Universul, octombrie 1907 (Anul 25, nr. 269-299)

1907-10-01 / nr. 269

ANUL XXV.—No. 269.—Luni Octombrie 1907« n în Dani în România.—19 bani în străinătate Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA ȘI ADMINIST — i1, Strada Brezoianu 11,BSeireșO — Marele Duce Vladimir Alexamirovici și Marea Ducesă Maria Pavlovna Calendar pe anul 1907 Ortodox Duminecă, 30 Septembrie.—Păr. Grigorie Episc. Armeniei (Catolic Duminecă, 13 Octombrie.-Eduard Răsăr, soarelui 6.29 ; Apusul 5.37 Apoi, Familia regală, princiară și Mare ducată s’au urcat in tren și la ora 1.50 au pornit spre Sinaia. După cât se afirmă: Altețele Lor Imperiale vor părăsi Sinaia Miercuri, București, S0 Septembrie. In chestia agrară Printre publicațiunile privitoare la această chestie, ce am primit In timpul din urmă, trebue să semnalăm o lucrare a d-lui D. Hagi Theodoraku, mare agricultor, care și-a publicat propunerile mai întâiu în „Buletinul Camerei de comerciu și industrie din București“ și apoi în broșură. D. D. Hagi-Theodoraki propune următoarele : Să se complecteze prin despăgubire dreaptă, proprietatea fiecărui cap de familie I până la 5 hectare. Să se împroprietărească bisericile și școlile cu câte zece hectare obligând pe preot și învățător să cultive intensiv. Pe fiecare moșie, preotul, învățătorul și sătenii împroprietăriți vor lăsa fiecare din pămîntul lor o parte fixată de comun acord, care să formeze islazul comunal ; acestui teren nu i se va putea schimba destinația sub nici un cuvint. Cei ce nu vor munci pămîntul, inchiriindu-l sau lăsându-l pârloagă, vor fi deposedați, dânduli-se costul, iar pămîntul se va vinde muncitorilor cari nu au pămînt. Se vor forma inspectorate agricole. Locurile de inspectori vor fi ocupate de tinerii școalelor superioare de agricultură. Aceștia vor avea de inspectat atât administrația cât și aplicarea legilor și regulamentelor în vigoare, cum și facerea unei bune munci de preoți, învățători și săteni, raportând celor în drept neregulile constatate. Locuitorii cari rămân fără pâmînt vor fi împroprietăriți pe moșiile Statului, cum și pe rămășițele din sferturile rămase din moșiile mari cu populație puțină. Se va înființa un credit funciar țărănesc, care va cumpăra moșiile societăților de asigurare, de bine-facere proprietățile de mână moartă etc. și o dată cumpărate se vor împărți în loturi, cari se vor vinde fără a se face speculă, adică nu prin licitație, la locuitori ffără pămînt sau la însurăței, achitând la facerea vînzărei un sfert din preț, iar restul prin amortisare de ani îndelungați (de ex. 24 ani). S’ar mai putea împroprietări și tinerii din școalele de agricultură spre a servi ca model de cultură făcându-li-se acestor tineri, chiar înlesniri pentru formarea gospodăriei agricole. In cazul când ar fi prea mulți amatori pentru loturile unei moșii, se va face împărțirea prin tragere la sorți. Să se suprime inalienabilitatea pământului țărănesc ; prin suprimarea acestei clase, sătenii muncitori ar căuta prin muncă să mai cumpere pământ spre a’i lăsa moștenire urmașilor lor, s’ar forma astfel o clasă de proprietari mijlocii, ceia ce astăzî lipsesc. Prin acest mijloc sătenii s’ar îndemna la muncă, agonisind pentru a-șî putea mări proprietatea în pământ. Aceste vînzări de pământuri nu se vor putea face decât între proprietarii de pământ (plugari). Cu toată clauza inalienabilitate, cămătarii satelor tot au găsit mijlocul a deține sute și mii de potoane fie prin închirieri lungi, prin hipoteci ale căror dobânzi servă drept chiria locului, etc. Printr'o lege ,s’ar putea stabili ca pământul de arătură să nu se poată închiria pe mai mult de un an , de asemenea închirieri, forțate, să nu se poată face decât prin licitație publică la Primăria locală, funcționarii neavând dreptul de a licita nici direct, nici indirect, pedepsindu-se aspru orice abatere. Să se anuleze toate vânzările făcute contra legii astăzi in ființa cum și toate încheierile pe termene lungi, cari de fapt nu stmt decât niște vânzări. ■ ... ■ Delimitarea islazurilor comunale cum și delimitarea,terenurilor locuitorilor se vor planta obligatoriu cu duzi. Acesta plantațiuni vor deveni proprietatea comunei. Șoselele cum și gradinele sătenilor vor fi plantate obligatoriu cu pomi roditori. Proprietatea mare se va delimita prin șanțuri de proprietatea mică (țărănească) spre a se pune capăt odată pentru totdeauna nenumăratelor procese și șicane care de obicei aservă spre a întreține dușmănia intre proprietari și săteni. Adăpatul vitelor să fie slobod, iar nu ca astăzi când proprietarii schigiuesc, bat și desbracă până și pe cei ce îndrăznesc a se scălda în apele ce trec pe moșiile lor. Drumul la adăpat trebue lăsat liber cum și toate drumurile de comunicație ale locuitorilor la locurile lor de muncă să fie respectate, ne mai putând fi arate. Aceste arbitrarități dând naștere la o mulțime de neînțelegeri între proprietari, arendași și săteni. Odată stabilită proprietatea țărănească, după noua normă arătată mai sus, trebuește neapărat să se facă o noua lege de tocmeli agricole maximale