Universul, aprilie 1907 (Anul 25, nr. 89-115)

1907-04-01 / nr. 89

Monumentul din Dresda al lui Mozart.—Vezi expl­cat­a) Calenda­r pe anul 1907 Ortodox Sâmbătă, 31 Martie.—Sf. Ipatie Catolic Sâmbătă, 13 Aprilie.— Marceliu Soarele răsare 5.37: apune 6.55 București, 31 Martie. Pășune și pădure A fost pentru noi o mân­­­gâere mai mult, în zilele grele prin cari trecurăm, interesa­­rea frățească a Românilor de peste hotare de starea de lu­cruri de la noi. Și n’a fost numai mângâere, dar credem că se mai cuprinde, în ară­tarea acelei interesări, și o bună parte de învățăminte vrednice de a fi luate în cea mai de aproape băgare de seamă. Frații noștri vorbesc din­­tr’o experiență făcută la dân­șii, și de aceia arătările lor trebuie să aibă un îndoit preț pentru noi. Și iată­ ce ne spun, îndeosebi, fie prin gla­sul fruntașului lor, conducă­torul marei bănci «Albina» din Sibiu, d. Partenié Crisma, fie prin acela al altor buni cunoscători ai chestiunilor țărănești : La împroprietăririle sătești din țara românească s’a fă­cut greșala că s’a înlesnit ță­ranului numai pământ de a­­rat, nu însă și pășune și pă­dure ; cu acest chip nu s’a Px mit­ii»­» li­ i/iwn îrvit»orf ■nuntm ACLOLit U.AA 10V;10 că gospodăria sătească nu se poate închipui fără vite, și nici fără clădiri mai ome­nești.­­ Acest lucru a fost înțeles l­a împroprietăririle cari s’au făcut în Transil­vania, — acolo fie­care co­mună își are și locul ei de pășune,­iar înlesnirile oame­nilor de a se folosi de păduri sunt cât se poate de mari. Ast­fel țăranul ardelean își poate ține vitele cu mai pu­țină cheltuială, — el își poate face o casă mai cum se cade și cele­l­alte clădiri trebuin­cioase unei gospodării mij­locii. La noi aceasta nu este o chestiune ușoară, dat fiind obiceiul invițelilor de până acuma, — dar nu e nici cu neputință de dus la bun ca­păt. Treime să se găsească un mijloc ca cel puțin trep­tat să se ușureze muncitori­lor pământului aceste două însemnate temeiuri de bună și spornică gospodărie. O părere este, ca să se a­­ducă o lege în puterea căreia Statul să răscumpere din mo­șiile mari atâta cât trebue pentru­ fie­care comună, pă­șune și pădure, iar țăranii să plătească o taxă minimală către comună, pentru fie­care cap de vită sau car de lemne. Pot să fie și alte păreri, și alte propuneri—dar ceva tre­bue făcut și în această direc­țiune. Grecia va putea încredința lumea civilizată că dînsa — dintre toate statele balcanice — trebue să aibă predominarea în Levant. Eu cred— continuă Levidis — că cu o bună finanță, care după mine nu e greu de a fi tradusă în fapt, prin înaltul grad de ci­vilizație și prin ușurința cu care grecii învață lucrurile cele mai grele; prin entuziasmul, prin a­­morul ce avem pentru trecutul nostru glorios și sacru, vom pu­tea avea o excelentă flotă și o ex­celentă armată. Având în același timp opinia publică a lumei civi­lizate cu noi, cred că epoca în care Grecia va vedea înfăptuin­­du-se a ei „Mare Idee“ nu e departe. Nu vreau să amintesc trecutul nostru, nobleță rasei noastre, a­­ceea ce lumea civilizată datorește Greciei. Mă bazez pe prezentul Greciei și spun că viitorul în Le­vant e al nostru. Sunt sigur că va veni ziua —­­și nu e departe — când toată Eu­ropa va fi convinsă de aceasta. Noi ținem sceptrul comerțului vi Levant; limba noastră se vor­bește pretutindeni; oamenii noș­tri de știință sunt peste tot locul. Noi vă dominăm cu spiritul, nu cu bogăția. Nu aveți de­cât să vizitați tot Epirul, Macedonia, Tracia, însăși capitala Turciei, Constanntinopo­­lul, unde încă mai avem 400.000 de­ greci; vizitați toate insulele măre! Egee; străbateți toate coas­tele Asiei mici, și dacă vreți pă­­trundeți și în interior ; mergeți de vedeți, Ciprul— și veți vedea pretutindeni că grecii domnesc prin spiritul lor, prin erudiția lor, prin bogăția lor. Grecii sunt aceia cari în toate aceste locuri au­ format partidul dirigent și cari propagă civiliza­ția, progresul, ideea de libertate. Și chiar dacă noi nu am vroi— sfârșește d. Levidis — faptele și legile eterne ale istoriei ne im­pun să nu renunțăm la două cu­vinte, cuvinte sacre, cari unesc pe toți grecii, și cari atrag spre noi sentimentele generoase ale tuturor popoarelor civilizate, ale tuturor inimilor generoase! Și aceste două cuvinte sunt: „Ma­rea Idee“. Italienii în Grecia Colonia italiană este cea mai nu­meroasă din care se găsesc in Gre­cia : ea se compune din aproape 11.000 de persoane, din cari a­­proape 10.000 sunt pe continent, în Peloponez, Ciclade, Sporade și deva mai mult de o mie în in­­sulele mărei Ionice. La Atena sunt aproape 800 de italieni ; 200 sunt la Pireu, 1000 la minele de la Laurium, 700 la Petras, și 1000 la Corfu. Cei­l­alți sunt