Universul, mai 1907 (Anul 25, nr. 116-146)
1907-05-01 / nr. 116
23 Foloasele asigurările? ASUPRA fîlOȘI Sub semnata Olga Petrescu, născută Comaniță, văduva defunctului Dimitrie P. Petrescu, care avusese prevederea, de a se asigura în vederea morței la societatea Patria, mulțumesc acestei societăți care s’a grăbit ă’mî plăti întreaga sumă asigurată de cel 10.000, deși răposatul nu apucase a plăti decât prima de asigurare, adică numai Lei 710 60. Cele de mai sus dovedesc lămurii atât foloasele acestor asigurări, cât și anume ce Societate trebue aleasă. Fie aceasta o pildă și un îndemn tuturor capilor de familie de felul cum trebuie să adăpostească viitorul familiei, în prevederea unei morți premature totdeauna păgubitoare urmașilor lor. Olga.»- Petrescu. Roman, 30 Aprilie 1907. In urma morței soțului meu S. Curmu, care contractase la societatea română Patria o asigurare în vederea morței, subscrisa Eveline Cuno, am primit de la zisa societate întreaga sumă asigurată de cei 10.000, în mai puțin de zece zile de la deces, de îndată ce am adus dovezile legale. Aduc aceasta la cunoștința publicului, pentru a învedera atât folosul asigurărilor asupra vieței, adevărata pavăză a viitorului familiilor, cât și felul cum societatea Patria își îngrijește pe asigurații ei. Evelina Cuno. București, 2 Maifi 1907. Bani ce împrumută șt 3.000, 5.000, "S.GOO. s 10.000, 15.000, an de mir, 35.000, 30.000, 40.000, 41.000, 45.000, 50.000, 00.000, 70.000, 80.000. 03.000, lOO mii pastă în 500.000 de Lei se dlațt cu împrumut pe moșiile, orice județ și pe case die Capitalii, ca procente convenabile și, fără întârziere, »0 VIIK Alte case, viile, vii, terenuri, moșii puse în Credit, cu înlesniri de plata și arendări. Doritorii a vinde case, moșii, etc. să trimită detailuri, având cumpărători. GSCWUIT plasăm bani, bani rî și sume dotate, pe hypoteci sigure asupra moșii și case. .4 se adresa la «Vechia Agenție 13. Burdin». st»*. Regula IVo. 11. București. La 1866 nu existau inspectorate de arme și servicii. Astăzi avem inspectoratele generale de artilerie, de cavalerie, de geniu, de intendenți și de serv. sanitar. Azi avem un mare stat major cu 23 persoane, 4 corpuri de armată, 7 brigade de cavalerie și 4 brigade de artilerie, când aveam la 1866 numai 4 divizii militare teritoriale, la Craiova, București, Galați și Iași. La 1866 aveam o singură școală militară cu 130 elevi și 9 ofițeri, astăzi avem școala copiilor de trupă cu 100 elevi, gimnaziul de fii de militari Craiova cu 160 elevi, școala de fii de militari Iași cu 120 elevi, școala militară de infanterie și cavalerie cu 170 elevi, școala de artilerie și geniu cu 20 elevi, școala specială de cavalerie, școala superioară de războiu, școala de marină, școala de aplicațiune de marină, școala de tragere, deosebite pentru cele trei arme. Din această enunțare comparativă se poate vedea clar ca lumina zilei progresele făcute de noi in decursul celor 40 de ani de Domnie a Regelui nostru, în ceea ce privește armata. De altfel este știut, că existența unor instituțiuni militare superioare, sistematizate și armonic legate, o armată bine organizată, conștientă și bravă și efectiv suficient, sunt proba trăiniciei unei nații și o dovadă mai mult de vitalitatea și chemarea ei în viitor. Și apoi, continuă autorul, sunt și multe focare de lumină intelectuală, ce răspândesc razele pretutindeni, sunt revistele militare, conduse de ofițeri culți, ca revistele armatei, artileriei, infanteriei, sanitară, buletinul armatei și marinei. Memorialul geniului și ca trăsură de legătură „România militară“, prin mijlocul cărora se pun cei interesați în cunoștință nu numai cu starea actuală și cu progresele militare, dar și cu istoria, legile și caracterul limbei românești, cercând să scoată cât mai la lumină trecutul glorios al neamului, menite să desvolte și spiritul și inima ofițerului nostru. Piusea! A. Vasilin. mu SIMT 3“® ZI Scoaterea pătelor de păcură de pe haiie. — Se freacă părțile pătate cu grăsime de porc. Apoi cu amoniac se scot petele de grăsime. SE CAOTA pentru un mare biurog comercial o domnișoară—de preferință creștină— care să aibă o scriere frumoasă, să cunoască perfect dactilografii (scrierea cu mașina) stenografia română, precum și limbile : franceză, germană și română. Oferte la ziar sub : D. R. O. 322 Polițele soc. fi8 Asigurare cumpăr de la persoanele care au rămas cu ratele Intârziere ÎMPRUMUTĂRI de bani pe amaneturi : Cumpăr Bijuterii IL2301T CONLS sI III. Victoriei 84, vis-a-vis da Eis. Civitatea j MARTIN LOUIS HIRSCH reîntors de la clinicile profesorilor Pernhelin (Nancy), Dejerine (Salpetrière, Paris) și de la școala hypnopedagogică a d-rului KeriUon, tratează special și vindecă : Psihonevrosele, Hysteria, Neurastenia cu manifestațiile lor toate de natură nervoasă ;insomnia, somnolența,migrena, nevralgia, palpitațiunea, sufocalia, trezi unituri, contracturi,convulsiuni, furnicături, paralizii, diorea, reumatismul, ticurile). Neurastenia stomacului: (sughițul, vărsături, răgueli, constipație, diaree etc.). Defecte de caracter (melancolia, ipohondria, obsesiunile, iritabilitatea, timiditatea etc.). Obiceiuri vicioase fananismul, incontinența de urină, impotența, etc.), (orbirea, surditatea, mânc&rimea și gângăveala nervoasă.