Universul, septembrie 1907 (Anul 25, nr. 239-268)

1907-09-01 / nr. 239

Marde-vizip .al Persiei.— (Vezi explicația) Calendar pe anul 190" Ortodox Vineri, 31 August.—Brâul Maicii domnului. Catolic Vineri, 13 Septembrie.—Theophil Stustr. soarelui 5.55 ; Apusul 6.30 București, 31 August. Pentru ridicarea industriei petrolifere cu prilejul ținerea congre­sului internațional de petrol in București, revine la ordi­nea zilei chestiunea îmbună­tățirilor ce ar fi de făcut pen­tru ridicarea și mai mult a industriei petrolifere în țară la noi. Vrednice de luat în seamă sunt, în această ordine de idei, propunerile pe care le face «Revista economică și financiară», insistând cu deo­sebire asupra următoarelor : Necesar ar fi, mai înainte de toate, un cadastru, care să definească proprietățile, pen­tru a se da capitalistului strein siguranța că concesiunea ce a luat și pe care câte­odată o plătește’ destul de scump, n’o să’i mai fie de nimeni discuta­tă. Cheltuelile ce se fac azi de concesionare cu consolidările, ar determina de­sigur pe aceș­tia să ia asupra lor cheltuiala necesitată pentru aranjarea unui cadastru cel puțin în a­­cele județe unde industria pe­troliferă a luat o desvoltare mai mare, cum este Prahova de exemplu. Statul n’ar a­­vea de­cât să se adreseze nu­meroaselor societăți stabilite pe valea Prahovei, să le în­trebe și fără îndoială că toate se vor­ declara gata să pri­mească propunerea și să-i pună la dispoziție fondurile necesare pentru începerea și terminarea lucrării. Aceasta ar fi o mare încurajare pen­tru capitaliștii veniți aici să facă treabă,­ să lucreze și să producă, iar nu să-și piardă timpul dinaintea instanțelor din țară. Apoi Statul, în înțelegere cu particularii, ar trebui să se gândească de pe acum și să stabilească un sistem de drumuri șoseluite bine și în­treținute bine, cari să străbată în toate direcțiunile terenu­rile pe unde există instala­­țiuni și lucrări pentru estrac­­țiuni și explorațiuni. In sfârșit vin drumurile de fier. De­și circulațiunea de la Ploești la Predeal a luat o desvoltare colosală în ul­timii ani, linia e tot în sta­rea de mai nainte, cu tere­nurile pentru încărcare și pentru manevre prea mici, cu linii de garagiu prea pu­ține. Această linie ar fi cu totul de refăcut și anume ar trebui transformată în linie dublă, cel puțin între Ploești și Câmpina. Se știe că în ședința de i­­naugurare a congresului s’au și făgăduit din partea repre­­zintanților guvernului îmbu­nătățirile privitoare la căile ferate. Dar,—cum am zis,— ar fi vrednice de luat în con­siderare și cele­ l’alte propu­neri cari se mai fac.______ “din franță (Sare3p. particulară a ziarului «Universal»") Paris, 26 August țin fitil sub o pulberărie Autoritățile militare din Toulon au­ început o anchetă severa în urma descoperirei unui fitil, a­­vând o lungime de 10 metri, ce s’a găsit sub poarta vechiului fort Artigues, astă­zi prefăcut in pul­berărie. Unii cred că acel fitil a fost a­­u­zat acolo de către un criminal care ar fi avut de gând să facă să sară pulberăria în aer; alții presupun că fitilul a fost pus a­­colo de către vre­un glumeț. Populația tuloneză e adânc im­presionată de această ciudată des­coperire. Noul rege al Anamului Noul rege al Anamului — țară sub protectoratul Franței— se nu­mește Duy-Tan, ceea ce în limba anamită însemnează „Bucurie nouă“. El e al douilea fiu al lui Thanu Tai, și în vârstă de 8 ani. Noul rege va fi crescut de către educatori francezi, cari îl vor pre­găti pentru misiunea sa, înainte de a se urca pe tron, Dug-han va vizita Franța, spre a-și desăvârși educația. Până la majoritatea sa, puterea va fi încredințată unei regențe, care va guverna în numele lui, sub controlul rezidentului supe­rior al Franței. Extrădarea soților Goold Soții Goold, care au ucis o da­neză și au­ tăiat-o în bucăți la Monte-Carlo, au fost transferați azi la Monaco. Azi dimineață la 4 jum., trei gardieni din serviciul pentencia­­relor, s’au dus la temnița St. Pierre din Marsilia, unde era deținut Goold; el fu scos din celula sa și condus la gară la 5 și 20. Era atât de prăpădit în­cât, ca să se poată urca în vagon, gar­dienii au trebuit să-l sprijine; după aceea gardienii s-au dus la închisoarea Presentines, spre a lua pe Violette Gould. Eșind din temniță, ea a prins, dar energia ei a izbutit să dom­i­­neze această emoțiune trecătoare, și a sosit cu pași hotăriți la gară Ei au sosit seara la 55.5 la Mo­naco, unde au fost duși la închi­soare. O mulțime enormă sta­ționa în fața gărei, și când zări pe soții Goold strigă înfuriată :,La moarte! La moarte!