împrăștiați la Nauplia, Ca­­lamata, Misolonghi, Zante, Cefa­­lonlia, Volo, etc. Levant. DIN GRECIA Corespondență part­ a ziarului "Universul") Atena, 26 Martie. Aspirațiile Greciei De când cu vizita regelui Vic­tor Emanuel al Italiei, Grecia a ajuns oare­cum la ordinea zilei. In aceste condiții cred că e bine să ve trimit, cu titlu de do­cument, intervievul acordat era unui ziarist italian, de prezidentul Camerei, Nicolas Levidis, cel mai m­are orator al Greciei moderne, asupra aspirațiilor naționale ale Greciei. — Viitorul Greciei — a declarat intervievatul — trebue să stea pe două baze solide : o bună politică financiară și o politică prevăză­toare spre a se încredința lumea civilizată că in spre elenism tre­ime să se îndrepteze atenția și speranțele pentru echilibrul eu­ropean. Grecia, cu un bun pro­gram financiar și cu un buget ițelept și robust, ar putea avea o Armată și și-ar putea impune și drepturile și aspirațiile. Și CRONICI FEMININE Mișcarea feminină . Prima reuniune de abolițiune în Austria a fost înființată zilele tre­cute in Viena, sub președinția d-nei Rosa Mayreder. La biblioteca regală din Berlin au fost angajate 11 fete ca aju­toare. Ziarul «Pesti Hírlap» anunță că d-șoara Ilona de Boros a fost nu­mită directoare a băncii indus­triale din Sătmar (Ungaria). In liceul din Bautzen, în Saxo­nia, se vor primi de aci înainte și studente. Ministrul instrucției publice din Austria a numit pe­­ d-na Renata Tyrsova comisar extraordinar al șc­oalelor feminine de industrie, in cari limba de instrucțiune e limba cehă. Pentru școalele germane de același fel a fost numită inspec­toare d-na Herta Sprung. La Universitatea din Berlin a fost promovată la gradul de dr. în filosofie Elisabeta Lewis din Ame­rica pe basa tezei . Desvoltarea in­dustriei bumbacului în Statele­ Unite. La Universitatea din Würzburg d-șoara Margareta Rautsch a fost promovată la gradul de doctor in medicină. Ea este prima femee care obține acest titlu la Univer­sitatea­­ din Würzburg. Tot acolo au luat zilele trecute licența în drept trei fete. Din Jena (Germania) se anunță că printr’o ordonanță ministerială s'a permis și femeilor să se inscrie la toate facultățile de la acea U­­niversitate. La Geneva s’a constituit zilele trecute o reuniune­ elvețiană pen­tru obținerea dreptului electoral feminin. Orașul Hamburg are de A ani un tech­nic feminin, d-șoara Karen Ordin de zi către armată M. S. Regele a dat următorul ordin de zi către armată : „Ostași, „Evenimente grave s’au dezlănțuit asupra noas­tră, zguduind Instituțiile Statului până în temeliile sale și punând in primej­die munca a jumătate de veac. ..In aceste grele împre­jurări armata a fost che­mată să restabilească li­niștea turburată. Ea și-a îndeplinit datoria fără­ șo­­văire și in toate unghiu­rile țării ostașii au răs­puns grabnic­­ la apel. In cinci zile oștirea a ajuns la numărul de 140.000 oameni. «Mobilizarea repede și dislocarea trupelor cu or­dine ș­i fără întârziere sunt o puternică chezășie că armata va fi în­tot­dea­­una în stare a face față ori­cărei primejdii ce ar amenința Statul. «Țara ’ datorește oștirii și atitudine­­ele hotărâte, că o mare nenorocire a fost înlăturată și ordinea restabilită in scurtă vreme. «Ați avut o datorie du­reroasă d­e îndeplinit , dar unde este omor, foc și jaf trebuesc ocrotite cu ori­ce preț averea cetă­țenilor și buna rânduială. «Vă mulțumesc cu ini­mă caldă și privesc cu dragoste și nemărginită încredere spre scumpa mea armată, care s'a a­­rătat la înălțimea chemă­rii sale ori și când o pri­mejdie a amenințat ființa scumpei Noastre’ țărî. Dat in­ București la 29 Martie 1907». Iar printr’o carte de vizită d-șoarel Warlam, care locuește tot la hotel Minerva, și care a bine­ voit să mă primească imediat. Interview cu d-ra Warlam Superioara institutului surorilor de caritate era împreună cu sora d-sale d-na Paraschivescu. Deplângând cele întâmplate, d-ra Warlam se găsea foarte afectată de împrejurarea că instituția in capul căreia se găsește e nevoită azi să dea ajutoare răniților de proprii lor frați. — Sunt multe surori venite în a­­cest scop la Craiova ? — Da, unele sunt încă în județ, prin comune, iar­­ altele s’au întors de pe unde au fost spre a merge în alte părți. Sora mea, d-na Paraschivescu și cu sora Ermina From au fost la Pi­oni­­șor și Timna; surorile Steliana Ni­­colau și Elena Horvat sunt la Vâl­cele ; surorile Paulina Dumitrescu și Aneta Ionescu la Brabova și surorile Olga Ștefănescu și Maria Constanti­­nescu la Moțăței. — Sunt informat că M. S. Regina se interesează personal și de aproape de starea și îngrijirea răniților ? 