—Consult, de la orele I—6 d. a. Strada Bradului No. 19. O' ERACLISTERIAN Specialist Infocale: Interne și Sifilitice Vechiü medic al Eforiei Spitalelor Civile Consultații de la 10-12 si de la 3-7 tirada Bilîssau-Vodă 22 opH Șsrrran Vodă 247 ------------------------nuniinii Bi [UNK]iwiwim.... maw~i r-trriii tttti Dr. Birsnan Bera 1981 asistent al Prof. Dr. HAYEK (Vien) Ajutor sn clinică al Prof POLITZER (Viena) Ajutor de clinică al Prof. CASTEX (Paris) Medic al Spitalului Sanatas pentru Boli și operațiuni de NAS, GAT și URECHI Consultațiuni de la orele 2—3 p.m. Stratik Lipscani IVo. 10 133 Plătim maximum Cumpără ® Bijuterii aur, argint, smaragde, perle, briliante, diamante, monede, obiecte antice, recepiiele muntelui de Pietate. CONSTANTIN IESCU Str. Carol I SS, vis-a-vis de Polak Chemat prin scrisoare, via la domiciliu 1707 01*8 MARCEL Medic al spitalului Caritas Special in boabe de stomac si intestine CONSULTAȚIUNI 2-4 p. m. CALEA CĂLĂRAȘILOR No. 21 1704 o m]n ajana Mi ® mmin str. Polonii 136, se vinde locuri în parte și chiar toată grădina; are cincîicca mii metri pătrați. 319 STELIfAN POPESCU (fost judecător de instrucție — J.FOCAT — — Strada Antim. 34 — 1835 Brutar» de înshiriat’ Grajd, Șopron și Casă de stăpân |q condițiunile prevăzute de lege •Strada Bronzarî No. 11 (Obor) 1 203 Groi&la medicala Câteva cuvinte despre «Zon »-Zoster» Zona-Zoster sau mai pe scurt Zona este o boală cunoscută din vechime. Cei vechi onumiaű : ignis sacer (focul sacru), focul Sfintului Anton, etc. Romberg in 1851 și Charcot în 1859 o studiază dar Baerensprung in 1861 descrise sesiunea nervilor intercostali în raport cu desvoltarea unui zona toracic. Zona e foarte interesantă pentru că este o boală de piele, și o boală a sistemului nervos periferic și central și o boală infecțioasă. Boala aceasta constă într-o erupțiune a unui șir de bășici în formă de panglică și în raport cu distribuțiunea nervului de dedesubt. Erupțiunea e însoțită de o durere mai mult sau mai puțin mare și uneori de friguri. La început se văd niște plăci roșii pe care în urmă apar bășicile. Acestea vin în grupe, ca niște buchete și se grupează în formă de panglică de unde numele de zona. Conținutul bășicilor e un lichid la început seros și limpede dar care poate deveni purulent, uneori prin rupere forțată se amestecă și cu sânge. Zona emoragică. Durerile in zona, mai ales la adult și bătrân, sunt foarte mari. Un zona, oricât de ușor, poate da naștere la nevralgii rebele oricărui tratament. Uneori zona se anunță prin lipsă de poftă de mâncare, greață, temperatură ușoară , alteori durere de cap, diaree, vărsături, febră de 39 ° și chiar 40 °. Durerea insă poate să lipsească în acest caz. Zona se poate ivi pe orice parte a corpului: pe față, pe gât, între coaste, pe mâini, pe picioare, etc. Cel mai rar zona e cel cervical , mai des e cel lombo-abdominal, genital sau fesier. Zona oftalmic e foarte rar; uneori se observă și paralizii ale mușchilor ochiului. Zona atât la adult cât și la copil este o boală rară ; foarte rar până la virsta de 2 ani, este încă excepțional până la 4 ani, până la 12 ani e mai freqvent și apoi rar se rărește. La fete e de două ori mai freqvent ca la băeți. Pentru unii zona este o nevrită specială specifică și de natură infecțioasă, desvoltată pe un teren preparat prin ereditate nervoasă. După alții zona ar fi în legătură cu diabetul, cu reumatismul cronic și cu alte manifestațiuni artistice. Cei ce au zona sunt de cele mai multe ori tuberculoși sau predispuși la tuberculosă; iată interesul practic al acestei boli. Cauzele determinate ale zonei pot fi: frigul, loviturile, etc. Uneori zona ia o formă epidemică. S’a pretins că zona ar fi contagios , savantul meu profesor de la facultatea de medicină din Paris, d-rul Landouzy, susține mai ales aceasta. In general zona este o boală benignă, însă din cauza legăturei ce o are cu tuberculoza trebue să i se dea toată atențiunea. Tratamentul acestei boli e foarte simplu. Afară de cazurile, unde durerea fiind prea mare se poate întrebuința electricitatea, trebuiesc aplicate pantezi antiseptice ca vasilină bericată sau comandă cu oxid de zinc și dermatol. De multe ori pudrarea numai cu o pudră cu oxid de zinc, acoperirea cu vată și menținerea bandagiului 5—6 zile sunt suficiente, după care uscarea bășicuțelor fiind obținută, se poate întrebuința o pomadă antiseptică. Deci zona-zoster, al căreia nume e așa de răsunător, este o boală nici gravă, nici nevindecabilă. Dr. Bomclăs. i ȘTIRI DR STE1INATATI — Prin poștă — Femeile din Breslau se plâng amar de crescânda imoralitate a capitalei Germaniei. Viața de noapte a Berlinului, cu balurile și cafenelele sale cari nu se închid, spectacolele lui pipărate, a emoționat inimele lor de soții și de mame, și ele s'au