Universul, martie 1908 (Anul 26, nr. 59-89)
1908-03-04 / nr. 62
MMI | v ^ VVAAA/VNAA/VVVAAA/\/VVSAAIVV*v'N^iN^^V\ fentJniIi ofeî O Pj ähisti rebzi înțați de câte veritabilei „țMjmAfnmJ alei rusesc «BteÜlSitós i ® £ Depozitari permanenți s \ Societatea UNMD & GGKP. f București, Strada Cătunu-Nou No. 10 ^ Prețuri reduse. = Calitatea garantată < Rezultatul analizei făcută de Laboratorul Școalei ds / Poduri și Șosele : < ULEIUL „SCHIRREFF“ No. î (subțire). 5 Densitatea la 15 grade C.: 0 9063 ; Inflamabilitatea : 187 grade; Viscositatea la 10 grade C. : 37.08 grade ; % Distanța parcursă de ulei într-un minut in aparatul Schütze J la 5 grade sub zero: 4 cm.; La 10 grade sub zero : 3 cm.; Temperatura la care se congelează uleiul: sub 10 grade sub zero; Aciditatea pentru neutralizarea acizilor : 1.20 / űilgr.; Materii asfaltice și reșinoase insolubile : nare; Culoarea: gălbui, clar, transparent, reflex albăstrui. ULEIUL „SCHIRREFF“ No. 00 (gros). ; Densitatea: la 13 grade G., 09155; Inflamabilitatea: 228 s grade C.; Viscositatea la 20 grade C.: 180.40 grade; Distanța parcursă de ulei intr’un minut în aparatul Schulze > la 5 grade sub zero, nu curge; Temperatura La care se congelează idelal, la 3 grade d’asupra lui zero; Aciditatea pentru neutralizarea acizilor: 1.60 mlgr.; Materii asfaltice și reșinoase insolubile: 0.7%; Culoarea: Brun, opac, reflex verzui. Din cele cuprinse mai sus rezultă câ uleiul SCHIRAEFF No. ^ 1 trebue întrebuințat la temperaturi scăzute, iar calitatea No. 000 la temperaturi ridicate. 1 . $ ■%/W WWW^/v\AAAAA/^WWsAAAAAAAf\0/ I banca mmmu - SOCIETATE ANONIMA — 9 Capital Social Lei 7938 125 deplin vărsat-----— Raservă Lei 2177.SOS.6S Seca.i u.1 Central: SX3*OXIOR 33301 SUCURSALE si AGENȚII: Brăila, Iași, Constanța, Craiova, Calați, Botoșani, Buzău, Calafat, Călărași, Corabia, Fălticeni, Giurgiu, Oltenița, Piatra-Neamț, Roman, Tecuciu, Tulcea, Turnu-Măgurele, Castul. Face avansuri pe recolte (producte nesecerate și necuiesii) la gagiu, pe producte în gagiu, pe efecte publice in gagiu, în condițiunile cele mai avantagioase. Scontează portofoliu comercial și poliți «ie agricultori cu una sau mai multa semnături DESCHIDE CREDITE INCOMPT CORENT —-----E’rlm.oste deposits spre fria.otid5.csre----------> EFECTUEAZĂ PLB și EMITE DEM eI 8CBI8BB1 M CREDITĂȘȘPM STRĂINĂTĂTEI Execută ordine de cumpărare și vinzare de efecte publice și acțiuni -----Tarif de Incasso Excepțional de Redus -----Secții de cereale: Brăila, Constanța, București, Iași, Craiova, T -Măgurele Giurgiu.. Călărași Primește cereale in comision și se însărcinează cu vinzarea lor. LEGJTOARELE LEGERATOARELE COSITOARELE IASSEI: HARRIS Mașini de pregudine RIATIBSM: Oțel, lenta, pânza, chiple de prima asciare SINGURII DEPOZITARI ȘI REPREZENTANȚI Nicolae Fele? & C0, FURNILORII CURTEI REGALE SOCIETATE IN COMANDITA BUCUREȘTI RIVAI LA CRAIOVA Str. Smdrdan, 10 Bd. Caza, 95 Str. Unire!, 80 PROFITAȚI PE TIMPUL FAVORABIL p«tril PLANTATs aissi vii VIȚE ALTUITE și înaintați comenzile cât mai urgent la: Biuroul de vănzare ai produsilor di pe proprietățile S»xirLț-va.l-u.i 23. ȘT1I23EY BUCUREȘTI — CALEA VICTORIEI 121 — BUCUREȘTI sau la Direcțiunea Pepinierelor Știrbey, Buftea și Brăgășani. Cacsi l« lones—CEA MAI BUNA BĂUTURĂ ZILNICA — Vinul ds Kola gliceresfalat tonic și reconstituant indicat în Anemie, Chiovosă, Debilitate generală, Convalescentă., etc. APROBAT de CONSILIUL SANITAR SUPERIOR "■1" 1 Prețul unui flacon cu pahar măsura Let 4............ De vânzare in toate farmaciile si droguerile In depozit ia : FARMACIA LA «CERB» G. D. VASILIU, Calea Victoriei No. ZIS, București. 1597 BUHE GRIL 3SOIFOR.NE Sonoritate neîntrecută! Construcțiune solidă! Exterior elegant ! = GARANTATE — 1576 m MATE Albano Mapele HaHASIN Is Mr"" * 7T1 fi mT TSFATaTSTI Furnisorul Curiei Regale JEAN F&Dfen Vinde in Noile atente la ziarul UNIZSESQL Singurul ziar independent, imparțial și cel mai răspândit din țară. Corespondenți speciali în : Paria, Berlin, Londra, Viena, Budapesta, Rema, Sofia, Constantinopol, etc. CD UfICSPBBB REÜTHSAMIB Î8 ® 8 Biarul Urli VERSUL dă următoarele însemnate premii abonaților săi 1) Un mare premiu In bani ........ 1.500 LEI 2) 2 premii de câte ................................................... 200 LEI 3) Trei loturi întregi ale Letarti de Stat Român purtând Ne. 4.206, 12.451 și 50.823, pentru loteria a IlI-a, cumpărate de BANCA FORTUNA, mare colectură principală. A) 5 premii de câte ..... ............................... 100 LEI 5 10 premii de câte 4.0 LEI Ti 10 abonamente pe un an la ..universtul“. . . . . 180 LEI 61 10 abonamente pe 6 luni................................ ... 91.50 LEI 8) 10 abonamente pe 3 luni.................. 46.50 LEI 9) 10 abonamente de câte un an la „Ziarul Călătoriilor“ 50 LEI 10) 10 abonamente de câte un an la „Veselia“ ... 