1 — Foarte adevărat, buna noastră Suverană care conduce instituția su­rorilor de caritate poartă mult in­teres celor răniți. Chiar azi am pri­mit o scrisoare de la M. Sa prin care ’mi zice să depun tot concursul și să nu plec de aci până când aju­torul nostru va fi necesar. , Ne-a trimes vară, bandaje, lucruri pentru răniți și automobilul „Vetrei luminoase“ la dispoziția surorilor de cari­tate. S’a împărțit răniților mâncări, tu­tun, coniac, etc. — Se ascund sătenii și de surori ca și de medici ? — Din nenorocire da, și stăruința cea mare o punem în a-i descoperi și apoi să le dăm ajutoare. Pe cei mai ușor răniți îi pansăm la domiciliu, pe cel mai grav îl tri­­mitem la spital; chiar azi au fost a­­duși mai mulți în spitalul central din Craiova. Ceea ce e și mai räu e că la unii a dat în cangrenă și aceasta din cauză că se ascund și nu recurg la ajutorul medical la timp. Interlocutoarea mea, la întrebarea ce i-am pus dacă crede că în Dolj, după cele văzute, răniții sunt mai numeroși ca în alte părți, mi-a răs­puns afirmația ca și d. dr. Roșculeț. Am mulțumit și domnișoarei Var­lam pentru buna-voință ce a avut și m’am retras. I­n­cilins Răspunsul d-lui Saligny La redeschiderea ședinței, d. Sa­­ligny dă citire discursului de răspuns. Laudă cuvîntarea d-lui profesor dr. Mrazec și întinsele sale cunoștințe tecnice și păreri documentate asupra formărei zăcămintelor de petrol. Zice că d.­ dr. Mrazec a fost ales in Aca­demie în locul rămas vacant prin moartea generalului Fălcoianu. Aduce elogii memoriei defunctului membru academician, care era nu numai un militar distins, dar și un administra­tor de frunte. Acestui bărbat urmează acum d. dr. prof. Mrazec, licențiat în farma­cie din București și specializat în geologie și mineralogie la universi­tatea din Geneva, unda a făcut doc­toratul și a fost primit, apoi docent. Arată însemnata activitate a d-lui dr. Mrazec, având publicate peste 72 cercetări și note de domeniul petro­­grafiei, mineralogiei, tec­tonicei, geo­logiei minerale, geofizicei zăcămin­telor de minereuri, mineralor și de petrolului. Citează lucrările făcute in colabo­rare cu d-rul Dupare despre petrogra­­fia masivului Mont Blanc și meca­nismul de infecțiune și metamorfism, produse prin granit și rocele grani­tice ; lucrarea despre clasificarea cris­­talismului din Carpații români,­­­ cu vederi noui asupra vîrstei șisturilor cristaline; studierea cu d.Teisseyre din Lemberg a formațiunilor salifere și zăcămintelor de sare în România, lucrarea prin care a relevat origina aealiană a Leossului în România și venirea sa din stepele Rusiei. Ci­tează și studiul petrolului din punc­tul de vedere geologic. Rezumă conferința dezvoltată de d. Mrazec. Zice că c­estia petrolului este de ac­tualitate. In 1900 s’au extras 227.000 tone țitei­, iar în 1906 cantitatea a crescut la 887.000 tone. Capitalurile puse până la 1 Ianuarie 1907, in în­­treprinderi de petrol iutrec suma de 185 milioane lei, iar valoarea produselor consumate in țară și a celor expor­tate întrece suma de 40 milioane lei. Putem vedea deci importanța ce va avea pentru țară comerțul petrolului și deci studiul d-lui Mrazec. Arată că d. Mrazec s’a distins și pe etere­­nul didactic, ca profesor la facultatea de științe și la școala de poduri. D-sa termină zicând, dacă n’avem terenurile petrolifere cele mai bogate din lume, avem de­sigur pe unul din cei mai iscusiti geologi, care ne va învăța să găsim zăcămintele cele mai multe și suntem mândri că-i putem prenumăra printre colegii noștri­. Ședința s’a ridicat la orele 4 luni. Marin goare de atâta amar de­vreme în mai toată Rusia a stârnit o vio­lentă iritație printre ofițeri, in­dignați că se simt înjosiți la ro­lul de polițiști. Toți ofițerii cari au putut demi­siona sau a fi trecut la pensie au făcut-o, așa că într’un singur re­giment de infanterie s’a văzut nu­mărul ofițerilor scăzând de la 78 la 22, înlocuitorii lor sunt greu de găsit, ideile revoluționare de care e de mult îmbibat tineretul rus făcând-o refractară pentru cariera militară. Ofițerii rămași în serviciu sunt surmontați și scârbiți de rolul pe care trebue să-l joace. Platon. Născută norvegiană, ea a fost prima femee care a studiat la școala superioară tehhnică din Ha­­novra, cu toate enormele, dificul­tăți pe cari le-a întîmpinat. Mai înainte ea a studiat la școala de arte și meserii din Christiania. Ea este angajată într-un biatou de in­ginerie și arh­itectură, unde ocupă același loc, pe care înaintea ei l-a avut un inginer. Ea este până a­­cum prima femee în Germania, care exercită această profesiune. ______Olimpia. _________CAROL Baltă răscoale — Două intervievari — (Prin poștă de La coresp. nostru particular) Craiova, 29 Martie. După rescoare au rămas morți și răniți . Morții 3­ Ü fost îngropați, dar