adresat împărătesei ca să intervie și să pue în mișcare «puternicul braț al Statului» care trebue să măture toate aceste ticăloșii. Ele spun că neexperiența și punga provincialilor sunt mai ales vizate de către negustorii de imoralitate din Capitală, și de aceea ele se socot ca mai interesate să intervie împotriva acestui seifi de atracții berlineze. La Megdeburg, lângă muntele Heyrots, un automobil a dat cu o iuțeală nebună peste un grup de 100 persoane și a rănit pe mai multe din ele. Una a murit. Mulțimea voia să linșeze pe mecanic și a fost cu trudă impedicată a n’o face. „” Miliardarul american Carnegie a angajat, cu 195 mii de fr. pe an, pe d. Diego Mendoza, fost ministru al Columbiei la Washington, ca să facă un turneu de conferențe în toată America latină in favoarea ideilor pacifiste. Se anunță din Mountpleasant (statul american Texas) că un ciclon au făcut mari stricăciuni în nordul acelui Stat. Orășelele iidgway și Bertskedt au fost distruse. Sunt vr'o 10 morți și numeroși răniți. Din Paris se anunță: Tribunalul Senei a dat o sentință prin care numeroase tablouri din Louvru și din alte muzee ale Statului, din moștenirea Împăratului Napoleon, sunt cedate ex-împărătesei Eugenia, deoarece fuseseră proprietatea ei. In locuința sa din Gross- Lichterfeld, de lângă Berlin, s-a sinucis cunoscutul savant profesorul dr. Alvano Brand, din cauza unei acute boale de nervi. .. Un mare incendiu a prefăcut in cenușe mai multe case cu dependințele lor din com. Kempen din Posen. O femee și fiul ei, în etate de 17 ani, au perit la flăcări. Cu ocazia unor săpături la o vie lângă Rappoltsweber (Germania), s’a dat de o descoperire din epoca de bronz anteromanâ. S'a găsit o spadă de bronz, o lance și un topor tot de bronz. Spada are o lungime de o jumătate de metru și pe lamă sunt ornamentațiuni. Toporul are mânerul de sidef. Institutul de pensiune al ziariștilor germani a publicat raportul asupra gestiune! pe 1906. Anul s'a încheiat cu un escendent de 24,700 mărci, si au plătit pensiuni in sumă de 20.700 mărci. Averea institutului a fost la 31 Decembre 1906 de 1.203.000 mărci și până la publicarea bilanțului a crescut la 1.360.000 mărci. Marți 1 Maiü 1907 au plantat! Vite degerate ce-au fost rilu plantate, afară sau cari au stat în lăzi prin gări și porturi, expuse gerurilor mari cu n astă iarnă. Nu căutați Vite eine căci riscați a le planta iară folos și o vor bosta mai scump Pentru asigurarea D-voastră vizitați Pivnițele de stratificare ale ------PEPINIERELOR-----PRINȚULUI B. ȘTIRBE din DRAGAȘANI cost trolul laptelui Unul dintre alimentele cari vor fi supuse pe viitor unui contral riguros este laptele și derivatele sale. Pe lângă alte măsuri, luate în acest scop de serviciul sanitar și veterinar al Capitalei, direcția generală a serviciului sanitar are intenția de a reglementa tuberculinizarea vitelor de lapte în mod sistematic, conform desideratelor exprimate de congresul social ținut la Neuey in Iulie 1906. Condițiile principale ale regulamentului vor fi: IntAin , nici un comerciant nu va putea vinde lapte in Comerț decât dacă va avea în grajduri numai vite de lapte cari nu au reacționat la probă cu tuberculină și al douilea , toate vitele de lupta vor trebui să fie supuse de două ori pe an la probă cu tuberculină, sub controlul unui veterinar sanitar. BARITONUL FLORESCU Tinerul dar deja vestitul Mustru compatriot Dim. Florescu, al căruia portret il publicăm aci, va da la 12 Maiü, in sala „Liedertafel“, un concert care va fi o adevărată sărbătoare pentru iubitorii de muzică. Am relevat, și altă data succesele repurtate de d-sa în Italia ; spicuim și acum câteva aprecieri cum nu se poate mai elogioase, din ziarele italiene, asupra cântului și jocului scull Teatro . Bravul și distinsul bariton Dimitrie Florescu a obținut un succes extraordinar în opera „Don Pasquale“. In fiecare seară este în mod entusiast aplaudat și bisat. A fost sub orice raport cântăreț și actor perfect. Recentele sale calități artistice și vocea sa frumoasă a impresionat în mod foarte plăcut publicul, sărbătorindu-l în mod foarte sincer. Giorno . O foarte simpatică figură de artist este baritonul Florescu. Publicul l-a aplaudat și bisat cu toată căldura inimei, descoperind in el un desăvirșit artist. Martin mala lingua . De asemenea a susținut în chip splendid rolul său, baritonul Florescu, cu vocea sa dulce și simpatică, foarte corect în jocul scenic și în gestul său nobil și eleganți... personificând în chip cum nu, se poate mai bine pe doctorul Malatesta. Messaggero . Rolul doctorului Malatesta a fost cântat de baritonul Florescu, un tiner român, înamorat de artă și de Italia. Acest artist înzestrat de o cultură in comună, posedă o prea frumoasă voce de bariton de timbru armonios și simpatic și stă în scenă cu foarte mare eleganța. El a fost călduros bisat și aplaudat. Secole XIX. Baritonul Florescu e un Malatesta genial, cu miți CAPITALI . Ravagiile înspăimântătoare pe care le face prostituția în Capitală au alarmat, și cu drept