Universul, octombrie 1907 (Anul 25, nr. 269-299)

1907-10-26 / nr. 294

ANUL XXVI—No. 294.—Vineri 26 Octombrie 1907 — Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Primăria orașului Cernăuți (Bucovina) arendate ce vor fi în vigoare în momentul punere­ în a­­plicare a legei. Proectul, ținând seamă de drepturile câștigate, rezolvă ast­f­el chestiunea în art. 5. Contractele de arendare ce ar trece limitele puse prin a­­ceastă lege, încheiate înainte de punerea în aplicare a le­gei, vor fi reprezentate pe timpul ce ar mai rămâne până la împlinirea unei perioade de cinci ani de la data închee­­re­­lor. In toate cazurile, contrac­tele­­ vor fi respectate pe anul agricol început în momentul punerei în aplicare a legei. Aceasta e economia proiec­tului pentru arendarea mo­șiilor, prin care se rezolvă chestiunea trusturilor arendă­șești. Calendar pe anul 1907 Ortodox Joul, 25 Octombrie. — Martirul Markian și Martina. Catolic Joul, 7 Noembrie.—Engelbert. Râsul. soarelui 7.03, apusul 4.57. București, 85 Octombrie. PROIECTUL pentru arendarea moșiilor , cunoscut ca una din plîn­­gerile țăranilor, mai ales din Moldova, era că unulte moșii mari fiind luate în arendă de aceleași persoane, ei erau si­liți să primească condițiile a­­rendașilor ori­cât de grele ar fi fost, căci pe care moșie s’ar fi dus pînă la depărtare de câte­va peste tot aceleași con­­dițiuni ar fi găsit. S’a vorbit mult la noi des­pre trusturi în general — de când președintele Statelor­ Unite a început cunoscuta luptă — și despre trusturile arendășești în deosebi, așa că nu m­ai e mumia să sli­­fuim. E destul să spunem că: In starea de lucruri de la noi, trusturile pot da naștere la zdruncinări periculoase. In vederea aceste stări de lucruri, guvernul a alcătuit un proiect de lege pentru a­­rendarea moșiilor, al cărui scop este să împiedice aca­pararea moșiilor. După art. 1 al proiectului, nimeni nu va putea, în nici un chip, să ia în arendă sau să exploateze ca arendaș mai mult de două moșii; acestea însă să nu fie vecine și să nu aibă o întindere mai mare de 4000 hectare. Efectul ce ar avea o ase­menea dispoziție e vădit: în loc de puțini arendași cu în­tinderi de moșii colosale, vor fi mulți arendași între cari se va naște o concurență fi­rească. Pe de o parte țăranii nu ar mai fi la discreția unui mic număr de arendași între cari înțelegerea se poate face lesne, pe de altă parte va câștiga și agricultura. Proiectul înaî conține câte­va dispozițiuni menite a d­e­­lășui măsura aceasta funda­mentală. Contractele prin care s’ar contraveni la dispoziția din art. 1, fie direct fie pe ascuns, sunt nule de drept; nulitatea aceasta e­ drept pu­blic și poate fi invocată chiar de ministerul public. Cei cari vor călca legea vor fi pedep­siți cu închisoare de la o lună până la un an și cu amendă de la 26 lei până la 1000 (art. 333 c. p.). Cei cari își vor împrumuta numele spre a se înconjura legea; vor fi pedep­siți cu­ închisoare de la șase luni la doi ani, cu amendă de la 26 lei la 100 și cu in­terdicție pe timp mărginit. O chestiune însemnată e aceea de a se ști ce se va Întâmpla cu contractele de DIN AUSTRIA (Goraspondență particulară a "Universului”) Viena, 21 Octombre. Situația politicii Poimâine vor sosi aici fruntașii cehi din Praga și Brünn și­ vor comunica primului ministru cum doresc ei ca să fie resolvată criza miniștrilor cehi. Cehii tineri sunt pentru rămânerea ministrului dr. Pa­cak­ în postul silit de până a­­cum și sunt pentru candidatura deputatului Prasek ca ministru de agricultură. Dacă nu se vor ivi dificultăți crisa se va resolvi în sensul acesta chiar în cursul sap­­tămânei viitoare. Pretenția agra­rilor germani de a fi representați printr-un membru în cabinet va fi luată în considerațiune la re­construirea generală a ministeru­lui, care va avea loc după resol­­virea chestiunei pactului cu Un­garia. Până atunci va fi un pro­­visorat în ministerul de comerț, care este făgăduit partidului creș­­tin-social Se afirmă că un curând își va da demisia și ministrul dr. Forscht. Ziarul .,Union“ anunță urmă­toarele: Pe când în Praga și Brünn comitetele executive ale partidelor cehe se pregătesc sâ ia o atitudine față de pact, de situația parla­mentară și de chestia ministerială, primul ministru Beck este în tra­tative la Viena cu representanții partidelor germane și a­ clubului polon asupra acelorași chestiuni, d­ar mai cu seamă asupra ches­tiunei dacă trebue să se facă chiar acum o largă remaniere ministe­rială. De remarcat a fost lunga conferință de oli pe care primul ministru a