28 LEI Câștigul rezultat pentru fiecare din loturile noi sui arătate, va fi atribuit abonatului aart la tragerea premiilor noastre va fi câștigat lotul respectiv. In cazul cel mai apro «*§». CéT%4TW*% *în 13E,SPoo» se poate câștiga AdW adică cu nimic se poate câștiga OWERF, ENORMA De asemenea toți abonați uumesc gratuit Universul Literar, ziar săptămânal, care conține, pe lângă o bogată materie literară, și o frumoasă ilustrație în culori. Pe lângă acestea abonații vor mai primi gratuit frumosul roman „Poveștile zilei și ale noptei“. Abonamentele la UNIVERSUL sunt cele mai ieftine PENTRU 1 AN LE118 ! PENTRU 8 LUNI LE! 81.5 ! PENTRU 3 LUNI LE! 485 Abonații, sare a participa la tragerea premiilor de mai sus, vor primi Pentru uman și bonuri de premii. Pentru șase luni 10 bonuri. Pentru trei luni $ bonuri de premii Abonații pe un an întreg vor concura la două trageri de premii : Junimiștii tesl aii fost jandarmii literaturei și al asansarei moravurilor. Nu e tot așa cu naționalismul care va da, in forma sa oara c'a Înjghebat, faliment. Rămână partidului naționalist acțiunea. Rolul în acest caz e de a sa înscri« în celelalte partide istorice. Intre acestea se cere răbdare. Singurul partid cars răspunde tuturor aspirațiilor naționale, e acela conservator-democrat, care conține elemente din toate păturile sociale, și care e prin natura sa naționalist. Carageale începe cu spirituale glume și cu o povestire despre farmecul de care a fost coprins odată un tânăr adormit într’un amurg, și s’a trezit în zori. Răsăritul era aiurea , soarele lumina aum cu totul alte părți, alte priveliști, alți oameni, altă lume. I se părea ciudat. Se culca in fața pădurii. Se scule in fața unui oraș. Spălându-se la ochi și-a dat seama că dormise un secol și se trezise albit de vremuri. Așa de odată s’a minunat alții după ce visase 50 de ani, o astfel de surpriză a fost revoluția din Martie trecut , căci nu au fost răscoale. Cu atât mai mult sa mirați cu cât acei cari domneau fusese Însuși conducătorii revoluției. Și aceștia 50 de ani au cântat ,,Deșteaptă-te române“ și au recitat in școli „vrem pământ“. A cui e vina, dacă toate s’au întâmplat pe dos. Clasele sociale au fost intr-o dilemă grea, pentru un Stat european se cerea și cultura europeană. Un stat european nu mai poate fi conservator, in scopul doctrinei conservărei de clasă. Conservator adevărat modern s a cel care pricepe mersul lucrurilor, care știe că trebue să se conserve rațiunea de a fi, rațiunea de conservarea națiunei. In Germania, Anglia, nu se mai face conservatorizm de clasă. Se caută ca mecanizmul social să fie așa aranjat ca să nu se vatâme toate elementele, categoriile și factorii sociali diferiți. D. Caragiale termină cu următoarele : D-le șef, istoria se face din Împrejurări și din oameni, vai de bărbații fără înprejurări, vai de împrejurări fără de bărbați, împrejurările de azi cere a fi un om pe care l-a desemnat partidul conservator. Este ultimul gest mare pe care 1-am făcut conservatorii. In momentul când nu mai mergem cu doctrina conservatorizmului de clasă, n’a fost un om mai contestat, mai combătut, s’a impins insă necesitatea țarei de a avea în el pe omul maselor, împrejurărilor, și odatăt.cu ura ce are deslănțuită, s'a deslănțuit și dragostea. Oratorul termină cu cuvintele : Să faceți un jurământ solemn că niciodată nu vom părăsi pe acest om, care e Take Ionescu, și vom merge mereu alături de el. D. Disescu arată că printre alte cauze ale rupturei mai este și încetarea sentimentului de solidaritate politică în partidul conservator. Face istoricul piedicilor ce i s-aăpus lui și celorlalți amici ai luia ultimul guvern conservator. Arată că sentimentele lui Carp și ale partizanilor explică piedicele ce aceștia pun roi contra activității lui Take Ionescu. Analizează diferitele acusațiuni ca se inventează contra lui Take Ionescu. Demonstrează că toate sunt produse ale invidiei și interesului adversarilor. Face o lungă expunere despre naționalism, arătând prin exemple sinceritatea sa și conștiințibsitatea naționalismului partidului conservatordemocrat. D. Disescu continuă zicând că democrația noastră e triumful talentului și al muncei. Ridiculizează afirmația adversarilor că partidul conservatordemocrat nu are ministeriabili. Oratorul continuă spunând că vrea să distrugă o legendă, că Regele vrea la guvern numai pe cine vrea ,și nu pe aceea care inspiră încredere. M. S. cheamă pe acei cari au Încrederea țarei și a sa. Este ocaziunea pentru Iași de a menține obiceiul de a consacra marele curente și marile acțiuni. Face repagandă pentu reușita lui Gh. Lascar. Vorbește de Lascar Antoniu. Vorbind de congresul de la București spune că după cum prima capitală a țarei a arătat că întreg partidul a aderat la principiile și ideile partidului conservator democrat, tot astfel lașul, a doua capitală a țărei, vina să confirme acest important act politic al emanciparei ideilor conservatoare". Arată cine sunt personalitățile grupate în jurul d-lui Take Ionescu și cine a mai rămas cu vechea formație reacționară. Explică cauza pentru care