Universul, iulie 1907 (Anul 25, nr. 177-207)

1907-07-01 / nr. 177

Astă­zi, dieta cu lapte în nu­meroase boale, se recomanda din ce în ce mai mult, pe măsură ce laptele, brânza și untul se scumpesc, din motivate cauze e­­conomice în care se găsește țara noastră. Datorita bulgarilor, bunii noștri vecini, vulgarizarea iaurtului în unele din orașele noastre. Cele­brul profesor Metchnk­off, de la institutul Pasteur, în urma unor cercetări îndelungate, a făcut de curând o importantă comunicare : academia de medicină din Pa­ris, asupra iaurtului, ca fiind a­­limentu­l cel mai propiu pentru conservarea sănătății și a unei în­delungate bătrânețe. Iaurtul este un lapte fermentat, care conține acid lactic, substanța antiseau^a și antiputrida, care desinfectează și împiedecă înmulțirea microbi­lor în stomac­ și intestine, pre­­servând ast­fel organismul uman de multe boale infecțioase. Astă­zi se consumă mult iaurt la mesele noastre, în toate țările din Europa și America. La noi, dacă consumăm can­titativ, nu putem spune același lucru, tot­deauna și asupra cali­tății iaurtului, din cauză că nu toți iaurgii știu­ să facă iaurtul bun, căci unii din ei nu au chia­­gul sau­ fermentul de bună cali­tate. Modul fabricării trebue su­­praveghiat și controlat de autori­tățile sanitare locale, pentru a se asigura buna calitate a iaurtului pus în consumațiune. Pentru ca să fim siguri că consumăm un iaurt bun, care se poate face și în casă, după anu­mite instrucțiuni, fie în orașe, fie la țară, e necesar să ne procu­răm fermentul lactic, care sub numele de lactobaceilina se poate găsi la mal toate farmaciile din țară. Avem clar mijlocul de a con­suma în tot timpul anului, și ori­unde, fie la țară, fie în orașe, un iaurt proaspăt și de bună calitate, prin ajutorul lactobacilinei, fer­ment pe care medicii atât din țară cât și din străinatate îl re­comandă bolnavilor, după indi­­cațiunile date de prof. Metchnicoff. R.­Sirat, Br. Negrescu. ■ venind din Galițî încărcat, în dreptul Ceataluhî a dat de un banc și s’a inpotmolit. Cu ajutorul a câtor­va remor­chere, a putut fi scos și a sosit la Sulina fără avarii serioase. Cu vaporul englez «Könisberg» care a venit din Savona, au fost aduși 2 băeți de 15 ani cari ador­miseră pe bord noaptea, pe când vaporul a plecat. De aci vor fi re­patriați de consulul italian. nmmmmramz ale ziarului ,,Universul“ SM­ SmIMTATC Mama și soția deputatul­ui Vlad osândite Budapesta, 20.—Acum cât­va timp s’a anunțat ca în com. Ber­­bolia, soția și m­ama deputatului Vlad, cu prilejul examenului, au invitat pe școlari sa răspundă in românește. Procurorul de stat din Deva a deschis procedură penală contra celor două doamne, precum și contra preotului satului, cari au fost condamnați acum la câte 100 coroane amendă fie­care. Înlocuirea unui valiu Viena. 29. — Telegramă din Constantinopol.­^împorju­rile din­tre inspectorul general Iu­lmi-pașa și valiul din Salonic, Reuf-pașa, au devenit foarte încordate. Din cauza aceasta, consiliul de miniștri proectează înlocuirea lui Reuf-pașa cu altă personalitate. Victima unui monstru marin Viena. 29. —* Telegramă din Triest. Pe plaja Sf. Gheorge a insulei Leșina, învățătoarea din localitate se scălda, când apăru pe ne­așteptate un pește-câine, (rechin) care înota ca iuțeală către dinsa, învățătoarea încercă să scape, dar fu ajunsă de monstru la câți­va metri de țărm, fu apucată de un picior și târâtă la fund unde dis­păru împreună cu peștele-câine, pe când mulțimea de pe țărm urmărea îngrozită repedea scenă. Serviciul Telegrafic al statutei „Universul“ TELEGRAXELE PARTICULARE ale irv­ului «Universul Sinucidere prin strangulare. — Mușcat de câine turbat.—• Spargere. — încercarea de sinucidere a unui soldat Iași. 29.