răniții trebuiau îngrijiți și s’a făcut aceasta. A fost trimis aci d. dr. Roșculeț, inspector sanitar, d-ra Varlam, su­perioara institutului de caritate, cu 9 surori, cum se numesc membrele, cam­ mână în mână cu eminentul chi­­rurg d. maior Petircă, cu medicul primar al județului d. dr. Drăgescu și secondați de o armată întreagă de sub-chirurgi și agenți sanitari dau a­­jutoare reale răniților prin comune. Am crezut nimerit că spre a putea fi ,mai bine edificat asupra acestui punct să caut a obține un Interview cu d. dr. Roșculeț Foarte amabil, d. dr. Roșculeț, care tocmai sosea din județ unde lucrase două zile fără întrerupere, a bine-voit a sacrifica scurtul timp de repaus ce poate ’și rezervase și a se pune cu toată plăcerea la dispoziția mea. — Sunt mulți răniți, d-le’doctor, in județ ? — Mulți, și părerea mea e că nu­mărul lor e cu mult mai mare de­cât cel cunoscut de noi, căci se as­cund de teama responsabilităților. Dar, prin blândețe și cu promisiuni că nu li se va face nimic reușim pe ici pe colo să-I decidem a recurge la îngrijirile medicale. — Rănile sunt grave, le pun în pericol viața ? — La unii da, am găsit la vre-o câți­va cangrenă chiar­­ prețios însă a fost și este concursul d-lui dr. Po­­târcă care­­ operează cu o abilitate rară ; numai în corn. Brabova, Vela și Terpezița in două zile am făcut 19 operații importante. Am cerut azi printr’un raport cor­pului de armată ca să detașeze pen­tru mai mult timp pe d. dr. Potârcă pe lângă ambulanțele din județ. — Ca impresie generală ce puteți să’mi spuneți asupra celor ce ați văzut? — După mine cred că aci în Dolj dezastrul a fost mai mare ca ori­unde sub toate rapoartele, ca pagube materiale însă multe țifre sunt exa­gerate. Am luat și câte­va fotografii de-ale proprietăților incendiate ca și de-ale răniților. Aproape toți țăranii spun că i-au luat un curent la devastări, iar prin cele mai multe locuri, ei arată pe alți din alte sate că au venit asu­pra lor. Me ocup și de felul invielilor agri­cole și într’o comună — nu o nu­mesc — am găsit în adevăr că sunt foarte împovărătoare. Și dacă e cert că Târnoveanu, care a fost omorât, nici până acum nu dijmuise porum­bul, nu au fost și țăranii exasperați ? — Dar cadavrele, căci am auzit că sunt cam multe, descompunându-se, nu vor da naștere la vre-o epidemie ? — In privința asta s’au luat toate măsurile. S’au făcut gropi adânci presărate cu var nestins; de­ asupra pământului aruncat de­ o palmă peste cadavre s’a așternut alt strat de var, iar aproape de suprafață cenușe și cărbuni și apoi iar pământ, așa că degajarea gazelor este cu neputință. A, dar uitasem să vă comunic de prețiosul concurs pe care ni-l dau surorile de caritate, care cu o­­ dra­goste în adevăr părintească îngrijesc de răniți. Am mulțumit d-lui dr. Roșculeț pentru buna-voință cu care m’a pri­mit și eșind de la d-sa, m’am anun­ Incidental ¥ aMa din Camera maghiară Cititorii noștri cunosc amănun­tele incidentului din Camera de­putaților din Budapesta, iscat în urma citirii unor strofe de versuri de către deputatul Vaida pe care deputații maghiari le-au consi­derat ca insultătoare. Deputatul Vaida, în discursul pe care l’a ținut în ședința de la 26 Martie, în Camera, contra re­formei școlare a contelui Apponyi, a citit strofe din două poesii din care una scrisă de un ungur era contra Românilor, iar cea­l’altă scrisă de un Român, tot in limba ungară, era un răspuns la cea dintâi. Reproducem mai jos cele dintâi două strofe ale acestor poesii. Ați fost un neam mișel dintru 'nesput fiu știți nici voî, din’ oe locuri venil-ațî. F­­oeți numai că 'n patria aceasta Voi numărul dușmanilor sporit ați Găsit an­ adăpost­ dar și 'nfierare Căci scrisă 'n fruntea Vodel vostru’­ vorba: Te tupilești lângă mămăligă Și înfundă ti gura neagră, mă mocane! Românul jignit în sentimentul seu național a răspuns : Ați fost un neam mișel dintru ’nceput­ Nu ști­i nici voi din ce locuri venit ați. E cert numai­ ca niște draci năpraznic» Voî caîmia aceast năpăstuit azi. De-afurisite zece veacuri sugerî ca pioșni­e setoase al țării sânge. A suferit dar n’a uitat Romiiul . Căci «ține minte răul ce-l ajunge Șstiința AcademisT româna Discursul de recepție a d-lui prof. dr. Mrazec Șadiița se deschide la orele 2, sub preșidenția d-lui Ion Kalenderu. Azistă foarte multă lume, ca la o ședință festivă. D. dr. Mrazec vorbește despre for­marea zăcămintelor de petrol in România, discurs de recepție. Sintetizează toate cunoștințele știin­țifice asupra geologiei petrolului, pu­­nându-le în concordanță cu fenome­nele mari și normale ce se produc în natură. Stabilește pe baze științi­fice moderne că hidrocarburele din coaja pămîntului pot fi juvenile și vadoase, adică, de