“ Goold părea tâmpit. Nevastă-se plângea. Amîndouă erau păziți de câte 2 jandarmi. Ucigașii s’au urcat în cupeuri separate, pe cînd strigătele deveniră mai violente și mulțimea se repezia spre ve­hicule. Accident de automobil Un tînăr șofer, Joseph Henry, în vîrsta de 19 ani, în serviciul d-lui Santos Cagninacci, în vile­giatură la Villers, s’a folosit era dimineață de câte­va ceasuri de libertate pe cari i le lăsase patro­nul spre a lua în trăsura sa pe o doamnă în vilegiatură la Deau­ville, și pe un impiegat de cale ferată. El ducea cu mare iuțeală pe invitații săi pe șoseaua Pont-l’E­­vêque, când )a intrarea în co­muna Touques, voi să evite o că­ruță de fân ce se afla înaintea lui. Dar din repezeala, automo­bilul căzu într'un șanț, unde se sfărâmă aproape cu totul. Din nefericire, doamna căzu in cap și-­și fracturi craniul. Ea a murit pe loc. Mai fericiți, șoferul și impiegatul au scăpat numai cu câte­va confuziuni ușoare. Brutus CURSURILE la școlile secundare Pentru cursurile școlilor secun­dare, ministerul a hotărât urmă­toarele : 1) Durata orei de curs va fi de 60 minute. Așa zisele minute de grație nu se admit­­ere au fost tot­deauna considerate ca o aba­tere. Ora de 60 de minute este nece­sară întreagă pentru buna execu­tare a programei și afară de a­­ceasta nu se poate admite ca în­șiși profesorii­ să dea școlarilor exemplul neîndeplinirii exacte a datoriei. 2) Orele de lecție vor ti trei di­mineața și două după amiază, se­parate prin recreații de câte 10 minute. 3) Joia după amiază vor fi câte două ore de lecție, ca și in cele­­l­alte zile. 4) Orarele se vor alcătui în strictă conformitate cu programele, dân­­du-se fiecărui obiect exact numă­rul de ore de curs pe săptămână care este prevăzut în programă. 5) Instrucția militară se va preda în modul următor : câte două ore la fie­care două săptămâni de fie­care clasă, sau câte o oră pe săp­tămână de fie­care clasă, după PRIN JUDEȚUL ALCEA Note de drum I După șase ore de domoală legănare pe Dunăre, vaporul românesc ,,Va­sile Lupu“, stopează în portul Sulina. De cum te apropii de mal, de cum iți arunci privirea în zare, portul acesta de Dunăre și Mare menit să aibă un rol însemnat în viața noas­tră economică și națională, îți face impresia unui vedin­ prin care bătrînul Istru se uită spre Eutin. Cetatea internațională, orașul por­­to-francului, de un aspect romantic, e numai zgomot și viață. Fie sub strălucirea dogoritoare a razelor de soare, fie sub lumina blândă a becurilor electrice de la elevatoare. Sulina cu clădirile ei înșiruite pe lungul cheiului, are un aspect de o­ măreție stranie, învăluită de clocoti­rea mărei, de fluorul mașinelor, de zgomotul vapoarelor—furnicar al atâ­tor vieți cari trăesc trudindu-se. Nu departe de ponton, pe luciul a­­pei, vezi nesfârșitul Mărei, zărești dunga largă de spumă albă ce se îm­bie cu albastrul val al Dunărei—le­gătură între noi și adâncul lumei. Cum coborî insă in inima orașului, începi să simți regretul că nu te-aî mărginit să sorbi acest farmec de la distanță, dar ai vroit să sorbi și din realitatea lui. Străbătând ulițele strivte și poso­morite, te isbește din primul moment contrastul gospodăriei orașului. De-o parte, de la far până la palatul ad­ministrativ, ai gospodăria occidentală făcută de comisiunea europeană ; de altă parte, de la acea clădire până în fundul orașului, ai gospodăria orien­tală, gospodăria noastră. De-o parte, curățenia și uniformi­tatea clădirilor, curat întreținute; de alta , lipsa de estetică, o întortochere ciudată în gusturi, clădiri cu pereții de scânduri ; de-o parte : cheiul în­grijit, stropit și măturat ziua, lumi­nat noaptea; de alta: lipsa de bună­voință,­­neglijența în întreținerea fe­țelor, neasaltarea baltoagelor înver­zite. Iată o palidă descriere a lipsei de estetică și a culpabilei îngrijiri ce stăpânește acest port românesc. Și privind tabloul acesta, simți trebuința unui colț curat, liniștit și frumos unde să-ți poți mângâia pri­virea. Pe un dig de nisip, aruncat de valurile măreț în timpuri furtunoase, inprejmuit de baltoage, trăsura care se înfundă în nisip până în inimă, mă duce spre Mare. Bieții cai, mai mult târăsc de­cât poartă trăsura pe roate, atât de clisos și nisipos e a­­cest dig , copil al furiei măreî. Cu auzul lovit de zgomotul valu­rilor ce se sparg pe mal, la picioa­rele mele, cu simțul cuprins de far­mecul neîncetatei mișcări, când mai lină, când mai creață, las să’mî a­­lerge privirea pe drumul larg și des­chis, să alerge până în muchia zăreî unde albastrul cerului senin se îm­bină cu azurul mărei liniștite. Câtă viață și cât pustiu ! Stăpânit de-o molcomeală dulce, iar iarăși drumul orașului. Sulina e un mozaic de tipuri