cuvînt, cercurile diriguitoare, în adevăr. Atât serviciul pentru profilaxia boalelor venerice, pus sub conducerea d-lui inspector dr. Luca, cât și primăria comunei și poliția Capitalei, sunt încontinuu sesizate asupra mijloacelor de întrebuițat pentru a diminua consecințele pe care populațiunea are a le suferi de pe urma întinderei prostituției. Nu vom mai examina cauzele sociale cari conlucrează la întinderea ei, ci ne vom mărgini a arăta, cât mai concis, mijloacele de ameliorare ce se impun. . Prostituția, în anul precedent, a furnizat numai serviciului de profilaxie a boalelor venerice 25.396 examene medicale, cari au avut de rezultat internarea în spitalul Colentina a 1.177 prostituate afectate de boale venerice. E de observat că numai acest serviciu a înregistrat 202 cazuri de sifilis. Aceasta numai în Capitală, și numai in ce privește pe prostituatele oficial înregistrate, sau clandestine, sub controlul sanitar comunal. D- dr. Luca a luat o măsură foarte bună. D-sa a impus tuturor prostituatelor să se înregistreze cu un libret al Casei de depuneri și consemnațuni, în care să treacă în fiecare lună economiile ce fac. Aceasta pentru ca să înceteze specula ce se face asupra prostituatelor și pentru ca, prin această măsură, să stimuleze pe femeile neințiate cu desăvârșire ca, dispunând de un capital oarecare, să abandoneze tristale profesiune spre a intra în viața onestă. Măsura aceasta a avut excelente efecte, deoarece azi prostituatele au depusă la Casa de economie în mod individual frumoasa sumă de 70.000 lei! Dar pentru ca prostituția in sine să fie împedecată a se lăți cu așa repeziciune, ar trebui să se ia măsuri preventive cât mai drastice. De pildă, înființarea unei case de corecțiune pentru fetele minore, cari—dintr’un motiv sau altul— alunecă pe panta prostituirii. Trebue să se știe cât de insuficient și inutil este regimul ce se aplică mai ales acestor nenorocite . In societate, în viața liberă, nici o putere nu intervine în deșanjata lor libertate individuală ; in spital, unde adesea se trimit spre a se corege, deși d. administrator Atanasescu a cerut izolarea pavilionului lor, ele cad victime ale promiscuității cu celelalte femei, complect vițiate, și odată redobândind libertatea, ele cer înscrierea printre prostituate sau se lasă ademenite de agenții caselor de prostituție: înființarea unui spital comunal ad-hoc și a unei case de corecțiune, in care femeile internate să fie supuse unei umanitare educațiuni (în care să fie învățate o meserie oarecare) și care ar însemna și pentru comună o degrevare budgetară, întrucât prostituatele ar putea fi obligate a lucra ceva (rufăria pentru spitale d. ex.), iar suma de 50000 lei pe care comuna o dă, ca subvenție, spitalului Colentina pentru întreținerea prostituatelor, ar putea fi utilizată în scopuri de altă natură, iată două importante mijloace. Venitul de peste 20.000 lei ce serviciul profilaxiei boalelor veneriane s 1 aduce anual comunei, ar putea să se întrebuințeze pentru cheltuelile spitalului. Ar trebui apoi să se centralizeze, să se adune laolaltă toate casele de prostituție și toate prostituatele singuratice, răspândite actualmente nn mai bine de 40 de centre în Capitală, aceasta pentru a se priveghia cu mai multă vigilență asupra condițiunilor sanitare în cari se face prostituția. Ce să mai zicem despre măsurile polițienești ce trebuesc să se ia ? S’a constatat că, timp de 9 zile, s’au cerut, prin birourile de servitori, / .432 de servitoare și s’au plasat numai 200! Aceasta înseamnă că trebui să se avizeze la drastice măsuri polițienești, ca servitoarele să nu mai îmbrățișeze prostituția și că femeile, găsite că practică prostituția în mod clandestin, trebuesc plasate ca servitoare sau trimise la urma lor. Nimic nu propagă vițtul mai mult decât contagiunea, adică, mai clar, libertatea prostituatelor și răspândirea lor în toate colțurile, în toate centrele Capitalei. Sunt multe insuficiențele de cari suferă privegherea și combaterea prostituției. Intre mijloacele la care autoritățile administrative superioare trebue să avizeze pentru a combate cu succes flagelul prostituției și consecințele sale, trebue să se țină seamă de regulamentele privigherii prostituției in Paris, unde se pedepsesc cu închisoarea femeile ce se sustrag de la examenul medical (se internează la Saint-Lazare),in Viena, unde prostituatele recalcitrante și minorele se pedepsesc cu expulzarea din oraș, și — în caz de recidivă — cu închisoarea;— în Berlin, unde se rețin in închisoare 6 luni, —în Bruxelles, unde recalcitrantele sunt închise in penitenciarul comunal Amigo, etc., și de anchetele foarte interesante pe cari d-nii Romulus Voinescu, inspector-șef al siguranței, dr. Luca, inspectorul serviciului de profilaxia boalelor venerice și alții le-au făcut ex-officio asupra prostituției. Badceanu. „Universul“ în provin (De la coresp. noștri particulari) Sâmbătă, 28 Aprilie. BACĂU. — Arsă de vie. — Fetița Anița Badea Ion, din comuna Păncești, in vitată de 6 ani, fiind lăsată acasă de părinții săi, i s’au aprins hainele de la focul din sobă. Părinții venind acasă, au găsit-o carbonizată, împușcată din greșea!». — Incom. Fântânele, femeia Varvara Cadâr, în etate de 46 ani, umblând cu un revolver încărcat, s’a împușcat. Glontele a pătruns pe lângă nas, oprindu-se in creer. Nefiind vre-o bănuială, s’a dat autorizația de înmormintare înceată.Fetița Maria Antohi din Gomănești, în etate de 9 ani, s’a înecat în parcul Asău, voind să prindă un butuc de pe apă. — Fata Paraschiva Antonescu din oraș ducându-se să se spele în râul Bistrița lângă abator, s’a înecat. Ambele cadavre nu s’au găsit încă. Alienată.