Universul, noiembrie 1907 (Anul 25, nr. 300-329)
1907-11-01 / nr. 300
ANUL XXV*—No. 300.—Joui I NoemDrte|4907 * Fondator : LUIGI CAZZAVILLAN jTL O încercare de sinucidere Un funcționar superior de la garda financiară,in urma unei certe familiare, a căutat a se sinucide, cu un cinism extraordinar. Astăzi, la orele 8 dimineața, funcționarul s-a adresat sergentului, pe strada lui Francisc, povestindu-i că din cauza unei certe familiare, a căutat sa-și răpite viața, împlântându-șî un cuțit in partea stângă a stomacului. Sergentul a crezut mai întâi că are de a face cu un nebun, dar totodată funcționarul ii arată cuțitul împlântat. Căutând sergentul să scoată cuțitul din stomac și văzând imposibilitatea, a telefonat după trăsura de salvare, care a venit cu un medic. Cu toate silințele date de medic, i-a fost imposibil de a scoate cuțitul. Sinucigașul a fost transportat la spital spre a fi operat. Didad. TJJV PROVERB PE Zi Casă fără copii, vie fără struguri. Noul miniștri austriaci.— (Vezi explicația) Calendar pe anul 1007 Ortodox M Marcuri, 31 Octombrie. — Ap. StaeMe și Amphie. Catolic Mercuri, 13 Noembrie.—Stanislas, s. soarelui 7.11.— Apusul 4.SI bucurești, 51 Octombrie. UN PROPRIETAR MODEL In timpul de față, nu credem să ne o lectură mai interesantă și mai în legătură cu chestiunile la ordinea zilei decît citirea lucrării d-lui dr. D. Busuiocescu, bibliotecarul Creditului funciar rural român, întitulată «Chestiunea arendării moșiei Moara grecilor, din județul Vasluiu». E vorba de o moșie a Academiei române ce fusese arendată pînă acum cu 28.000 lei anual și pentru care, făcându-se licitație de arendare pe un nou period, s-a obținut 28.000 lei arendă anuală. Cu 40.000 lei peste arenda de până acum, adică un spor de 143 °/c ! Academia nu s’a grăbit să aprobe acest preț exorbitant. In cursul discuțiunii din ședința de la 27 Martie 1906, d. P. Poni a arătat că urcarea aceasta enormă nu poate fi rezultatul creșterii rentei pămîntului, ci că desigur ,fertantul înțelege ca pe lângă dreptul de a cultiva pămîntul moșiei să ia și dreptul de exploatare fără margini și fără milă a țăranilor. După propunerea d-lui Poni, membri au admis ca pentru fiecare moșie a Academiei să se studieze cude amănuntul relațiunile dintre arendași și țărani, iar în condițiunile de arendare să se stabilească. 1) Cantitatea de pămînt pe care arendașul este dator să o dea țăranilor pentru hrana lor și a vitelor ; 2) Prețul maximum pentru chiria pămîntului și pentru pășunatul vitelor ; 3) Prețul minimum al muncilor agricole făcute în bani;i 4) Maximul învoielilor cu dijmă,unde sunt uzitate aceste învoelî. Studiindu-se chestiunea moșiei Moara Grecilor, pentru care se oferise o arendă anuală de 68000 lei, moșia a fost arendată cu 40000 lei pe an. Proprietarii vor citi cu folos studiile făcute pentru stabilirea rentei reale a moșiei,pe jcari d. Busuiocescu se arată cu amănuntul în lucrarea d-sale, precum și cercetările asupra sistemului de exploatare în regie și asupra sistemului de exploatare pe cale de arendare. La finele lucrării se găsește contractul de arendare încheiat cu noul arendaș. Din condițiunile acestui contract se vede că Academia română, proprietara moșiei, a luat nu numai toate măsurile pentru păstrarea productivității pămîntului și îmbunătățirea cultivării lui, dar a stipulat garanții serioase ca țăranii de pe moșie să nu poată fi exploatați neomenește. Așa de pildă, se prevede cu pămînt de cultură și cît pentru pășune e dator arendașul să dea țăranilor, se fixează și prețurile. Pentru cazul cînd țăranii nu vor răspunde arendașri bani, se hotărește prețul diferitelor munci. Arendașul e dator să înainteze Academiei copie legalizată de pe actul de învoială ce va face cu locuitorii și Academia își păstrează a controla îndeplinirea învoielilor și a tuturor dispozițiilor din contract. Pe pămîntul dat țăranilorentru cultură, arendașul trece să oblige pe țărani a cultiva in, cânepă, plante furagere, cartofi, fasole, etc., și a căra gunoiul pe locuri, nepermițându-le a pune păioase după păioase sau porumb după porumb. Orîce învoelî cunoscute sub numele de «condiții speciale», verbale sau scrise, fie în bani, fie pentru pui de găină, ouă, limbi de porc, etc., nu vor fi permise sub nici un cuvînt. Dar nu numai de starea materială a țăranilor de pe moșia sa îngrijește Academia, ci și de starea lor morală. Așa, în art. 59 al contractului, punctul 11, se prevede