 55 ani; Zaharia Zdrafcu, 114 ani; Rosa [ulia Tobosi, 2 ani; Maria Ecaterina Gh­ergh­e, 9 ani , Bona Sto­ian 95 ani și Gr. Slomneanu, 55 anî. Pe­ ziua de 27 Februarie Născuți 29. Marți 20 și anume : Matei Cresteanu 58 ani, Ștefan Gr­. Rădulescu 4 zile, Gheorghe Popa Cristea 4 ani, Teo­dor I. A. Georgescu 2 luni, Nicolae Stanciu 85 ani, Elena Ștefănescu 63 anî, Alexandru iordan Gheorge 2 ani, Nas Manea 80 ani, Alexandru Nicu­­lescu 56 ani, Virgilia Ioana Marinescu 3 luni, Iesei­ Lupa 68 ani, C-tin Ca­­tesifir ® ani Fetea Niculae 40 ani, Gheorghe Stanciuc 65 ani, Ion Danciu 12 ani, Elisabeta Gh­­ihăilescu 2 ani, Maria Simion­­ 33 ani, Ion Iacob 90 anii: Ion Niculae ID­trescu n. m., Georgeta Focșoneanu 11 luni. ..*«S» « *» ««fflUWirT Wiwo—...— I­i este real Cunoscuta casă L. Frece din Paris, are onoare a informa pe cumpărătorii renumitelor sate pro­duse, că in dorința de a reduce prețurile acestor produse, a sta­bilit un depozit general in Bucu­rești". Cu începere de la 1 Ianuarie 1907, se vind in toate farmaciile și drogueriile din România, urmă­toarele produse cu prețurile mai jos notate : Veritabilii! Goudron Gingot. . . flaconul Le» 2.S1) Capsule Guyot » 11.S4) Cărbunele Geil­e.­^ praf . . . flaconul » 2.­?15 Castîle de Ciit­bune l­elloe . . . cutia » 3.75 Vinul de Quintum Labarraque , sticla » ®. — Vinul de Quintin Labarraque1^ sticlă » 4.50 Perlele de Ether Clerlan. . flaconul » S.25 Perle de Esență de Terebentină cler­­tan . . . flaconul » 2.50 Elixirul deutîfriciu Den­ni I’[>I flaconul » î .00 Pasta de (Îhî fi­l>en­­tel )­­H. . ’. cutia » î.05 Pastă de dinți Wen­tel în tub. ”. tub­ul » 1.20 Praful t de dinți Den­sei.................................cutia a î .75 Scodoz­­îjticoiau: CĂSĂTORIȚI in locul ori­ d­'rit alte încunoștiințări :wMrJfuB,K;i»iant­ asai3U» si mu NOUL CINEM­AT.CGRAF Cu fenomnnele naturei Unicul pe ș­lele P­ograami 53 s ii’raf tim 3 în 3 zlie Azî, Mercuri 28 Februarie 11­07 timrmîMap. HI§li - LUe ca: JProsfr[mul cei it ©& Soane hailii. Orai­­e FaoriT, Teatru Varietăți CABtiV­ A I>Î5 B­F, No. ICO SCM.OSCXN& SKO./L Ț.jk de COJPII variantă după Două Orfeline PREȚURI POPULARE Colonelul Alexandru Koslinsk­y, Contra-amiralul Koslinsky cu so­ția și copiii săi, Doctorul”At. Kos­­linsky, Ioan Koslinsky, Alexandru și Emanuel Koslinsky, Doctorul și d-na Zoa Râmniceanu, Radu C. Porumbaru, Generalul și d -na Eca­terina Roșianu cu copiii. Fami­liile Porumbaru, Ghica, Fiorescu, Bogdan, Paladi, Moruzi, Lahovary, Borănescu, Bădescu, Zahareanu, au durerea de a face cunoscută pierderea ce au încercat in per­soana iubitei lor soție, mamă, bu­nică, mătușă și vară Anastasia Koslinsky încetată din viață în ziua de 27 Februarie c., orele 12 din zi, după o scurtă suferință. Serviciul religios se va săvârși mâine Joiî, 1 Martie, orele 2 d.a. la domiciliul defunctei, str. Apo­­lon 3 (Isvor), de unde cortegiul va porni spr- cimitirul Șerban- Vodă (Bellu­). Presenta înștiințare ține loc de ori-ce invitație. S’a FU­RAT actul de vinzare No. 4034 din 1905 și ordonanța No. 1013 din 1901, ambele transcrise la trib. Ilfov. Aceste acte le declar nule și de nul efect­­ n mâna ori­ cui s’ar găsi. Ausquatina f. .Actual. SE Cân­ta de către o casă de agentură și comi­sion un ajrent de phil st ficîiv și capabil (om tiner) versat la branșa tec’niîcsS. «5 a ferii* rsel, care e deja introdus la clien­telă. Oferte în scris cu notărî de refe­rințe sunt de adresat C. N­. 