avut-o cu deputatul baron de Bilinski care este consi­derat ca viitor ministru de finanțe sau­ de căi ferate. Deputatul d­r. Herold a ținut într-o întrunire publică din Wiso­­witz un lung discurs asupra si­­tuațiunei politice. El zise, între altele, că este necesară o proce­dură comună a tuturor deputați­lor cehi, căci în caz contrar se va slăbi foarte mult importanța poporului ceh ia imperiu. In urma resultatului alegerilor parlamen­tare partidul cehilor tineri nu mai este representantul întregului po­por ceh și de aceea nici nu voește să poarte singur răspunderea. De aceea el caută o înțelegere cu celelalte partide cehe pentru ca să reglementeze împreună rapor­turile față de guvern. Acest a­­cord a luat până acum forme con­crete. Cu toate acestea, situația po­litică nu­ este încă destul de cla­rificată. Reorganizarea marelui stat major al armatei Astă­zi s'a publicat statutul pen­tru noua organizație a marelui stat-major al armatei austro-un­­gare. Din acest statut extragem următoarele amănunte: Șeful ma­relui stat major poate în anumite chestiuni să corespondeze direct —afară de ministrul comun de răsboi și—și cu cei două miniștri ai apărării naționale, cu coman­dantul marinei și cu comandanții corpurilor de armată, precum și cu atașații militari din străinătate. Pe viitor din statul major pot face parte nu numai absolvenți ai școalelor de răsboi, ci și absol­venți ai celorlalte școale militare. Căpitani în statul major însă pot fi numiți numai absolvenți ai școa­­lei superioare de râsboiu. Habs. 5­­ bani în România.—lOi bani in străinătate REDACȚIA ȘI ROMl­IUT*RAT$ v? — it. Strada Brezoianu 1­1 Siu Sua&&tt — PROBOOL de LS3S Art. 70.— Inspectorul agricol va fi dator să revizuiască contractele agri­cole, sa cerceteze condițiunile în cari ele se execută, să culeagă toate ști­ințele de cari va avea trebuință și să defere din oficiu stipulațiunile nele­gale judecătorilor de ocol, cari se vor pronunța asupra lor. Art. 71. — Fie­ care proprietar sau­ arendaș este obligat a ținea 2 regis­tre, după modelul anexat la această lege, parafale și legalizate de jude­cătoria de ocol. In primul — registru de partide — se va debita și credita individual fie­care țăran, după obligațiunile ce a contractat și muncile ce are de făcut; al douilea registru — care va fi cu matcă­—va servi la liberarea chitan­țelor de descărcare pentru muncile efectuate. Nu se va putea parafa și legaliza un registru, ce n’ar fi conform cu modelul respectiv, anexat la această lege. Art. 72. — Primarul nu va putea autentifica nici un contract agricol, mai înainte de a fi constatat că pro­prietarul sau arendașul s’a conformat dispozițiunilor art. 71 de a ținea cele 2 registre menționate, iar că țăranii posedă livrete, cari să cuprindă con­form condițiunilor din contract, toate muncile ce au­ de făcut. Art. 73. — Contractele agricole se vor autentifica de autoritatea comu­nală și se vor trece în registrul pre­văzut la art. 67, a. 2, după ce se vor citi în fața și auzul părților contrac­tan­te. Părțile contractante vor declara, prin graii, că cele cuprinse în con­tract sunt conforme cu libera lor vo­ință și că nu a fi nici o opunere de făcut. Contractul va fi semnat de ambele părți contractante și contrasemnat de secretarul comunei. Cei fără știință de carte pun dege­tul pe semnul crucei, îndeplinirea tuturor formalităților prevăzute în acest articol, se va con­­stata prin actul de autentificare, sub pedeapsa de nulitate a contractului. O copie de pe contract se va tri­mite comisiunei regionale și una con­siliului superior al agriculturei. Art. 74.—In fie-care an agricol, la sfârșitul lunei Ianuarie, registrele de învoeli agricole se vor verifica și în­cheia de primar și consiliul comunal, păstrându-se în cancelaria comunei. Autoritatea comunală e obligată a libera, după cerere, copii legalizate după toate actele trecute în registre­­lele impuse de prezenta lege. Art. 75. — Prefecturile sunt obli­gate a trimite comunelor, cel mai târziu până la 1 ianuarie al fie­cărui an, registre după modelul tip anexat la această lege, formularele de con­tracte tipărite de ministerul domenii­lor, precum și un număr îndestulă­tor de livrete pentru țăranii domi­ciliați In comună. SECȚIA II Lichidarea (Răfuiala) Art. 76.—Proprietarii sau arenda­șii sunt îndatorați a libera fie­cărui țăran individual, când și-a efectuat fie­care muncă, chitanțe din registrul cu marcă, precum și de a înscrie în livret muncile efectuate , ambele o­­bligațiuni sub pedeapsă de a li se re­fuza legalizarea listelor de rămășițe. Muncile îndeplinite se vor trece de proprietari sau arendași și în livretul țăranului, iar chitanțele din registrul cu matcă, liberate de el, se vor păs­tra de țăran. Art. 77.