Universul, iunie 1908 (Anul 26, nr. 148-177)
1908-06-01 / nr. 148
Inain CBo S ®ine aaintat d-lui prof. dr. Cantacuun raport amănunțit asupra iagrei In România In anul 1000. ♦ Săptămâna viitoare se va Întruni din nou comisiunea hipică de pe lângă ministerul domeniilor spre a se ocupa cu chestia imbunatățirea cailor și cu metodele de urmat la herghelia Statului. Cu începere de mâine, 1 Iunie, orele de serviciu la vama lași vor fi dela 7—1 d. a. • Academia Română va ține ședință publică Vineri 6 Iunie a. c. în orele 2 d. a.» Ministerul de interne a primit demisiunea d-ln căpitan Paul Ventura, comandantul companiei de jandarmi rurali din jur. Tutova. 9 Consiliul profesoral al făcutdin ținufo oct Țrq întririi în ziua de 6 Iunie c., spre a stabili programul examenelor din sesiude Iunie c., de la acea facultate. ❖ D. dr. N. Ileiss, directorul albatoriului din Straubing (Germania) a sosit in București spre a vizita abatoriul din București, care se știe că e pe cuis de transformare. D-sa va pleca apoi la Constanța spre a vizita depozitul de armăsari, peria și abatoriul, iar de aci va pleca In Turcia și Grecia, în acelaș scop. D-sa a vizitat era ministerul domeniilor și a fost primit in audiență de d. primar al Capitalei, cu care s’a întreținut asupra chestiunei refacerei abatoriului, după modelul abatoriilor moderne din Germania. « D. Gh. Ionescu, inspector vamal, a plecat în inspecțiunea vămei Predeal. • Luni, 2 Iunie, la școala de fete No. 22, de la șosea, se va da o serbare școlară în folosul Cantinelor. Serbarea va fi prezidată de d. ministru Haret. Academia Română va scoate peste câteva zile, de sub tipar, o a doua monografie, aceasta tratând despre moșia Olteni din jud. Teleorman. Sub tipar se mai afla o nouă monografie asupra moșiei Fundul Chiseret din jud. Ilfov. Toate aceste monografii sunt lucrate de d. St. Dumitrescu-Vergu, inginerul Academiei. Se știe că Academia se ocupă actualmente cu cercetarea mai amănunțită și sub toate raporturile și a moșiilor sale. ♦ ín ultimul număr apărut, Buletinul direcțiunei sanitare și-a îmbunătățit cuprinsul cu mult. Astfel, buletinul va cuprinde, de - acuma înainte articole pentru educația profesională a personalului sanitar inferior, cum și articole științifice pentru corpul medical. Prin desființarea buletinului veterinar, toate lucrările acestui serviciu se vor publica in buletinul oficial. Personalului inferior i se trimite de acum buletinul gratuit. Duminecă 1 Iunie 1908 ii tot Joseph&G — SOCIETATE IN COMANDITA — MAȘINI AGRICOLE ȘI INDUSTRIALE BUCUREȘTI. S•. Smiirdan 5, Casa Țăranii Răspunzând la onor. O altă scrisoare din luna curentă, vă confirm cu plăcere că Pressa Sîychaislică din fabrica «Morreal & Bndigon» ce mi-ați furnizat in toamna a. c., a funcționat excelent, rămânând pe deplin mulțumit. Pressa este de o construct,furte foarte ingenioasă, se umple și se golește in timpul cel mai scurt, practic și comod. Manipulatiunea este cât se poate de simplă și tescovina se presează repede și absolut uscat, evitând astfel lăsarea strugurilor mult timp expuși în putini. Presa în totul fiind foarte solid construită și mult practică, pot afirma că nu lasă nimic de dorit, și că acest sistem ar trebui răspândit în toate podgoriile noastre. Sdrobitoarea de struguri și aparatul de ales ciorchinele sunt de asemenea foarte practice. Cu toată stima Pofim JP, JPojper czat.Severin Chestiunea vacanțelor anuale pentru mineri și chestiunea creărei unei serbări anuale a minerilor, a fost trimisă studiului comitetului internațional. Congresul a hotărât apoi să se întrunească în 1909,în Belgia și a reales biroul vechi al comitetului internațional. * iWréiir~ TELEGRAFIC al murin «@nnm* soi țaba Dispariția unui preot grec.— Diverse Brăila, 30.—De câteva luni sosise în localitate un arhimandrit grec, care slujea la biserica grecească de aici. Toată colonia era foarte mulțumită de acest preot, fiindcă ținea predici alese și se purta bine cu lumea. Deodată însă acest preot dispare din localitate, spre uimirea tuturor. In public circulă diferite versiuni, cari sunt mult comentate. Cercetând, am aflat că acel arhimandrit a plecat forțat de comitetul comunităței grecești din localitate și că prezența lui aci ar fi produs mari neajunsuri coloniei. Societatea de patronagiu, secția locală, a închiriat localul de pe str. Ștefan cel Mare No. 250, unde se afla instalată compania de jandarmi și a deschis un atelier internat pentru