și dialecte streine, peste cari predomină tipul și dialectul grec. Dintr’o populațiune de 5114 suflete cât are acest oraș, români nu sunt de­cât 864, iar din restul Împărțit intre diferite naționalități, elementul grec atinge cifra de 2272 suflete. Aceasta este situația noastră na­­ională în Sulina; te îngrozești însă când te gândești că în restul plășei cu același nume, plasă compusă din cinci comune, cele mai importante prin pozițiunea lor geografică, infe­rioritatea noastră națională e și mai isbitoare. In aceste cinci comune ele­mentul românesc abia atinge cifra de 1415 suflete, iar elementul rus se urcă la cifra de 4338 locuitori, din­tre cari 3897 ruși și 441 lipoveni, toți nesupuși fiilor, turbulenți, vo­­ioșî, sectari. Iar ceea­ ce e mai trist, mai îngri­jitor este că elementul slav nu numai că predomină dar cotropește, subjugă elementul național românesc. Din ne­norocire, puținii români ce-i avem pe acolo merg repede spre rusificare și dovada o fac românii din Chilia- Veche și Sf. Gheorghe; în această din urmă comună avem numai 26 ro­mâni și 1190 lipoveni. Ori­ce s’ar spune, trebue să recu­noaștem însă că din punctul de ve­dere național, noi românii avem o situație sub­ordonată și în orașul Su­­lna, cel întâi la răsunătoarea Dună­rei spre Mare, și în comunele din plasă cari, de­și câștigate cu atâta singe românesc, sunt cele mai strehîe de țară, de inimă, de simțirea nostră. ți când aceasta e starea de fapt, trebue să ne întrebăm : ce-am făcut noi spre a neveiti stăpânii reali ai gurilor Dunărei, ai Deltei ei , ce-am făcut noi spre a imprima viața ro­mânească pe acest pământ de drept românesc ? Am lăsat, cinci ani după realipi­­rea Dobrogei, ca un consiliu comu­nal din Sulina să ia disposiția, căl­când prevederile art. 9 din legea pen­tru organizarea Dobrogei, de-a se da locuri de casă ori­cărui venit din lume in țara noastră. Timp de cinci­spre­zece ani, ori­ce dezertor, ori­ce lipsit de rost în toată lumea, îndată ce intra în Sulina, devenea proprietar și un mod cu to­tul gratuit. Am hărăzit pămîntul țărea tuturor fugiților și prigoniților statelor stră­ine și continuăm opera aceasta de nepăsare națională. Pe seară. Ultimele raze de soare se pierd leneșe în nesfîrșitul mărei. Cu ultima lor licărire, o dominație nouă cuprinde Sulina, o dominație barbară : dominația țânțarilor. De aceste mici și răutăcioase in­secte atârnă să poți privi in voe, să poți vorbi, să poți mânca. Scurta dar tiranica lor stăpânire lasă urme simțitoare... pe obraz, pe mâini. Luciul Dunărei e liniștit și in el se reflectă umbrele catartelor de la caice, lumina felinarilor roșii,­­verzi, albe de la vapoare și șlepuri. Din când în când, bubuitul continuu al elevatoarelor e Întovărășit de sunetul clopotului de la far, iar luminile de la cele două santinele între zbuciu­mul măreț și liniștea Dunărei—faru­rile de pe diguri—par două ochi ce, strălucind, trimit razele lor peste mor­­mîntul atâtor vieți, spre alinarea ce­lor cari rătăcind se îndreaptă spre ei. In zori, vaporul se desprinde de malul de care ne depărtăm, lăsând în dreapta, cu gurile mari deschise, cu hornurile înalte, negre și fume­­gânde, uzinele com­i­siunea, —■*■» în stânga, orașul pe care și acum ca și la venire il văd tot sub aceiași eleganță melancolică dar care acum îmi pare ca și masca marilor artiști sub care ei își ascund atât de bine păcatele, durerile și suferințele ce-î frămîntă. Galați. I­ I­O CUGETARE PE ZI In artă cei mai talentați copiști sunt oamenii cei mai mediocri.— ORDONANȚA DEFINITIVA D-LUI IN ATENTATUL CONTRA MICLESCU Instrucția in afacerea atentatu­lui contrar d-lui Miclescu, directo­rul C. F. R. fiind terminată, d. judecător Georgescu-Verb­ea de la cat. 3 a dai era odonanța defini­tivă. In ordonanță, d. judecător arată că Zamioiu a comis atentatul cu premeditare și, în consecință, il trimite în judecata Curții de ju­rați pentru crimă de omor, crimă săvîrșită dar neizbutită. In ordonanță de judecător se o­­cupă și de viața și antecedentele criminalului. Arată că el, plecând de la pă­rinții lui din com. Golești, jud. Argeș, a venit în București și a intrat ca băiat de prăvălie la d. Stere Dobrescu din str. Clopotari. Ca băiat de prăvălie el s’a pur­tat bine. De asemenea s’a purtat bine și în timpul serviciului mi­litar. ’ Liberat din armată, a solici­tat o funcțiune la C. F. R., unde și fost numit ca frânar în stația Fetești. De la Fetești a fost per­mutat apoi la Constanța. In noaptea de 20 Februarie a. c., in stația Medjidia, în urma unui accident întâmplat în timpul ser­viciului, trenul i-a tăiat piciorul drept și a trebui să stea în spital timp de trei luni; a eșit vindecat, dar infirm. Sum­na cum vor fi con­verin­țele speciale ale fie­cărei școli. Când instrucția mi­litară se va da în două ore la două săptămâni, acele două ore vor fi consecutive și separat printr’o re­creație de 10 minute. 