—In comuna Prisacani ok găsit strangulat Andrei Co­­șula. Nenorocitul suferea de mult timp de o boală incurabilă. — Dumitru Botez din str. Po­noare, a fost mușcat de un câine turbat. — Un furt cu efracție a fost co­mis astă-noapte la comerciantul Moriț Weidlenberg din str. de Sus No. 30. Hoții n’au fost prinșî. — Astă­zi, soldatul Gh. Moisiu din batalionul 4 de vânători, fiind in Închisoare, a încercat să se sin­ucidă, infingându-șî un cuțit in partea stânga. Intr’o stare gravă el fost transportat la spitalul mi­litar. Se crede că nu va scăpa cu viață. Suveranii la distribuirea pre­miilor La Bușteni.—JPtaiii cupli moștenitori la distribuirea premiilor la Dcina.— Excur­sioniști.—inspecție.— Timpul Sinaia.­29.—Azi la orele 3d. a. s’a făcut cu deosebită solemnitate distribuirea premiilor la școala domeniului Coroanei din Bușteni. Serbarea s’a deschis cu imnul re­gal, executat de corul mixt al școa­­lei. Dirigintele școalei, d. Mihăi­­lescu, printr’o scurtă cuvin­tare, arată menirea școalei. Primarul Jija mulțumește­ corpului didactic și indice strigând : «Să trăiască MM. N­. Regele și Regina». S’a făcut apoi distribuirea premiilor la copii. Aproape de sfârșitul ser­bării, sosește în automobil MM. LL. Regele și Regina. Suveranii au fost Întâmpinați la poarta școa­­lei de către arhimandritul Dioni­­sie, primarul Jija și corpul di­dactic. MM. LL. au bine-voit a lua parte la serbare. După cinci minute, sosește un alt automobil de­ la castelul Peleș, aducând pachete de prăjituri și bomboane. M. S. Regina a împărțit tuturor copiilor cornete de bomboane și prăjituri Era ceva cu adevărat mișcător a vedea cum iubita noas­tră­ Suverană mângâia pe fie­care copil în parte, spunându-le să fie ascultători și silitori. Timp de un ceas și jumătate, M. S. Regina a stat in picioare în mijlocul co­piilor. Corul mixt al școalei, sub con­ducerea dirigintelui Mihailescu, a executat cu măestrie diferite cân­tece naționale și imnul regal. MM. N­. s’au întreținut cu cel de față în chipul cel mai afabil, mulțămind de primirea măreață ce li s’a făcut și, în strigăte de «ura !» și «să trăiască!» au­ părăsit școala, reîntorcându-se la Sinaia. — Azi la orele 9 jum. AA. U­. RR. principele Ferdinand si prin­cipesa Maria, s’au dus cu auto­mobilul in comuna Dcina. Aci au asistat la distribuirea premiilor, fiind invitați de d-na’ Livianu, proprietara moșiei din acea co­mună. La orele 7 s’au reîntors in Sinaia. Tot astă­zi, d. general A­veresen, ministru de războiul, a sosit in automobil la Sinaia. La orele 4 a plecat la București.­­ Azi dimineață, la ora 9 jum., cu un tren special, a sosit in lo­calitate societatea funcționarilor comerciali. Impărțindu-se in gru­puri, au vizitat edificiile mai în­semnate, monastirea, castelul Pe­leș și castelul Pelișor. La orele 5 și un sfert au părăsit Sinaia. — D. maior Ciocazan, ajutorul comandantului jandarmeriei ru­rale, a inspectat plutonul Peleș din Aztiga,­ rămânind pe deplin mulțumit. — Timpul e frumos. Excursii.—Vas împotmolit.— RA­taciți Bulina, 29.—Joul, ora 5 seara,au sosit pe Dunăre direct din Unga­ria, 5 persoane, membri ai unui club nautic din Pancsova, cu o barcă specială cu rame ; de aci se vor îmbarca pe vaporul «Kelet» pentru Constanța. — Cu vaporul «Drau» a sosit un mare grup de escursioniști din Brăila, Galați și Tulcea, iar seara s’au înapoiat cu același vapor. Bricul «Mircea» a sosit in­ port . de unde s’a aprovizionat cu cele­­ necesare și apoi a plecat la Con­­s­­tanța. Vaporul englez «Antigone» ' 10 LI ORA TELEGRAMEI­ AGENȚIEI ROMANE Sosite pe timpul coptei Amănunte asupra frevei ge­nerale din 11 rod Budapesta. 29.—Greva gene­rală a lucrătorilor a isbucnit azi pe vasele după rîul Sava. Impie­gații comerciali s’au asociat cu greviștii. Toate magazinele sunt închise din cauza grevei. Această grevă a fost provocată de faptul că astă iarnă au fost arestați 17 instigatori care au făcut agitațiuni contra ordinei publice. Două es­­cadroane de cavalerie au fost tri­mise la Brod, unde a isbucnit greva. Municipalitatea din Brod a decis să adreseze vice-șefului comitatului un mem­oriu cerând punerea în libertate a capilor lu­crătorilor, ceea ce ar presupune sfârșitul grevei. Toți consilierii comunali au de­misionat. Vice-șeful comitatului a raportat cașul telegrafic guver­nului, așteptând ordine în con­secință. Esseg. 