natură anorganică și organică. Aduce pentru prima oară date certe pentru a arăta modul de distribuire și circulație a hidrocarbu­­relor juvenile din coaja pămîntului și de aci deduce că ele nu pot avea nici un rol în formarea zăcămintelor mari de petrol. In discuția teoriei originei orga­nice a petrolului stabilește că feno­menul de bituminizare a substanțelor organice, trebue privit nu ca un ac­cident, ci ca o regulă generală in natură. Arată, că microorganismele prin masa distribuite­­lor cât și prin faptul că pot fi ușor izolate de influ­ența aerului, ne furnizează cantitatea cea mai mare de substanțe organice pentru bituminizare. Dovedește pen­tru prima oară pe baza unor studii geologice critice, că hidrocarburele se dezvoltă mai ales în regiuni cu ma­­nifestațiuni saline. Mai dovedește că formarea celor mai multe zăcăminte române, e datorită în special unor dislocări puternice, încăl­cări, stră­pungeri de strate, etc. Stabilește mai departe pentru prima oară că presiunile orogenetice care au produs aceste fenomene techtonice au forțat și hirocarburele să migreze din zăcământul lor primar în zăcămintul lor secundar. Aduce­ în discuțiune un nou tip techtonic, anume cuta de străpungere, tipul intertinere. In sfârșit, stabilește mecanizmul cutărilor, ca fiind datorit unor sub­­împingeri, o interpretare nouă, care poate să explice mai toate cutările mari și complicate din coaja pămân­tului. După terminarea comunicare­, d. Ion Kalinderu, președintele Acade­miei, suspendă ședința. MosmmenM din SSresöa al Ins Mozart — Vezi ilustrația — Zilele trecute s’a inaugurat în Dresda, capitala Saxoniei, un fru­mos monument, după cum se vede din ilustrația noastră astă­zi. Monumentul a fost lucrat de sculptorul Herman Hosaus, din Berlin. ______ CARNETUL MEU Din amărăciunile vieței Iar ninge !... Iarna asta E-a patra în ăst an­­..» Se vaetă bogatul, Dar­mite cel sărman !... Și traia 'n Capitală E scump îngrozitor, Că face să s’agite Al eî tihnit popor... Și cum să nu s’agite Când d-nu măcelar se dă și carne proastă Și lipsă la cântar ?... Și cum să nu s’agite Când mulți dintre lemnari se dă și lemne ude Și lipsuri d’ale mari ?... Și cum să nu s’agite Când piața s'a scumpit Și văd c’ori ce legume In prețuri s’a 'ntreit ?..» Și cum să nu s'agite Când case nu găsești Că s’a urcat chiria De n’ai cum s'o plătești l... Și cum să nu s’agite, Să țipe într’un glas, Când totu’i scump, iar leafa Aceeași a rămas ? S’au agitat... Și acuma Cu toți au reclamat La cei în drept să facă Dreptatea, cum se dat... Dreptatea se va face, Căci d-nu­ negustori, Vizând, că nul de glumă, Cu-ai lor cârmuitori... Vor mai lăsa din prețuri Grăbiți, foarte grăbiți. Deci, cetățeni, aș acuma Cu toți fiți liniștiți... Marion. Evenimentele din Rusia (­Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Situație critică: guvernu furios Berlin, 30. — Se anunță din Petersburg că situația devine tot m­ai critică. Guvernul e furios de înfrîngerea morală ce a suferit în chestia experților. Un mare­ duce sătul de slujbă Berlin, 30. — Se anunță din Petersburg că se svonește acolo cum că marele duce Nicolae va demisiona din postul de guver­nator general al Petersburgului și că urmașul său va fi probabil guvernatorul Varșoviei, Skalon Ocupația militară a Fin­landei și blocarea coas­telor Londra. 30.—„Morning Post” află din Petersburg că trebue să se considere guvernul rus ca ferm decis să ocupe militărește Finlanda. In acelaș timp, guvernul rus ar ordona o severă blocare a coas­telor finlandeze, spre a se impe­­dica importarea de arme, muni­țiuni și materii explosibile. ȘTIRI ! STREINA! * — Prin poștă — Alaltăeri s’a încheiat la Paris o nouă convențiune literară între /~| ----------T7>----------------------------Í- ~ Vin’riUcUlia. ‹?l X'limța v»c ttim­iJ cVr Tol­clorul Germanieĭ și plenipotenția­rul­ui francez. Această convenție intră in locul sc pleia încheiată la 19 Aprilie 1883 intre Germania și Franța, pentru protegtarea o­­perilor de artă și literatură. Defunctul profesor universi­tar dr. Buhl din Heidelberg, a lă­sat prin testament universității de acolo o proprietate in valoare de peste­ 300.000 mărci, pentru a fi prefăcută intr-un sanatoriu. De­functul a mai lăsat și suma de 200.000 mărci pentru întreținerea acestui sanatoriu, precum și alte legate, dintre cari 10.000 pentru muzeul din Nürnberg. " Tribunalul din Schneidemühl (Germania) a condamnat pe pro­prietarul Pytlak la trei luni în­chisoare pentru crima de les-ma­­jestate. .