6) Orele de instrucție militară se vor dispune după­ trebuința în­­vățămintului, ori punându-se cla­sele in zile diferite, ori u­indu-se două sau mai multe clase în a­­celeași ore. In ori­ce caz, diver­sele secții ale linei aceleiaș clase din cursul superior de liceu vor fi tot­deauna reunite in aceleași ore. 7) Instrucția militară nu se va da de­cât în ore de după am­iază Directorii vor fi cu privighere, ca invățămintul militar să se dea in așa fel, in­cât să nu nu impună școalarilor osteneli mai presus de vîrsta și de puterile lor,cum spre exemplu, ținerea în picioare,pe loc timp îndelungat, sau alte a­­semenea. 8) Exercițiile corale in comun se vor face câte două ore la fie­care două săptămâni de fie­care clasă, sau câte o oră pe săptă­mână de fie­care clasă. Când ele se vor da in două ore la două săptămini, acele două ore vor fi consecutive și separate printr’o recreație de 10 minute. Exercițiile corale se vor pune tot­deauna in orele de după amiază. Prezintându-se la serviciu, șeful stației din Constanța l-a însărci­nat cu o ocupațiune ușoară și a­­nume cu căutarea documentelor de la magazia de mărfuri. Zam­oiu, neconvenindu-i aceas­tă ocupație a venit in Bucu­rești, fără știrea șefilor săi, ca să solicite să i se dea o ocupație în gara Curtea-de-Argeș, spre a fi in apropiere de familie. Neputându-i-se satisface această cerere el scrie concubinei sale ur­mătoarele : «Mi-am pus în gând cu direcția, orima face și mie un aranjament bun or dracu­l ia, or­ii pun bine capul directorului.» Din cuprinsul acestei scrisori rezultă că el luase de mai’nainte hotărîrea de a comite crima în ca­zul când nu­­ i se va satisface ce­rerea. Direcția C. F. R. găsindu-l im­propriu pentru serviciu, hotărăște să î se facă o pensie de 30 lei lunar. Dar el nemulțumindu-se cu a­­ceastă situațiune, solicită din nou un serviciu, de data aceasta în Gara de Nord. Ne­putându-i-se satisface nici această cerere, el vine în Bucu­rești și comite crima in împreju­rările cunoscute, ast­fel după cum am relatat și noi la timp. La toate interogatoriile ce i s’au luat de d. judecător de instrucție el a declarat că n’a avut inten­­țiunea să omoare pe d. Mi­clescu ci a voit să se sinucidă și dacă a comis crima a comis-o din cauză că d. director n’a voit să-l asculte, spre a-și arăta do­leanțele.* * * Dosarul afacerea s’a înaintat era Camerei de punere sub acuzare, prin intermediul parchetului ge­neral, spre a se sesiza Curtea cu jurați cu judecarea afacereî. Procesul se va judeca in sesiu­nea de Septembrie și acuzatul va fi apărat de d. avocat T. Policrat. N. T. BSarele-visir al Persiei — Vezi ilustrația — Depașile ne-au vestit la timp că niște revoluționari au asasinat la Teheran pe marele­ vizir al Persiei. Amin-es-Sultan pe când acesta ieșia de la o ședință a Parlamen­tului. Azi dăm portretul asasinatului sfetnic al șahului Persiei, găsită asupra lui, Iosif Dobre era ho­tărât să se sinucidă, fie din cauza unor supărări in neam, fie împins de vițtul beției. Femeea lui, ascultată la primărie, declară că nu știe nimic de supă­rarea bărbatului ei și spune că era un bețiv, cu care nu s’a putut în­țelege nici o dată. De toate cele constatate și stabilite, s’a încheiat un proces verbal la pri­măria Pantelimon, care a fost comu­nicat parchetului. Din ordinul acestuia, cadavrul a fost îm­oormântat­ori către seară, par­chetul găsind că nu mai este nevoe de nici un fel de cercetare medico­­legală, moartea nefiind intru nimic bănuită. A. Serbările din Bulgaria [Prin telegraf de la corespondentul nostru particular) Desvelirea monumentului Țarului Liberator Sofia, 30 August. Ceremonia de svetirea monumen­tului țarului liberator s’a făcut întocmai după program, fără nici un incident. La ceremonie au asistat marele duce rus Vladimir Alexandrovici și generalii ruși, sosiți anume în acest scop. A mai luat parte întregul corp diplomatic din Sofia, afară de re­prezentantul Turciei. După ce prințul Ferdinand a ți­nut un discurs în care a arătat în ce chip a contribuit țarul Ale­xandru II la desrobirea Bulgariei, se ridică pânza și monumentul țarului liberator apare în toată splendoarea sa înaintea privirilor alipite ale oaspeților străini. Cei din Sofia au mai avut ocazia să vadă acest monument, acum trei ani, când su desvelit­ o vijelie. Pe un piedestal de granit se­­ înalță măreață statuia­­ ecvestră (de bronz) a lui Alexandru al II­le­a In mâna