pe județ și zone. Aceste tocmeli să nu poată sub nici un cuvînt, trece peste una și una, adică tovărășia capitalului cu munca. Resfetul să se suprime cu desăvârșire, căci din resset rămâne muncitorul dator la finele anului și din aceste rămășițe de datorii nu scapă cât trăește el și copiii lui. Islazurile lăsate de proprietari și arendași să fie lăsate pe cap de vită plătindu-se pe zonă, la munte maieftin, la câmp mai scump. Plata islazurilor să se facă in bani, iar munca făcută în socoteala islazului socotită după prețurile cari se vor plăti la executarea lor. Prețul cerbăritului să fie fixat de o comisie anume instituită, pe zone. Datoriile rămase să nu se poată transforma în muncă, dar la aceste datorii să se dea o dobândă care să nu poată trece peste dobânda luată de băncile populare. Prețul de vită la pășunat să fie obligatoriu pentru proprietari sau arendaș socotindu-se de cap de familie una pereche boi de jug și una vacă cu lapte , pentru plusul de vite să se facă prețuri prin bună înțelegere, căci cu drept cuvint se poate considera lux acest plus de vite mari. Cei învoiți pe moșie vor mai avea scutite de eibărit un număr de oi, și aceasta spre a îndruma din nou populația rurală la industria casnică, tot prin acest mijloc îmbunățindu-se și traiul avind lapte și brânză din belșug. Prin pașterea oilor forțamente s’ar obține îngrășarea pămîntului. La ridicarea bucatelor, miriștile vor fi la dispoziția oamenilor învoiți până la facerea noilor arături, fără a se putea percepe vreun nou eibărit, iar cât pentru locurile rămase , drept islaz, trebuește întotdeauna socotit pe cap de vită spre a nu suferi toarne și prin urmare intrarea în iarnă în stare proastă. Măsurătoarea să se facă exact, iar munca în bani să fie plătită cinstit. Cel ce nu măsoară drept cum și cel ce caută a înșela la plată să fie pedepsit cât se poate mai aspru, oricât de sus ar fi pus. Muncile făcute de săteni ,la freer se vor înțelege cu mâncarea din partea moșiei, mâncarea fiind cât se poate mai bună, și higienică. Vom continua să relevăm ,într’un număr viitor "propunerile d-lui D. Hagi Theodoraku Mu îfesetei la Coresp. particulară a ziarului «Universul» Salonic, 24 Septembrie Exilarea fruntașului român Toii Hagi- Gogu din Caroferia. —Rolul ofițerului rus Vaconi. Persecuție pe față a românilor de către Hilmi Pașa, ocrotitorul grecilor.— încercarea de distrugere a românismului din Veria. —Amiciție turco-română (??) Nici nu-ți vine să crezi, dacă trăiești, in Turcia, sub paza șiretului’Hilmi Pașa și a reformatorilor Macedoniei?-?). Mă rog, de trei ani de zile ne hărțuesc grecii, prin toate părțile nesigurau ințelegere cu autoritățile de trei ani zeci de nomătii din ținutu/Meglen zac in închisoare, sute români ombrati prădați, despuiați, etc.etc.;, pe undă te învârtești dai de victime. Acei, cari au vizitat satele românești din ,M>slen — înainte de mișcarea bulgărească, — vor ști că comunele Oșani, Liumista, Legunța, au fost pustiite, bărbații rămași in viață se număra pe degete. ’ In ținutul Vodena, comuna Grămaticova a fost de două ori prefăcută în cenușe , iar bărbații spre a nu fi acuzați de omoruri, contra grecilor — asta interesează pe E. Sa Hilmi Pașa — au fost nevoiți să se înstrăineze în America. Școlile românești din Caterina, Spainta, Selia de sus sunt închise iar cele din ținutul Veriei (in afară de Doliani, Xironvad) , Selia de jos, Marușca. Veria o duc cu greu, căci nu îndrăznesc oamenii să se manifesteze, cum își manifestau altădată sentimentele naționale, când arhiereul grec din Veria, n’a pus piciorul timp de 12 ani prin comunele românești. ricx un criminal grec n a fost prins. Toți se plimbă liberi prin străzile orășelelor din Turcia, căci așa vrea Hilmi Pașa. Ceva mai mult, dacă-i vorba de vreun român, rămas neatins de pe urma atacului grecilor, poate fi tras la răspundere, ca și cum el a provocat atacul, cum e căzut fruntașului român Dumitru Palitarghia, care după ce a scăpat teafăr dintr’un atac la miezul zilei, a fost dat în judecată ca acuzat. Exemple avem cu sutele, fără nici o exagerare. La toate aceste acte comise de greci, la ardere de sate, românii s’au mulțumit cu plângeri adresate autorităților imperiale centrale cari i ii au măsuri in consecință și dadeau ordine Ex. Sale Hilmi-Pașa. Acesta, n'a dat absolut nici odată dreptate românilor. E. Sa, știe una și bună : grecii trebuesc sprijiniți căci sunt prietenii Turciei. Toți acuzații greci când e vorba de a fi în neînțelegere cu românii, erau achitați prin ordine provenite de la Hilmi-Pașa. In fine E. Sa, a declarat unui fruntaș aromân, care se dusese în audiență ca să se plângă de pagubele suferite de pe urma antarților—textual: NMmcelița,ce fate și d-ta grec. Multora li s’ar părea paradoxală această frasă. Cei ce au venit in contact cu Hilmi-Pașa li se pare foarte naturală, căci acest diplomat—foarte nervos uneori — lasă să-i scape gândul adevărat în moment de împăcare. Deși sunt ordine vizibare și chiar de la Palat, de a proteja pe români, Hilmi Pașa din contră îi prigonește mai mult. Am