29. — In Urma cererei telegrafice un batalion din regi­mentul din Esseg pleacă Ifl Brod astă seară. Dragonii din Mitro­­vica și Ruma au plecat spre Brod, unde greva ia proporțiuni mari. Toate magazinele sunt închise. Greviștii stau­ in piața principală. In proclamațiunea adresată de primar populațiune­ o îndeamnă să fie liniștită. Represivttantul gu­vernului a sosit la Brod. Lucră­torii sunt foarte îndârjiți, și o mare agitație domnește în popu­lations. Un consul ture răsvrât în Constantinopol, .20.— Curtea de apel invită pe Raif Bey, fost consul la Belgrad, care a fugit la Atena unde desvoltă o agitație subversivă, să compară în fața justiției în termen de zece zile. Aniversarea regelui P­etru Belgrad. 29­ — Azi, ziua o­­nomastică r­­egelui Petru, un te-deum a avut loc la catedrală la care au asistat toți membrii corpului diplomatic. Regele Petru a fost călduros aclamat. La amiază a avut loc recepțiune la palat. După amiezi s-au dat­ serbări popu­lare. Seara orașul a fost iluminat. Lege contra falsificatorilor de vinuri Paris, 29. — Senatul a votat proectul de lege pentru regularea situațiunei înscrișilor maritimi de origină străină și dreptul lor la pensie. Senatul a votat apoi fără a­scu­țiune proectul de lege pen­tru pedepsirea fraudelor vinului, proect deja votat de Cameră, Sesiunea Corpurilor legiuitoare a fost apoi închisă. Impu­lu­ri ruse la adresa Franței Petersburg, 29. — ,,Novoje Vremja“ continuă a face repro­șuri Franței și califică conduita ambasadorului ei d. Bompard, ca lipsită de tact. Ea zice că amba­sadorul a asifioatisat cu Duma și cu câți­va revoluționari și și-a arogat dreptul de control. Ziarul rusesc se bucură de articolul pu­blicat de ,,Le Temps“ asupra relați­unilor franco-rusești. Ce ce­le alte ziare rusești sunt­ sur­prinse de faptul că ziarul oficios „Rossia“ nu răspunde la aceste atacuri. TELEGRAMELE PARTICULARE ale ziarului ,,Universul“ Sosite te timpul copie! Un mare duce rus pe moarte Berlin. 29. — Telegramă din Petersburg. — Micul fiu al marei ducese Xenia Alexandrovna, ma­rele duce Vasile, născut acum trei zile, e grav bolnav de infla­­mațiune intestinală. Din cauza a­­ceasta s’a grăbit cu botezarea lui, fiind temere să nu moară păgân. Au fost nași țarul, țarina-vă­­duvă și marii duci Mih­ail, Pe­tre și Alexandru. Germania expulzând pe tinerii din Alsacia-Lorena rămași credincioși Franței Berlin. 29. — Se anunță din Colmar (Alsacia) că expulsarea tinerilor francezi cari locuesc în Lorena sporește din nou. Precum se știe, guvernul are dreptul să expulseze fără nici un Duminecă ! Iulie 1907 motiv pe fiii familiilor cari a fi ținut să rămână de naționalitate franceză și care continuă a locui în cele două provincii cucerite. Expulsarea se poate face de în­dată ce tinerii au ajuns la virata d’a face serviciul militar. Acum se pare că guvernul ger­man voește să facă uz de acest drept într’un mod extrem de o­­dios și brutal. Aromânii amenințați cu moar­­tea de comitetul grecesc. Un aromân rănit de moarte Sofia. 29.—Știri din sorginte oficioasă din Const­antinopole, anunță că aromânii din Kava­­feria și împrejurimi sunt ne­contenit obiectul unor persecu­­țiuni secrete din partea comi­tetului revoluționar grecesc, care trimite fie­cărui aromân în parte scrisori de amenin­țare, învitându-i a se da drept greci, căci în caz contrar vor fi omorîți. Acum câte­va zile, aro­mânul 1­anase Tanoșka, a fost rănit de moarte In plină stradă, in Kavate­­ria, de către membri al comitetului grecesc. Un spion japonez prins in Ca­lifornia. Furia [americanilor Londra, 29.