—Proprietarii sau arenda­șii sunt datori a socoti pe țărani la sfîrșitul fie­cărei campanii agricole și a depune la cancelaria comunei lista rămășițelor de muncă sau de bani, rezultând din invieli agricole. Art. 78. — Răfuiala se va face in localul primăriei. Proprietarul sau a­­rendașul e dator a face cunoscut cu 10 zile inainte autorităței comunale ziua hotărîtă pentru facerea răfuelei. Art 79.— In caz de reclamațiune, primarul va verifica și controla dacă listele de rămășițe, chitanțele de li­chidare și însemnările din livret co­respund intre ele. Această operați­une se va constata printr-un proces­­verbal Listele de rămășițe, găsindu-se in regulă, se vor legaliza. Art. 80. — Pentru rămășițele de muncă, țăranii se pot învoi, fie a le achita în bani, fie a le executa în a­­nul următor, dacă proprietarul sau arendașul era uzat de facultatea lă­sată lui prin art. 91 de a tocmi alți muncitori în socoteala celor învoiți și ne­următori. Proprietarul sau arendașul poate chiar refuza achitarea prin trecerea muncei pe anul viitor, țăranilor cari, prin rea voință sau neglijență, nu și-au îndeplinit obligațiile. Refuzul proprietarului sau arendașului tre­bue să fie întemeiat pe un proces­­verbal al primarului, constatând în­dărătnicia țăranului. Achitarea în bani se va calcula după prețul cu care urma să se plă­tească munca învoită. Declarația în scris făcută înaintea primarului și atestată de acesta prin care țăranul se recunoaște dator pen­tru prețul rămășițelor de muncă, face credință înaintea justiției ca act au­tentic. Art. 81. — Nu­ se pot stipula do­­blazi mai mari de 5 la sută la ră­mășițele de muncă din avansuri bă­nești și din înveili agricole prevă­zute prin prezenta lege. Art. 82.—Țăranii pot cere proprie­tarului sau arendașului ca răfuiala pentru munci să se facă odată cu răfuiala pentru pășunat sau pentru locurile luate în bani. Această ră­fuială va avea loc cel puțin o săptă­mână înainte de epoca probabilă a ridicărei recoltei de pe câmp. In caz de împotrivire din partea proprietarului sau arendașului, auto­ritatea comunală va proceda la ră­fuiala țăranilor și va încuviința ridi­carea recoltei, observând formalitățile art. 14. Art. 83.— Când din cauza proprie­tarului, arendașului sau țăranului, socotelile nu sunt încheiate, conform dispozițiunilor art. 77, administratorul plășei, la stăruința uneia din părți și in urma prevestirii formale a părței îndărătnice, făcută prin autoritatea comunală, încheie un proces-verbal de constatare. Administratorul plășei procedează apoi la facerea socotelii, asistat de un consilier comunal și de secretarul comunei. Socoteala ast­fel încheiată devine obligatoare pentru ambele părți, cu drept de apel la ju­decătorul de ocol în termen de 15 zile. Art. 84. — Sumele datorate pentru muncă nu pot fi reținute pentru vre­o altă datorie. Nu intră în această restricțiune sumele împrumutate țăranului spre a-și cumpăra instrumente și vite de muncă, întru­cât aceste sume vor fi lichide și exigibile. Art. 85. — Nu se poate preface în contractări de muncă agricolă nici o datorie, care ar proveni din dar averi străine lucrărilor agricole, prevăzute în această lege. Proprietarii sau arendașii vor pu­tea însă preface in munci agricole sumele ce au dat țăranilor, ca să-și procure instrumente și vite de muncă, dar numai cu condiții­ne ca aceste instrumente sau vite să fie intabu­late la primăria locală, întocmai ca obiectele amanetate la Creditul Agri­col. Pentru această întabulare primă­riile vor avea un registru special. Dacă primarul va fi intabulat in registru alte vite sau instrumente de­cât acelea, pentru cumpărarea cărora proprietarul sau arendașul a înaintat efectiv țăranilor bani trebuincioși, el va fi pedepsit conform art. 123 și 124 din codul penal, iar invocala de muncă va fi nulă. Art. 86.—Dacă țăranul nu a făcut munca sau parte din muncă, pentru care se învoise, din cauză că proprie­tarul sau arendașul învoise o canti­tate de muncă mai mare de­cât a­ceea pe care țăranul o putea efectua in realitate, atunci la răfueală, mun­cile neexecutate vor fi prefăcute in bani după prețurile din contract. Da­toria aceasta nu va fi exigibilă de la țăran de­cât după dreptul comun; ea nu va aduce dobândă, până la achi­tarea ei, și nu va mai putea fi pre­făcută in munci agricole. Art. 87.