*. Tribunalul din Dresda a con­damnat pe publicistul Carol Wald, fost președinte al societății lite­rare din capitala Saxoniei la 1 an și jum. închisoare și perderea drepturilor civile pe 5 ani, pentru escrocherii. Mercuri a încetat din viață deputatul din Reichstag, Ignaz Auer, unul dintre fruntașii frac­țiunei socialiste, in vârstă de 61 ani. Alaltă­ era s’a ținut la Praga o adunare de alegători în care ce­hii tineri au pus candidatura mi­nistrului dr. Polak pentru Parla­ment. Adunarea a respins această candidatură și s-a pronunțat pen­tru un candidat agrar. ,*, Profesorii Vaillard și Dopter au comunicat deuină­zî academiei franceze de medicină că au izbu­tit a pregăti un serum foarte efi­cace contra disenteriei. Din 243 de bolnavi tratați cu noul serum numai 10 au murit. La Anvers toți zidarii s’au pus in grevă. Numărul lor e 1700. Printre comentariile presei spaniole asupra intrevederei de la Cartagena, merită a fi relevat cel al ziarului »Correo Spaniol«, care spune că Spania intră intr’o aven­tură internațională și adaogă: »Poate veni o zi in care ne vom aduce aminte cu groază de între­vederea de la Cartagena !« ... O comisiune parlamentară daneză a votat principiul votu­lui universal pentru amândouă sexurile, cu reprezintarea propor­țională pentru alegerile comunale. In caz de mari biruri, municipa­litatea va trebui fie întâi supusă unui referendum. .*. Din New­ York se anunță că Edison face acum studii într’un câmp incă neexplorat de din sul. In urma studiilor până acum fă­cute el crede că poate dovedi cum că omul nu e de­cât un «agregat de influxuri nervoase» și că ală­turi de om lucrează altă ființă — ori­cum ar fi chemată — a cărei prezență poate fi dovedită in mod logic cu evidență matematică. ,*. «Le Petit Bleu» din Bruxel­les publică următoarea depeșă din Varșovia . De­și nu se mai aude vorbin­­du-se de răscoale militare de mai multe luni, putem afirma că de­moralizarea armatei face progrese repezi. Starea de asediu în vi­ MIȘCARE­A MAGISTRATURĂ Pe ziua de 1 Aprilie s’a făcut următoarea mișcare : D. Ch. Alimonescu a fost nu­mit procuror la trib. Vlașca, în locul d-lui V. Marcovici, care ră­mâne a fi chemat in altă func­țiune. «D. loan P. Dacian a fost nu­mit judecător la ocolul I Caracal in locul d-lui Ion Florian, demi­sionat. D. loan V. Buță a fost numit judecător la ocolul Simila (Tu­­tova), in locul rămas vacant prin trecerea în alt post a d-lui M. Turbure. D. G. Băicoianu, supleant la tribunalul Ilfov, în locul d-lui M. Gorbescu, demisionat. D. R. Mirinescu, supleant la trib. Ilfov, în locul rămas vacant prin înaintarea d-lui Ferechide. D. Ilie Voinescu, substitut la tribunalul Romanați, în locul d-lui Șt. M. Bibianu, demisionat. D. N. Venculescu substitut la trib. Vlașca, în locul d-lui D. A. Vladescu. D. G. Cosma substitut la trib Fălciu în locul d-lui C. P. Piv­­niceru, demisionat. D. A. Vasilescu, ajutor de ju­decător la ocol 4 București, in locul d-lui P. A. Durma. D. I. I. Mateescu, ajutor la ocolul Vida (Vlașca), în locul d-lui Eug. Costin. D. V. Iacobini, ajutor la ocolul Cotmeana (Argeș), în locul d-lui M. I. Manu, trecut în alt post. D. M. Gr. Popescu, substitut la trib. Dâmbovița, în locul d-lui St. Cesianu. D. Aurel Arhimandrescu, actual jude la C.­Lung, jude de ședință la trib. Muscel, în locul d-lui V. V. Voinescu. O CUGETARE RE­ZI MIla nu e decât primul amor al fetelor, precum ea e adesea cel din urmă amor al femeilor. (TRIBUNALELE CIVILE) Afacerea șefului gărei Strâ­­­ iești Am publicat că parchetul de Il­fov a arestat ca instigator pe șe­ful de gară M. Constantinescu din Străjești, jud. Romanați. 1 se impută că a eșit înaintea unor rezerviști ce treceau prin a­­ceastă gară și i-a îndemnat ca să nu asculte de superiorii lor și să nu tragă focuri contra țărani­lor resculați. Cu instrucția afacerei a fost în­sărcinat de judecător Ionescu-Dolj de la cab. 2 al trib. Ilfov. D-sa după ce a terminat pri­mele cercetări, și in urma cererea chiar a prevenitului și-a declinat competența de a instrui mai de­parte afacerea , dispunând ca pre­venitul să fie înaintat parchetului de Romanați. Marin Constantinescu a fost tri­mis chiar er­ la Caracal. O chestie importantă D.­ C. Dan, retrăgându-se din funcțiunea de ajutor de grefier, pe care a ocupat-o mai mult timp, a obținut dreptul de apărător îna­intea judecătoriilor de ocol din jud. Argeș. D-sa a practicat această profe­siune până acum, când consiliul de disciplină al baroului avoca­ților din județul Argeș s-a șters de pe tablou, pe motiv că a fost neregulat înscris întru­cât, in conformitate cu legea, dreptul de a fi apărător îl puteau obține numai grefierii de tribunale și de Curți, iar nici de cum ajutorii de grefieri. Contra acestei decizia nî d. Dan a făcut apel, care s’a judecat era de secția 3-a a Curtei de apel din București. Apelul d-lui Dan a fost sus­ținut de d. avocat J. Th. Florescu. Curtea, admițând apelul, a or­donat înscrierea d-lui Dan in ta­bloul apărătorilor, stabilind ast­fel jurisprudența că toți ajutorii de grefieri înscriși ca apărători rămân bine înscriși și­ de acum înainte. Grefier Mișcarea țărănească (Prin poștă de la corespondenții noștri particulari) Joiî, 29 Martie, CARACAL Asează o patrulă de jandarmi ru­rali, îmbrăcați civil!, au găsit în cârciuma lui Serafim Bogdan, fost înainte hanul Ciocănescu din locali­tate, un grup de mai mulți macedo­neni și sârb! cărora la o masă ma­cedoneanul Teea Stoian le cânta pe lângă altele: „Trăiască români! cari aț făcut ca sârbi!! Trăiască Kara­­gheorghevici!