—Fata Anica Albert, de pe strada Bacău-Piatra speriindu-se din cauza unei detunături de revolver,a înebunit subit. S'au luat măsuri să fie internată intr’un ospiciu de alienați. FOCȘANI. — Subscripție pentru armată, cu ocazia răscoalelor țărănești. — Față de atitudinea demnă ce au avut trupele, cari au menținut ordinea in orașul Focșani și jud. Putna, reușindu-se ca mișcarea țărănească să fie potolită la noi, fără a se fi dat loc la escese regretabile ca in alte părți, populația recunoscătoare, în urma inițiativei luate de d. prefect N. N. Săveanu, s’a grăbit să subscrie diferite sume e bani cari să se dea ca recompensă soldaților. Dintre persoanele cari au subscris, notez în parte pe următoarele: D-nii N. N. Săveanu 100 lei, G. Negroponte 500, Vasile Apostoleanu 100, F. S. Ferhat 100, Smaranda Apostoleanu 100, Nicolae N. Bibescu 100, Wilhelm Scheyer 200, Ion Simionescu Râmniceanu 100, I. Niculescu-Dorobanțu 400, Oscar Rapaport 100, Dietrich stein fréres 100, Fabrica de zahăr Mărășești 1000, Fabrica de zahăr Sascut 1000, prefectura Putna 200, primăria Focșani 300, Banca Putnei 200, societatea anonimă «Economia» din Focșani 400, societe anonimă «Frăția» din Focșani 300, N. G. Ilie 60, Th. Hala 50, Leo Gelbeuthel 40, Ire Kirmaer 60, Ioan Z. Țăranu 40, Ecaterina Simonovici 40, Ilie Murad 40, N. Săveanu 20 lei, I. I. Langa 20, Șt. T. Gogonea 20, Arhimandritul Neofit Ciocârlan 20, Ștefan Andrassy 20, Vartan Misir fii & Go. 20, Moruț Vogel 20, Max Gelbeuthel 20, T. M. Basarabeanu 20, Elis Caramlău 20, Gr. Baroncea 20, C. Cernat 20, N. D. Chirculescu 20, P. N. Sotir 20, N. Teodorescu-Odobeșteanu 20, Andrei Ignat 20, A. Oraneț 29, Florența N. Ștefan 20, Cristea Misir 20, Anton Cristof 20, Maria Taufelcic 20, Alecu Jurascu 20 și alții cari au subscris sume mai mici, in total adunându-se suma de 7.601 lei. înainte de sărbătorile Paștelui d. prefect cunoscând la prefectură pe toți acești subscriitori, le-a cerut să delege un comitet dintre d-lor care să hotărască și să asiste la distribuirea sumelor. Asistenții au rugat insă pe d. prefect să distribue d-sa sumele adunate după cum va găsi cu cale. D. prefect Săveanu în înțelegere cu d. colonel Polizu, comandantul zonei militare de apărare a județului nostru, a distribuit pînă acum următoarele sume: Regim. 2 geniu. . . . 1.832,50 regim. 1 cetate .... 1.173,00 regim. 11 artilerie. . . 997,50 escadr. călărași. . . . 202,00 soldaților la Adjud . . 500,00 secretarilor comunali . 395,00 iar restul se va împărți fn curind. SLATIIVA. — incendii. — In seara de 24 cor., pe la orele 9 și jumătate, un incendiu violent s’a declarat la depoul de cherestea de pe strada Gimnaziului, al cărui antreprenor e d. Șt. Petrovici. Incendiul s’a propagat repede ; venind in ajutor pompierii, focul a fost localizat. Antreprenorul, cu un fiu al său, au fost aduși la poliție spre a fi cercetați. Cercetările continuă spre a stabili răspunderea. Lemnele din depou erau asigurate. — In com. Milcov focul a consumat casa unei văduve cu patru copii. Din norocire s’au transportat în localitate d. prefect C. K Anghel, însoțit de d. colonel Misirliu, comandantul regimentului local. De prefect a dat un prim ajutor bănesc văduvei și a lansat imediat o listă de subscripție care în curând s’a acoperit de semnături. Pe de altă parte a făcut apel la chiristigii din oraș spre a contribui cu materialul lemnos necesar reconstruirea imobilului, iar d. colonel a dispus să se trimită doi meșteri soldați cari să ajute la reconstruirea căminului parimat. Numiri.—D. T. Constantinescu a fost numit comptabil la prefectură. TULCEA.—Mușcat de câine turbat —Copilul Sosei Crasnof, din satul Bașpunar, a fost mușcat de un câine turbat. Victima a fost trimisă la institutul amirabic din Capitală, înecat.—Locuitorul Gheorghe Iordache, din satul Azaclău, fiind turmentat de băutură, a dat într’un piriă din marginea satului, unde s'a înecat. Dată istorică.