ținut să relevez multiplele suferințe ale aromânilor și purtarea lui Hilmi Pașa față’ cu noi, spre a vedea incă o infamie comisă de acest inspector, grație unui instrument orb’, aflat în persoana unui ofițer rus din Cavaseria Vaconi, despre cari cititorii pu idee, întrucât e un personagiu vestit prin beție și incapacitate. La Cavaserie ofițerul rus o duce in petrecere cu familiile dr. Tusa, Hagi Mociaru etc., în special d-na dr. Tusa are mare influență. In politica reformatoare condusă de acest ofițer, care tratează pe români cu titlu de mojie, s’a inaugurat cel puțin la Cavaseria anturajiul femeilor. Am avut ocazie să mă întrețin iarna trecută vreo două ceasuri. N’avea idee de sangiacul său și nici nu știa că-i locuit de 10-11 mii români. ’Mi zicea textual: Dacă i- au venit să mi vază ! Ce vrei. Aici au un șef ei pe Toți Hagi-Gogu. Ei bine, trebuia să-mi facă o vizită, căci Rusia protectoare nu glumește. Se poate, d-le căpitan, să vre’toți românii să ve viziteze, îi obiectai ? Mai întâi, bate la ochii autorităților și înțelegeți că ei au mai mare încredere in turci decât în reforme ? Se prea poate, sun răspunse. Dar se vor căi mai târziu». Am abordat multe chestiuni și în special una care privea omorîrea părintelui Popa" Tanase. Mi se plângea că a fost tras pe sfoară de căpitanul turc Naat Efendi, care l-a pus să facă un raport cu totul contrariu constatărilor medicale. Intr’adevăr, ofițerul rus susținea, in raportul seu că pupa a fost lovit de pe la spate, pe când raportul medical constata, că cartușul a intrat din partea stângă de la coasta a III și s’a oprit la umărul drept. Ofițerul rus mai susținea că cartușul a eșit, iar raportul constata contrariul. Tot cu această ocazie mi-a spus : «Recunosc că românii n'au avut bande în primăvara trecută și că tot Naat Efendi m’a făcut să scriu d-lui Petrael (primul secretar al agentului rus) un raport de existența unor bande românești. In fine toate se vor uita, dar te rog spune fruntașilor români să mă viziteze in special nu uita pe d. Toli Hagi-Gogu». Am reprodus conversația, căci e foarte interesantă față cu infamia comisă de acest ofițer, care pătează, renumele Rusiei și ar fi bine ca cei de sus din Petersburg să ia in cercetare scrisele noastre și să vază arhivele agenției civile ruse, spre a se convinge de capacitatea și priceperea acestui ofițer. In ultimul timp in cazana Cavaseria, au fost omorâți câțiva greci, probabil de bulgari. Toată lumea s’a pus în mișcare, ofițerul rus, care nu s’a interesat absolut niciodată de omorurile comise contra «Românilor», autoritățile cari n’au putut descoperi —căci așa era porunca—nici unul din autorii crimelor comise contra Românilor, in urma ordinelor speciale primite de la Hilmi Pașa," s’au pus in cercetarea autorilor crimei. Ei și-au zis, deoarece sunt greci, aceștia nu pot fi omorîți decât de români. Concluzia: românii au bande. Chiar dacă nu e nici o dovadă. Ordine exprese. Distrugerea autorilor morali. Iată ocazia binevenită pentru ofițerul rus spre a-și răzbuna contra d-lui Toii Hagi-Goga, șeful românilor. Croește un raport și cere exilarea d-lui Toll Hagi-Gogu spre a liniști cazana. Mă rog, nu se bazează raportul pe,nici un fapt, ci pe simple, calomnii grecești, dar este raport — și încă din partea unui ofițer străin, care justifică procedarea arbitrară a lui Hilmi- Pașa, de a ridica pe Teii Hagi- Gogu și a-i trimite in exil ia 'J’opolas lângă Adriaimrul. D. Tel Hagi-Gogu de trei ani stă închis intr’o casă turcească, căci în casele lui nu poate locui deoarece grecii—cari au atentat de trei ori la viața lui—i-au jurat moartea. Prin urmare, să fii atacat de greci, să nu ieși din casă de fel și să fii acuzat de organizator de bande (??) Rați am ajuns. Prea mult vă persecută Hilmi-Pașa. Nu știm in ce a consistat vizitele și cadourile dintre Suverani ? TiwaRaim- 1 în n in tui+o 1e 1 1 UjjaiU l x iii u ti accinul unui vi v Hilmi-Pașa contra românilor. E ciudată purtarea Turciei față cu românii. Bulgarii au fost amnistiați de trei ori. Românii din Meglen, cari nu sunt intru nimic vinovați, zac in exilul Tripolitaniei și în Gedi-Cule. Poate că turcii înțeleg prietenia, in viclenie. Csira-Kurnu. MARELE DUCE VLADIMIR în Capitala Viila la Palatul mitropolitan Marele duce Vladimir, însoțit de M. S. Regele, a vizitat ora dimineață la orele 10 și luni, pe 1. P. S. S. Mitropolitul Primat, la Palatul mitropolitan. Automobilul regal, fără nici o escortă și precedat numai de prefectul poliției d. Emil Petrescu, a trecut pe calea Victoriei, cheiul Dîmboviței, bulevardul Maria și str. Bibescu- Vodă până la Mitropolie. I. P. S. S. Mitropolitul Primat a primit pe Marele duce și pe M. S. Pingele in capul scărei celei mari. La orele 10 și trei sferturi Mareleduce Boris, însoțit de A. R. R. Principele Ferdinand, a sosit de asemenea la Mitropolie, în automobilul princiar. Vizita la înaltul Prelat a durat 20 de minute, după care. Marii duci au vizitat, conduși de I. P. S. S. Mitropolitul, catedrala mitropolitană. Ia reumblarea în oraș După vizita la palatul mitropolitan, marele