4000. b­ucurestî, post e­re*­tan­te. 06 PEÎÎSDA4A imODI­ SA in lucrările de «Contencios» cu­noscând și limba germană. — SE­­HI­TA — Strada I. C. Brătianu No. 23­48 - BUCUREȘTI -La 12 Martie VNII se Închiriază cu licitație publică la Corpul Portăreilor de Ilfov la asistența­­ sechestrului judiciar, casele de locuință a succesiunei defunctului Ion N. Alexandrescu, situate in București, str. (Dreaptă) Julies Michelet No. 24, compuse din 15 camere, dependință, grajd, șopron, curtea cu grădină. Licitația va începe de la suma de lec k­.000. Cele­l­alte condițiuni de închiriere se pot vedea la Corpul Portăreilor. 51 1 *1m I ■ — Telefon N­ si 0 1 mul rang in­ con-1­80 camere toate 1 aranjate. Trecând 1 administrație se 0­lor pasageri, Ca­ff lei in sus. Pentru I ți și senatori se I de speciale. | la stiiiifare Biuroul vînt Apoi ioturilor* MOVILA, TEKIR GHIOL s’a mutat în Fasașiul Ho*­man No. 1­ A 1959 LEMNE DE Fot­ij 073 Fi ITSC^LTS­I 131 Lei is:is kgr. pe foc. I S3 Lei mia fegr. silfisa d­omiei Ka ®­­lmm BEPOU .HAGIENOPF* i Str. Viilor 32 (gara Fliarsl) Talas­ 13/831 — Cremate garantate —­­ Căruțele sunt pecetluite. 1159 1 a­ Htangaga "^TĂB Mărime naturala în plafiu«­­tipic și fotografii artistice se execută ef din numai în cunoscutul și reputatul A­tel­ier fotografie — JULI­ETA — 78, Calea Victoriei, 78 Aksandru Viilastos fost procuror și Judecător la Ts­ib. Ilfov, fost Prefect —AVOGAT— Consultațiuni 9—10 a. m. 6—7 p. sa. Str. Primaverei 6, b­ucuresti 39 "dr. WISTFRIER Medic la Spitalul CARITAS pentru Boale interne și Marneș 51, Calea Văcărești 51 (colț Adrieans 1) Cabinet aseptic special In­stalat pentru Boale de femei (gynecolog­ice). — Consult. 2—1 și 7—8 p. M. —­­Trateay.â de asemenea toate s­atealite secrete l © 81. i. n. mm OEiVrgST A 31 ER ICÁM după o îndelungată practică la New­ York s-a întors în Capitală și și-a reluat consultațiunile, în Cabinetul seti­mentar din STRADA CUAILVȚlvI. O (Piața Palatului Regal) de la 9—S2 si la 2—1 I NATURALE^^.áS^^M-E NATURALE I «TACULUI FILANO.ES | M gaiii­ 1 CEREȚI UNA DIN TREI LUI.8E %.â é ill fl tk Fta a E11 n rMHPl o*»ob*hta.,€ rdicwlo«­­ is 47 asasinarea primatei ministru Perűan (Telegramele Agenției Române) Despre omorîrea primului­­m­inistru in Sobranie Sofia. 27.— In ședința de azi dimineața a Sobraniei, președin­tele Camerei a anunțat, in mijlo­cul unei mari tăceri, moartea tra­gică a primului-ministru, Petroff. Deputații au ascultat în picioare. Ministrul agriculturei și comer­țului, d. Ghenadieff, a făcut o biografie a primului-ministru, re­levând că era scris in destinul omului care în 1877, fiind încă foarte tiner, a lăsat o mână in lupta de la Scripca, luptând in­tr- o memorabilă bătălie pentru li­bertatea țărei sale, să moară de mâna criminală a unui bulgar. Aceste acte sanguinare, a zis apoi ministrul, nu vor intimida pe colegii asasinatului, în conștiința datoriei lor, care este de a munci pentru binele țărei, chiar cu fi­­zicul de a fi asasinați cu toți". In urma propunerei d-lui Ghe­nadieff, Camera a votat funeralii naționale. Ședințele Sobraniei au fost amânate până după inm­or­­mintare. Instrucția judiciară n’a desco­perit nimic nou cu privire la a­­tentat, dar părerea că asasinii erau patru la număr găsește din ce în ce mai mult crezămint. In oraș consternarea e generală. O mărturisire prețioasă a crimă șisiîtriwl Sofia, 27.