—Proprietarul sau arenda­șul care se va constata că cu inten­­țiune a nedreptății pe țăran la soco­teală, va fi condamnat de judecătorul de ocol la o amendă de 500 lei și la plata pagubelor cauzate țăranului, fară prejudiciul pedepselor prevăzute de art. 332 și 333 din codul penal, dacă va fi loc. Art. 88. — Nu vor putea încheia contracte nouă proprietarii sau aren­dașii, cari n'au răfuit pe țărani pen­tru anul agricol expirat. SECȚIA III Jurisdicțiuni și execuțiuni Art. 89. — Toate plângerile prove­nite din invoelile agricole se vor ju­deca de către judecătorul de ocol al locului, unde învoiala trebue să se execute, după legile în vigoare, rela­tive la competință. Prin aceasta insă nu se va sus­penda executarea prevăzută la art. 91 și art. 93. Judecata se va face de urgență. Sunt «cotite de taxele <le timbru toate actele privitoare la Invoelile a­­gricole. Art 90.—Contractele de invoeli a­­gricole, făcute în termenii prevăzuți de această lege, sunt executorii, fără necesitatea prealabilei învestiri. Țăranul va putea însă ulterior sa facă apel la judecătorul de ocol. Executarea contractelor se va face de către primarul local și ajutoarele sale, sau în caz de dizolvare de către comisiunile interimare. Aceștia vor chema pe datornici la lucrul pentru care s’au învoit cu con­tract. Când țăranul nu va fi următor­roprietarul sau arendașul are drept, la concursul primarului și in prezența unui consilier comunal, să tocmească alți muncitori pentru săvîrșirea mun­tei, după prețurile curente în locali­tate și la momentul muncei, în so­coteala țăranului. Acest preț se va constata prin proces-verbal de către autoritatea comunală și se va îndeplini de primar din averea debitorului, cu formele și sub rezervele art. 92. Fixarea prețului ast­fel făcută este definitivă. In caz când nu s’ar găsi alți mun­citori, în locul celor cari n’au fost următori în executarea muncilor la cari se îndatoriseră, autoritatea co­munală, după cererea proprietarului sau arendașului, va constata paguba rezultată. Procesul-verbal de constatare se va înainta îndată judecătorului de ocol, care va cita părțile în termen maxi­mum de 5 zile de la data cererei. Judecătorul se va pronunța, dacă găsește estimația justă, sau dacă vr­ește a o completa prin dovezi noue sau cercetări la fața locului. In tot cazul acesta, el trebue să se pronunțe in termen maximum de 10 zile. Sentința judecătorului este fără o­­poziție pentru cei absenți și cu apel, numai intru­cât condamnările indi­viduale ar întrece fie­care suma de 300 lei. Apelurile se vor judeca de aseme­nea de urgență, cu precădere și fără opozițiune. Art. 92.— Dacă din cauză de­ forță majoră, bine constatată, executarea unor din muncile prevăzute în con­tract devine imposibilă, primarul — din oficiu — și în prezența ambelor părți chemate, va încheia un proces­­verbal de constatare. Proprietarul sau arendașul, în ter­­men de 3 zile, poate face apel în contra acestui proces-verbal înaintea inspectorului agricol, care va fi obli­gat să facă o nouă constatare, în ter­men de 5 zile de la data apelului. Art. 93. _— Urmărirea și vânzarea averii debitorului, în ambele cazuri prevăzute de art. 91, se va face de către primar. Vânzarea se va face în termen de 5 zile libere de la înregis­trarea procesului verbal de constatare a prețului sau de la înregistrarea or­dinului de execuțiune, dat de jude­cătorul de ocol. Termenul va fi de 10 zile pentru cei absenți. Vânzarea se va publica printr-un afiș alipit pe ușa primăriei. Afișul va cuprinde numai ziua vânzării, suma pentru care se face urmărirea și a­­verea urmărită a debitorului. Credi­torul fixează prețul de la care începe licitațiunea. Termenul vânzării se va face cunoscut debitorului de către pri­mar de odată cu alipirea afișului pe ușa primăriei. Contestațiunile de vânzare se vor adresa numai judecătorului de ocol și numai până în ajunul zilei fixate pen­tru vânzare. Ele se vor judeca fără apel. Judecătorul va putea suspenda vânzarea până la judecarea contesta­­țiunei. Hotărârile date în urma vân­­zărei nu vor avea nici un efect în privința cumpărătorului. Art. 94.—Se va putea urmări ori­care avere a debitorului, afară de casă și pământ dobândit prin legea rurală sau cumpărat în loturi mici în baza legilor speciale pentru înstrăinarea bunurilor Statului și a legei pentru regularea proprietății imobilare în Dobrogea, precum și averea pe care o scutește legea de urmărire. Vânza­rea averii scutite este nulă de plin drept. Primarul care va săvârși o a­semenea vânzare se va pedepsi cu în­chisoare corecțională, de la 15 zile până la două luni. Art. 95. — Ori­care ar fi învoiala încheiată între proprietar sau arendaș și țăran, acesta nu va putea fi exe­cutat, nici urmărit, conform legii de față, pentru două din zilele lucră­toare ale săptămânii, Vineri și Sâm­bătă, cari sunt lăsate pentru propriile sale lucrări, când le va avea de fă­cut. Primarul, care nu va veghia la respectarea acestei prescripțiuni, se va pedepsi cu o amendă de la 10 la 50 lei. Art. 96.