duce și M. S. Regele, în același automobil, au făcut o preumblare în oraș, scoborând bulevardul Maria, trecând prin piața Ghica, str. Carol, Șelari, Lipscani, Smârdan, prin fața construcției catedralei rusești, și de aci pe bulevardul Carol, până la statua Brătianu și înapoi, pe str. Enei, Regală, calea Victoriei, până la palatul regal, unde au ajuns la orele 11. O mulțime enormă, pe tot acest lung parcurs, a salutat cu respect pe înaltul oaspe, care părea deplin satisfăcut de întimpinarea ce-î faceau cetățenii Capitalei. Marele duce Boris, insotit de A. S. R. principele Ferdinand, au făcut de asemenea, după vizita la mitropolie, o lungă preumblare in oraș, trecând pe bulevardul Carol, pe str. I. C. Brătianu, pe la Ateneu, până la sosea și înapoi la palatul Cotroceni. La legațiunea rușii La orele 12 fără un sfert, d-na și d. de Giers, ministrul plenipotențiar al Rusiei în Capitală, au oferit un dejun în onoarea înalților oaspeți. Marele duce Vladimir și Marea ducesă Maria Pavlovna, într-o trăsură de curte, înhămată la Caumont, precedată de prefectul poliției, au sosit la palatul legațiunea la orele 11 și jun. Cu puțin înainte sosiseră în două automobile AA. S. RR. Principii Ferdinand și Carol și apoi Marele duce Boris și A. S. R. Principesa Maria. Afară de Marii duci, Marea ducesă și Familia princiară, mai erau invitații d-nei și d-lui de Giers , d-na și d. Solovieff, primul secretar al legațiunei, d-na și d. colonel de Zankievici, atașatul militar rus, d. Dimitrov, al douilea secretar, d. Yonine, atașat de legațiune, d-na și d. Sturdza, președintele consiliului, d-na și d. Ion Brătianu, ministru de interne, d. Kalideru, d. Rosetti-Solescu, ministrul României la Petersburg, d. conte de Fersen, aghiotant al marelui duce Vladimir, d-nele Bengescu și Poenaru, doamne de onoare ale M. S. Reginei, d-rele Oliev și Istomine, d-șoare de onoare ale Marei ducese, d-na și d. general Mavrocordat, mareșalul Palatului, d. general Robescu, mare maestru al Gurței princiare, d. Duiliu Zanfirescu, secretar general al ministerului afacerilor streine, d. d’Etter, șambelanul Marelui duce Vladimir și d. general Horjeu, atașat pe lângă Marele duce Vladimir. Menu tors d’Oeuvre Consomme â la Orleans Filets de Soles â la Joinville Jambon de Prague â la Marechale Poularde ă la Lamberty Faisans de Bohémé rótis Saladé Parisienne Petits Pois â l’Anglaise Monsse d’ananas â la Victoria Fro mage â la glace Bonbons Capsa G. H. Mumm Extra Dry In timpul dejunului a cântat orchestra lui Ghristache Ciolac. După dejun, la ora 1, Marii-Duci au vizitat șantierul construcției catedralei rusești, din str. Vestei. La gara de Nord. Plecarea La ora 1 și un sfert Suveranii noștri, Marii-duci și Marea-ducesă și Principii moștenitori cu principele Carol și principesa Elisabeta, au plecat, în automobile, de la palat la gara de Nord, spre a pleca la Sinaia. Pe tot drumul, o mulțime enormă a aclamat pe Suverani și pe înalții oaspeți. Pe peronul gărei se aflau I. P. S. S. Mitropolitul Primat, toți d-nii miniștri cu doamnele, d-na și d. de Giers, ministrul Rusiei, cu personalul legațiunei, d. Kalinderu, d. Emil Petrescu, prefectul poliției, d. Duiliu Zamfirescu, secretarul general al ministerului de externe, d-nii gen. Hîrjeu și Gheorghiu, d. Niculescu-Dorobanțu, prefectul județului Ilfov, d. Panaitescu, șeful siguranței generale, d. Romulus Voinescu, inspectorul-șef al Siguranței, d. Willy Georgescu, sub șeful Siguranței, d. Râmniceanu, sub-directorii căilor ferate și d. Cezărescu, primul ajutor de primar. Soțiile d-lor miniștri au oferit frumoase buchete de flori M. S. Reginei, Marea Ducese și A. S. R. Principesei Moștenitoare. înainte de plecare, Marii Duci au ținut, să arate d-lor Sturdza și Brătianu și d-lui Emil Petrescu, satis* facțiune» pentru strălucitul chip in care au-fost-pomisi in Capitală. Sosirea la Sinaia (Prin telefon de la coresp. nostru particular Sinaia, 29 Septembrie. In vederea sosirea familiei mare ducale in localitate, orașul nostru se afla azi in deplină sărbătoare, întocmai ca altă dată cu ocazia sosirea împăratului Francisc Iosif. Primarul G. Manolescu și polița lui C. B. Rădulescu n’au cruțat nimic spre a se face o frumoasă primire înalților oaspeți. Drumul de la gara până la castelul regal a fost frumos pavoazat. De timpuriu s’au luat măsuri severe polițienești, atât in oraș cât și in împrejurimi. * Ordinea a fost menținută de agenții poliției secrete, pusă sub comanda d-lui Duțescu, comisar, și de jandarmii rurali de sub comanda d-lui căp. Laptev. Sosirea Marele duce Vladimir și Marea ducesă cu fiul Lor, însoțiți de MM. IL. Regele și Regina. AA. LI. RR. principele Ferdinand, principesa Maria, principele Carol și generalul Hârjan, au sosit in gara locală la orele 4 și 18 minute, d. a. Pe peronul gărei care era frumos împodobită cu verdeață și steaguri românești și rusești, se aflau intru întâmpinare d-nii G. Manolescu, primar al com. Sinaia; Petre Falade, inspector de poliție in Capitală; Emil Ionescu, directorul prefecturei de Prahova; Const. B. Rădulescu, polițai; Aron Jinga primarul com. Predeal, Zira, polițaiul punctului Predeal, comisarul Duțescu și sub comisarul Iliescu, apoi mai erau de față școala de fete sub conducerea d-nei Maria Stănescu, școala de băețî in uniformă de mici dorobanți, sub conducerea d-lui Ion Luncan, și un numeros public. In salonul de recepție se aflau d-nii Max Kraus și G. Frirenberg atașați militari pe lângă legațiunea germană, contele Monteforte, vicontele De la Tour, secretarul legațiunei franceze, d. ministru al Olandei cu d-na, și d-nele maior Magheru, Mititeneu, Ioanin, Eleonora Balade, Scarlat Iarca, și Davila. In dreapta intrării pe peron o companie din batal. 