s’a operat această transformare în partidul conservator și terminând face apol să se voteze Gh. Lascar. D. N. Xenopol . Eu oare mi-am petrecut primii ani in Iași nu pot privi decât cu tristețe la starea de azil a orașului de sacrificiu. Din Iași s’au dus preponderența politică. In parte din populație a rămas darul de inteligență și energie. Una din aceste forțe este fruntașul Al. Bădărău. La noi e pe punctul de a începe in țara românească probleme nou, în fața nevoilor vieței, cine să le deslege? Liberalii ? Marii oameni de lege s’au dus și in locul lor au venit epigonii. Junimiștii? Cu formulele lor muoezite, cari sau desmințit de 30 ani da când fac opoziție. Maî este partidul blazoanelor. Explică apoi că partidul conservator-democrat este acela al muncii și al meritului. Al. Bădărău, arată că ,pentru prima oară Iașul vede o întrunire atât de măreață, ca număr și ca fond al cuvințărilor. Vorbește despre importanța apropiatei alegeri din Iași." Veștejește mijloacele întrebuințate de adversar, in combaterea lui Gh. Lascar. Ridiculizează pe adversarii care au început să se servească de spiritism, invocând spiritele morților pentru combaterea d-lui T. Ionescu. Arată meritele acestuia pentru românii din țările subjugate precum și pentru înălțarea României pe toate tărâmurile. Arată de asemeni cele făcute de T. Ionescu pentru Iași. Susține că activitatea pe care o desfășoară unii sub masca naționalismului este absolut greșită, arătând că naționalizmul sănătos care va aduce roade bune țărețe în idealul și programul partidului conservator-democrat. D. Bădărau mai zice că nu acum e timpul de a vorbi și a critica legile votate de liberali, căci câmpiile noastre sunt păzite de armată. Oratorul după ce arată încă odată marea misiune a lui T. Ionescu și a partidului conservator democrat pentru înălțarea României sfârșește zicând că nu se îndoește că ctățenii ieșeni își vor face datoria votând pe Gh. Lascar. Urmează d. Take Ionescu. La 9 Martie e o alegere. Va fi o dată mare politică. La noi sunt tradițiile trecutului și garanțiile viitorului. La cei din jurul d-lui Carp, afară de I. Lahovary, tot restul cine sunt? Care au muncit? Nimeni, toți cei ce a a lăsat urm» prin trecerea la guvern sunt la noi, iar puțini au rămas neutri. La fapte. Reformele codurilor și al contenciosului administrativ, legea drumurilor de fer de interes particular, expoziție, restabilirea finanțelor, instituțiile de credit județene și alte multe. Toate sunt ale noastre, celor ce suntem în partidul conservator democrat. Toată tradiția e cu noi. Dacă n’am fi o alcătuire de oameni Încercați, n’am oferi garanții viitorului. Aceste lucruri le știmi toți acei cari cugetă sănătos și nu mă îndoesc că ieșenii vor decide in consecință la 9 Martie. Întrunirea se termind k erek fi. D. Take Ionescu a fost obieetul unei mari ovații. D. Take Ionescu va părăsi orașul la orele 9 și 5 minute. ----—g—MH» «m» wWatra JLsmtvessi Isfjtan UlIsania“ In soc. regională s’au mai înscris următoarele persoane : In Pitești : N. I. Micescu, N. E. Dumitrescu, I. Popescu, E. Ionescu, C. N. Ionescu, Lazăr fiu, N. Dumitrescu, Em. Popescu, G. Dumitrescu, A. Gheorghiu, S. Popescu, A. Vasiliu, T. Tnfonescu, N. N. Bobanu, I. Bucurescu, Gr. T. Coandă, N. Babeș, I. Bădulescu, A. Demetrescu, D. Axente, I. S. Penciu, A. P. Suciu, I. P. Comaneanu, E. Sehiel, C. T. Gheorghiu, A. Steriade, N. Anastasiu, T. Teodorescu, D. Popescu, C. S. Panciu, P. Stănescu, I. Cernea, Th. Teodorescu, M. L. Marenco, Nic. Brânzeu, I. Aslan, I. I. Purcăreanu, A. Dima, G. Șerbănescu, I. Köwer, I. Stamatin, I. L. Avram, T. Filipescu, I. Hirsch, colonel C. Spiroiu, maior C. Vemer, I. Mândru, M. D. Vasiliu, I. Rang, St. Marlinescu, I. Hie, E. Ionescu, T. Cerchez, P Nicolau, I. N. Răduleanu, C. Ghenea, C. Dan, L. Steinberg, I. Hoffer, A. Lătrescu, Chr. Vărtoacă, V. Rusu, V. Vestemianu, M. I. Căprescu, D. I. Ghimpa, V. Mândru, Gr. I. Demetrescu, P. G. Demetrescu, A. Fisiiropol, Th. Stoenescu, N. D. Popescu, I. Zaharia, V. I. Vălsănescu, V Popescu, H. Banescu, V. C. Dumitrescu, P.C. Fracen, F. M. Selvier, F. Marenco, A. Kunst, C. Marenco, M. M. Sommer, W. Bessel, L. Feldmann, A. Lehrer, H. Schafranek, G. Maritoniano, L. Schweizer, G. Schweizer, W. Binder, D. Mincescu, I. E. Marinescu, N. Rosenthal, S. Rosazza, Dr. Reichstadt, M. Fodor, G. Gange, M. Apostolescu, C. T. Ionescu, L. Turcu, I. Popescu, I. T. Schwartz, D. Vasiliu, M. Iliescu, Grigoriu, I Reindt, F. Zaharias, P. Köner, M. I. Micescu, H. Sattler, A. Aninau, I. Dinescu, A. Dumitrescu, M. Zamfirescu, A. A. Berger, A. Constantinescu, D. Kosmoc. .......................................mâmmmmmm ^9 la «© aasîsmsa rîifisaală agricolă «Lita lâiav Membrii comisiunei regionale agricole din Ilfov s’au Întrunit spre a discuta asupra prețurilor arendei pământului și a muncilor agricole. A presidat d. Th. Roseti, președintele consiliului superior de agridintele consiliului superi cultură. S’a hotărît ca mai întâi să se formeze un tablou de prețurile arendat pământului și a muncilor agricole. In acest scop s’a decis ca să se convoace succesiv din fiacare comună primarul, proprietarii, arendașii și câte un țăran învoit pe moșii spre a arăta cari sunt actualele prețuri. Până acum s’au format prețurile din comunele Bănea»», Colentîna, Pantelimon, Dudești, Roșu, Militari Leordeni, Popeștiî-Conduratu, Popeștiî-Bleunari, Popeștii , Chiajna,Otopeni și Tu-S’a mai decis ca discuțiunile comisiunei să ia parte și membrii supleanți. T. 19 CURAREA CAILOR Inca un obiceiu fără rost. — Cartierul Teilor.