—Sub rezervele art. prece­dent, toate zilele, în afară de Dumi­nici și de zilele de sărbători crești­nești statornicite, prin regulamentul S-tului Sinod din 18 Iulie 1874, sunt considerate ca zile obligatorii de muncă, în cari proprietarii sau aren­dașii au drept să ceară executarea în­­voelilor de muncă. Art. 97. — Când proprietarul sau arendașul nu va plăti țăranului la termenul stipulat prețul muncei fă­cute, sau in caz când termeni n’a fost stipulat prin contract, autorita­tea comunală, îndată după efectuarea muncei, in urma unei somațiuni for­male, făcută datornicului după recla­­mația muncitorului și in termen de 5 zile libere, va proceda la executarea debitorului pentru împlinirea prețului datorit, prin aceeași procedură prevă­zută la art. 92. Art. 98.—Ori-ce pretențiuni rezul­tând din învoeli agricole,­­din ori-ce parte, se presen ü în douî ani de la expirarea termenului de răfuială, pre­văzut In legea de față, dacă in acest interval n'au urmat reclamațmii. SECȚIA IV Sancțiuni și penalități Art. 99. — Primarul și ajutoarele sale, cari cu rea credință vor refuza să preceadă la executarea contracte­lor de munci agricole, impusă prin legea de față, se vor pedepsi cu în­chisoare de la 15 zile la două luni, îndatorindu-se a plăti și daunele is­­vorîte din acest delict. Dacă din parte­ le n’a fost de­cât o simplă neglijență, atunci vor rămîne răspunzători numai de daune către partea vătămată. Art. 100. — Primarul și ajutoarele sale cari, fie prin înțelegere cu una din părți în vederea vre­ unui folos, fie prin alte manopere frauduloase, vor trece peste atribuțiile lor deter­minate prin prezenta lege, înregis­trând sau executând acte abătute de la dispozițiile legei, ori executându-le prin călcarea legei sau săvîrșind și alte abateri prevăzute în legea penală, se vor face culpabili de delictul de abuz de putere și se vor pedepsi ca atare conform art. 147 și 148 din codul penal. Art. 10l..—‘Primarul și secretarul comunei,­ care ar introduce vre-o modificare în contractele de învoeli agricole, în scop de a denatura sti­­pulațiunile cuprinse în o­e, vor fi pa­sibili, pe lângă amenzile arătate în prezenta lege, și de pedepsele prevă­zute în codul bienal. Art. 102. — Primarul și secretarul comunei, cari nu se vor conforma prescripțiunilor art. . 67, 68, 72, 73 și 74 din prezenta lege, făcând ceea­­ce legea ordonă de a face, se vor pe­depsi cu amendă pănă la 1000 lei, cu închisoare de la 1 până la 6 luni, și cu incapacitatea de a ocupa func­țiuni publici. Nu se pot sustrage de la penali­tatea prevăzută mai sus primarii și consilierii respectivi, sub cuvânt că ar fi primit ordine scrise sau verbale de la autorități superioare, pentru autentificarea, sau neautentificarea, pentru executarea sau neexecutarea unui act de învoială agricolă. Art. 103. — Proprietarul sau aren­dașul care nu se va conforma dispo­zițiunilor art. 71 va fi supus la­­ a­­mendă. Art. 104.—Acei cari ar fi suferit o condamnare definitivă la vre­una din pedepsele prevăzute în prezenta lege, la caz de recidivă, se vor supune la maximum pedepsei prescrisă pentru acea abatere. Pedeapsa poate fi și în­doită, când osânda prescrisă pentru abaterea săvârșită ar fi chiar acel maximum sau când de la prima con­damnare s’a aplicat acel maximum. Art. 105. — Toate amenzile prevă­zute în prezenta lege și cărora nu s’a dat o destinațiune specială se vor în­casa în folosul comunei. In nici un caz ele nu vor putea fi întrebuințate pentru retribu­țiuni de personal, afirmațiuni, se zice că el se înde­letnicește pe lângă niște comer­cianți­ de vite. Soția și copilașii fugarului—lă­sați in voia întâmplărei — se află actualmente la Constanța. Tem­e. pentru M­VDBLILE AGRICOLE (Sfirșit) Casieral Bsaaiassesen la New-York [Prin poștă de la coresp. nostru particular) Cernavoda, 23 Octombre. «Universul» a vorbit la timp și ne larg despre dispariția casieru­lui Arghir Budăiănescu, care— prin diferite manopere și falsuri —a reușit să-și însușească suma de 16.000­­ lei, făcându-se apoi ne­văzut. Sunt aproape 5 luni de când Budăiănescu­­ a dispărut, fără ca cine­va să știe de urma lui. Acum câte­va zile am auzit vor­­bindu-se că Budăiănescu