că arendașul nu va putea învoi pe moșie pe locuitorii cari trăesc în concubinaj. In sfîrșit, trebue să mai relevăm că arendașului îi e interzis a angaja în serviciul moșiei funcționari de neam străin și că el e dator să permită reprezentantului Academiei ca să măsoare locurile date locuitorilor, spre a se convige dacă măsurătoarea s’a făcut conștiincios. Toate aceste condițiuni le-a primit arendașul, în acelaș timp și arenda a crescut cu 12,000 lei față de ce era pînă acum. Min Uterina (Corespondență particulară’al Universului’') Cernăuți, 28 Octombrie. Expulzarea rușilor De un timp încoace, ’poliția din localitate expulsează zilnic evreii ruși, cari s'au stabilit aci cu ocazia izbucnirea războiului ruso-japonez. Spre a preveni și a nu fi brusc expulzați, ii se da un termen de 4, 0 și chiar 12 săptămâni și până la care timp nu pot părăsi orașul. Oprirea exportului de porumb din România De câteva zile a circulat, svonul că in curând guvernul român va da o lege prin care este oprit, exportul porumbului din România. Mai multe firme care stau in legături intime cu piețele din România, fața de aceste svonuri, s’au adresat la comercianții din România, primind ca răspuns că oficial nu e hotărât nimic despre așa ceva. j PENTRU Organizarea judecătoriilor de ocoale (Urmare) Competența civilă a judecătorilor de ocoale Judecătorii de ocoale : Judecă toate cererile in materie personală și mobiliară, civile sau comerciale, principale, accesorii sau incidentale, in primă și ultimă instanță până la valoarea de 300 lei inclusiv, capete și procente reclamate, și cu drept de apel până la valoarea de lei 3.000 inclusiv, capital și procente reclamate. Cu aceiași competență judecă cererile de despăgubiri pentru delictele sau contravențiunile supuse judecății lor. Judecă in ultimă instanță, până la orice valoare , 1) cererile pentru vătămări aduse de oameni sau animale țarinelor, holdelor, fructelor și recoltelor; 2) cererile pentru curățirea șanțurilor, canalurilor de irigațiune, iazurilor, gârlelor, zăgazurilor (iezeturilor); 3) cererile pentru uzurpare sau stricăciune de locuri, copaci, garduri, șanțuri sau alte îngrădiri; judecă — după dreptul comun sau după legea proprietarilor, cererile pentru executarea, anularea sau reziliarea contractelor de locațiune (arandare sau închiriere), mobilară sau imobilară, precum și cele pentru isgonirea arendașului sau chiriașului, în prima și ultima instanță, când valoarea locativă anuală este până la 150 lei inclusiv și cu drept de apel când acea valoare se urcă la 1.500 lei inclusiv, judecă acțiunile posesorii. Aceste acțiuni nu vor fi admise ca întemeiate decât : 1) dacă nu a trecut încă un an de la tulburare sau deposedare ; 2) dacă reclamantul dovedește că, înainte de această epocă, el a posedat cel puțin un an, și 3) dacă posesiunea lui însușește condițiinele cerute de art. 1.346 și 1.847 din codul civil. In caz când deposedarea sau tulburarea s’a făcut prin violență sau forță, reclamantul este dispensat de a face proba cerută de numerele 2 și 3 din acest articol. Când valoarea lucrului care face obiectul posesiunea nu trece de 300 lei, sau când e vorba de posesiunea a cel mult două hectare de pământ, fără clădiri sau alte îmbunătățiri, judecata are loc în primă și ultimă instanță ; în orice alt caz, ea se face cu drept de apel, judecă asemenea în prima instanță și cu drept de apel, oricare ar fi valoarea lucrului : 1) plângerile relative la strămutarea de hotare; 2) pretențiuni privitoare la lucrări făcute pe ape curgătoare pentru irigațiune sau pentru punere în mișcare de mori, fabrice etc; 3) reclamațiunile pentru exercițiul servituților, pentru zidurile și șanțurile comune, pentru distanțele de observat între vecini, la construcțiuni sau plantațiuni. in toate cazurile prevăzute de acest articol, și în genere, ori de câte ori, cu ocaziunea unei judecăți de comopetința judecătorului, se contestă vreunei din părți însuși dreptul de proprietate sa f titlul constitutiv al servituții, dacă acea contestație trece peste competența sa,judecătorul va statua numai asupra posesiunii, rămânând ca fondul dreptului să se judece după regulele generale de competență ; judecă în prima instanță toate acțiunile în revendicare și iu genere acțiunile imobiliare, când obiectul acțiunii este un loc fără clădiri sau alte îmbunătățiri, în întindere de cel mult 10 hectare, sau dacă având Clădiri sau îmbunătățiri o’are