stângă, țarul ține hățul calului sau, care pare mân­dru de glorioasa sarcină pe care o poartă. în mâna dreaptă monarhul rus ține manifestul către ruși, prin care anunța hotărîrea sa de a li­bera cu oștile rusești pe bulgari de sub jugul turcesc. Autorul acestui monument, ita­­lianul Arnoldo Zokki, a știut să imortaliseze momentul istoric când Alexandru II, în Aprilie 1877, eG tia declarația de războiu făcută Turciei in amintirea trupelor ru­sești cari plecau la luptă și înain­tea voluntarilor bulgari răsăriți ca din pământ. Pa cele patru părți ale piedestalului statueî se observă frumoase «haut-reliefuri». Acestea fac impresia că soldații ruși și voluntarii bulgari, într’un puternic avânt, s’au aruncat asu­pra dușmanului ca să-l nimicească, fiind conduși de o admirabilă zeiță a victoriei. Reușite sunt figurile generalisimului mare­ duce Nicolae Nicolaevici, a contelui Ighatiev, a generalilor Skobelev, Gurko (în manta de iarnă).In dosul acestuia, printre voluntarii bulgari, se vede și Dimitrie Petkov, în virstă nu­mai de 17 ani, acela­ căruia de cu­rând, ca prim-ministru bulgar, i s’a curreiat viața Într’un mod atât de tragic După desvelirea monumentului a fost o revistă a trupelor. Marele­­duce, conform obiceiului rusesc, încuraja fiecare regiment pentru defilare. Soficiul. .............................«9 » —tals —»immm n mmm O medalie comemorativă Am anunțat că in vederea ser­bărilor ce se dau în Bulgaria, pentru sărbătorirea a 30 de ani de la luarea Griviței, s'a bătut o medalie comemorativă la Iașî, medalie pe care o reproducem mai jos pe ambele fețe : turile marocane și a înființa po­liția. Maura, absolut contrariu la a­­ceasta, s’a declarat dispus mai bine să se retragă de­cât să ur­meze pe Franța pe această cale. Numai ministrul de război­ s’a arătat favorabil propunerea Fran­ței. Consiliul de miniștri s’a aso­ciat la părerea lui Maura. Se așteaptă ca Franța să țină socoteală de preocupările spaniole. Totuși, Statul-major ține gata la Algesiras 5000 de oameni, spre a nu lăsa eventual, câmp liber numai Franței. Germania și chestia indemni­­zărilor Berlin. 30. —„Vossische Zei­tung“ ocupându-se de chestiunea indemnizărei de acordat supușilor germani în Maroc, in urma bom­­bardărei Casablancei, spune că guvernul german nu se gândește să trateze in această privință cu Franța, nici nu împărtășește punctul de vedere al germanilor păgubiți la Casablanca, după care, bombardarea trupelor franceze ar fi fost de la locul ei. In cea mai mare parte din ca­zuri,­ când supușii germani vor arăta pretenții de indemnizare, guvernul se va adresa direct Ma­rocului. Guvernul nu are nevoe să ceară în această privință nici o favoare Franței. Germania își va arăta pretențiile față de Franța, numai în acele cazuri in care va rezulta demonstrat că germanii au sufe­rit pagube din cauza atitudinei contrarii dreptului ginților din partea trupelor franceze. Iminentă bătălie decisivă în Maroc Bonna, 30. — Telegramă din Tanger . Lipsesc știri despre Mac­­lean. Curierii trimiși la Kaisalica să trateze condițiunile liberale­ lui Maclean, nu s-au întors. Lipsesc știri despre călătoria sultanului Abd-el-Azis la Rabat. Generalul Drude fiind complect restabilit se crede iminentă o bă­tălie decisivă. Continuă atacurile marocane îndreptate mai cu seamă contra spaniolilor. UN JPRO­VERS PE ZI Nedreptatea se întoarce adesea asupra acelui care o face. Inm­orm­ințarea lui Iosif Vulcan și se scrie din Oradea­ Mare . Rămășițele mortuare au fost trans­portate dimineața in catedrala gr.-cat., cernită in doliu. După amiază, la orele 2, a început pro­hodul, oficiat de P. S. S. Epis­copul dr. D. Radu, cu strălucită asistență. Cânta corul elevilor. Vorbirea funebră a rostit-o dr. G. Bule, secretar consistorial. Coșciugul a fost pornit spre ci­mitir într’un car mortuar, tras de 6 cai. Un alt car era plin de cu­nuni, între cari s'a remarcat cu­nuna Academiei române, cu pan­glica tricoloră. Din partea Academiei române a vorbit dr. Ath. Marienescu, bun amic al decedatului, arătând ac­tivitatea și meritele lui Iosif Vul­can ca literat și fruntaș al nea­mului. Fondul de teatru a fost repre­zentat de d. Iosif Blaga, profesor în Brașov, care a depus o cunună frumoasă. Văduva a primit numeroase condoleanțe din toate părțile lo­cuite de români, Banu­ mai rămăsese nu­m­ai­ât oa­meni sănătoși. Causa acestor incidente se crede a fi brusca schimbare a tempera­turei. După frig a urmat o căldură tro­picală. La Lemberg s'a sinucis o studentă în filosofie, anume Sofia Horovitz, in etate de 26 ani, care întreținuse relațiuni amoroase cu profesorul dr. Marcus Buber. Când acesta vor să o părăsească, ea il acuză de ademenire și ii ceru des­păgubiri. Intradevă­r el fu con­damnat 8 săptămâni­ închisoare si la 10.000 coroane despăgubire. Insă in urma unui recurs con­­damnarea a fost ridicată. De atunci studenta se ducea deseori la casa profesorului și înscena scandaluri, din care cauză ea fu invitată la poliție. Amărâtă de acest fapt și de refuzul amantului ei, ea se hotărî să-șî curme zilele. Guvernul austriac a hotărât să înființeze la Sarajevo o dietă pentru țările ocupate, Bosnia și Herzegovina.