—Ele s’au împlinit 30 ani de când turcii au bombardat orășelul Renii, căzând mort un dogar, ’priffurt român victimă a războiului ruso-româno-turc din 1877. Inundații.Apele Dunărei continuă a crește, atingând cota 3m41. Delta e cu totul inundată, precum și satele ce se găsesc în acele localități. Locuitorii satelor inundate au fugit care cum a putut la locurile mai înalte și ferite de inundații. Multe vRe s’au înecat. Satul Regele Carol, din fața orașului, este cu totul sub apă, iar locuitorii au trecut în oraș scăpându’șî parte din avut. Apa a pătruns pe str. Portului, prin locurile unde sunt făcute in cheu găuri pentru scurgerea apelor. Dunărea n’a mai fost așa mare din anul 1837, când de asemenea, au fost mari inundații. Teatrale. — Trupa de operete de sub conducerea d-lui Al. Bărcănescu dă in fiecare seară representații in grădina Ciortan. Lasasismarea ghetei Primăria Capitalei având în vedere că consumarea ghetei naturale pusă direct în băuturi periclitează sănătatea consumatorilor, de vreme ce ghiața din comerț e de proveniență murdară, a oprit pe toți debitanții de a pune in consumație băuturi în care s’a pus ghiață spre a fi răcorite. Este permis numai conservarea și transportarea băuturilor în vase cu pereți dupli și punerea intre acești pereți ca să nu vie în contact direct cu băuturile. De asemenea, băuturile vor putea fi răcite punându-se ghiața in vase de sine sau fier alb, ermetic închise, și introducéndu-se direct in vasul cu băuturile destinate a fi răcite. Orice băuturi in cari se va găsi ghiață pusă direct între visele vor fi confiscate și denaturate, iar debitanții vor fi dați judecăței conform articolului 160 din regulamentul priveghere sanitare și fabricărea alimentelor și băuturilor. 17AT IPJBOVJBRJB PE ZI Numai atunci să seceri când holda e pe deplin coaptă. Creșterea linilor de mise (Urmare) Terminam articolul precedent, recomandând deosebită atențiune asupra cantității și calității seminții și asupra modului de pregătire al camerilor și celorlalte accesorii, vom trece acum la alte observațiuni. Pentru ca cultivatorii de viermi de mătase să fie pe deplin edificați și pentru ca ei să nu fie de la început chiar surprinși și descurajați în operația lor, țin să arăt că drumul în cultura gândacilor de mătase deși ușor, nu este însă totdeauna presărat cu trandafiri, ci, ca orice întreprindere, are și ea părți neplăcute și pline de decepțiune; cu toate astea, un bun cultivator, care știe că pagubele ce provin câteodată fie din neobservarea unor reguli în conducerea operației, fie din alte cauze independente de voința noastră, sunt compensate cu prisosință de anii cei buni, va trece cu vederea aceste inconveniente și va lupta înainte cu curaj. Cultivatorului nu-i este permis să țină seamă numai de anii cei rei, sau numai de cei buni, bilanțul său se închee, nu după o încercare de un an sau dom, ci după un ciclu oarecare de ani, in care timp va studia și va observa deaproape mersul operațiunei sale. Cu alte cuvinte, răbdarea și perseverența să fie virtuțile de căpetenie ale cultivatorilor. Dacă ne aruncăm privirile în trecu ul nostru și dacă analizăm puțin faptele, vom putea constata că bătrânii noștri, cu toată originalitatea mijloacelor de cari se serveau in sericicultură, ajunseseră cu toate astea, să atragă, spre noi, atențiunea întregei Europe și să indrepteze în țara noastră un izvor nesecat de aur, care dacă n’ar fi fost curând secat prin lăcomia nesățioasă a speculatorilor, ar fi fost poate și astăzi un însemnat mijloc de trai pentru țărănimea noastră. Așadar, având în vedere trecutul și considerând mijloacele pe care știința și experiența ni le pun la îndemână, am putea oare noi, cei de astăzi, să privim cu mai puțină încredere viitorul ?.. Desigur că nu. Vorbind în general, sericicultura implică în sine ideia fazelor prin care trece viermele de mătase, cu tot cortegiul derivatelor lui, începând de la sămînță și până la tafta. Regulele și principiile pe care se bazează ea, mai ales în ce privește derivatele, sunt multiple și complicate și formează cadrul unei științe vaste ; noi însă nu ne vom ocupa aci decât de partea cea mai ușoară, anume aceea care interesează, în mod exclusiv și de aproape, pe crescători și vom lăsa pe seamau specialiștilor și celor cu capitaluri mari, partea cea mai grea. Desigur că, în momentul de față, multora dintre crescătorii de viermi de mătase, din cei cari și-au procurat sămință în modul cum i-am sfătuit în numărul precedent , vor fi și primit deja, și nu me indeesc că mulți vor fi palpitat de bucurie la vederea acestor noi musafiri, cari pe lângă că ne prevestesc frumoasa primăvară, dar, mai mult încă, aduc in casa noastră hărnicia și belșugul. Cu sosirea seminței, operațiunea crescătorului nu este încă deschisă — adesea, ea vine mai târziu; de aceea, până când timpul se încălzește bine, pentru ca sămînța să vivneze toată deodată și până când mugurașul dudului să fie pe deplin deschis, spre a fi din abundență la dispoziția viermilor, ea se va conserva in locuri răcoroase , in subsoluri (fără igrasie), in sobă, in coșul sobei, etc., având grijea să fie ferită de șoareci și de furnici, care o atacă. Săntința se păstrează in restul anului in frigorifere. Ea ne vine din străinătate (Italia) și se importă in cutiuțe de carton in dimensiuni de un decimetru pătrat in suprafață și de un centimetru liniar in inălțime. Conținutul fiecărei cutiuțe variază între 2, 55 și 40 grame, după trebuință. înăuntrul cutiuței este