o valoare mai mare de 3000 lei. Acțiunea însă în revendicare, care ar decurge dintr’o hotărnicie în curs de judecată, sau care ar schimba o linie despărțitoare fixată printr’o hotărnicie depusă la tribunal, va rămâne de competența tribunalelor și Curților de apel, oricare ar fi valoarea sau întinderea locului revendicat. Sunt scutite de taxa timbrului și de orice alte cheltueli de procedură toate acțiunile imobiliare în revendicare saf în anularea înstreinărilor privitoare la pământurile date locuitorilor săteni și declarate inalienabile prin legile de împroprietărire. Sunt de asemenea de competența judecătorilor de ocoale, petițiunile de ereditate, cererile privitoare la punerea în posesiune și la regularea succesiunilor, eșirile din indiviziune și împărțirea succesiunilor. Când obiectele lor sunt numai mobile, judecata are loc în primă și ultimă instanță până la valoarea de 300 lei inclusiv și cu drept de apel până la valoarea de 3000 lei inclusiv. Când printre obiectele lor sunti imobile, judecata are loc în primă instanță până la valoarea de 3000 lei inclusiv. Declarațiunile de acceptare sub beneficiu de inventar sau de renunțare la succesiuni, se poate face și la judecătoria ocolului în care s’a deschis succesiunea, la asemenea cazuri judecătorul va îngriji ca să se facă mențiune de acea declarațiune pe registrul tribunalului respectiv. In cazurile în care competența judecătorului se regulează după valoarea sa și întinderea obiectului procesului, valoarea sau întinderea se va determina și justifica prin însăși cererea reclamantului. In caz de contestațiune, judecătorul va aprecia după actele și indicațiunile date de părți sau prin o cercetare locală sau după raportul unui expert ca va fi numit pentru aceasta. Partea nemulțumită cu evaluațiunea judecătorului nu o va putea ataca cu apel, dacă judecătorul a judecat fondul, decât odată cu apelul asupra fondului. Tribunalul găsind că evacuațiunea judecătorului a fost greșită, va evoca fondul și va judeca în prima saü ultime instanță, după importanța afacerii, obligând pe reclamant să complecteze timbrul legal. Judecătorul de ocol veghează la respectarea legei tocmelilor agricole, e dator să caute a împăca orice neînțelegere s’ar ivi în această privință fie între muncitori, fie intre muncitori și proprietari sau arendași ; asistă, dacă este solicitat de vreuna din părți și dacă are putința, la răfuelite anuale, judecă în primă sau ultima instanță, după importanța afacerei, orice cereri privitoare la drepturi derivând din învoelile agricole sau din asociațiunile agricole, și din orice contracte de muncă. Judecătorii de ocoale rurale safi urbane nereședințe de tribunal, pot fi delegați de alte autorități judiciare ca in ocoalele lor să facă cercetări locale, să asculte martori, se iea interogatorii saf jurăminte, și în genere să îndeplinească orice măsură va fi ordonată de acele autorități pentru afacerile pendinte înaintea lor. >. Judecătorii de ocoale sunt in drept ca, în marginile competenței lor, și conformându-se regulelor din procedura civilă (art. 455 — 465 și 610 — I 620) să ordone orice măsuri de asigurare. (va urma). PROECT DELELE ÎNSTRUCȚII în afacerea omorîrea celor 6 țărani din Rasnie [Prin telefon de la coresp nostru particular) Craiova, 30 Octombre. Instrucția in afacerea omorirei celor 6 țărani din corn. Rasnie a continuat și azî toată ziua. D-nn jude-instructor Tănăsescu a ascultat azî mai mulți martori, între cari pe Ioniță Goronescu, proprietar, I Böhm, C. Popescu și Marin Tănăsescu, cami o zi în urmă, după ce s’a comis acel omor, au fost la Rasnic spre a cumpăra porumb de la arendașii învinovățiți azi. Mai era vorba ca tot ași să fie ascultat și mai mulți țărani din acea comună. Din ce motive nu se știe, n’a venit nici unul. In consecință, judecătorul de instrucție a dat ordin telegrafic primarului de acolo ca mâine, considerând ordinul dat cu mandate de aducere, să înainteze cabinetului pe toți țăranii propuși spre a fi ascultați. Inculpații au depus fiecare cite un memoriu pe care le-au înaintat Camerei de punere sub acuzare, care urmează să judece apelul făcut de di’nșiî. lată într’un scurt rezumat ce spuneî în acele memorii redactate câte trele aproape la fel . In ziua de 17 Martie Alex. Pârâianu primind veste de la logăfătul san din Rasnie că țăranii de acolo au încercat să dea foc conacului și productelor din magazii, s’a dus la prefectură spre a cere