­­Gazzetta din Venezia află de la Scutari (Albania), că a so­sit acolo consulul german de la Corfu și după câte­va întrevederi cu guvernatorul general Hilmi- Pașa s-a reîntors la post. Se zice că împăratul Wilhelm II, după sosirea lui la Corfu, vrea să facă o vizită la Scutari, Durazzo, Va­lona și Preveza. Ziarul spune că, dată fiind ma­rea insistență de care se bucură Kaiserul la Constantinopol, se pot aștepta oare­cari surprinderi. Vr'o 80 țigani, cari lucrau la strângerea hameiului la Krupa, în Boemia, s’au luat la ceartă’in­­tr’o cârciumă din localitate și se aruncară unii asupra altora, cu cuțitele in mână. Se încinse o sin­­guroasă bătae care nu se sfârși de­cât după sosirea jandarmilor Trei țigani au fost uciși și 15 alții răpiți de moarte. -------■ --aaui <- • ♦-1WIWIMII­—ii— . — INCENDIUL da la ateliere la Socec Eri dim., la orele 9 jum., un in­­cendiu a izbucnit la atelierele sta­bilimentului de arte grafice Socec, din str. Berzei, care insă a fost localizat la timp cu ajutorul per­sonalului atelierelor. Iată împrejurările în cari s’a declarat incendiul : In timpul când atelierele se a­­flau în plină activitate, în atelie­rul fotografic instalat la al treilea etagiu, șeful atelierului, zincogra­ful Anton Filip, scăpă un flacon conținând o cantitate mai însem­nată de spirt, care făcu explozie. Focul imprăștiindu-se prin ate­lier, luară foc mesele, scaunele, etajerele cu material și plafondul, transmițându-se in câte­va ore la atelierul de zincografie și la cel de confecționat hârtia, din camo­rile vecine, în acelaș etagiu. Focul se comunică și la pod. Se dădu imediat alarma de in­cendiu , personalul întregului sta­biliment organizat în mod siste­matic pentru caz de incendiu, se puse in activitate, spre a da a­­jutor la localizarea focului. Femeile ei feteie lucrătoare, pre­cum și restul lucrătorilor cari e­rau de prisos, eșiră­ afară din ateliere, iar deî­ Falțî ’ alergară la posturile lor. Ast­fel unii luară aparatele de stingere, alții gălețile de pânză și începură a căra apă. Cele trei camere incendiate fură izolate. Până la sosirea pompierilor, fo­cul fu ținut un loc de către lu­crători. In câte­va momente sosi postul central de pompieri și apoi pos­tul de la Bulevard, sub comanda d-lui căpitan Urlățeanu. Pompele fură puse în acțiune și la orele 10 jum. focul fu stins cu totul. D. inspector de poliție Al. Bag­­dat sosi la fața locului d­ im­­preună cu d-nii comisari Economu și Pop, luând măsurile de poliție necesare. A ars mobilierul din cele trei ateliere; in special atelierul zin­­cografic a fost distrus. * In atelierul fotografic a ars pu­țin material ca și în atelierul de confecționat hârtie. Cele trei ca­mere au suferit stricăciuni în­semnate. Pagubele sunt totuși mici. Stabilimentul este­­ asigurat. D-nii frați Ion și Emil Socec au fost de față și au luat măsuri pentru stingere, imediat ce s’a dat alarma de incendiu. Două lucrători din atelierele in­cendiate s’au ales cu ofițeri la mâini. «Societatea de salvare» a trimes ambulanță cu personalul tre­buincios, spre a da ajutor la caz de accidente. Lucrătorii răniți au fost pansați de către personalul ambulanței. _____ IU. SINUCIDEREA DE LA PANTEUMOH Un bețiv care se spânzură in­­ restul primăriei Parchetul de Ilfov a fost înștiințat ori dimineață de primăria comunei Pantelimon, că in arestul acelei pri­mării se spânzurase un individ de­ținut pentru că provocase scandal la ospiciu. Spânzurările aceste prin aresturi,— am avut unul în Capitală, unul la Iași și acum al treilea—la foarte scurte intervale, făcând cazurile oare­cum interesante, am ținut să mergem in localitate spre a avea in­­formațiuni exacte. Cu automobilul directorului „Universului“, în mai puțin de o oră am făcut drumul dus și întors și ne-am făcut și cercetările, cu tot drumul absolut impracticabil : gropi, movile de pietriș prin mijlocul șoselei, căruțărie, praf... Secretarul comunal local, d. Ră­­tescu, ne-a dat toate amănuntele »­­facerii, cu multă bună-voință. Miercuri după amiază, pe la orele 3, economul ospiciului intervenise la primărie pentru arestarea unui indi­vid care făcuse scandal