5 vinători, sub comanda d-lui căpitan Prasa, a dat onorurile militare. La intrarea trenului regal In gară muzica reg. 1 geniu sub direcția d-lui maior Mărgăritescu, a intonat imnul imperial rusesc. In vreme ce asistența isbucnia in strigătele de «ura». AA. II. II. marele duce Vladimir și marea ducesă,precum și MM II. Regele și Regina, RA. II. RR. principele Ferdinand, principesa Maria", erau însoțiți de multe persoane remarcabile, dintre cari am observat pe d-nii generali Wartiade, Mavrocordat și Robescu colonel Gratoski, locot.-colonel Greceanu, maior Magheru, doamnele de onoare Bengescu, Poenaru și Greceanu. De asemenea descind din tren d-nii Luca Ionescu prefectul județului Prahova, I. Panaitescu șeful poliției generale din ministerul de interne, Râmniceanu, sub-directorul C. F. R. și Periețeanu inspector de mișcare. După presentările făcute a urmat revista companiei de onoare, admirându-se in special de către compania micilor dorobanți, cari ii aduseră aminte de bravii dorobanți din câmpiile bulgare în 1877-78. După aceasta Suveranii noștri și înalții oaspeți au intrat în salonul de recepție. La intrare se aflau suitele regală și princiară precum și d-nii Luca’Ionescu. Petre Palade și întregul corp diplomatic, aflat in localitate. Familia regală cât și cea mare ducată s’au Întreținut cu persoanele de față timp de 5 minute. După aceea in ordinea următoare, au plecat la mănăstire . In prima trăsură se aflau A. S. I. imperială marea ducesă și M. S. Regina, în a doua M. S. Regele cu marele duce Vladimir, in a treia A. S. R. principele Ferdinand, principesa Maria, principele Carol cu fiul marelui duce Boris. Apoi au urmat suitele. La mănăstire s-a oficiat un Te- Deum de către părintele Mitrofor Nifon, înconjurat de întregul cler al monastirei. După serviciul divin, în aceeași ordine, Suveranii și Marii duci s’au dus la Castel. La intrarea sălii de arme se aflau spre întâmpinare de arhitect Liman și alte persoane. Din nou s’a intonat imnul rus, iar compania de onoare a dat onorurile’ cuvenite. Apartamentele rezervate marilor duci sunt aceleași cari au fost rezervate și M. Sale Impăratulu Francisc Iosif. Aceste apartamente erau frumos decorate, având pe pereți și prețioase icoane. Astă seară are loc un banchet la castelul Peleș. ■iu I—w.i ■ ■ ■ imn iw breslelor, cu muzici în fruntea lor, cântând cântări socialiste-revoluționare și strigând împotriva «parlamentului de clasă». Au pornit din piața G. Tisza, prin calea Rákóczi, bulevardele Carol, Vácz, ulița Andrássy și a ieșit în vercul orașului, pe piața Atenei. Acolo au ținut o adunare colosală. Au vorbit opt inși, la patru tribune. In cortegiu s’au putut vedea și lucrătorii români, cu inscripție româneascii, cântând și strigând românește,și studenții universitari socialiști. Profesorului universitar Pikier care propune filosofia dreptului, care a oprit la congresul științelor sociale, ținut, in Pécs, telegrama de simpatie min. Apponyi, i s-au făcut ovații uriașe. Cortegiul a voit să ajungă la parlament dar a fost oprit de armată. Mulțămită măsurilor luate de căpitanul orașului, și mai ales de conducătorii socialiști, ordinea a fost exemplară. Nu s-a semnalat nici un conflict serios. Disciplina a fost perfectă. La orele 11 și un sfert președintele Camerei d. Justic, a primit delegația socialistă, condusă de câțiva deputați, între care naționaliștii formau majoritatea. S-a prezintat memoriul in chestia votului universal. D. Justic, răspunzând vorbirea lui Al. Garbay, a spus că parlamentul de azi îine parlament de clase, ci poartă la inimă interesul tuturor locuitorilor fără deosebire de naționalitate. Kosuthiștii aplaudau, naționaliștii și socialiștii întrerupeau un incident. Deputatul Garbai i-a reflectat deputatului kosuthist Somogyi care a vătămat, pe socialiști : «Ia seama, acum n’ai de lucru cu Vaida». Curând s’a putut vedea și o parodie. Preotul catolic, uni om pedepsit de lege, Iuliu Markoș, a condus o deputăție de 8 inși dintre creștinii sociali (alt partid), care a exprimat Încredere guvernului și parlamentului. Justin le-a mulțumit. Dieta țării s’a deschis la amiază. Dep. Vaida-Voevod nu s’a prezintat". Deputații naționaliști aveau embleme roșii. Creștin-socialul Mezőfi a vrut să interpeleze în chestia votului universal", în afară de ordinea de zi. Nu i s’a permis. Naționaliștii au votat pro și au fost primiți de majoritatea parlamentară cu «huideo, porci, câini, trădători de patrie» și alte grațiozități. Pe mâine altă scrisoare cu amănunte, agitația FUNCȚIONARILOR COMERCIALI Repausul duminical. Un manifest:întrunirea de Duminecă Iași, 29 Septembrie. De câtva timp, funcționarii comerciali din Iași țin mai in fiecare seară consfătuiri în localul societăței din str. Golia, in scop de a hotărî o campanie pentru respectarea repauzului duminical, fixarea unui maxim de ore de lucru, etc. Sunt, comercianți cari închid prăvăliile Dumineca, la 2 d. a., alții le redeschid pe la 6 seara, unii cari nu închid deloc prăvăliile, iar alții cari țin ușa magaziei închisă, in schimb însă, obligă pe funcționari de a lucra înăuntru la aranjarea mărfei, la împachetări, etc. Funcționarii comerciali au ajuns astfel să nu mai aibă zi de odihnă. Cei cari îndrăznesc cumva să se împotrivească acestui abuz din partea patronilor, sunt îndepărtați din slujbă, sau amenințați cu aceasta. Funcționarii comerciali au trimes petiții pe la autorități, sperând că astfel li se va face dreptatea. Speranța lor a rămas însă zadarnică. Acum au decis de a proceda cu energie, nedezarmând până când nu li se vor îndeplini cererea. Acum câteva zile au lansat un manifest prin care arată cât sunt de nedreptățiți de către mulți din patroni, iar ieri s’au adresat d-lui Gh. D. Șerban, președintele Camerei de comerț, rugându-l ca să intervie în favoarea funcționarilor. D. Șerban a trimis imediat o convocare către toți comercianții ieșeni, invitându-l la o întrunire pe Duminecă, orele 4 d. a. E de sperat că la această întrunire se vor discuta și rezolvi interesele funcționarilor comerciali. Dar aci mai înainte de toate este o chestie de prestigiu datorit farmaciștilor. Cu sistemul acesta publicul ignorant, cu deosebire cel de la sate, văzând că în deplină libertate poate să vinză medicamentul cel mai însemnat, atât farmacistul cât și cârciumarul de peste drum, va perde încrederea în cel d’intâiu și apoi e destul de jicnitor pentru farmaciști, titrați universitari da la aceeași facilitate cu medicii, de a fi puși în rând cu cârciumarii și cu debitanții de tutun. Dar chiar și azi e foarte trist că unii cârciumari de pe la sate au obiceiul rău de a vinde diferite medicamente, că sunt lăsați in pace să speculeze mulțimea și să pericliteze sănătatea publică, cu toate că legea sanitară pedepsește foarte aspru pe hârtie, căci în practica lucrurilor autoritățile locale tolerează abuzurile, sau că nu’șî fac datoria. , Apoi când în mod legal li s’ar da dreptul să vânză chinină, abuzurile de azi s’ar mai întinde în țară chiar sub scutul unei administrații cu apucături orientale. Farmaciștii sub ce forme ar desface chinina? Farmaciștii ar vinde chinina numai sub forma strictă, cum am arătat că ar trebui să se presinte sub monopol ? Fiecărui farmacist ar trebui atunci să i se dea un brevet de debitant al Statului, care din acest punct de vedere F ar egala perfect cu debitanții ceî l’alțî. Sau că în mod excepțional, spre a se respecta latitudinea necesară a medicilor de a putea să prescrie chinina orîcum ar crede de cuviință, s’ar da permis numai farmaciștilor de a transforma chinina in oficina lor și de a o întrebuința după necesități ? Lucrul acesta, după cum am arătat, ar fi absolut necesar. In acest caz farmacistul n’ar mai putea să importeze direct chinina, ci ar cumpăra numai prin intermediul Statului și Statul n’ar fi decât pur și simplu un depozitar de chinină. Dar farmacistul putând să transforme și să introducă chinina in diferitele preparate farmaceutice usuale ca : buline, pulvere complexe, hapuri, supositori, etc. etc., le-ar putea vinde publicului foarte bine sub aceste forme, poate chiar cu mai mult’ succes decât forma monopolizată a Statului și în acest caz monopolul n’ar avea cuvântul să existe. Oroarea țăranilor de chinină Oricât de mult se laudă efectele binefăcătoare ale chininei, în fața ignoranței și a superstițiilor țăranilor, chinina nu se bucură de o importantă, de o încredere mai întinsă. Medicii de plasă și farmaciștii rurali, știu cât au de luptat cu neîncrederea țăranilor, până să-î decidă să ia chinină. Chinina fiind foarte amară, țăranii au o repulsiuni mare de ea. Dacă i se dă țăranului gratis câteva pachete cu chinină de la infirmerie, pleacă neîncrezător în spusele medicului, cu ideea că tot un descântece va găsi leacul și de multe ori îl auzi proferând vorbele cele mai grele la adresa medicului, că de ce i-a dat asta și nu altceva; iar adesea orî pachetele cu chinină sau că le dă altuia, sau că le aruncă pe drum. In farmacia mea unde vin în contact zilnic mai mult cu țăranii decât cu târgoveții, am observat foarte des, venind țăranii cu aceste vorbe : — „Să nu-mi dai chitind domnule spitar, că de aia mi-a mai dat doftorul de la farmilie, și era să mor aseară“. Trebue să-î spun spre binele lui, că nu-î dau chinină, ci năsturel (bulin) de friguri și atunci se convinge, dă banul bucuros, deși nu cu așa ușurință ca pe rachiu sau pe țuică. — „Da domnule, năsturel d’ăla să-mi dai, năsturel de friguri. Chilina s’o arză focul, e