se află în New-York (America) și că ocupă un post în căile ferate de acolo. Cercetând mai departe, am aflat că într’adevar dispărutul se află la Ne­w­ York , însă știrea că ar fi funcționar la căile­ ferate, este neexactă, căci după propriile sale Âarta MoMiatmM în BUCUREȘTI Arta mobilatului așa cum este înțeleasă și prețuită in străină­tate nu se cunoaște încă la noi; nici o manifestare de asemenea natură nu s'a produs încă în România și cea mai mare parte a magazinelor de mobile existente, cu toate ostenelile ce-șî dau de a se ține in curentul mișcărei artis­tice a mobilatului, n'au reușit a da toată desvoltarea cuvenită a­­cestei arte noi, din ce in ce mai căutată. Așa fiind, expozițiunea ce pre­gătește in București celebra casă Porloss - Fix, sub competenta con­ducere a d-lui architect Whitter Thomson, va constitui nu numai un remarcabil progres comercial, dar un adevărat eveniment artis­tic de o înaltă însemnătate. Amatorii de artă vor găsi in a­­ceastă expoziț­iune un întreg vin­­zo ü, căci toate epocile mobilelor de stil vor fi reprezentate, în toată desfășurarea confortului lor, ast­fel în­cât se va putea face dintr’o dată alegerea mobilierului prefe­rat, fiind-că se va înfățișa în ade­vărata-i lumină și in ensemblul care i se potrivește. E cu drept cuvînt foarte greu de a apre­cia frumusețea unei mobile în magazine obscure, unde tot fe­lul de stiluri se Îngrămădesc fără ordine și e din contra foarte ușor a-țî da seama de aspectul eî, într’un aranjament complect și potrivit. De alt­fel, atât ca per­fecțiune de construcție cât și ca măestrie de amenajare, casa Por­­tois - Fix, una dintre cele d’în­­tâiü din lume, nu nugădue nici o comparație. Exposiția acestei case se va des­chide în primul stagiu al casei Mandy, piața teatrului Național, în fostul local al clubului conser­­vator-carpist. Lucrările sunt foarte înaintate și în curând publicul va putea s’o viziteze. Chiar de la intrare suntem plă­cut, impresionați de o înfățișare cu totul specială, stilul Adams Colonial, în linii sobre și pure, putându-se recunoaște după un capitol care ese un relief deasupra ușei cu dublă deschidere: întâia cameră la mâna dreaptă este o englezească Sitting room styl Elisabeth, cu zugrăveli sobre și cu frescă îmbrăcată în mătase brodată cu fireturi ; un larg că­min se deschide pe dreapta , ți­nuta severă de mare puritate. Alături, un salon Louis XVI, pe ale cărui ziduri se zugrăvesc și se ornamentează motive în patru co­lori, toate de o nuanță foartă pală, după gustul epocei, într’un colț un cămin de marmoră cu incrus­­tațiuni de bronz, pe care se spri­jină o oglindă înaltă, de­asupra ușilor panouri de mare preț înca­drate cu ornamente reprezentând vase de Sèvres debordând de flori. Mai departe un imens salon Louis XV, zugrăveală albă cu cadre d'aurite , două lustre gigante de cristal împodobesc plafondul; la stânga un cămin înalt tot în marmoră; acest salon va cuprinde trei stiluri deosebite și anume un colț Empire, un altul Louis XV și al treilea Louis XVI. Trecem apoi într’o cameră en­glezească, stil Adams (secolul al XVIII), picturi albe și zidurile tsi­­pisate cu mătase, tot plafonul im­­dobit cu desen în relief, mobilele de acajon natural englezesc de cu­loare maron deschis. Facem apoi o cotitură la stânga și ne găsim într’o superbă sufra­­gerie style Empire, foarte simplă, cu nicături albe, de unde intrăm, în fund de tot, într’un biuroă en­glezesc, întreg în gros vert, cu a­­plicațiuni de lemn maron , frise tapisate ca mătase. Aci se află o canapea de culoare verde, foarte plăcută și foarte originală, model comandat de însuși împăratul Austriei. Pe culoar, la eșire, ne întîmpină o cameră de culoare în neaton­ în­chis, ale cărei ziduri sunt tapisate în hârtie și efect feerie­­nt tapit în hârtie metalică grenat, de un Aceasta e în rezumat înfățișa­rea acestei minunate expozițiuni de mobile și decorațiuni a casei Portois & Fix și nu vom lipsi de a da o descriere mai completă și mai amănunțită în ziua inaugu­rarea ____ _______ dere de un pogon, fără a cauza alte pagube. S'a avizat parchetul.­­Focul din pădurea as pe mun­tele Zmeuratu, proprietatea d-lui Irimescu, di­n Malaia, despre care s'a vorbit la timp, a fost localizat cu desăvârșire. Autorii nu s’au putut descoperi până acum. —w—»-a»-«.-o­.Cilgamwin ■»■»!■­...•.. O CUGET:IPSS ZI Ordinea umblă cu greutate și măsură, dezordinea e în lol­d­aun­a grăbită. PĂDURI INCENDIATE (Prin poștă de la coresv. noștri particulari) R.