—Asasinul primului ministru a mărturisit că a fost membru al unui grup de conspi­ratori și că soarta l-a desemnat sa ucidă pe primul-ministru. Poliția e în căutarea celor­l­ alți conspi­ratori. S’au arestat încă doui oa­meni ca suspecți de a fi com­plici. Instrucția a dovedit că a fost un atentat politic contra pri­mului-ministru Petkov. Prințul Ferdinand a telegrafiat d-rulu­i Stanciow, ministrul afa­cerilor străine : „Aceată teribilă crimă m’a mișcat adine; perdem unul din cei mai buni fii ai țărei. {Telegramele particulare ale ziarului « Universul») Alte știri despre atentator. Viitorul prim-mi­nistru Viena, 27. — Se afirmă că a­­tentatorul Petrovv ar fi studiat mai mult timp la școala comercială din Viena. El trecea la agenția bulgară de aci ca un om inofensiv. Se crede aci că ministrul de externe Stanciov va lua succesi­unea lui Petkov la președinția guvernului, sprijinindu-se pe par­tidul național-liberal. E posibil de asemenea ca el să execute planul lui Petkow de a dizolva Sobrania. Din ce a murit Petkow Berlin, 27.—Ziarul ,­Lokalan­zeiger“ anunță din Sofia că Pet­kow a murit imediat de o hemo­ragie internă. Bucuria studenților bul­grari Belgrad. 27.—Printre studen­ții bulgari cari au­ venit aci, in urma închiderea universităței din Sofia, domnește bucurie. Ei cred că regimul Petkov nu va m­a dura multă vreme. CATASTROFA nu «suirasat francsz.­300 de crimeal înecat [Telegramele Agenției Romane) Toulon, 27. — Explozia unei torpile cu aer comprimat a pro­dus explozia depozitului de pul­bere a cui­rasatului-amiral„Jena“ în basinul Arsenalului. Toți ma­rinarii se aflau­ în momentul ex­ploziei pe bordul cuirasatului Trebue să fie 200 — 300 vic­time. Toulon, 27. —Exploziunile se succed­ează mai la fie­care ceas pe bordul cuirasatului ..Jena“, geamurile tuturor atelierelor dîm­prejurul basm­ului se sparg, fi­rele electrice se aprind amenin­țând să ucidă prin descărcările lor pe trecători. Spărturi din cui­­rasat sunt asvirlite până la 500 metri depărtare. Panica e com­p­lectă in arsenal. Lucrătorii v­­ând de catastrofă fug care în­cotro. Depozitele de pulbere ale cuirasatului erau­ toate pline și focul se întinde mereu. Corpuri omenești sunt asvîrlite în aer mal la fie­care moment. Ora 3.— Em­oțiunea este foarte mare în sinul populațiunei. Stră­zile sunt pline de iarna. In­rarea în arsenal este interzisă,afară nu­mai pentru ofițeri, sub-ofițeri, ma­rinari și lucrători,cari organizează salvarea; încercările de salvare sunt foarte anevoioase din cauza exploziilor. S-a început transpor­tarea răniților; numărul lor se crede a fi de 300; numărul mor­ților trebue să fie tot atât de mare. Foat­e mulți ofițeri au suferi grave arsuri. Cuirasatul „Jena“ era de 12.052 tone și avea 698 oamenii pe bord. Marinarii, cari in momentul ex­ploziei se aflau­ pe partea dinainte­a vasului, unde ascultau o confe­rință, au­ putut să scape in mo­mentul când explozia s’a produs în partea dinapoi a vasului. Ora 6.35. — Numărul exact al victimelor tot nu se cunoaște. Se vorbește acum de 50 morți și 100 de răniți. Un comunicat oficial dat la ora 4.30 după amiază spune că toată partea dinapoi a cuirasatului este incendiată, dar că nu mai e acum pericol de explozie. Sunt temeri ca comandantul va­sului și ajutorul său să fie prin­tre victime. Amiralul Manecron este rănit. Paris. 27.—Ministerul de ma­rină a anunțat că cuirasatul „Jena“ a putut fi înecat și ast­fel s’a în­lăturat pericolul de nouă explozii. Vasele cari se aflau in port lângă cuirasatul distrus n’aui suferit stri­căciuni. Construcțiunile și atelie­­rele portului n’au suferit prea mari pagube. Numărul victimelor nu se cunoaște încă. D. Thomson, ministrul marinei, a sosit astă­­seară la Toulon, Paris. 