— Interzicerea impubsirea. După ancheta întreprinsă acum o săptămână de S. P. A., care ne-a dat ocazia să vorbim de obiceiul „Gucilor“ ce se practică în jurul Capitalei, obiceiu pe cât de curios pe atât de necunoscut. Sâmbătă după amiazi am întreprins o nouă anchetă spre a vedea cum se „încură“ caii. Incurarea cailor e un obiceiu mai cunoscut, obiceiu ce se pratică de multă vreme în Sâmbăta sfântului Toader. El consistă într’o alergare de cai, fără normă, fără regulă. Un număr de flăcăi încalecă și spre a câștiga prinsoare»— de obicei, se prind pe băutură — dă drumul cailor în goană nebună. Bineînțeles că din cauza lipsei unui control, această alergare, cu cai neobișnuiți, dă naștere la tot felul de accidente. Anii trecuți s’au înregistrat unele cari au costat viața a două inși și a câțiva cai. Tocmai spre a se evita atari nenorociri soc, pentru protecția animalelor luase măsuri, cu concursul administrației, să înpiedice aceste alergări fără noimă.* * * In Capitală obiceiul acesta se practică pe câmpul Teilor, peste drum de biserica cu acest nume, și nu departe de palatul Ghica, o clădire impunătoare, ce servise odinioară fostului domnitor. Până să ajungem aici, am fost nevoiți să parcurgem un șir de străzi puțin practicabile din cartierul Teilor. Dacă n’au cunoștință că ești în raza orașului, rămâi încredințat că te afli la țară, atât de neglijată e această parte a orașului. Nevoia să le ducă pe aci, după o ploaie mai ales, riști să te înpotmolești cu trăsură cu tot în noroiul și bălțile ce se formează în dauna sănătăței locuitorilor. Dar și trecem la scopul anchetei. Pe câmpul Teilor era adunată lume multă, mahalagii din partea locului și curioși veniți din centrul Capitalei. Nu linseau tot soiul de tarabe cu de-ale mâncăreî și" băuture". Un locuitor din partea locului, Vasile Stănciulescu, își alesese ziua aceasta spre a-șî inaugura o circiumă pe strada Doamna Ghica. Toți însă comentau un fapt care li se părea extraordinar și anume că intervenise poliția, jandarmii furați, cei pedeștri și călări spre a interzice încurarea cailor, spectacol la care erau obișnuiți de ani de zile să asiste întrebând pe un jandarm dacă au venit călăreții, ni s’a răspuns că n’au lipsit, dar au fost alungați în vale. Ne-am dus într’acolo. Și aci lume berechi, majoritatea oameni fără căpătâi. — Să faci arazzi# printre ei, îmi »puse un subcomisar, și sigur că găsești o sumedenie împovărați cu mandate de arestare. Aci erau și câțiva călărețî, cari văzând că li se interzice petrecerea, și-au legat caii, au intrat în cârciumă și s’au pus pe băutură. Peste un timp, pe la orele 5, poliția și jandarmii se retrăseseră de nci. Atât așteptau flăcăii. Au încălecat și și-au făcut un gust , au alergat până ’n deal. Printre acești călăreți era și un copilaș de vre-o 12 ani. Abia o luă la goană și căzu sub burta calului. Noroc că nu veniau In urma lui alți călăreți. Peste o jumătate de oră ne depărtarăm de aci și in dreptul câmpului Teilor, unde se afla încă poliția, întâlnirăm o cavalcadă de ofițer de cavalerie, printre cari două doamne, una d-na B. Take Ionescu, vice-prezidenta S. P. A., care venise să constate dacă s’au luat măsuri pentru interzicerea încurărei cailor. Desigur că anul acesta incurarea cailor s’a rezumat în alegarea de mai sus și că pe viitor, grațis intervențiunei S. P. A., va dispar» cu desăvârșire acest obiceiu fără rost. Botzan, intâmplân din țară " (De la toresp. noștri particulari Sâmbătă 1 Marti*. GIURGIU. — De la societatea «Junimea comercială».— Pentru azi, orele 2 d. a. au fost convocați în adunare generală membrii societății «Junimea comercială», cassa de economie, credit și ajutor, în localul gimnaziului «Ioan Maiorescu». Din cauză că nu au răspuns la convocare, numărul legal de membrii, adunarea generală a fost amânată pentru Duminecă 9 c, când se va ține cu orice număr de membrii prezenți. De la comisiunea regională.