ajutorul armatei ca să împedice pe reșvrătițî de la această faptă. Aci i s’a spus că în oraș nu mai e disponibil nici un soldat și i s’a dat în acelaș timp sfatul (zic dînșiî, în memoriu) de a se aduna mai mulți proprietari și arendași la un loc și să meargă acolo spre a-șî apăra avutul. Ascultând acest sfat chiar în acea zi, la orele 12, a fi plecat acolo Alex. Pârâianu, Tache Vasiliu, zis Pleșoianu, Aurel Mărculescu și alții înarmați cu puști și revolvere și ajungând seara acolo, au poposit la o moară din marginea satului unde au dormit peste noapte. Dimineața au plecat către sat și ajungând la conac au văzut mai mulți țărani cari devastau și incendiați avutul lor. . Țăranii cum i-au văzut s’au pus pe fugă. Insă cu ajutorul oamenilor de curte afi reușit să prindă vre-o 7—8 dintre ei și să-o lege. Restul oamenilor din sat, văzând ce se petrece, au pornit cu toții spre arendași, amenințându-i să-î omoare dacă cumva nu da fi drumul celor prinși. Aceștia încurajați de ajutorul ce le venea, au sărit cu cuțitele asupra arendașilor după ce, bieînțeles, mai întrusi se deslegaseră. Pârâianu, văzându-și atunci viața în peribel, a tras câteva focuri de pușcă în grămadă culcând la pământ 6 țărani. Apoi au luat cu toți căruța ce-i aștepta in șosea și s’au intors la Craiova. Nu este adevărat, spun dânșii, că s’ar fi constituit în tribunal, făcând unul pe procurorul iar altul pe judecătorul după cum se pretinde. Dar să vedem acum ce spun și țăranii din localitate, martori oculari ai acestui omor. El declară, că cei trei inculpați: Pârâianu, Pleșoianu și Mărculescu, au venit în sat dintru început ca autoritate. Ba ceva mai mult, Pârâianu era chiar îmbrăcat în uniformă de ofițer. Mărculescu care făcea pe procurorul, după un scurt interogator luat celor șase țărani legați cobză, s-a adresat lui Vasiliu, care făcea pe judecătorul de instrucție, invitându-l ca față cu cele auzite să dea verdictul, care a fost condamnare la moarte. Pârâianu, în calitatea lui de ofițer, a fost invitat să execute sentința și dotând revolverul din buzunar, a împușcat la rând pe câte 6 victimele. Am înregistrat amândouă versiunile rămânând ca justiția să vadă care este cea adevărată, înainte de a termina, adaug că instrucția acestei afaceri se face în cel mai mare secret, că ministerul justiției cere de mai multe ori pe zi relații despre mersul instrucției și că numai grație unei întâmplări fericite am putut afla cele de mai sus._____ ____________ Comisia parlamentară Ședința a 15-a in ședința de orî dimineață, comisia a terminat discuțiunea pe articole a proiectului cârciumilor la sate, adoptând ultimele capitole, cu mici modificări. De relevat este modificarea ce s’a făcut, luându-se primarilor dreptul de a pedepsi cu închisoarea’, li s’a lăsat dreptul de a pedepsi cu amendă in cazurile de beție. Ședința a 16-a Lege a judecătoriilor de ocoale In ședința de după amiază vorbește d. Toma Stelian, ministrul justiției, care face o expunere de motive a proiectului 3-sale cu privire la judecătoriile de ocoale. D-sa începe prin a arăta modul defectuos cum e organizată justiția în țară. Defectul principal, spune d-sa, consta mai ales in târâgănirile proceselor. Se întâmplă ca justițiabilii să se judece ani de zile pentru un nimica, așa că cheltuelile de procedură și pierderea de timp depășesc cu mult valoarea litigiului Procesele pentru litigiile a căcăror valoare e de peste 100 lei, se trimit la casație, unde rămân nejudecate ani întregi. Această stare de lucrură nu trebue să dăinuiască, spune d. ministru, și e o necesitate imperioasă ca justiția la Țară să se facă mult mai expeditiv. Țăranii au acum două instanțe spre a se judeca: judecătoria comunală și judecătoria de ocol, la care fac apeluri. Judecătoria comunală judecă procesele de la 5—50 lei, dar rezultatele date sunt cu totul nesatisfăcătoare, și de aceea aceste judecătorii trebuesc desființate. In schimb, trebue mărit numărul judecătoriilor de ocoale, mărindu-se în acelaș timp și competența lor. Acesta este chiar obiectul proiectului de față și deoarece e cu neputință să se facă câte o judecătorie de ocol în fiecare comună, proiectul prevede ca judecătorii să viziteze cel puțin de două ori pe lună fiecare comună și să împartă justiția in mod grabnic. Totodată se dă judecătorilor atribuția de a supraveghia executarea contractelor agricole, adresa acte de notariat și a funcționa ca ofițeri de poliție judiciară. ? (Mai departe d. ministru Toma Stelian dă explicații asupra rolului stagiarilor. 