otravă“. E absolut autentic. Cine va mai sta de vorbă cu țăranul, când monopolul va scrie pe cutie cuvintul mare chinină? Ori ca să-l deruteze pe țăran, Statul ar scrie năsturel de friguri? Ar fi prea caraghios și încă nu se știe, dacă s’ar ajunge scopul. Azî farmacistul rural tot mai plecază spre răspândirea chininei, își bate capul cu țăranii ca să facă ceva dever, însă atuncia sub forma monopolului dându-se o remiză limitată, totul ar fi lăsat la voia cumpărătorului. Iată clar că în privința răspândirea chininei, este mai probabil, că s’ar desface mai puțină chinină decât chiar astăzi. In privința gratuității chininei, fără de rost și pe o scară cât mai întinsă, așa după cum se spune, ca și cum în aceasta ar fi mântuirea țărănimea, tot nu s’ar ajunge la rezultate sanitare satisfăcătoare, intru cât fie că țăranul va lua doza necesară de chinină, sau mai adesea ori nu o va lua, prin aceasta i-se va face o economie in pungă de câțîva gologani pentru băutură. Ori-cât de sărac, țăranul, la băutură e darnic. Apoi ideia gratuită deî absolut este un îndemn pentru el la viața parazitară. De aci se nasc unele pretențiuni răzvrătitoare, cum că fără muncă multe ar trebui să le dea statul de datorie nu de pomană. In definitiv plaga alcoolismului ca și a pelagrei, ca și a paludismului, în ceea ce privește căușele cari le produc, este o chestie mai importantă decât chestia prețului chininei. Afară de acestea la sate mai sunt cangrene de ordin moral și social, cari minează sănătatea publică tot așa de rău ca epidemiile, ale căror cause nu vor fi distruse nici diminuate prin eftinirea și gratuitatea chininei. Eftinirea dinine. Dacă s’ar face socoteli drepte, dându-se fiecăruia ce i se cuvine, de unde ar e și, că intradevăr chinina pusă în vinzare de către farmaciști costă prea scump, că farmaciștii câștigă prea mult, soluția de dat în acest caz ar fi foarte simplă, foarte ușoară, fără a necesita înființarea unui monopol. Să se oftinească prețul chininei în taxa farmaciilor. Să se calculeze costul brut al chininei și să se fixeze maximul de câștig la toate formele farmaceutice sub cari s’ar putea întrebuința de către farmaciști în oficina lor. Aceasta este o măsură rațională, dreaptă și posibilă, cu atât mai mult cu cât farmaciștilor li se impune prin lege să vinză medicamentele numai după o anumită taxă oficială sancționată de Suveranul țârei. Taxa medi.ca^îl Unul dintre refer$%cine nu este că nici taxa se revizuește in mod regulat și amănunțit. Cât despre Farmacopeea Română, epuisată cu desăvârșire, nici că sa mai amintește, ca de ceva fără valoare mort și putrezit de mult. De mai bine de un an s’a tot cerut, in zadar modificarea actualei taxe. Comisiunea farmaceutică de pe lângă direcția sanitară s’a pronunțat odată in această privință. Se zicea că s’ar fi făcut o modificare însemnată. Dar până azi încă nu s’a aplicat noua modificare. Era o absolută necesitate de modificare a taxei chiar din momentul aplicării noului tarif vamal. Sunt fluctuațiuni însemnate de prețuri, sub care de ordinar este supusă piața, asupra unor articole de drog, și chimicale, cari necesitează o regulată revizuire a taxei în fiecare an. In present taxa oficială a medicamentelor datează din 1900, la care s-a mai adăugat o mică modificare în 1903. Modificarea aceasta a fost așa lipsită de importanță, incât in același an societatea farmaciștilor a fost nevoită să alcătuiască o taxă convențională a medicamentelor, care complectează lipsurile taxei oficiale și care există și azi. Dacă acum se socotește a ft chinina e vândută prea scump, nu sunt de acuzat farmaciștii. Vinovați sunt numai aceia, cari nu modifică taxa, sau cari nu hotărăsc punerea ei in aplicare. Sunt multe medicamente, al căror preț ar putea să fie scăzut, după cum sunt și altele, al căror preț ar trebui neapărat urcat, deoarece farmaciștii le vând sub cost, înființarea unei fabrici de chinină in sprijinul ideei de a se osteni cât mai mult prețul chininei, ar fi desigur, înființarea în țară a unei fabrici chimice de prepararea chininei. Acestei fabrici s’ar cuveni să i se dea tot concursul de către Stat, scutind de vamă materialul brut, precum și de orice taxă fiscală existența fabricei. Mai mult încă, cum la noi s’a constatat că inițiativa privată nu se prea remarcă pe tărâmul industrial,deoarece milionarii noștri cu bonuri și acțiuni sigure, nu riscă capitalurile în întreprinderi, în acest caz Statul ia loc de preconizarea unui monopol al chininei, ar putea să ia inițiativa înființărei unei fabrici de chinină, fiind aci chestia de un produs, care privește sănătatea publică a intregei țări. O asemenea fabrică bine instalată, bine susținută, ar produce cu timpuși un venit însemnat, prin faptul că s’ar putea forma cu succes un debușeu principal de chinină pentru toată peninsula Balcanică. In țară chinina s’ar vinde foarteftin. Apoi în această fabrică ar fi locul, unde să se aplice un număr mare de chimiști și de farmaciști români contribuindu-se astfel la desvoltarea chimiei industriale în țară. Dar o țară petroliferă ca a