-Vâlcea, 23 Octombrie Pe la orele 12 din noapte, de către necunoscuți, s’a dat foc la pădurea Sfatului «Dosul cu Mo­rile» din Vlădești, acest județ, cantonul No. 1 Pleșca, la punctul numit «Piscul copilului». Cu ajutorul locuitorilor, focul s’a localizat imediat. A ars numai frunza căzută pe jos, pe o întrn­ Comisia patentată Ședința a IV-a Comisiunea s'a întrunit cri­cim. la ministerul de externe în a 4-a ședință. A continuat discuția generală a proiectului învoelilor agricole. O. Mateiu, deputat țăran (Ba­cău) arată câte­va cazuri de în­voeli agricole grele și spune că sunt foarte multe de acestea. Poate dovedi cu acte cele spuse. Țăranii alcătuesc cea mai mare parte a națiunei și dacă țărănimea e in neagră mizerie, țara nu poate sa meargă bine. Proprietarii ar tre­bui să-și dea seamă de starea lu­crurilor, de primejdiile ei și să nu se opue la reforme. In ce privește proiectul, spune că el atinge toate bubele și caută să le locuiască. Așa cum stat­ lu­crurile, până acum, țăranii își sleiesc necontenit puterile și nu mai pot să fie vite ; cu cine își vor lucra proprietarii moșiile când țăranii vor fi istoviți de puteri și nu vor mai avea vite ? încheie apelând călduros la proprietari să fie împăcuitori să se fie milă de țărănime,­ căci e și în interesul lor. D. C. Alimănișteanu spune că chestia agrară, veche la noi, a ajuns într'un punct greu­ și că trebue neapărat, să i se dea des legare. Se declară absolut pentru proiect. Vorbind de punctele în contra cărora s’au ridicat mai multe obiecțiuni—maximul aren­­­deî, minimul prețului muncei și islazurile comunale—d-sa spune că nu înțelege de ce se critică a­­­ceste dispozițiuni. Maximul și minimul nu e o so­luție ideală, negreșit, dar e ne­cesară în starea de azi a lucru­rilor, căci mergând mai departe tot ca până acum arenzile se vor îngreuna mereu iar munca se va deprecia necontenit. Islazurile comunale, fără îndo­ială, nu sunt o soluție admira­bilă ; știința agricolă condamnă sistemul islazurilor. Dar, în si­tuația actuală, d-sa nu vede altă soluție și trebue să fie adoptată, mai ales că ea nu jignește pe proprietari, acordîndu-li-se­­ aces­tora despăgubiri. I­. Al. Constantinescu aprobă în general proiectul de lege, spune însă că, după părerea d-sale, unele dispozițiuni vor tre­bui să fie modificate. Așa, chiar art. 1 are nevoie de o modifi­care, căci așa cum e se parali­zează toată legea. Spune că va intra în amănunte la discuția pe articole. D­­răghicescu, deputat țăran (Vâlcea), felicită guvernul pentru proiectul adus, crede însă că vor trebui făcute unele modificări. Așa, în chestia islazurilor comu­nale in comunele alcătuite de moșneni. D. I. Brătianu, ministru de interne, spune că lucrul se va dezbate la discuțiunea pe articole a proiectului. Ședința se ridică la orele 42 și un sfert. Ședința a 3-a Ședința s'a deschis la 3 d. a. 1 D. Iarca (Buzău) a combătut proiectul, spunând că fie­cărui cap de familie să i se dea un număr de pogoane , dar islazul n’are rost. D. Enacovici a spus ca ță­ranul nu e muncitor nici econom. A combătut maximul și minimul, islazurile și toate dipozițiile proec­­tului. Tot ce trebue­­e ca ță­ranul să fie făcut să muncească. i).­­­. Panu­ a susținut pro­iectul spunând că e constituțio­nal. Islamul e absolut necesar. Guvernul putea veni cu o soluție mai radicală: esproprierea; dar n’a făcut o, n’a creat nici măcar o servitute.­ Trebue să ne gândim la situație și să fim concilianți. Maximul și minimul e necesar, căci alt­fel am ajunge la greve agrare. D-sa analizează și res­pinge obiecțiunile făcute contra principalelor obiecțiuni ale pro­iectului. D. AL Djuvara, într’un lung discurs, spune ca nu avea­m­­ 15 Razi« neînfiatt ROMAN SOCIAL de carglika mvmmmio I­ebuna de la Go­vena VI Fără sa respundă bărbatului său­, să repezi afară și ajunse lângă corpul împușcatului în mo­mentul când Natalia îl ridicase murmurând cu disperare : — Victor, Victor, respunde-mi; tu nu ești mart! ori alt­fel mor și el cu tine. Insă când fața omului fu lumi­nată de felinar, Natalia scoase un strigăt, da mirare. Ti­nărul acela nu era Victor ci Armand. Natalia­nul recunoscu. Cum­ se afla dînsul în acel loc, la acea ora ? Fratele lui Victor era un om tăcut, închis în sine însuși, a­­vând o inimă nobilă, o inimă care se pătrundea adinc de afec­țiuni, deși pe fața lui nu se arătau. Ajunsese la vârsta de 20 de ani, fără să fi avut o amantă. Până atunci studiile fuseseră sin­gura lui ocupație. Insă sufletul său, desvoltat prin o educațiune fecundă și prin obicenuința pre­matură de reflex­iune, datorită u­­nei vieți singuratice, era capabil a primi germenul unei pasiuni pe