—Depeșa din San­ Diego (California de sud) anunță că un japonez a fost surprins pe când fotografia o fortăreață ame­ricană. Din causa aceasta, americanii sunt așa de înfuriați în­cât par eștii din fire. Ziarele americane publică articole răsboinice foarte violente. Ș­ase oameni uciși și carbo­nizați de trăsnet Budapesta. 29.— Intr’o loca­litate din apropiere de Oradea- Mare, trăsnetul a căzut asupra unei colibe în cari se adăposti­seră de ploaie mai mulți țărani. Ș­ase inși au fost uciși iar unul rănit de moarte. Cei uciși au fost găsiți com­plect carbonizați. Amănunte asupra arestarea unui spion japonez in Cali­fornia Berlin, 29, — Telegramă din New-York. Se telegrafiază din San­ Diego (în sudul Californiei) privitor la japonezul care a fost arestat ca spion, pe când lua schițe de pe fortul Secrans, că populați­unea a­­menința să atace cartierul japonez al orașului. Japonezii, cari sunt ocupațî la plantațiunile din împrejurimi, s’au dus in grabă spre oraș pentru a da ajutor compatrioților lor la caz de s’ar comite violențe contra lor. Grevă generală Viena, 29. — Se anunță din Esseg, că la Brod a izbunit greve generală. Un tren expres cu trupe va pleca la Brod. Spre polul nord in balon Berlin, 20.—Se comunică din Bergen (Norvegia) că știri sosite de la aeronautul Wellmann, a­­nunță că toate șlagăsirile pentru ascensiune au fost făcute con­form programului fixat. Wellmann speră cu siguranță că, dacă starea timpului va per­mite, să poată porni cu balonul, în primele zile ale lunei August. Un tablou prețios sustras din Italia Roma, 29. — Guvernul italian a ordonat o anchetă in privința tabloului lui Van Dick, transpor­tat, pe ascuns din Italia, contrar legei, și care a fost cumpărat era de museul național din Londra cu 340.000 de franci. Pământ pentru grecii isgoniți din Bulgaria.—Poștă italiană între Grecia și Turcia Viena, 2,9, — Telegramă din Atena : Guvernul grecesc a cum­părat vaste moșii tn Tesalia ca să așeze pe ele pe greci­ expul­zați din Bulgaria. — Serviciul poștal între Gre­cia și Albania a fost luat și se va face d­aci înainte de poșta italiană. Prelungirea alianței austro­­italiene Viena. 29. — Ziarul „Neue Freie Presse“ anunță din Roma că alianța dintre Austro-Ungaria și Italia a fost prelungită de la sine, până la 1914. Alianța fusese încheiată din nou pe șase ani, la 28 iunie 1902, a­­dăugându-se clauza că dacă tra­tatul nu va fi denunțat cu un an înainte de termen, tratatul se va prelungi de la sine până la 1914. Denunțarea n’a avut loc, așa în­cât, clauza rămâne în vigoare. Asupra proectatei întâlniri în­tre Țar și împăratul Wilhelm Berlin. 29.—Ziarul „National Zeitung“ publică o inform­ațiu­­ne, care pare a fi inspirată, și după care în căzui când întâlni­rea dintre împăratul Wilhelm și Țar ar avea loc, trebue să se creadă că inițiativa acestei întâl­niri n’ar porni de la împăratul Wilhelm ci de la Țar. Țarul ar înapoia ast­fel vizita făcută de împăratul Wilhelm în ziua de 23 iulie 1905, la Bjoer­­koe, și inapoerea acestei vizite ar avea loc în apele germane. Dezmințirea proectatei vizite a împăratului Wilhelm în Al­bania Berlin, 29. — Ziarul „Post“ publică o notă oficioasă spunînd că consulul general al Germaniei din Triest,­ Stannius, a făcut de curând o excursiune în Albania. Această vizită a deșteptat aten­țiunea presei grecești dar a dat loc, de asemenea, și unor combi­națiuni fantastice. Așa de pildă, s’a povestit că consulul general a anunțat vizita împăratului german în Albania. Zvonul acesta, precum și altele de acest fel, în legătură cu ex­­cursiunea lui LUnnius, sunt, fi­rește, neîntemeiate. Liga catolicilor germani și englezi pentru moderni­zarea religiei Berlin, 29. — Telegramă din Colonia : In privința Ügei cato­lice secrete, ziarul „Mu­ftstersehe Anzeiger“ află că în suplica adre­sată Papei se țintia