—Pentru mâine, Luni 3 c., orele 9 dim., ai fost convocați la comisiunea regională sătenii mai de frunte, primarii, proprietarii și arendașii din următoarele comune : Vișina, Fierbinți, Glavacioc, Preajba, Adunații-Butești, Puranî, Buteasca, Cosmeștî, Brejești, Găleteni, Talpa, Scurtu, Negren, Obedenî, Bolcșanî, Crevedia, Zădăriciu,Căscioarele, Vînătorii,Corbii- Giungî, Corbii-Marî, Fundu-Păruiuî, Petrești, Golească, Murșa, Roata, Cartojanî, Gratia, Udeni, Vida-Furculeștî, Vida-Cartojani și Frăsinetu (nordul județului). Cei convocat vor fi consultați asupra fixărei, islazurilor comunale și prețurilor de muncă. Adunarea generala a corporației La Azi ș. a. în localul corporației I a avut loc adunarea generală a corporației I de meseriași din localitate. Azistă peste 150 de meseriași. Prezident al adunărei a fost ales bătrânul meseriaș Alarca Nicolae. La ordinea zile, votarea budgetului pe anul financiar 1908—1909 și darea de seamă a anului financiar 1907—1908. Președintele corporației d. Temelie Hristea face o expunere a situațiunei în care a găsit corporația la venirea actualului comitet provizoriu. Se dă cuvîntul, apoi, d-luî Gh. Mărculescu, care expune adunăre, modul neregulat cum s’au cheltuit fondurile corporației până in prezent propunând ca toate, sumele din budget, ia cheltueli, găsite inutile să fie suprimate. D. P. N. Petrescu, Gh. Pârvănescu și P. Păunescu vorbesc in acelaș sens complectând cu explicațiune, pe oratorii precedenți. La discuțiunea budgetului pe articole se suprimă câteva cheltuelî. Din budgetul casei de ajutor s’a suprimat cheltuelile de cancelarie rămâind să se plătească din budgetul corporației. In vii urale se votează în general budgetul astfel modificat. Asupra «dărei de seamă», adunarea decide, a fi amânată, până când o comisiune compusă din d-nii Gh. Mărculescu, Ioan Fidenescu, R. Marinescu și Al. Tănăsescu, vor verifica gestiunea anilor trecuți raportând de rezultat adunărei generale ce va fi convocată în acest scop in mod extraordinar. Adunarea în unanimitate decide că d. Gh. Mărculescu care fusese șters din corporație pe motiv că n’ar profesa meseria, să fie menținut ca membru. Ședința se ridică la orele 6 jum. seara. Teatrale. — Trupa de operete a d-lui Bărcănescu, va da în sala Atheneului, Marți 4 cor., «Văduvioara veselă, iar Miercuri 5 cor. «Fire de artist». TANt GO VLȘTF.~Intâmplare nenorocita. — Copilul Stan, in etate de 6 ani, fiul locuitorului Constantin Pârteș, din comuna Cobia, jucându-se cu alți copii, a fost mușcat de un câine, facându-i două leziuni grave la frunte și ochiul drept. Mica victimă a fost adusă și internată la spitalul județean. O afacere misterioasă. Un individ necunoscut, îmbrăcat țărănește, luând bilet de cl. II pentru București de la una din stațiile de pe linia Pucioasa, a a suit in trenul de azi dimineață, care venea spre Târgoviște. Fiind observat de casierul de bilete, că acel necunoscut poseda o însemnată sumă de bani, in bilete de bancă, șeful de tren i-a supraveghiat în tot drumul până la halta «Periș». Simțind că e urmărit, probabil «pentru a nu fi prins, necunoscutul țăran a sărit din tren, după ce trenul se pusese în mișcare din halta «Teiș», dispărând prin niște locuri dosnice. Poliția și compania de jandarmi au fost înștiințate, luând măsuri pentru aflarea misteriosului țăran. Până târziu el n’a fost descoperit. Mâine vom comunica amănunte. CRONICA MUZICALA Teatrul Liric.Canația Rusticană cu d-ra Teodoru și d. Băjenaru. Ideia d-lui Grigoriu e nemerită de a face o rolațiune printre diferitele elemente ale trupei sale, în distribuirea rolurilor din Cavaleria Rusticană , idee nemerită sub punctul de vedere atât artistic cât și comercial : publicul urmărește astfel, cu cel mai vid interes, cu o curiozitate simpatică, interpretarea diferiților protagoniști in același rol, și aleargă numeros in sala teatrului Liric. Am revăzut cu o adevărată plăcere în rolul lui Turridu, pa d. Bâjenaru, care,—exemplu fără precedent, — de un sfert de veac, cântă cu o adevărată voce de tenor, de un timbru plăcut, toată gama repertorului, de la operetele vieneze și franceze, de la operile comice, de la repertoriul lui Donizetti, Rossini, Gounod și Vordi, până la Tannhäuser și Lohengrin. Cu câteva cusururi,—lesne remediabile, daca ar fi fost vindecate la neîntrecuta școală franceză, — și cu multe calități, acest veteran, relativ tînăr, a luat o parte însemnată la principalele manifestațiuni lirice de la noi, și de câte ori îl revedem, nu ne putem abține de a saluta întrinsul cu dragoste, pe unul din cei mai credincioși stâlpi ai vecinii copilului de 25 ani, ce se numește opera română. In Santuzza, d-ra Teodora, a făcut o plăcută impresie, prin frescheța vocei sale tinere, cristaline în registrul acut, prin frumoasa sa înfățișare și prin farmecul atitudinelor sale ; cu timpul, stângăcia jocului său de scenă va dispare căcî „c’est ă force de forger qu’on devient fogeron“. Nu mi-a plăcut cântul sacadat al d-lui A. Niculescu, bariton dotat de natură cu o voce frumoasă. S’a bisat faimosul „intermezzo“, pe care orchestra sub talentata direcțiune a d-lui Oscar Spirescu, a executat’o cu mult gust. Trupa de operete, omogenă și plină de vervă, a repurtat apoi, obicinuitul ei succes in Flotte Bursche. M.t. Starea spiritelor în țară Vlașca In județe liniște. — La Letca-Nouă, s’a depus primăriei oferta pentru islaz de către epitropia așezămintelor «Nifon Mitropolitul». — D. Moisescu, proprietar la Cresenicu-Mare, a distribuit 250 hectare pământ locuitorilor pentru porumb. — La Corbii-Ciungi, d.Benedict Petrescu a făcut ofertă pentru islaz cerând 700 lei pe hectar. — D. Ionel Petrescu de la Petrești a comunicat primăriei în scris că nu poate da islaz comunal. — Inspectorul comunal Anastasiu comunică că din cercetările ce a făcut personal în toate comunele plășei Neajlov, a constatat că locuitorii s’au Învoit la proprietari și arendași, au făcut ogoare și asupra invoelei s’au înțeles să fie aceia pe care comisia regională o va stabili. — Sătenii din Grădiștea și Uzunu s’au învoit cu arendașul Moisa Ion și proprietarul Miltiade Barbu, rămânând ca dijma să fie fixată de comisia regională. D. general Varthiadi, proprietarul moșiei Călugăreni și Aristide Potopol, proprietarul moșiei Strâmba, au depus oferte pentru islaz. Primul cu 800 le. hectarul și secundul cu 650 lei și 900 lei hectarul. Futia In tot județul continuă să domnească cea mai desăvîrșită liniște și locuitorii tratează în mod normal cu proprietarii și arendașii respectivi învielile agricole pe baza nouei legi, rămânând să se fixeze numai prețurile de comisia regională, care se va întruni imediat ce se va face și alegerea membrilor din partea marilor proprietari. Ano; se vor încheia contractele definitive după modelele tip sosite deja pe la comuni. "Până acum s’au făcut învoeli în următoarele comuni: Anghelești, Ruginești, Domnești și Păunești, pe moșia d-nei contese de Divonne; Mărășești, pe moșia ținută in arendă de d. Fișer; Mircești, pe moșia d-luî Zamfirescu ; Sascut, Berești și Păucești pe moșia arendată d-luî Caufman; Nămoloasa satul și târgul și Costienî pe moșia arendată d-l’uî Fișer ; Suraia, Vulturul, Biliești, Călieni, Pufești, Pădureni și altele. Oferte pentru islazuri s'au primit la comunele : Câmpuri pentru 2 islazuri, Făureni, Balotești, Gugești, Clipicești, Urecheștî, Coțofeneștî, Orbeni, Bilieștî, Mărășești, Pădureni, Pătești și Straoane-de- Sus. Asupra acestor oferte s’au convocat consiliile comunale respective spre a se pronunța. Astăzi au fost bâlciuri în târgușoarele Domnești și Nămoloasa și totul s’a petrecut în cea mai perfectă liniște, deși au frecventate de un public imens. Arăturile de orz se fac mai pretutindeni cu zor. Se speră clar că intr’o săptămână in întregul județ se va sfârși cu învoeliie agricole, toate făcute în liniște și în spiritul nouei legi, mulțumind deopotrivă pe agricultori și pe proprietari. R.Vâlcea. In acest județ este liniște perfectă. Țăranii fac învoeli cu proprietarii și arendașii in cea mai mare înțelegere.La Drăgășani a sosit escadronul 7 de călărași din Iași. La disposiția regimentului local se află 40 vagoane libere în gara locală, la cas de dislocare. LÍiflLRi Klűm LOÎM Furtună la oră fixă. Pe virful munților din Port-Royal (Jamaica), la orele 11 dimineața, norii. Încep a se forma, iar către prânz, se revarsă asupra regiune, o ploae torențială însoțită de fulgere și tunete. Furtuna durează până la orele 3 d. a. Apoi se înseninează. Și aceasta se repetă în fiecare zi, in mod regulat ____ ZI Contra sughițului la copil. Să li se pună o cârpa caldă pe stomac și să li se dea câteva lingurițe de un ceas căldicel. ȘTIM MX STATIXATATE — Prin poștă — Din monastirea «Bunii păstori» de la Graz a fugit zilele trecute călugărița Caterina Grunwald. Intr’o scrisoare adresată unor cunoscuți ea a declarat că trebue să fugă, deoarece a fost maltratată și nu i se da mâncare. Asupra scandalurilor din Agram ziarele mai dau următoarele amănunte : Pe când Banul Croației se ducea la catedrală, mulțimea începu să strige: «Jos Rauch! Jos trădătorul de patrie! »Studenții începură să cânte: «O, du lieber Augustin! «înaintea bisericei i se strigă Banului : «Servus Paul, nu te sunăra !» .*» Ziarele engleze spun că tratatul anglo-german, privitor la marea Nordului, este pe cale de a fi semnat, ceea ce dovedește că raporturile dintre cele două State n’au suferit nici o schimbare in raű. Personalul din treizeci de fabrici de conserve din Setubal (Portugalia) a suspendat lucrul, din cauză că patronii vroiau să scadă salariile lucrătorilor. Autoritățile din New York sunt foarte intrigate de misterioasa dispariție a 15 colete, conținând însemnate valori, de pe bordul steamerului «Celtic» care făcea cursa între Hamburg-New- York O nouă expediție militară portugeză, pentru pacificarea Guineei, a plecat de la Lisabona deunăzi, după ce a fost trecută in revistă de ministrul marinei. Știri din Colmar (Alsacia) spun că autoritățile militare germane au de gând să dubleze corpul de armată ce staționează de-a lungul graniței franceze din Alsacia de sus; împăratul Wilhelm a donat museului german din München un model lung de 4 metri ai noului’apor de răsboi «Nassau». Modelul costă 100,000 mărci. .*. In Münster (Germania) a avut loc zilele trecute un duel cu pistolul Intre un căpitan de cavalerie și un student. Acesta din urmă a fost rănit In coastă. .