noastră ar putea să aibă cu succes și o fabrică de vasilină, articol atât de mult consumat in țară, în loc de a exporta materia brută în stăinătate, pentru a importa apoi vasilina. E trist că inițiativele mari le așteptăm totdeauna numai de la capitaliștii străinii, pentru ca mai târziu să strigăm inpotriva lor. Uluininizare ori asanare ? De multe ori s’a zis că prin chininizarea sistematică a populației, se poate combate cu succes paludismul malaria, care bântue grav in țara noastră. Dar salvarea populației de aceste flagele, nu atârnă numai de ideea ciininizărei generale, pentru care s’a ajuns la propunerea înființărei de monopol. Dacă este chestia de făcut oarecari sacrificii și pentru sănăttea populației (ăreî, în primul rând ar trebui ca Statul să se îngrijească de căușele cari produc aceste teribile flagele. Și sunt, din nenorocire, foarte multe cause. Asanarea terenurilor insalubre din interiorul și împrejurimile tuturor comunelor, secarea bălților infecte și pe cât posibil formarea scurgerilor de apă, aplicarea exactă și severă a măsurilor de poliție sanitară, de aceste cause mari atârnă în bună parte starea igenică a populației. Nu numai asupra vindicărea boalelor, dar mai cu seamă asupra căușelor cari pricinuesc boalele, trebuesc îndreptate privirile și milioanele Statului. Răul se lovește chiar la rădăcina lui. In loc de a se cheltui milioane pentru înființarea de spitale nouă, adeverate monumente luxoase de arhitectură, și alte milioane pentru chininizarea permanentă a populației, mai bine totul să se facă pentru asanarea localităților. Un edificiu a cărui masă este solidă, rezistă totdeauna în fața intemperiilor și înfruntă pericolele cele mai mari. Condușii Din cele expuse am văzut că propunerea ce s’a făcut, spre a se înființa monopolul chininei, nu este studiată decât numai dintr’un singur punct de vedere, acela al eftinătaței și al răspândirea chininei în massa populației. Pentru aceasta nu este necesară o măsură nerațională, monopolul. Am arătat prin cari mijloace, chinina se poate eftini și răspândi în populație. Am combătut ideea înființărei monopolului pentru următoarele motive: 1) Monopolul chininei nu poate fi un adevăratul înțeles decât o simplă negustorie neadmisibilă. 2) Monopolul chininei nu va aduce o economie. 3) Monopolul chininei nu e aplicabil. V'. Grigoreseu-Elvir. F’armacist O CUGISTARE EE ZI Gloria voinței omenești e să se oprească la vreme în fața prăpastiei. SFATURI pentru altoirea pomilor Ministerul agriculturei dă următoarele povețe pentru altoirea prunilor după rezultatele obținute în urma experiențelor făcute cu altoirea la particulari. a) Altoirea prunilor ordinari la particulari cu*pruni d’Agen și Tuîen a dat aceleași rezultate buna ca și la pepiniera Statului Vișan, unde s’au făcut primei« încărcări. i) La altoiri^ făcute in primă.» Seristan din Budapesta (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) 27 Septembrie. Ziua de astăzi, botezată «Joia roșă», a avut o însemnătate dublă : deschiderea parlamentului și manifestația socialistă, începem cu cea din urmă. Aseară, Miercuri, la orele 6 a încetat lucrul și s’au ținut adunări ca să se ia cele din urmă măsuri privitoare la demonstrația de azi. N'a încetat insă orice activitate nici chiar Joi. Tutungeriile, judecătoriile, halele și căile ferate n’au avut să sufere pe urma manifestației. Asemenea nici prăvăliile din stradele pe cari n’au mers socialiștii. Joui dimineață, la orele 3.30, au plecat in șire de 4—6 in?, muncitorii cu steagurile roșii ale Procesul comandorului Ciuchi (Prin telefon de la corespondentul nostru particular) Galați, ,29 Septembrie, înaintea consiliului de răsboi a venit azi procesul d-lui lt. comandor Ciuchi, fostul comandant al vaporului maritim român „Prințesa Maria“. Consiliul a fost compus din d. contra-amiral Koslinky ca președinte, asistat de lt. col. Stamatopol, căp. comandor Spiropol, maiori Negruți și Mârza. Fotoliul ministerului public a fost ocupat de dt. comisar regal special lt. comandor Niculescu Niger și de d. procuror Gh. Alexiu. Apărarea a fost reprezintată prin d-nii avocați Orleanu, Tenea, lt.comandor Boțan și Stroescu. După citirea ordinului de dare in judecată, d. comisar regal a cerut amânarea procesului din cauza lipsei martorilor acuzărei, locotenenții comandori Mărgineanu și Periețeanu, cari se găsesc în cursă spre Alexandria cu vaporul «Împăratul Traian». Apărarea se opune la amânare arătând că și dânsa renunță la martorii ei cari nu au venit. Afară de aceasta e neomenesc ca să se ție atâta vreme în nesiguranță acel ofițer. Consiliul, după o scurtă deliberare, cu majoritate de voturi, amână judecarea procesului pentru ziua de 4 Octombrie. TRIBUNĂ LIBERA Cari debitan!» ar vinde Chinina Debitanții monopolurilor Statului vînd azi tot felul de articole monopolizate. Ar vinde în viitor și chinină ? La un debitant de tutun, de chibrituri, etc., se va găsi de vânzare și chinină ? Atunci de sigur că se vor da tuturor cârciumarilor din țară, cari au debite, să vînză și noul articol monopolizat, chinina.