50 bani în România.—10 bani in străinătate REDACȚIA ȘI ADMI IISTRATIA It. Strada Brezoianu It., lîn curîT Șt. D. C. Stoicescu întreabă daca stagiarii vor fi funcționari ai Statului. D. Stelian răspunde că da.Statarii îndată ce vor fi numiți vor opune jurământ și nu vor putea profesa în acelaș timp și avocatura. D. Al. Constantinescu spune că nu a nimerit ca notarul să fie în același timp și grefierul judecătorului ambulant. Se ia act. D. Constantinescu mai adaugă că proiectul impune județelor să construiască locatori pentru judecătoriile de ocol. Deoarece numărul judecătoriilor de ocol va fi de 207, adică o judecătorie pentru zece comune, urmează ca să se cheltuească cu acele localuri 5-6 milioane, fiecare local costând câte 21 milei. Această cheltueală ar constitui un sik greu de suportat. D. ministru Stelian respunde că ar fi rușinos ca judecătorii de ocol să stea prin curțile cârciumilor. Dacă s’au cheltuit atâția bani spre a se construi palate, se vor găsi și sumele necesare pentru construirea judecătoriilor. D. Emil Costinescu, ministru de finanțe, observă că anuitatea care ar urma să o plătească fiecare județ, pentru împrumutul contractat în vederea construirea judecătoriilor, n’ar fi Aflat mare de 12 mii lei. Ce rol joacă această sumă în budgetele județene față de împrumuturile mari ce le contractează județele pentru diferite scopuri și pe cari de multe ori nu le pot sa le plătească și silesc Statul să intervină. D. Costescu Comăineanu spune că nu trebuesc cruțate sacrificii pentru ca țăranii să poată avea o justiție bine organizată. Se discută in privința stabilitatea judecătorilor și comisiilor de disciplină. D. Emil Costinescu cere garanții mai serioase pentru stabilitatea judecătorilor. D-sa emite părerea că ministerul de justiție să înființeze comisii de disciplină cari ar da roade bune, după cum se poate deduce de la rezultatele excelente obținute de comisia de disciplină de la ministerul de finanțe. D. ministru Stelian obiectează că comisia disciplinară existentă a ministerul de justiție n’a pronunțat nici o data vre-o condamnare, afară de un singur cas. Se poate deduce prin urmare că eficacitatea comisiilor disciplinare va fi nulă. Se continuă discuția în jurul unor disposiții secundare ale proiectului. Mai iau parte la discuție d-ni: Enășescu, Cociaș și Al. Constantinescu. Ședința se ridică la orele 7. ȘTIRI DIN STREINITATE — Prin poștă — Din München se anunță că profesorii de la universitățile catolice din Germania, vor publica un manifest asupra unei enciclice a Papei Pius. Consiliul comunal al orașului Berlin, a votat suma de 3.125.000 mărci,pentru construirea de nouă localuri de școală. Deputații" slovaci" din Camera ungară au lansat un apel către sindicatele socialiste și către toți liber cugetătorii, cerându-le sprijinul ca să nu se mai poată întâmpla cazuri ca la Žernova. ..» Ziarele germane anunță că în cea mai mare parte a regatului Würtemberg se simte foarte mult lipsa de apă. Tribunalul din Landau (Germania) a osândit pe podgoreanul Heussler la o lună închisoare pentru falsificarea vinuri. 6.000 litri de vin au fost confiscați. .*. Ziarul «Tribuna» din Londra află din Washington că prezidentul Roosevelt a declarat nu numai că nu-șî va insepune candidatura la prezidenție, dar nu va candida dacî măcar pentru Senat. Din Madrid se anunță că e vorba ca banca Spaniei, care are un depozit de 16 milioane lire sterline in aur, să împrumute băncei Angliei 2 milioane lire. La Superior (Statul american Wisconsin) un mare incendiu a distrus o primărie, trei mori și 40 de locuința din împrejurimi. Pagubele sunt socotite la 3 milioane dolari. Școala de arte și meserii din Dresda a hotărât să admită și femei.Ministrul de interne al Ungariei, contele Andrasssyi a decis să înființeze in potul Fiume un birou de plasare pentru emigranții unguri cari se reîntorc din Ameria.. Contele Andrassy, ministrul de interne al Ungariei, a dăruit o mie de coroane pentru familiile victimelor măcelului de la Cernova. _____________ O CUGETARE PE ZI Sărac nu este cel ce nu are nimic, ci cel ce nu vrea sau nu poate munci. Nouli miniștri austriaci — Vezi ilustrația — Dăm astăzi ca ilustrație portretele nouilor miniștri austriaci, dr Albert Gessmann și dr. Alfred Ebenhach, membri ai partidului creștin-social de sub șefia primarului Wienei, dr. Carol Lueger. Dr. Ebenbach, noul ministru de agricultură, s-a născut, la 1855 in Bregenz. La 1888 a fost ales pentru prima oară deputat în Reichsrat. Ii făcu parte din clubul Nothenwarth și fusese șeful clericalilor din Austria superioară. După alegerile de la 1907 s’a alăturat la partidul creștin-social. Dr. Gessmann s’a născut in anul 1852 la Viena. El va lua portofoliul noului minister al muncii, care se va înființa.