“ Țecu a fost arestat, iar cazul ra­portat prefecture!. Țecu umbla prin comune ocupându-se cu cărămizia. »*. D. căpitan de jandarm! Gr Biîciurescu, însărcinat de prefectură a ancheta revolta țărănească din Zvorsca, a descoperit că autor­ prin­cipal­ sunt: Ion Ruță, Gheorghe Păun Pătru și alți din Zvorsca. Se mai urmărește o persoană cu vază care îndemnând pe țărani la revoltă i-a trimis un com­. Mârșanî și alte vecine cu aceasta (Dolj), unde au sfătuit pe toți învoiți­ din moșia d-la Const. Mărăscu să se asocieze cu eî și formând o ceată de peste 2.000 de țărani eî au năvălit asupra conacului pe care, după ce l-au devastat în mare parte, l-a jefuit, i-au dat foc Multe lucruri de preț, hamuri și di­ferite unelte agricole care fuseseră îm­părțite între ei, au fost strânse de jandarmi și aduse la curte. Falsul plutonier Stăneanu Florea din Albești (Olt), care fusese găsit un tren fără bilet și arestat în gara Caracal, din cauză că păruse suspect, a fost depus azi in arestul preventiv. El, in loc să se prezinte la regi­ment, unde fusese chemat, a cutre­­erat satele, îndemnând populația la răscoale. Pe lângă alte acte compro­mițătoare ce avea într’un voluminos pachet, s’a găsit un­ dosar cu diferite procese-verbale, dresat prin nume­roase comune, cari sunt in regulă cu număr, ștampile și semnăturile celor in drept, referitor la mișcările țără­nești. In aceste acte se specifică că numitul făcea aceste anchete, in baza unui ordin al ministerului de razboiu No. 4.007. ALEXANDRIA Cercetările urmează la sate. Ast­fel d. căpitan de jandarm­ Zăgănescu a descoperit o mulțime de obiecte furate la femeia Radu Rădulescu, din Șo­vărăștî. — La Brănceni, locuitorii nu voiau să denunțe pe capi. Atunci d. căpitan de jandarmi a început a însemna cu cruci de cărbune mai multe case din sat, spunând că le va da foc. îngrozit de aceasta, preotul satului a chemat pe d. căpitan în casă și, scoțând din­­tr’un ciaslov o listă, a început să ci­tească numele capilor rebeliune­. Ast­fel au putut fi arestați. Tot de teama focului, locuitorii au scos și au predat tot ce furaseră, d-luî arendaș.­­ La Peret, sătenii îngropaseră o mare cantitate de grâu, furat din magaziile d-luî Săbăreanu.­­­ După multă trudă, d. căpitan Zăgănescu a reușit să aresteze în Pu­­ran­ o ceată de bandiți devastatori, de mult urmărită. Aceștia sunt Pradu Rădoi, Liucă­ Drăcșani și Niță Sandu. Această ceată, se refugiase în pădurea cătunului Pielea, unde a fost prinsă astă-noapte. Unul din aceștia­, un anume Niță Sandu, umbla cotare din comună in comună să strângă oamenii, ca să le citească învățătorul o tele­gramă. Această telegramă era un manifest revoluționar. — S’au confiscat «ia­ multe numere dintr’o foae populară apărută în Mă­gura (Vlașca) intitulată „Vocea sa­tului“. Această foae cuprinde mai multe articole și poezii incendiare. BUZER Liniștea a revenit în toate comu­nele județului nostru. Parte din lo­cuitori—acolo unde pământul e golit de zăpadă—au și eșit la munca câm­pului. Productele arendașilor și proprie­tarilor de pe Valea Slănicului, ce­­aia! încercați in acele triste eveni­mente, au fost restituite după ce lo­cuitorii au dres singur­ magaziile și pătulele devastate. In acele timpuri de tristă memorie unul din cei mai devastați de pe va­lea Slănicului, a fost și d. Dumitru Dolciu, din Sărulești, căruia pe lângă alte pagube, i s’a furat din casă și 21 mi­­leî în numerar. Parte din a­­cei bani, adică 10 mii leî, au fost re­găsiți pe la țărani­ arestați și îna­poiați proprietarului. Instrucția contra țăranilor răscu­lați este condusă de:d. Titu N. Con­stantinescu, jude-instructor la trib­ local, care a depus până acum 429 cap­ de răscoale. Activul jude-instruc­­tor a făcut in cursul săptămânei mai multe perchizițiuni în județ. .