*. In anul 1910 se va ține al treilea congres pentru educația și protecțiunea copiilor, care va cuprinde următoarele patru secțiuni: 1) Studiul copilului. 2) Educația în familie. 3) Copiii anormali. 4) Diferite întruniri pedagogice, higienice și de binefacere în favoarea copiilor. .*. Pentru prima oară guvernul Statelor Unite a decorat pe două ofițeri din marina germană cu medalia de argint pentru salvare. Aceștia sunt locotenenții baron Abendroth și Auker, cari au salvat de înec pe un american in portul New-York. ______ INFOMAȚIUNI LUNI OA se citi în pagina II-a urmarea romanului „Eroare fatală“. ♦ D. Eugen Tatoescu a fost ales primar al comunei urbane Hârlău, d. Gh. Teodorescu, ajutor de primar, iar d. V. Crucenschi a fost delegat ca ofițer al stării civile. Secretar al primăriei locale a fost numit d. C. Șerban. Gassa A. S. R. Principelui României a depus la Cassa școalelor o recipisă de 700 lei consemnați pentru fondul destinat a Întreține școala de menaj «Principesa maria»din Iași. ♦ D-nii advocați ai baroului județului Tulcea sunt convocați in adiunare generală pentru ziua de de 13 Martie, orele 4 d. a., in camera advocaților de la tribuna, ca să aprobe bugetul de venituri și cheltueli întocmit pe anul 1908— 1909. Adunarea se va ține cu oricât advocați vor fi prezenți. ♦ d Eustațiu Oprișenescu e numit impiegat auxiliar cl. I și se însărcinează cu serviciul in direcțiunea creditului agricol în locul d-lui V. Oprișenescu, înaintat. • D. Th. Nicolau a fost numit arhivar-registrator al prefecturei de Covurluiu. S’a coferit medalia Răsplata muncei pentru biserică, cl. I, săteanului Const. Dumitrescu din cătunul Ticu, comuna Țânțăreni, (Dolj) pentru că a clădit o biserică in acel cătun și a împrejmuit cimitirul local, pentru care a cheltuit 11.000 lei, pe lângă cărămida, varul și lemnăria trebuincioasă. • Au fost numiți secretari pe lângă inspectoratele din județe d-nn: Al. Elefterescu în jud. Dolj; I. Alexandrescu în Olt; Sveti D. Ivan,m Vâlcea și Ion Tănăsescu în Fâlciu. ♦ In ultimul congres ținut anul trecut la Cambrige s'a hotărit înființarea la Paris a unui institut universal de fiziologie, la care să se concentreze și să se facă cercetările fiziologice din lumea întreagă. Acest institut s'a și înființat și poartă numele de «Institutul de fiziologie Marey». Insă deoarece instalarea și susținerea unui asemenea institut necesită o cheltuială colosală, statul francez a intervenit, prin legațiile sale, pe lângă diferitele State de a contribui cu câte o mică subvenție anuală. D. ministru Ilaret a hotărât să acorde acelui institut o subvenție anuală de 1.800 lei cu începere de la 1 Aprilie a. c. • Jockey-Clubul din Craiova a organizat la hipodromul Bibescu din localitate două alergări de primăvară, in zilele de Marți 15 Aprilie și Joi 17 Aprilie. * Primăria Capitalei face cunoscut proprietarilor, ale căror imobile sunt situate pe strade unde există canalizațiune publică ca cel mai târziu până la 1 Iunie să introducă la imobilele d-lor canale de scurgerea apelor și murdăriilor. In cas de neconformare, Primăria, potrivit disposițiunilor art. 163 din regulamentul pentru construcțiuni și alinieri, vă executa canale particulare la imobile pe socoteala d-lor proprietari. Această măsură se vă aplica întâi în stradele cuprinse între calea Rahovei, șoseaua Cotrocenilor și malul drept al Dâmboviței. • Guvernul unguresc a oprit intrarea în Ungaria a următoarelor reviste, cărți și ziare românești: Ziarul «Secolul» ; revista «Viața românească» ; «Neamul românesc în Ardeal și Țara Ungurească» de d. N. Iorga ; «Ștefan cel Mare» ded. Al. Lăpădatu ; «Scrieri politice și literare» de Mihai Eminescu. și «Aven cu ce să ne mândrim» de Duțescu-Duțu. ♦ D. I. Gheorghiu, învățător in Răstoaca (Putna), voind a înființa o bibliotecă pe lângă școala sa, roagă călduros ne d-ni, autori, ni 1brari, editori și de toate generoasele persoane cari doresc îmbunătățirea stărei culturale a săteanului, să trimeata orice cărți folositoare in acest scop. 0 Consiliul general al județului Putna este convocat in sesiune extraordinară pentru Duminică, 9 c. când se va l ocuna între altele cu stabilirea condițiunilor definitive pentru Începerea in această primăvară a construirea marelui palat de justiție din Focșani și cu exproprierile necesitate pentru aducerea anei în orașul Panciu. ♦ In cursul lunei Februarie biblioteca facultății de drept a fost frecventată de 871 cititori cari au consultat 1192 volume. ♦ Vechea soc. generală a funcționarilor comerciali, secția corală, va da in ziua de 9 Martie al III concert urmat de dans sub patronagiul d-lui G. Assan, președintele Camerei de comerț, în sala Liedertafel. ♦ Cercul artistic-literar „Artă și Muncă“, în jurul căruia sunt grupați meseriași din toate breslele și o sumă de mici funcționari, a avut ieri după amiază, la Bursa Muncei, primă sa șezătoare. Corul cercului, condus cu pricepere de