________ Proiectele d-lui P. P. Carp In numărul nostru de ere am dat o parte din proiectul d-lui Carp asupra tocmelilor agricole. Dăm mai jos, în rezumat proiectul pentru vînzarea băuturilor spirtoase în comunele rurale. Vînzarea cu amănuntul a băuturilor spirtoase la țară se declară monopolul comunelor rurale. Statul se va despăgubi din venitul monopolului de taxele actuale de licență. Exercițiul dreptului de debit se dă pe termen de trei ani de către comună. Concesionarea cârciumelor se face prin licitație orală. Admiterea la licita!!! *e face cu oarecare condiții de moralitate, etc. In fiecare sat vă fi în general un singur stabiliment pentru vânzarea de băuturi spirtoase, arare ordouă. Concesiunea cârciumelor e ereditară, cu condiție ca erezii să îndeplinească condițiile de admisibilitate cerute de lege. Vînzarea în cârciumi se face pe bangata. Datoriile pe băutură nu sunt exigibile. Se condamnă la o amendă de 50- 500 lei sau închisoare de la 15—30 zile ce cari se abat de la dispozițiile legei, vînzând băuturi în mod ambulant, sau dând de beut minorilor și persoanelor în stare de beție. Bețivii se pedepsesc cu amendă de 1—5 lei și un cas de rerdivă de la 25—100 sau închisoare de la 15—30 zile. Proiectul pentru creatiuni de finanțe iată în ce constă acest proiect al d-lui Carp. Statul pune la dispoziția comunelor rurale fondurile necesare pentru ca ele să poată îndruma pe săteni spre cultura intensivă a plantelor furajere și spre slabulațiunea vitelor de muncă și de hrană. Aceste fonduri vor servi numai pentru cumpărarea semințelor de plante furagere, înființare de reproducători, și acordare de premii anuale în bani la săteni cari vor fi creat cele mai bune finețe artificiale. Fondul va fi proporțional cu întinderea comunei, fără însă să fie mai mic de 8000 lei pentru o comună. Hectarele sau fracțiunile de hectare puse de săteni cu plante furagere vor fi scutite de impositul funciar și de orice dare adițională în termen de zece ani. Locurile de plugărie ale școalelor și bisericilor nu vor putea fi arendate decât pentru cultura de plante furagere. Se vor institui comisii de supraveghere cuprinzind grupuri de 10 comune și la nevoe mai puțin. Aceste comisii vor supraveghea cu puterile cele mai întinse aducerea la îndeplinire strictă a legei. Retribuția lor e in sarcina Sfatului.________ ______Rep. Popești, furindu-i mai multe obiecte și o mare sumă de bani. Cercetându-se s’a stabilit că autorul furtului și spargere este locuitorul Dim. Stan Mărgărit, la care s’au și găsit obiectele și banii El a fost dat judecăței. Consecințele beției.—Stancu.. Gh., de profesie lopătar la cereale, s'a dus in stare completă de beție la locuința d-nei Maria T. Gonstandatos, din bulevardul Căii ferate No. 11 și a amenințat-o cu toporul, încercând să intre in casă. El a fost arestat. Cantină școlară. — Luni, 5 Noembrie, se va deschide cantina școlară de la școala No 3 de băuțî, de sub direcția d-lui institutor N. P. Simionescu. La această inaugurare vor fi invitați toți donatorii și autoritățile locale. _____ TÂRGOVISTE.Nenorocire. —Un caz mișcător s’a întâmplat azi în com. Comișani, de lângă oraș. Tânărul Ion Dumitru Trandafir, liberat din armată, a avut erî nuntă. Azi, pe la amiază, el luă un pistol cu care trăsese noaptea mai multe focuri, spre a-l încărca din 1100. Pe când îl încărca, ținându-i in mâna stângă, printr'o mișcare greșită, atinse cocoșul facându-i să cază peste capsă. Arma făcând explozie, i-a zdrobit palma stângă. Trei degete au fost distruse de la rădăcină. Rudele, prietenii și mai cu seamă tânăra sa soție, au fost foarte impresionați de cele întâmplate nefericitului, la a cărui nuntă petrecuseră cu toții toată noaptea. El a fost adus și internat, la spital, în stare foarte gravă. După afirmările medicilor, se impune o amputație a manei. Rănire.