așezate o bucată de stofă subțire (tifon), care formează un înveliș deasupra seminței și care după cum vom vedea mai târziu ajută la trecerea viermușului pe frunza de dud și de aci pe paturi. Deoarece sămința, ca și gândacul, pentru ca să evolueze, are nevoi de aer, de aceia capacele cutiuțelor, în care se pune sămînța, sunt prevăzute cu găurele. In fine, pentru a statornici definitiv observațiunile ce avem de făcut asupra viermilor de mătase, vom începe prin a împărți materia in atâtea părți, câte stări mai principale se observă in evoluțiunea lui fiziologică, și vom da denumirea de etăți, timpului ce trece de la o transformare până la alta, până ce viermele se ingogoșează. In articolul viitor ne vom ocupa de intâiaetatea viermelui de mătase, care cuprinde timpul de la apariția lui și până la primul somn. Atanasii* Ionescu "pentru lucratori. Fără îndoială, cu cât un lucrător e mai instruit, cu atât munca lui e mai inteligentă și deci mai rodnică. Dacă industria în țările streine e într’o stare de înflorire așa de înaintată, una din cauze e că lucrătorii de toate breslele au la îndemână o întreagă literatură scrisă anume pentru dinșii. Din aceste cărți, întocmite pe înțelesul tuturor și cari se vind pe prețuri mici, lucrătorul poate să culeagă toate cunoștințele referitoare la meșteșugul său, cunoștințe pe cari nu le-a putut dobândi nici la școală nici la patron și astfel să se perfecționeze din ce în ce mai mult. Instrucția ridică valoarea lucrătorului atât in ochii săi proprii cât și în fața celor ce-l înconjoară. Deci, acei cari pun în măsură pe lucrător să învețe, să se perfecționeze, ii fac un mare bine și, în același timp, aduc un serviciu însemnat societăței. * • m Printre noi, unul din bunii prieteni ai lucrătorului român ed. Ion Condiescu, care, de mai mulți ani, muncește fără preget și ca cea mai perfectă desinteresare pentru a da la lumină „Biblioteca profesiilor industriale“. El însuși fost lucrător in atelierele căilor ferate și apoi profesor la școalele de meserii din București și T.Severin, d. Condiescu dorește să scape pe lucrător, prin răspândirea științei, de robia ignoranței și să-i ridice nivelul cultural. Până acum a apărut din această bibliotecă o serie de cărți și de broșuri foarte folositoare pentru meseriași și lucrători și vor apare treptat și alte lucrări. Scriem aceste rânduri în convingerea ce o avem că e bine a releva faptele bune cari merită să fie imitate și Îmbărbătate. Mes. I). Stilul roman In acest stil ca și in cele precedente singurele monumente mai de căpetenie ce s’au clădit și cari ne-au păstrat caracteristica unei epoci de transiție sau de desvoltare în artă, au fost basilicile. Primele basilici romane sunt concepute în stilul bazilicilor latine adică în formă dreptunghiulară având 3 despărțituri (năvî) în lung ca biserica Sf. Agnes construită în secolul 4. Cu secolul 5 stilul bazilicilor ca plan și ca ornamentație se transformă până în secolul 12 când stilul roman își schimbă caracterul și devine stil oginal prin întrebuințarea arcurilor în ogină în loc de arcuri semicirculare. De la despărțirea Imperiului roman în două, deși Italia fu cuprinsă find pe rînd de barbari ca Goții, Ostrogoții și Longobarzii, totuși arta nu stătu pe loc căci găsi admiratori printre stăpânitorii acestor barbari printre cari Teodorie cel mare care fusese crescut și cultivat în Constantinopole și care aduse la curtea sa din Ravena artiști și consilieri versați in științele grecești și latine precum : filosoful Baltin, istoricul Casiodor, oratorul Simach și alții. El repară capiteliul și zidurile Romei (secolul 6). Restaura monumentele vechi romane în stilul în care fuseseră concepute, iar construcțiunile nouî le făcu după normele și stilul Romei imperiale. Italia fu stăpânită apoi de imperiul de răsărit când arta romana suferi influența byzantină, apoi de Longobarzi până in secolul 9 când trecu sub stăpânirea lui Carol cel mare. In acest interval architecture, Ion D. Trajanescu, architect. " I» T Stabilitatea in funcțiuni — Ce, încă n’am plecat ? întreb în glumă pe un prieten care ocupă o funcție importantă într’un minister. — Până acum nu, căci m’a rugat ministrul să-mi mențin postul încă câtva timp. Dar, azîmâine, demisia mea va fi primită. Funcționarul în chestiune e un bărbat de valoare, cu întinse cunoștințe. De doui ani și mai bine de când își ocupă funcția, a putut aduce servicii remarcabile. Și, pe zi ce trecea devenea din ce în ce mai folositor, căpătând mari cunoștințe și multe experiență în legătură cu serviciul său. Și cu toate astea, acest funcționar, absolut inofensiv, care nu face altceva decât să-și vază de treabă, trebue să plece, căci așa e unul, ori de câte ori se schimbă regimul. Aceiași soartă o avusese și predecesorul său cu doui ani și câteva luni în urmă. Acum ii venise și lui rândul ca să lase studiile începute și lucrările aproape pe sfârșite, la cari muncise atât, să lase totul baltă și să plece. Va veni iar ziua când el își va relua locul și firul studiilor