numai la des­ființarea câtor­va disposițiuni din index, care au mai sunt cores­punzătoare cu timpul de acuar. Suplica ar fi fisat rasul­tatul unor discuții obiective la care au luat parte catolici de considerațiune și de incontestabilă credință. Ea a fost respinsă tocmai fiind­că se iscăliseră la ea și persoane din clerul catolic. Același ziar mai află că «cepul agitațiune! a fost Înființarea unu! mar! îig! pentru propășirea cato­licilor germani și englezi către un progres intelectual pe baza doc­trinei creștine. Liga va continua să existe chiar după terminarea afacere­ cu su­plice. Anarh­iști condamnați Berlin, 29.—Doi cunoscuți a­­narh­iști, literatul Werner Kar­funkelstein și redactorul revistei berlineze „Anarh­istul“, meca­nicul Otto Veidt, au fost tra­duși azi î­naintea tribunalului din Berlin pentru că ar fi luat p­arte la liga secretă „num­ită se­­erația anarh­iștilor ruși“, ligă care are de scop să procure re­voluționarilor ruși materiale ex­plosive și arme. S’au găsit broșuri explicative pentru fabricarea de materii ex­plozibile precum și o voluminoasă corespondență cu anarh­iștii ruși, austriaci și elvețieni. Centrul mișcarea anarchiști era în orașul Coetthen, din ducatul Anhalt, unde s’a format un grup compus din studenți de la școala politeh­nică. Conducătorul facțiunel din Goethen era tinerul rus Tysch, care a fugit. La Tysch s’au găsit liste de subscripție, din care reeeă că miș­carea se întindea asupra intregei Germanii. Acuzații de azi au tăgăduit e­nergic existența asociațiunei se­crete. Karfunkel­stein a fost condamnat la 4 luni iar Veidt la o lună În­chisoare. Procesul unui ex-ministru delapidator Borna, 29.­Azi, Senatul s-a constituit tn înaltă Curte de jus­tiție pentru a judeca pe ex-mi­­nistrul Nași, acuzat de delapi­dări, și pe complicele său­ Lom­bardo. Procesul se va judeca în Noem­­bris. Papa persecută tendințele mo­derne ale catolicismului Roma, 29.—In cercurile Va­ticanului se menține convingerea că Papa va continua fără met o temere să persecute toate ten­dințele moderne ale catolicismu­lui. Ast­fel a fost destituit recto­rul seminarului din Perugia, arh­iepiscopul Fracassini, cunos­cutul savant al celor religioase și mai cu seamă al Bibliei, asu­pra căreia a publicat adinci studii. Fracassini se bucura de deplina încredere a repostatului Leon XIII. De­oarece dînsul avea faima de liberal, a fost destituit fără să fie nici măcar Întrebat. Fracassini a protestat contra acestei măsuri. Evenimentele din Rusia (Telegramele Agenției Române) Trei »pinZ Urad­ Petersburg, 29,­—Trei din In­divizii cari a­u atacat la 12 Iunie Muntele de Pietate din cartierul principal, au fost spânzurați. Exe­cutarea celui de al patrulea a fost amânată in urma intervenirei mamei sale care vrea să dove­dească un alibi. (Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Țarul sub stăpânirea Cama­rilei. Ce se petrece la Curte, Franța refuzând a mai da bani Rusiei Berlin, 20.—Privitor la cama­rila de la curtea rusească, ziarul „Berliner Tageblatt“ află din Pe­tersburg că, deși călătoria fami­liei imperiale în Finlanda a fost amânată, totuși se menține cu insistență zvonul despre o întil­­nire a Țarului cu împăratul Wil­helm, pe la începutul lunei Sep­­tembre. Călătoria în Finlanda a fost a­­mân­ată in urma sforțărilor ca­marilei de la Curte, care a năs­cocit un fals atentat pentru a in­timida pe Țar și al trata ca pe un prizonier. Țarul, sub impresia recentelor evenimente,­ Începe să încline foarte mult spre misticism,ceea­ ce, împreună cu frica sa de atentate, se exploatează de către Camarila la Curte. In capul acestei camarile se află ofițeri din gardă, ministrul Curțeî, baronul Fredericks, prin­cipele Orlov, mareșalul Curțeî, contele Benkendorff, principele Paskatiff. Acesta din urmă, după sfatul marelui duce Petre Nicolaevici, aduce diferiți călugări pelerini la Peterhof, und