—Gh. M. Tomșeneanu, din com. Mircea-Vodă, împreună cu alți săteni, după ce au petrecut până noaptea târziu la nunta lui Cocăltean D. Popa, din comuna vecină Cazaci, cătunul Nucet, a găsit cu caie ca la plecare să ia și o ploscă de vin. Observându-se lipsa ploscei, Petre Buturugă și alți doi țărani au plecat după eî spre a le-o cere. Ajungându-i cam pe la 400 metri și cerându-le plosca, au tăgăduit că au luat-o eî. Petre Buturugă, mai îndrăzneț, descoperi piosca ascunsă sub zeghea unuia din tovarășii lui Tomșoreanu. Acesta, de necaz, apropiindu-se de Buturugă, ii dădu cu un cuțit patru lovituri în piept, abdomen și spate, după care au dispărut. Atentatorul n’a fost incă prins. Masuri sanitare contrase arlatine. Febra tifoidă la regiment. — Am vorbit în mai multe rânduri despre izbucnirea epidemiei de scarlatină in oraș, precum și despre măsurile luate pentru stingerea ei. Astăzi, in urma unui riguros control făcut în oraș, de către d. dr. I. Emanoil, medicul orașului, însoțit de agentul sanitar și un polițist, s'a mai constatat, un caz de scarlatină și două de febră tifoidă bănuită. Amândoi bolnavii au fost internați in infirmeria înființată ad-hoc, pe calea Domnească, aproape de mahalaua SA biior. Deoarece in Răzvoi—comună cu care orașul e zilnnic în legătură,—s'au constatat 23 cazuri de scarlatina, s'a oprit cu desăvârșire accesul locuitorilor din acel sat în oraș, timp de trei săptămâni. Ca măsură de precauțiune s’a cerut tribunalului și judecătoriei a amâna din oficiu toate procesele locuitorilor din comunele unde există epidemii declarate de scarlatina, febră tifoidă, angină difterică, etc. La regimentul 3 Dâmbovița No. 22, s'au constat 9 cazuri de febră tifoidă. Bolnavii au fost internați la spitalul județean. Soldații regimentului sunt consemnați în cazarmă de mai mult timp, spre a nu comunica cu orașul. Totuși s’a intervenit spre a se da soldați, pentru paza sanitară. Crima din isvoare — Femeia Ioana Nae A. Trăistaru, din isvoare, despre care se zice că și-ar fi omorât soțul, dându-i foc cu gaz, pe când nenorocitul dormea acum câteva nopți, caz pe care l-am relatat la timp, a fost înaintată la instrucție, unde se continuă cu cercetările. întâmplări din țară [Prin poștă de la coresp. noștrii particulari) Luni, 29 Octombrie. GIURGIU.—Marșul reg. 10 călărași.—Se știe că reg. 10 călărași a pornit intr’un marș de resistență în direcția Doftana-Vălenii-de-Munte și Câmpina. In ziua de 28 reg. a făcut un popas la Ploești până seară, apoi imediat a pornit spre Pucheni, făcând un marș de noapte. In ziua de 29 s’a efectuat marșul Pucheni-București,iar azi regimentul a pornit de la București spre Călugâreni, urmând să sosească asta-noapte la Giurgiu. Alegeri comunale.—Eri s’au efectuat alegeri pentru consiliul comunal in corn. Pietrele, Oinac și Bălănoaia. Spargere.—Erî seară necunoscuți făcători de rele au spart casa locuitorului Nic. Radu Burciu din căt. Basarabia, comn. Trestenicu- De lacostisSirse ammume EfslQ î* istorice In ședința din urmă a comisiunei monumentelor istorice d. I. Kalinderu a comunicat că, Vizitând mănăstirea Slatina și biserica lui Ștefan-cel-Mare de la Baia, a putut constata că atât lucrările de conservare întreprinse la Slatina, cât și cele de restaurare întreprinse la Baia, s'au executat după planurile și devizele aprobate de comisiune și în condiții materiale cât se poate de mulțumitoare. In aceiași ședință comisiuneaa resolvat toate cestiunile la ordin IX 20 Răzbunare neîndurată ROMAN SOCIALde CÁROMMÁ mVERNIZZIO PARTEA A DOUA Un duel fatal 1 Nebuna de la Govona Ea era, în adevăr, Natalia, amanta contelui Victor, eroina arător iniimplări teribile. Cum isbutise din ea, în așa scurt timp, să ajungă în situația în care o găsim ? Plecând din căsuța lui Tonio, Natalia nu luase decât o mică legătură cu albituri și câteva monede de aramă. Dinsa nu mai fusese la Turin, dar nu-o păsa.. Avea un scop , o idee fixă și nimeni ar fi putut a’o abată de la hotărîrea ce luase. Călătoria, oricât de lungă era, trebuia s’o facă pe jos, căci n’avea bani sa tocmească o căruță sau să se urce în tren. Porni la drum cu însuflețire, pășind repede, ocolind drumurile mari de teamă să nu întâlnească pe cineva care o cunoștea. De la San DanTiano cumpără pâine și fructe și ceru un pahar de apă, apoi porni iar la drum. Trecu la Valfenera, fără ca cineva s-o recunoască însă spre seară, când era aproape de Villanova d’Asti, simți că i se îndoesc picioarele și fu silită să șcadă pe o mica bancă de peatră de lângă gardul de zid al unei vile. Copila era așa obosită, așa sdrobită trupește și sufletește, că nu