sale. Dar cât timp va trece până atunci, nimeni nu poate să prezică. Și ce va face dinsul până atunci? Va vegeta. Știința sa, cunoștințele sale, experiența sa nu vor mai scnd la nimic. Firea sa activă va rămânea înăbușită din lipsă de câmp de activitate. Atâtea și atâtea bune calități vor rămâne sterpe și fără de valoare. In acest interval, cel l’alt, ajuns la un alt post în virtutea obiceiului consacrat, va căuta vreme îndelungată să pătrundă în detaliile și tainele serviciului său și, când ca și acela căruia îi succedase, va da de rostul slujbei, va fi nevoit să plece împins de vîntul schimbăcios al politicei. Această perindare a slujbașilor cari, chiar prin natura ocupațiunilor lor nu pot să influențeze întru nimic asupra politicei, nu poate contribui, firește, de fel la perfecționarea diferitelor noastre administrațiuni. Scriind aceste rînduri nu facem aluzie la nici un partid politic, știut fiind de toată lumea că, la schimbările de regim, se înregistrează aceleași mișcări, oricare ar fi partidul ce vine la cârmă. Nu facem deci decât o simplă constatare dorind, în acelaș timp, ca chestia stabilitasei funcționarilor publici, atât de dorite de toată lumea, să fie luată în cercetare serioasă și să se ducă la bun sfârșit, dat fiind că propășirea țarei n’ar avea decât să câștige enorm prin rezolvirea acestei vitale chestiuni. Mes. sub direcțiunea de«* *]. Caspar! (Mediaș) și veți găsi VIȚE sănătoase pentru a căror prindere sigură, se garantează: o voce dulce, frumoasă, bine educată și cu extraordinare resurse de actor mare. Florescu este un tîner român care face arta cu adevărata pasiune. Aplause multe și strigăte de bis au răsplătit pe talentatul artist. De asemenea revistele Melodramatica, Rasegna melodramatica, L'arte dramatica, vorbesc în termenii cei mai elogioși despre talentatul nostru compatriot. Natural, nu putem decât să ne bucurăm din toată inima de cinstea ce ne-o face baritonul Florescu în Italia. El merită toată atențiunea din partea noastră, și nu ne îndoim că publicul va căuta să fie cât mai numeros la concertul său de la 12 Martio cv GJ Ei Anspis și Amorul e pentru inima femeei ceea ce e soarele pentru flori. I romană încercă schimbări din ea inca mai caracteristice însemnate prin basilicile ce se construiau. Astfel in secolul I reconstruite basilicile sf. Petre, sf. Ion da Latran și sf. Paul din Roma, cari se depărtează întru câtva de tipul obicinuit al basilicei Sf- Agnes din secolul 4.La aceste basilici noi privdorul nu mai contează in interiorul bisericei, iar interiorul este divizat în 5 nave in loc de 3. Aceste tipuri de basilic!ie construite până în secolul 9, când apare un tip noui de biserică semnalat de biserica sf. Clement care se deosibește de cele de până acum prin aceia că la intrare are un mic portic, apoi se intră într’o mare curte patrată înconjurată de patru portice, apoi urmează sanctuarul divizat în 3 nave centrale se afla altarul, iar in fața lui ceva mai la stânga este așezat amvonul de unde se citește sf. Evangelie. Afară de basilica monumentele ce caracterizează această epocă sunt baptisteriile adică mici basine așezate lângă basilica sau in interior la cele mari pentru botezarea în grup a credincioșilor. In secolul 10 basilicile iau proporțiuni din ce în ce mai mari iar șarpantele de lemn aparent cari până acuma acopereau interiorul năvilor și altarului începe a se înlocui cu bolți de zidărie. Astfel se construi la Perigneaux în Franța biserica sf. Front sub influența bisericei sf. Marcu din Veneția. Basilicile au toate ca plan forma crucei latine având altarul rotund cum este biserica din Vignory. O biserică caracteristică din secolul II este sf. Etienne, din Nevers a cărei navă centrală este boltită și contrasusținută prin arcurile și bolțile navelor laterale cari sunt mai joase. După acest tip sunt construite mai toate bisericile din această epocă din sud-estul Franței. In interior bisericile ce aparțin stilului roman, sunt decorate cu sculpturi policrome, iar basoreliefurile sunt zugrăvite și se detașează pe un fond de aur. Capitolele coloanelor de asemenea erau pictate. Picturi murale se aplicau pe pereți, pe bolțile năvilor și la altar. In general figurile pictate sau sculptate sunt uscate, lungi, neînsuflețite, gânditoare și învestmântate în stil bizantin. Sfinții au capul înconjurat de un nimb. Pereții zidurilor, bazele calcanelor, arhevoltele arcurilor, erau adesea acoperite cu zugrăveli. Acest mod de decorație se compune mai totdeauna din arabescuri, foi, și diverse figuri geometrice ce se disting între ele prin armonioasa combinație a culorilor. IM ® DI TOATA LIMBA Ocolul lamei la 40 zile. — Când Jules Verne a scris romanul intitulat „Le tem- du monde en 86 jours“ (ocolul lumei in 80 zile), poate nu i-a trecut prin minte că, în urma marelui progres în viteză, vom ajunge a ocoli lumea numai in 40 zile. Acest record e ușor de obținut. Ne trebue bani : 2,000 lei și timp , 40 zile, numai să le avem pe amândouă. Și iată cum procedăm : Luăm ca punct de plecam