în curtea os­piciului. Era vorba de bărbatul unei servitoare de acolo, Ana Dobre, care venise pe neașteptate la nevastă-sa să o scoată din serviciu și, la refu­zul acesteia, beat mort, o luase la bătaie, de a trebuit să fie scăpată de cei­l­alți servitori. Bețivul a și fost ridicat de o ca­­raulă și adus la primărie, unde a fost băgat în arest până să se tre­zească. De fapt, individul de-abia se putea ține pe picioare și de cum a fost băgat în arest a și căzut pe patul­ ce se afla acolo. Pe la orele 5, vătășelul primăriei, Badea Nițu, fiind in curtea­ de din dosul primăriei, unde dă fereastra a­­restului, a fost surprins văzând pe deținut cu capul între gratii și părând că doarme. Ajutorul de primar și se­cretarul, încunoștiințați, au intrat atunci in arest și au găsit pe deținut, într’adevăr, cu capul rezemat de gratii, ținându-se cu mâinele de fiare, cu picioarele sgârcite, dar spânzurat cu o sârmă groasă de ține. Când au pus mâna pe dinsul, cor­pul încă nu se răcise ; individul era insă mort. S’a procedat atunci la o perchiziție a hainelor cadavrului. In buzunare s’au găsit : 15 bani, o pecetie de a­­lamă cu numele lui, un pașaport ungar cu No. 813.308, două bilețele — unul scris cu creionul și altul cu cerneală—și un petic de frînghii care avea la un capăt un laț făcut gata. Din cele găsite asupra mortului ca și din declarațiile nevestei lui, ser­vitoarea de la Ospiciu, s’au putut stabili următoarele : Mortul e un oare­care Iosif Dobre, de fel din corn. Bendorf, comitatul Sibiului (Transilvania), om de vre-o 50—55 de ani. E venit în România, cu nevastă-sa, de acum vre-o zece ani. Anul trecut și unul și altul fu­seseră primiți în serviciul ospiciului Pantelimon, de unde însă fuseseră­ dați afară la scurtă vreme, din cauza beției. Acum vre-o două luni, fe­meia fusese reprimită în serviciul ospiciului, pe când bărbatul pleca acasă „ca să-și vindă ce mai avea ca avere și să bea“, după cum declară nevasta lui. La 18 iulie, Iosif Dobre s-a întors în Capitală și pare a fi intrat în ser­viciul unei magazii de lemne din strada Berzei. De la 18 iulie, până alaltă ori, nevastă-sa­u a mai văzut o singură dată. Mortul are un fiu, Niculae, în ser­viciu la Palatul Justiției din Capi­­­tală. Către acest Niculae e adresat unul din biletele găsite asupra mor­tului și care are următorul conținut: „Niculae, din toate ale tale am fă­cut faptul ăsta, pentru nevastă-ta, că mi-am furat 13 sute de lei cu șar­­lataniile tale și ale ei. D-zeu­ să-ți ajute pe cum ai făcut tu și nevastă-ta și mama“. După cum se vede din conținutul acestui bilet și cum dovedește frânghia ! Medalia este ceva mai mare ca o piesă de 5 lei, pe față poartă figura Regelui Carol I și a Țaru­lui Alexandru II, in latinește: Alexander II Russorum Imperator: Carolus I rex Romaniae , iar pe revers scrisă în trei limbi: «In amintirea luărei Griviței și a eli­berarea Bulgariei», (rusește, româ­nește și bulgărește), cu mărcile acestor trei țări. Evenimentele din Maroc (Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Pregătiri pentru plecarea din Fez­a Sultanului Londra. 30. — „Daily Tele­graph“ află din Tanger că s’au luat toate precauțiunile pentru ple­carea din Fez­a Sultanului: împrejurimile Tangerului sunt liniștite. Neînțelegeri între Franța și Spania Paris. 30. — Telegramă din Madrid : Asupra conferinței de erî, la San Sebastian, între Maura și Castillo, se zvonește că Franța dorește trimiterea a 50.000 de oameni, jumătate francezi­, jumă­tate spanioli, spre a ocupa lor­ măsuri împotriva holerei Direcțiunea sanitară a mai luat următoarele măsuri preventive în contra holerei, măsuri care nu tre­bue să alarmeze publicul : D. Mesincescu a fost trimis la f­ilina spre a face observațiunea proveniențelor din Rusia și exa­menele bacteriologice în labora­torul comisiunei europene a Du­nărei. D. dr. Pancu a fost trimis să înființeze un laborator la Galați și să pună în funcțiune laborato­rul din localitate pentru dezinfec­­țiunea mărfurilor și a altor pro­veniențe din localitățile contami­nate de holeră din Rusia. D. dr. S. Papinian a fost trimis la Unghenî, spre a pune în ob­­servațiune de 5 zile persoanele cari sosesc din Rusia. ______ ȘTIRI DIN STREMNTATE — Prin poștă — .*» Tribunalul din Berlin a osân­dit la patru luni închisoare pentru brutalități pe jandarmul Wale­­zi­ski. Se anunță din Peking că s’a numit o comisiune spre a studia constituțiile din Anglia, Germa­nia și Japonia. Lângă Salzburg un automo­bil, voind să treacă o linie ferată, a fost surprins de un tren express și sfărâmat. Din cei trei călători ai automobilului, unul a fost ucis și cei­lalți două greu răniți. Fluviul Windau, din Curlan­­da, s’a revărsat, târând la mare cherestea de 1 milion și jumătate franci. .