observă un offi în vârstă matură, care, sprijinit de poarta de grilaj a vilei, părea a o devora din ochi. Trebuia să fi fost proprietarul vilei. Se vedea aceasta din îmbrăcămintea lui și din fisionomia lui mândră, din privirea lui măreață de și în momentul când se uita la Natalia, ochii lui exprimau o nespusă blândeță. Tinera fată pusese legătura lângă dânsa și, cu un cot sprijinit pe genuchi, își ținea fruntea in mână. Obrajii ei foarte palizi, îi arătau și mai bine splendoarea ochilor iar grațioasele ei trăsături inspirau un interes neresistibil prin durerea ce exprimau. Omul, după ce privi câtva timp pe sărmana pribeagă, deschise poarta și se apropia de dânsa. La sgomotul pașilor lui, copila tresări și râdică iute capul. Voi să se ridice însă necunoscutul o opri printr’un gest. — Stai pe loc, frumoasă copită, căci trebue să fii foarte obosită. ■ — E adevărat, zise Natalia oft țd. Și cu toate astea trebuie să plec iar la drum. — Vii de departe? Dânsa nu răspunse insă obrajii i se colooară ușor. Capul i se plecă. — Te duci la Villanova, scumpa mea? adaogă, omul. — Nu, d-le , mă duc la Turin. — Pe jos și singură ? Unde ai de gând să petreci noaptea ? — Pe drum. — Nu ți-e teamă ? — Nu. — Poate că te așteaptă cineva? — Nu mai am pe nimeni în lume. Nimeni nu se mai îngrijește de mine. Mă duc la Turin să-mi caut norocul. Rămâi cu bine, domnule. Necunoscutul era surprins. Era chiar uimit de cuvintele și de modul de a ivoriu al tinerei fete. — Așteaptă puțin și ascultă, zise dinsul.’ Dacă nu te așteaptă nimeni, poți să primești ospitalitatea în această casă. Sunt singur, sunt văduv. Am o fiică însă s’a măritat și s’a dus. Vrei să iai locul ei pentru noaptea aceasta ? Natalia tresări la această propunere. Dânsa își aținti privirea i profundă asupra omului ce-i stătea înainte. — Eu, de ce nu mai la urmă. Primesc. — Vino cu mine, zise omul care părea foarte mulțumit. Deschise poarta, pofti pe Natalia înainte, închise poarta, luă brațul Nataliei și străbătură o alee lungă de pini care ducea la ușa principală a unei strălucite case, Natalia rămase mirată la ivirea servitorilor în livrele bogate precum și de luxul șalelor prin care, necunoscutul o conducea. Nu lipsia de acolo nimic din ceea ce ar fi putut să dorească cea mai capricioasă femee. Și totuși, în acel moment, nu era nici o femă acolo. Omul nu mințise. Era singur in acea vilă, singur și stăpân peste tot. Ochii Nataliei scânteiară în mod neobicșnuit. Obrajii i-se reșiră foarte tare. In acest moment își uita oboseala și durerile și viitorul de năcazuri ce o aștepta. Cine ar putea să sfiuie gândurile ce i-se învârtiau acum prin minte ? Omul părea a’l observa cu plăcere schimbările fisionomiei. Dinsul o conduse într’un salon căptușit cu oglinzi, cu mobile bogate și elegante, cu divanurî joase turcești, cu tapete de mare preț. — Stâinci, zise dînsul zîmbind cu o bunătate părintească. Eu mă duc să dau câteva ordine servitorilor mei. O să tî trimit garderobiera ca să îngrijească de ceea ce Ți e necesar. — N’am trebuință de nimic. —■ Eu, lasă, scumpa mea, nu umbla cu fasoane. O să faci o baie ca să’ți repar forțele și apoi o să vii să cinăm amândoui. Dinsul dispăru iar Natalia râmase câteva momente în picioare, în mijlocul salonului, crezând că se află în prada unui vis, închidea ochii și iar se deschidea. Fermecătorul vis era tot prezent. — Dacă tot ce e aci ar fi al meu! murmură din ea. Îșt plecă capul, însă iute,și-l rădică cu mândrie. — Eu, și de ce nu ? repetă dînsa. Omul acesta e ofiduv și e singur iar eu nu mai pot d’acum să mă întorc îndărăt. Ceea ce s’a făcut e bun făcut. Avea încă gânduri d’astea când intră garderobiera. Era o femee de virsta mijlocie foarte cum se cade, bună și blânda. Ea câștigă din primul moment încrederea Nataliei. Aceasta fu condusă într-o strălucită cameră de baie unde era pregătită deja o putină de apă călducică și parfumată. Femeia ajută pe Natalia să se desbrace apoi o lasă singură. După un sfert de oră se întoarse cu albituri foarte fine și cu un capot împodobit cu dantele albe. — Sunt pentru mine toate astea ? întrebă Natalia surprinsă. ____________________(Va urma) ♦ Sunt rugați d-nnabonațî, cari fac reclamațiuni sau cer schimbări de adresă, să bine-voiască a trimite la Ad ție totdeodată și eticheta pe care este imprimată zilnic adresa, spre a se putea da curs repede reclamațiunilor și a nu se face întârzieri cu trimterea ziarului la noua adresă.