face acum tot felul de comedii așa zisul sfânt Mitia, adus din Crimeea. Mitia trece la Peterhof drept o ființă superioară. El are o voce frumoasă, cântă și joacă, face spi­ritism și bea mult, în vila Sna­­menskoie a marelui duce Petre Nicolaevici, unde Țarul se duce în fie­ce zi cu automobilul. Sunt pregătiți de asemenea și alți ghicitori și ursitori de origine dubioasă. Primul-ministru Stolypin știe să se mențină, pentru­ că, după dorințile camarilei, steaua lui Witte a apus cu desăvârșire la Curte. Recerea relațiunilo­r cu Franța nu mai e un mister la Curte. Ministrul de finanțe a declarat chiar că nu mai este nici o spe­ranță de a obține de la Franța un nou împrumut. Din această pricină, îndată ce se va lămuri situațiunea recoltei, se va bate la ușa bancherilor germani. Socialiștii polonezi boicotând a treia Dumă Berlin, 29. — Telegramă din Petersburg. Se anunță din Varșovia ca partidul socialist polonez a hotâ­­rit să boicoteze cea de-a treia Dumă și să se împotrivească din toate puterile alegerilor pentru Dumă în Polonia rusească. Expursiunea funcționarilor comerciali la Constanța Societatea funcționarilor comerciali din Capitală, de sub președenția d-lui Th. Drăgulănescu, a făcut era seară o escursiune la Constanța, cu un tren special care a plecat din gara de Nord la orele 14 noaptea. La orele 4 dimineața escursioniștii au sosit la Cernavoda unde timp de 46 minute au rnstrat podul de peste Dunăre. Eri­dim. la orele 7 au sosit în gara Constanța de unde cu acelaș tren au mers la Mamaia unde parte din escursioniști au făcut băi in marea Neagră a cărei apă era calda. La orele 6 și jum., escursioniștii s’au întors ln gara Constanța, unde se aștepta cu mistca militară socie­tatea reacționarilor comerciali, secția Constanța. După cuvântările d-lui Drăgulă­nescu și președintelui secției din acel oraș, eseuriioniștii au mers cu dra­pelul și muzica în oraș. D. Scarlat Vitinav, prefectul jude­țului a botezat drapelul secției din Constanța, bătând prima țintă. La orele ÎS ascursioniștii au luat dejunul, iar la orele 2 și jum., au făcut o escursiune In largul măreț cu remorcherul „Julieta“. La orele 5 și jum., societatea func­ționarilor comerciali din Capi­laid In unire cu secția din Constanța, a dat un concert In sala casinului. Concertul a eșit foarte bine. La orele 8 fără 10 minute, escur­­sioniștii au­ plecat din gara Constanța CU trenul spre București In sunetul uralelor membrilor secției Constanța care venise săi-î petreacă la gară. La ora 1 noaptea escursioniștii au sosit în gara de Nord, unde nu se afla nici măcar o singură trăsură, lăsând pe bieții oameni și femei să se ducă­ pe jos acasă. V. Busenescu. ȘTIRILE NOPȚEI înjunghierea din strada Co­țofene! Aseară, pe la orele 9 și jumă­tate Stah Marin Ologu, de tei din com. Albota (Argeș) și Radu Ma­rin Oprea, amândouă muncitori treceau pe str. Coțofenei, în drum et s’au întâlnit d­e alți două lucrători, Constantin Florea ajutor de instalator de apă, cu locuința in strada Sf. Nicolae 13 și Stan Dumitrescu. Se vede că arab certați intre ei de mai mult timp și aseară au găsit timpul potrivit ca să poată să-și răzbune, înjurături la început, ceartâ, in* cu erari, până c# Constantin Fio­­ra a înfuriat, scoase un cuțit, se repezi la Marin Ologu și-î dădu o lovitură in spata stângă intre coaste. Cu acelaș sânge rece, agresorul prinse ano! pe tovarășul rănitu­lui, Marin Oprea, căruia i! făcu o înțepătură ușoară cu cuțitul in piept, d’asupra țiței stângi. Lumea, «trângându-se la țipe­­tele răniților, dădu­se veste ser­gentului din post, care anunță imediat circ. 48. Răniți! au fost transportați la spitalul Colentina. Starea primului Înjunghiat e gravă. Agresorul, a fost arestat la circumscripție. Cuțitul de caie se servise Florea, a fost găsit după multe cercetări. PARCUL OTETELEȘIANU Compania Lirica Română: conducifia