cât de cinstită pe atât de în­flăcărată . De când văzuse pentru prima oară pe Natalia, atunci când Vic­tor spusese, că era o țărancă prea mândră de vreme ce nu’i dăduse voie să 'î sărute mâna, de atunci Armand se interesase de Natalia și simțise dorința d J’a o revedea. O revăzuse, în adevăr, fără ca ea să­ observe și toate revederile astea nu făcuseră decât sâ ’i în­tipărească și mai mult în inimă frumosul ei chip: într’o zi, întîmplarea duse pe Armand în pădure chiar prin fo­cul unde Victor și Natalia se în­­tâlniau­ de obiceiu. Curând îi ajunse la urechi vo­cea fratelui său N'ar fi voit să stea în ascultare însă un senti­ment mai tare decât voința sa il mânji în dosul unei tufe, de unde putea să audă și să vadă tot. Ceea ce tânărul spunea fetei și ceea ce răspundea aceasta, nu lăsă nici o îndoială în mintea lui Armand, despre relațiile lor. Sărmanul Armand cunoscu a­­cum niște chinuri sufl­etești de care nu mai avusese idee. Dânsul iubea pe Natalia de la prima vedere, o iubia cu curățe­nia primului amor, capabil de ori-ce devotament, de ori-ce sa­crificiu. Știa că Victor înșela pe nefe­ricita copilă și văzând-o acum cu ce transport se lăsa în voia Im, fu cuprins de o gelozie sâlbatecâ. I-se puse pe ochi ca un văl negru,­ tâmplele îi svâcneau­ cu furie, înțelese că în acele mo­mente nu era bine să mai stea acolo și plecă nebun, în fugă, cu fizicul d'a se descoperi. Când ajunse la vila, fața lui era așa de schimbată, în­cât A­­melia se duse înaintea lui, între­­bându-i speriată ce are. Văzând pe Amelia, Armand se tulbură și mai muțt. Această suavă copilă avea să fie oare soția lui Victor care o înșela cu atâta nedemnitate ? Ii veni în gând să-i spue tot dar iarăși își zise că nenorocirea ar fi fost­ și mai mare. Știa că Amelia iubea mult pe Victor și că ar fi murit de­ du­rere. Ezitarea lui speria încă pe sfi­oasa copilă. — Nu-mi răspunse, Armand? Ge­al? — Nimic, nimic. — S'a­ întâmplat lui Victor vr’o nenorocire ? — Nu, nu, din contra. Îi merge foarte bine. Armand, nemai putând sâ re­ziste la aceste întrebări, fugi în camera sa și se incite acolo. In ziua aceea scrise dânsul acel bilet Natalie­ și i-l aruncase pe fereastră. Spera că Natalia avea sa ia in seamă avertismentul. Insă, pre­cum știm, dânsa avea o încredere oarba în Victor. Biletul nu-i de­ranja de­loc fericirea. Armand avu curând dovadă de aceasta. Atunci se hotărî să se adre­seze lui Victor și în aceeași zi, când Victor propusese Natalie­ să fugă cu dânsul, cei două ti­neri se aflară singuri în grădina vilei. Dânșii se preumbiară puțin fără să vorbească nimic. Victor se gândia la mijlocuți de a duce pe Natalia la Turin fârâ a provoca prea mare scandal. Armand nu știa cum sâ în­ceapă vorba. In sfârșit, la un oftat al lui Victor, Armand întoarse capul spre el si-l întrebă : — Ge ăi ? — Nimic. — De câte­va zile te văd prea serios, aproape posomorât ; dacă a­ riscat supărări, spune-mî­și mie. — Te asigur că nu am nimic. Urmă o tăcere de câte­va mi­nute. Victor își făcea o țigară. Armand devenise palid. — Ascultă, zise acesta, de mult timp nu te-am mai auzit vorbind de acea țărancă. Victor tresări și-și ridică capul. — Care ? — Ei, fata aceea frumoasă, care­­ te-a respins. Victor îș­i plecă ochii și nu râspun­s. Armand se prefăcu cu ride. — M’aș prinde că n’am reușit la nimic. Victor ridică iute capul și zîmbi. — A! perde prinsoarea, scum­pul meu­. — Așa dar e și dînsa ca toate cele­l’alte ? — Ceva mai mult de­cât altele, zise Victor dând acestei fraze o semnificare ciudată. — Dar tu o iubești ? — Nu zic ba. — Dar cu Amelia ce te fac! ? — Dînsa e un înger și o să-mi fie soție. Prin urmare te rog să n’o numești când vine vorba des­pre amoruri ușurele.... — Dar dacă țăranca te iubește serios, punând temeiit pe toate jurămintele sale ?­­— Nu e­­ așa de proastă. Dîn­sa caută un om care să-i facă o po­­sițiune. — Cum adică ? — Uite, dînsa nu e făcută ca să trâească între țărani ci să stră­lucească într’un oraș, unde cu­rând ar deveni o cocotă de pri­mul rang. Armand era așa de scârbit că plecă imediat de lângă fratele săi­ și începu a rătăci pe câm­puri ca un nebun. Era oare cu putință ceea ce-i spunea Victor ? (Va urma) cBBgagaeagagigagasagssngHBSBaaBsnaacggisaaBiKagasigggasgscgn ♦ Sunt rugați d-mi abo­nați, care fac reclama­­țîultî sau cer schimbări de adresa, să­ bine-voiască a trimite la Ad­ție tot» de­ odată și etichheta pe care este imprimată zil­nic adresa, spre a se putea «la curs repede re­­clamațiunilor și a nu se face întârzieri cu fingaie­­terea ziarului la no­ua a­­dresă.

Next