27.—Ministrul marinei a primit următoarea telegramă din partea prefectului maritim din Toulon : Ora 5 seara. Pericolul exploziei magaziilor cu pulbere din partea d­ inainte a vasului este înlăturat Vom localiza incendiul. (Telegramele particulare ale ziarului «Universul»1 Scufundarea vasului Paris, 27. — Se relegi»»­­flazii din Toulon ca pe cuirasatul francez lena s-a intim­pla­t o explozie de praf de muniție. Cuirasatul s'a­­ scufun­dat. Se crede că 300 de oa­meni s’au înecat. 200-400 morți. Răniți nenumeri­bili Roma, 27. — Se anunță din Toulon (Franța), că pe bordul cuirasatului „lena“ se aflau 25 de tone de explosive. Explosiunea ar fi fost pricinuită de o încălzire spontanee a pul­berei. Detonarea a fo­st groaznică. Multe vase au suferit stricăciuni, de asemenea și portul. Geamurile caselor din Toulon au fost sparte. Bucăți din vas au sărit până la 400 de metri, ră­nind foarte multe persoane. Câți­va marinari au fost aruncați in mare și au perit. Aproape întreaga populațiune s’a repezit spre port, răcnind și țipând. S'au­ petrecut scene sfâ­șietoare. Cuirasatul s’a scufundat repede. Pe suprafața mărei se văd cada­vre și resturi d’ale vasului. Numărul răniților e, după unu, de 200, după alții de 409. Ră­niții sunt inumerabili Intre morți sunt și mai mulți ofițeri. întregul Toulon e în doliu­. O telegramă din Paris spune că este de nedescris impresiunea produsă acolo de acest dezastru. La Senat și la Cameră nu se mai vorbește de alt­ceva. Guvernele străine trimit condoleanțe. SPRETAUDEE ! S’a CUf­STATAT S ä® oifre spssisliștî s® ale WiCtóisarol șâ Fodgerenl | dia ța?Â, ea ©si© ian! frassease Vfițe aaasrSsane I áttett®, se pot precara a»®! aeesta, isa 1 —MARELE PEPINIERE— I ale Domnului H ! IOAN T. M­ICH­AIL Slatina, Olt (siM isară som*»«?) I Sub direcțiunea Domnului d­ r I. .4L MATilEill, Specialist vitialUr M^hI) i I De­oare­ce mi au suferit absolut nimic de Pero»*«în oră (mană) ! I boală care vara trecută a compromis viî și perem­ere întregi­­ I atât in țară cât si in străinătate. Pepim­erile d-lui loan T. Michail au fost singure?» sulpha­tute­­ fe (desi­nfectate) de două ori pe săptămână contra manei ce a bân­­­­t­tuit vara trecută in urma ploilor abundente, deci au avut o ve­­­­­­getație excepțional de frumoasă, de unde podgorenii își pot re­­i­a planta vii durabile, sănătoase și productive. _­­ I Depozitul Pepinierilor posedând un număr­ însemnat de Vițe­­ altoite cu peste 109 varietăți indigene și străine de lux și desert « furnizează numai Vițe de l­a calitate și absolut autentice ca ’ i de : Drătrășaciî, Odobeștî, Gotuar, Nicoreștî, Orevița, etc., pre­­­ a­cum și strSine. H Gomandele se primesc la : Direcțiunea pepinierilor non T. ■* , Michail, Slatina, și la voiajorii noștri speciali. — Calaioțrnl so trimite T» coppre -- 1995 | Pastilele 991B>lene —,TM.», «!ii­hiâ­id Eucaclypt, Toii­ și Casiairol »=«««»«. Sunt remediul cel mai sigur pentru vindecarea Bronșitelor Catare­ve, Tusei de ori-ce natură, Quintelor și insomniei pro­­­­vocate de aceste maladii. Aprobate de Onor. Consiliu Sanitar Superior, premiate cu Diploma de Onoare la I­mpoziția Generală Română din 1006. " r­UCTUL UNEI CUTII UE! 1.50 — S3 o vzmzsrs 2 ® font­o SStrogaeriilo și .F.n rana cjilo — Depozit: Farmacia la G Cerb» G. D. VASILIU, Calea Victoriei­ No. 78, Bucureștii. “ In vr­or,in cir ~e r.xv’di.n­.n rnn'rn. rombul­s. 1911 im

Next