d. Demetrescu-Demion, a executat câteva reușite bucăți de muzică. A urmat apoi o dizertație asupra „începuturilor teatrului românesc“, pe care a fost invitat să o țină redactorul nostru d. Alexandrescu-Dorna, și exerciții de declamație ale câtorva tineri membri ai cercului. D. Al. Gideiti, inspectorul general al meseriilor, a asistat la această șezătoare. ♦ Relațiunile publicate de un ziar relativ la greva brutarilor sunt exagerate. N’a fost decât o mică întârziere in scoaterea plinei. ♦ Vineri, 7 Martie, va fi in sala Ateneului al 3-lea concert al joc, «Carmen», cu un program compus din coruri populare și clasice. Biletele se găsesc la magazinul de muzică Jean Feder. ♦ Locul de corespondent al statului nostru la Câmpulung fiind vacant, persoanele cari vor să-l ocupe sunt rugate a-și trimete ofertele la redacție. ♦ Eri a avut loc în localul școalei de băeți „General Golescu“ adunarea generală a soc. cooperative „Banca Sporul Muncel“ din București. S’a aprobat darea de seamă și bilanțul pe anul 1907 și au fost d-nii Grigore G. Cantacuzino, Ștefan Ionescu și E. V. Condocuri aleșî membri in consiliul de administrație, d-nii ing. Th. I. Botez, C. Mihăescu și M. Negreanu censor, și d-nii Marin Oprescu, Sp. Iacobescu și Traian D. Vasiliu, censori supleanți. ♦ Comitetul central al societăței veteranilor, grade inferioara «Crucea Trecerea Dunărei», ai cărei membri sunt actualmente funcționari la Stat, județ și comună, sunt rugați,in interesul lor, să comunice de urgență pe adresa d-lui C. Munteanu, președintele societăței, strada Sevastopol 27 București, următoarele date : Contingentul din care au făcut parte, gradul și regimentul sauatalionul cu care au fost in campania 1877—78. 0 Legațiunile noastre din străinătate au desmințit categoric, la ziarele respective, zvonurile neîntemeiate și să fi intenționate despre producerea unor tulburări tn România. 0 «Trib. Juridic Studențesc» a ținut prîședința sa sub preșidenția de onoare a d-lui prof. A.Cerban, asistat de președintele activ al societăței, Dem. Economu. S’a judecat în apel, contra unei sentințe a trib. de Neamț prin care moștenirea defunctului Iordache al Saftei fusese împărțită nelegal între un frate bun și un frate uterin. Studentul I. Mănai, din partea reclamantului, susține că trib. a aplicat roü în speță art. 672 care nu prevede împărțeala intre moștenitorii colaterali buni sau vitregi. Tribunalul trebuia să aplice art. 674. D. Filip Chefner susține că art. 674 e un text de excepțiune și a de strictisimă interpretare. După desbateri d. profesor Cerban a făcut critica pledoariilor, lăudând frumosul scop ce urmărește această instituțiune studențească. D. președinte al societ., D. Econorpu, mulțumind d-lui profesor, rezumă în câteva linii generale progresul făcut de această instituțiune studențească; cei de față au răspuns cu călduroase aplauze. Tot în ședința de eră s’au pus bazele definitive ale secțiunii de contencios gratuit, condusă de președintele societăței. Cu această ocaziune s’a hotărit facerea unei excursiuni cu vaporul pe Dunăre la Viena in vacanța Paștelor. • Domnul Ion Kalinderu, administratorul Domeniului Coroanei, a plecat aseară cu trenul de Ț1 ore 40 minute pentru Craiova. * Azi se va face inmormîntarea regretatului fost profesor și ziarist Vasile Păun. «Sindicatul ziariștilor», al cărui membru era defunctul, a trimis o coroană și a delegat pe d. Mihail Mora, de la ziarul «Acțiunea», să fie o cuvintare. Oștiri școlare . Guvernul austro-ungar a informat pe cel român că a hotărât să acorde la școalele superioare din Austria și Ungaria, fără deosebire, echivalența diplomelor din România. • Din eroare s’a spus că d. S. Mihăilescu, directorul școalei din Găești, și-ar fi dat demisia spre a-șî regula drepturile la pensie. ♦ La Craiova sunt vacante prese din invățamântul secundar al băeților, notate mai jos : La liceu, limba franceză 4 ore; la gimnaziu, limba franceză 11 ore. Candidații, cari întrunesc condițiunile legii vor înainta cererile lor ministerului cel mult până la 2 Aprilie a. c. ______ ȘTIRI ARTISTICE — Miercuri 5 Martie se va da în sala Ateneului un concert de către Ilie Ionescu-Sibianu, profesor la conservator, cu un program foarte bogat. ȘTIRI JUDICIARE O înalta Curte de casație și justiție a stabilit următoarele jurisprudențe: In materie de consolidarea drepturilor de consolidare a drepturilor de concesiuni petrolifere,proba cu martori se poate invoca iniția oară înaintea Curtei de apel, chiar dacă nu a fost propusă la prima instanță, comisia de consolidări, deoarece nici art. 7, care institue dreptul de apel in asemenea materie, nici vreun alt text din acea lege, nu deroagă un mod expres deia principiul general al devoluțiunii’ apelului, in virtutea căruia in instanța de apel se pot produce toate probele care nu au fost făcute in prima instanță. — Simpla mențiune intr’o hotărire că un martor a fost ascultat sub prestare de jurămînt fără a indica formula sacramentală sul'