CONST. OftiGOniU — Azi: SAmbala, 30 iunie 1907 — Mare Succes ! ükre Succes! Se va juca pentru a 8-a oară YAMYA VESELA (Die Lustige XVitwe) Operetă in 3 acte de Victor Leon și Leo Stein. Traducție de d. Tim­a I. Ionescu. Mu­zica de Fr. Lehar, Leul, $ iulis 1907, pentru Fu oară RECE ȘI VISĂTORILOR GRADINA ambasadori Atid-Zi, Sâmbătă, 30 iunie 1907 - MARE SUCCES — Pentru a 15-a oară -„ZOZO“­Localizare de O. RANETTÎ Cuplet* non! Cântate de d. Nub­u­­culeacu-Buzăa — PBRTURI POPULARE — Grădina RAȘCA Artiștii Asociați ai Teatrului Național Asid-Sî, Sâmbătă, 30 iunie 1907 — orele 9 seara — Mare succes!—Mare succes! Se va juca pentru a 8-a oară Madame Ordonanță comedie-vodevil in 3 acte, localizată de d-l Emil D. Fagure. Prin aceasta avem adânca durere, de a vă face cunoscut încetarea din viață a prea iubitului lor Cesar Kaapen încetat din viață in etate de 77 ani, in ziua de 28 iunie (11 iulie) ora 10 jumătate seara Ceremonia funebră va avea loc azi, Sâmbătă, 30 Iuni­e (13 Iulie), la ora 6 d. a., la capela cimitirului catolic Bellu. Familia Îndoliată, Alexandrn Jenesen DENTIST Ne la Facultatea din PARIS Lucrări moderne, tratament aten­­tic si rational PREȚURI CONVENABILE — Strada Carol Nr. 34 — DR­ STERIE N. CIURCU 70%. S’a MUTAT Viena. VIII Koehgasse 29 — Telefon No. 17068 — Consulațiuni Cu somitățile medicale din­ Viena, 1841 1. N. GELARESCU AIXVOCA­T S’­A. %£ XITMLrr la STRADĂ POPA­ CHIȚU No. 1 prin Strada Teilor 269 D-rul Costin Doljan Specialist in boli INTERNE și de COPII Rămâne In tot timpul verei în ■ [UNK]­"Vr.vr."T- CAPITALA — Consu­ltațiunui 2—4 43, STRASA ȘIHCAZ, 43 «08 Na comandați I Losurî de cât da la prima și principala colectară română !» Michalovici Casă de încredere și purtătoare de noroc Prețuri oficiale, servicii»­ prompt și onest Strada Doamnă 8, București 653 __________ Stârpirea șoarecilor de CASĂ și de CÂMP prin Bacillus typhi­um Tot d’a tina proaspăt, efect garantat Un tub mare 2 Lei (cu instrucțiunea necesară) Ajunge pentru o casă, magazie sau un pogon 6/1 hectar). Pentru Cantități mari reduceri: 581 Laboratorul Dr. G. Robi­t 3, Str. I. G. Brătianu, Telefon și 1» Drgueriile principale. Craiova : Farm. Pohl, Frații Pa­­.»raschivesen. Brăila: Far. f­t.7alR AVIS Am onoare a face cunos­cut Onor. «Menteiei mele, eă Baminecă, 1 Iulie 1997 — orele 10 a. m­. — voi­ inaugura noul meus lo­cal de Berărie din str. Carol I­0. 45, numit Coloseul OgTozeanu unde voiți servi o Bere ape­­cială din KABIOCA OPPLER. Aceasta ține loc de invitație. Cu su­mă«52 Antreprenor: IOAN C. G8REZEANU. VINURI DE MASĂ albe și negre din cele mai renumite vii, recolta anului 1903, s’au pus în vînzare cu 80 de bani litrul la depozitul BeaM Zorilor primesc prin poștă și ..............omtci fii Comenzile telefon și se trimit la dorti­oi fiu BIUROUIL î casei Victoriei !Vo. 10S­ 107 Telefon “/(jj Se primesc comenzi din provincie și se trimite contra ramburs la ori­ce stațiune balneară din Țara. 561 Dr. MARCEL Medic al spitalului Caritas •Special la boale de sto­mac și intestine CONSULTAȚIUNI 2-4 p. m. SALEA CĂLĂRAȘILOR No. 21 4704 ................ Dr. L Măyersoh­n Laureat al facultaței de medicină din Paris Elev al profesorului SEBILEAO Specialist pentru boale precum și pentru OPERAȚIUNI de NAS, și URECHI — Consu­ltațiuni de la 2—6 p. m. — 53,—Calea MOȘILOR.—53 (lângă grădina Stt. Gheorghe) 1994 Dr. I. W. STDINSD DENTIST AMERICAN după o îndelungată practică la New- York s-a intors în Capitală și și-a reluat consultați­uni­le, in Cabinetul soft dentar citin STRADA CLEMENȚEI, 3 (Piața Palatului Regal) de la 11—12 Și de la 2—6 385 SE VOVZARE Moșia Zagancea ți Ciulei, situ­ată in județul Covurlui si, proprie­tatea d-lui Dimitri Tombazi Mavro­­cordat. Amatorii sunt rugați a se adresa d-lu­ avocat C. Fortustescu. în Galați, st r. Cuza-Vodă 54. 