*. Cea dintâi grijă a administra­ției e ca invoelile agricole să se facă în deplin acord între proprietari sau arendași și țărani. D. C. Iarca, pre­fectul județului, a fost în cursul săp­­tămânei trecute și acesteia în județ, umblând din comună în comună, in­tervenind cu autoritatea sa acolo unde pretențiuni neadmisibile se ridicaie dintr’o parte sau alta. In toate comunele pe cari le-a vi­zitat d. prefect Iarca a mijlocit per­sonal invoelile intre țărani, proprie­tari și arendași. Invoelile s'au făcut după localități și după arenzî și ele au fost acceptate de părțile interesate. Mulțumită acestei intervențiuni, contractele agricole au fost făcute la d-niî. Stelian Pârvulescu (Gheră­­seni), Diamandi (Sudiți), C. Herarn (Moisica), Orghidan (Moisica), Aurel Păltineanu (Moisica), At. Dumitrescu și Papadopol (Costești), C. Garoaida (Smeeni) etc. Săptămâna viitoare de prefect Iarca va continua a merge din comună în comună, in cele nevisitate, pentru stabilirea invoelilor. FOCȘANI Liniște în întreg județul. Dacă ar­mata n’ar mai fi menținută pe alo­­curea și aceasta numai ca măsură de precauțiune, precum și dacă nu câte­va comune nu s’ar urma tratări a­­gricole, am putea zice că nici o urmă din mișcarea țărănească n’a mai ră­mas în județul nostru. Instruirea exceselor se face însă în modul cel mai sever. D. jude instructor Anastasiade și d. procuror Macarovici, având o com­panie de vînători, sunt in comuna Vulturu spre a descoperi pe instigatori. Din întreg județul numai comunele Nămoloasa, Costieni, Sascut, Păucești și Bercați, n’au ajuns încă la o în­țelegere deplină cu arendașii. D. prefect Săveanu a plecat astă­zi la Nămoloasa, spre a sfătui pe lo­cuitori să se împace cu arendașul Avram Fișer; acesta a fost era în Focșani, și a făcut reducerile posibile- ROMAN Azi s’a svonit că locuitorii din Cor­­dun s’ar fi răsculat in contra aren­dașilor Goidher și Făinaru. Controlând această știre, suntem autorizați a o desminți ca fiind ne­­fondată.­­ Aci se mai găsesc 523 de ares­tați dintre capii răscoalelor. D. Jude­­instructor Rugină continuă cu acti­vitate până seara târziu cu cercetarea celor arestați. Cei găsiți nevinovați sunt eliberați. — Patrule de infanterie mai cir­culă prin județ de unde se aduc capi de răsculați, cari se ascunseseră. — In mai toate comunele din ju­deț invoelile dintre proprietari sau arendași și locuitori se fac în cea mai bună ordine direct, fără ca sî mai fi nevoe de intervenția autori­taților. FĂLTICENI In întregul județ s’au făcut învoe­­rile agricole în condițiune favorabile pentru țărani, afară de cei de pe moșia Brădețel, cari au mici neînțe­legeri asupra prețului cu arendașul. In favoarea­ acestor țărani a inter­venit d. prefect Ghițescu, grație că­ruia arendașul va ceda.­­ In județ, pe unele părți unde zăpada s’a topit țăranii au început aratul și chiar semănatul; se speră că până la 2—3 Aprilie, zăpadă va fi topită și deci toți țărani vor putea începe munca câmpului. .*. Numărul total al țăranilor de­puși in arestul preventiv local e de 60 ,*. Paza în oraș a fost ridicată cu desăvârșire, domnind cea mai perfectă liniște. Parte din rezerviști au și fost des­­concentrați astă­zi. Orășelul Lespezi continuă a fi pă­zit de două companii din reg. 14 Roman. De vre-o trei săptămâni co­merțul stagnează cu desăvârșire. Co­mercianții sunt foarte îngrijorați. Cum însă liniștea e generală, se speră că lucrurile vor intra in cu­rând în cursul lor normal. Populațiunea israelită din Lespezi a adus viile ei mulțumiri d-lor Cre­­țulianu, inspectorul comunal și Ion Teodorescu, primar, pentru zelul și activitatea înțeleaptă și spornică ce au depus cu ocaziunea primejdiei de care a fost amenințat orășelul nostru în timpul răscoalelor țărănești. IAȘI Situația în județul nostru nu e tocmai liniștită. Deși mai pretutin­deni s’au încheiat în vieți agricole între proprietari, arendași și țărani, totuși pe ici colo se mai observă oare­care mișcare. Prefectul C. Stere și Gh. Mâr­­zescu, directorul prefecturei, continuă a merge prin diferite comune, unde tratează cu sătenii. După cum am spus elî, în pe­nitenciarul din localitate n’au mai rămas de­cât 35 țărani. Se știe că din județul nostru fuseseră arestați ca instigatori și conducători ai răs­coalelor mai bine de 300 săteni. Cea mai mare parte deci au fost puși in libertate. De­oare­ce evreii sunt isgonițî de prin sate și mai ales că se zice că ei vor fi isgonițî și de prin târ­­gușoare, un curent de emigrare s’a format in localitate. Chiar săptămâna viitoare va lua drumul Americei, prin Predeal, un mare număr de familii evreești. DOROHOI. O veste importantă mi s’a comunicat astăzi, prin telefon, de către un amic dintr’un orășel situat la marginea Prutului. Se știe că la Mitoc, cu prilejul răscoalelor, devastându-se curtea de pe această moșie, s’au furat obiecte de artă, lucruri casnice și altele. In urma reclamațiunei arenda­șului moșiei, d. I. Kaufman, care supus rus, facându-se cercetări la locuințele unor țărani ruși din localitatea basarabeană Yufoara,

Next