*» Lorenzo Morale și Bernardo Mora, omorâtorii președintelui din Guatemala, Barillas,’au fost exe­cutați azi, după cum se anunță din Mexico. Din Aldershot se vestește că noul dirijabil militar englez,a fă­cut întâia ascensiune. Când balonul era la o depăr­tare ca de o jumătate de ceas de pământ, de­ odată motorul înce­tază de a funcționa, încet, înce­tișor balonul a trebuit să fie lăsat in jos, ceea ce totuși nu întunecă întru nimic succesul obținut de această ascensiune. Din Strasburg se anunță că după niște exerciții făcute de reg. 15 de infanterie din Lützow și a­­cel regim, pornise spre cuartir, o mare parte din soldați n’au mai putut merge. In apropierea localității Neckar, oamenii spun că soldații cădeau ca muștele pe șosea. Din 2 com­ Congresul international m­ilite © II ZIUA V-a Congresul internațional de petrol și-a continuat era lucrările in sec­țiuni. In secția I-a presidează d. Edeleanu. D. Dworkovitz, delegatul Angliei, vorbește despre destilarea, rafinăria și gazificarea hidrocarburlor. D. Lidoff, delegatul Rusiei, a fă­cut o comunicare despre determina­rea cantitativă și volumetrică a hidro­genului in naftă și petrol. D. Presdorf, delegatul german, a ținut o conferință despre iluminatul cu gaz și analiza fotometrică a pe­trolului lampant. D. Aberrode vorbește despre freca­rea părților de mașini unse și ana­liza uleiurilor lubrifiante. Asupra acestei chestiuni se ivește o interesantă discuție la care parti­cipă d-ni: David Dag, Haulde, Gousch­­man și prof. Zalozietschy. D. dr. Kiesling, german, a făcut o comunicare despre nouăle metode pen­tru analiza uleiurilor lubrifiante. Această conferință, în lipsa d-lui Riesling, o citește d. dr. Weinstein D. Cronquist, suedez, vorbește des­pre uscarea cu ajutorul petrolului. D. Rakusin face o comparație în­tre petrolul român și cel rusesc, ex­punând teoriile sale asupra formației petrolului. In secția II prezidează d. Landon, delegatul Olandei. D. Cronquist vorbește despre pro­pășirea comerțului de petrol în Suedia. D. Dworkovitz vorbește despre mer­sul comerțului de petrol în Anglia. 1). St. Tolmide vorbește de costul consolidărilor și valoarea terenurilor consolidate in România. Iau cuvintul mai mulți congresiști discutând această chestie. D. Petrescu discută modul prin care s’ar putea face realizabile desineratele congresului. Iau cuvîntul asupra acestei chestii d-nnî Dejardin, Laudon și inginer Toroceanu. In secția III s’au făcut de aseme­nea mai multe comunicări referitoare la explorarea și exploatarea petrolului­­ — DUPĂ AMIAZÎ — Lucrările congresului internațional de petrol au continuat ori după a­­miază. Secția I-a, a prezidat d. Syrocin­­schy, profesor la Lemberg. Cel d’ântâiă a vorbit d. Wladoscui despre sondajul cu funie in Galiția. D. Volschy a vorbit despre siste­mul idramlic întrebuințat pentru să­pături. D. Cucu Starostescu, a vorbit des­pre gazele naturale și întrebuințarea lor în industrie, arătând care­ î com­poziția lor chimică, particularitățile calorice, producția lor, aplicațiile etc. Ședința s’a ridicat aci la orele 5 jumătate. Secția III : Ședința se deschide la orele 3 jumătate. 5 Primul vorbește d. inginer Hor­­sescu despre monopolul petrolului in România. Se începe apoi discuția asupra pro­­iectului d-lui Blezy, privitor la insti­tuirea unei comisii internaționale a petrolului. Tot ori după amiazî s’a întrunit comisia internaționala pentru redac­tarea desideratelor congresului, a fixa data viitorului congres și a lui și alte hotărîri cari vor fi supuse a­­probărei congresului în ședința ple­nară care se va ține azi. Au participat la lucrările comisiei, delegații statelor și anume: d-nii Hans Hoeffer, delegații guvernului austriac,și Riedel von Riedelstein, de asemenea d-nii profesor dr. Keyq­­chalg, prof. dr. C. Engler, dr. Hol­de și dr. L. Weinstein, delegații autorităților germane, d. dr. Paul Dvorkovitz, delegatul Angliei, d. dr. David Day, delegatul Statelor­ Unite, d-ni­ Aron Alexis, Papon de Lames­gne și A. Blazy delegat francezi, d. cavaler de Camerana delegat italian, d. Vertmoes delegat olandez, d. Lau­don, d. Rostickoff delegat rus, Cron­­quist delegat­ suedez, și d-ni. Sturdza, Saligny, Mrazec, Edeleanu, Alimă­­nișteanu, etc. delegați români. Rezoluțiile comisiei vor fi supuse azi aprobare! congresului. Banchetul «le aseară Seara s’a dat un­ banchet a 800 ta«, cărnuri pe terasa palatului artelor, care era feeric iluminat. Erau iluminate de asemenea are­nele romane, turnul lui Țepeș, Cula, etc. In jurul lacului stralucean nsS

Next