502 D­. ERACLI STERIAN s’a stabilit pe tot timpul verii la TECHIR-CSHEOXI HOTEL MOVILA Consultații de la 10-12 si de la S-9 519 SECERATOAREoe OȚEL RT COSMICE SEfilmA MAȘINĂ LEGATOARE CARE ASIGURĂ RECOLTA FĂRĂ RISIPĂ Construcțiune simplă, tracțiune ușoară, fără presiune pe vit. Soliditatea extremă face ca funcționarea să fie neîntreruptă ți consumul de rezerve foarte redus. Pe zi se poate tăia și lega 10 la 12 pogoane SNOPI SIMETRICI, BINE NIVELAȚI, STRÂNS LEGAȚI LA MIJLOC Cormick este secerătoarea cea mai căutată din toate Funcționarea ireproșabilă este garantată. Noul model 1907 se află expus la W. STAADECKER București, str. Smârdan 20.“-Brăila.--Craiova*-Botoșani 80T IMPORTANT pentru Domnii PODGORENI E fapt cunoscut că anul trecut viile au­ foat atacate de nană (Peronospora) cu o furie #3 Otavă. Și in acest din urmă an­u lui P9 R iii PSi Flinîs InaW s'a dovedit cd a fost impu­­r»aR«A Sana Aină <3. fi­e că ântî moara tuturor remediilor încercate, chiar și preparațiunilor foarte concentrate din piatră tdatâ (2 kgr. la 100 litri­ apă). Rugăm pe domni! Podgoreni si Întrebuințeze exclusiv numai renumita Saramura „FLORICA“ și să se ferească de alte preparat­e, expunând- se la pierderea, recoltelor. Rugăm pe d-ni­ mai! podgoreni, a se adresa fabri­ce!, Care le stă la îndemână, oferindu-le avantagii. Recomandăm de asemenea : !­0ua stropitoare „ FLORICA model 1907 patent­a fabricii noastre, fiind ultima perfecțiune, permițând scoaterea tutu­ror pieselor, precaut și a recipientului de aer, cari toate sunt de­­montabile, avantaj enorm contra celor­la alte sisteme. 254 FABRICA „FLORICA“, CRAIOVA. - FURNISORUL CURTEI REGALE -CELEBRELE SEMĂNĂM In BlNDURI — MARCA „UNICOM DRILL“ — Brevetate OHMHNAUE „meliceab» De vinzare numai la: SOCIETJLlCJEA. IW COMA.MJDITA. m, josh I MAȘINI AGRICOLE Șl INDUSTRIALE Bu­curești Strada Smârdan Ho. 7 București Perip­va de imitapuni inferioare Cereți numai „Unicum Drill" originale „Melioitor” P S.— JDomani Agricultori sunt xing­ a.fi a ne txa.num­ite comenzile cât se poate de curând, cererile find mari și canti­tatea de mașini disponibile, micșorân­­du-se din zi în zi. Reprezentant pentru județul Dolj, S.­IRITZ, Atelier Me­canic, Craiova, strada Libertăței No. G­eis m Cfa***a, 3 Maiu 1909 t ^pomnifox atât fi Felrir&G­io Bucaresci Motorul de benzină ,,Christoph“ ce min­țî tiindut și pus in funcțiune conduce 3 perechi de de pietre 43" cu cea mai mare preciziune. Pro­duce mai­ mult de­cât normal. JE de o soli­ditate și exactitate în mers cum n’am avut ocazie să vizitez motor la fel. Mulțumesc, in primul rând, lui D­zept de a­­ceastă frumoasă șansă și in al douilea rând Casei Nicolae Fehér­i C­ie, care mia servit foarte conștiincios atât cu moara cât și cu această,—fără să exagerez,—miraculoasă mașină. Ori­ce vizitator va fi, convins să nu spun ba­nalități, numai luându-și osteneala până­ la, mine care sunt la câți­va kilometri de București. Mulțumindu- ne încă odată vß Salut cu toată stima (ss) Al. 1itassie sau proprietar de moară și moral» 373 in Coroana, județul Vlașca Antiperonosporina SOLVpVNÉ CONCENTRATA contra Ataneî la Viî și Pomi și contra Omizilor Experimentată in Pepinipresa Statului și Certificata de Onor. Ministerul Dome­niilor și primii Viticultori. 195 Prospecte s­tatis la «eceee La Moriul de Produsa chimica GH. n.nf*K-G­­. „VIILE MANIU“ , FLORICA, mm BRĂTĂȘANI, SĂBINEȘTI, BĂBĂTIA, EPItCOFIA, ttZDt, w JL.g JLAMENI, PENSOGICI-RAFAULMSA, FOIȘORU­L, ffIDTĂ, TELUL ^-8 în MAGAZINUL CALEA VICTORIEI 78 *f I « UIMJRI ALBE și NIBRE, de MASĂ și BELSH? Să « Se recomandă în special î | g *­— « Bordeaux recolta 1906, butelia Lei 2,801 » " Se Bordeaux „ igo" „ „ 1.50 ® § .3 io­­’«gru românesc „ 1903 .. i._|g*^ fg­ ® Negru românesc „ 1905 în buta­­g | 5 3 fași de 3 decalitri, decal. 10.— I­g * — Lă cerere se trimit, prețurile curente —­­ g­­inuri Reconfortante pe­ntru con­­alescenti Kholama esi~ sunatoi © © maSalaT

Next