copiii moralmente abandonați și o secție pentru internarea infirmilor și cerșetorilor. Atelierul, precum și internatul, sunt puse sub direcțiunea d-lur prof. Tornaide, maestru al atelierului a fost numit d. l Crăciunescu. Actualmente se lucrează la mobilierul pentru instalarea institutului. Inaugurarea se va face in cursul săptămânei viitoare, cu deosebită solemnitate. D. Opranu, membru de ședință la trib, și d. dr. Marol, depun multă activitate spre a aduce la îndeplinire această operă de umanitate, la care poliția a contribuit foarte mult. — Pentru completarea cercetărilor Ia afacerea comerciantului Valaperta, parchetul a trimis dosarul tribunalului Constanța spre cercetare spre cercetare. Descoperirea asasinilor primarului din Cirov. Soția victimei urzitoare a asasinatului Piatra-Neam nr. 30. — Asasinii primarului «Hat5rov, Gh. Comaniță, care a fost ucis la mod? sălbatic în 13 Februarie la Frăsinele, vingrí P,*Hleaiîî|!t pe .când se sntorcea acasă cu soția sa, au fost descoperiți de gemiarmiî din Jîlrev. Aceștia sunt: Sevasta Comanița, soția, victimei ; George Năstase, amantul acesteia; Vasile Hribcanu, Vasile Gorciu și Stfan Zanova. Criminalii au fost plătiți de soție pentru asasinarea lui Comaniță. Această descoperire a produs o impresie enormă in oraș și județ. Criminalii se află în acest moment la instrucție. Ree’prop« asasinare de la Jodul Usaaci. — Cerere pentru pasimat Past. 30. — O crimă din ceia pasionante s’a petrecut In comuna Podul flo Sfix. Iată amítom,lob, cari mi-a îi Coat transmise prin telefon in ultimul moment . D-tru Tomița, din acea comună, era în ceartă cu cumnatul său Petre Ciohodariu, din pricina soțiilor lor. Brn, cumnați în ai , luai la bătae, însă intervenind mai mulți locuitori, au fost despărțiți. Astăzi Dumitru Tarnița, întâlnind pe cumnatul său, și având în el o armă Maniicher, a descărcat asupra-i mai multe focuri. Ciohodariu, rănit în piept, a căzut scăldat în sânge. Pe când criminalul se apropia de victimă spre a vedea dacă a murit, Ciohodariu a avut puterea să scoată dintr’un buzunar un revolver și să-l descarce in Dumitru Tomița, astfal că și acesta a căzut jos, rănit de moarte. Ambii au fost duși la spitalul de acolo, și in momentul când vă telefonez, ei sunt în agonie. Parchetul a fost vestit, și in procuror Bcarleti va pleca astă seară la vfața locului. — Trib a amânat judecarea procesului privitor la complicii conductorului poștal Costăchescu care, după cum se știe, acum câtva timp a delapidat o mare sumă de bani și a fugit in America. Direcția generală a poștelor l’a constituit parte civilă pentru suma de 21.000 lei. — Un însemnat număr de săteni cărora li s’a dat pământ pentru imaș, au cerut să li se Ingădue să pască vitele in pădurile Statului, după cum s’a îngăduit acelor săteni, cari n’au pământ pentru imaș, acesta din pricină că imașurile nu sunt bune. Agitația preoților.—Dispariție misterioasâ.— Furt.— Arestări.—Hii utre.—Diverse Ploești. 30. — Am comunicat că preoții din oraș sunt in plină agitație, pe motiv că primăria a făcut reduceri însemnate în budgetele bisericilor, așa incât unele din ele sunt puse în imposibilitate de a mai funcționa. Iată cum stă această chestiune, după deslușirile date de preotul I. Nicolau, fost protoereu al județului. Da la 1 Aprilie a. c. toate veniturile bisericilor trecând la Casa bisericilor, un delegat al acelei Case a întrunit budgetele tuturor bisericilor din oraș. Astfel întocmite, acele bugete au fost înaintate primăriei. Aci însă s’au făcut noui reduceri, primăria comunicând Casei bisericilor că nu poate face față plăților către biserici decât după bugetele Întocmite de ea. Cum însă reducerile făcute de primărie sunt de așa natură incât nu se poate plăti nici personalul bisericesc, preoții au ținut o întrunire Duminecă, când s’a ales o delegație dintre ei, care s’a prezentat atât d-ui ministru al Cultelor cât și I. P. S. S. Mitropolitului Primat, care a recunoscut dreptatea preoților, promițându-le a interveni la primărie. Zilele trecute insă o gazetă din Capitală, publicând că d. ajutor de primar C. Rigu a descoperit însemnate hoții comise de preoți, in detrimentul bisericilor, aceștia s’au întrunit din nou aseară, la biserica Sf. Gheorghe Vechiu, cu care ocaziune s’a hotărât să se ceară satisfacție d-lui Riga și gazetei in chestiune. Pentru acest scop s’a delegat o comisiune de 10 preoți care să apere interesele tuturor preoților din oraș . Parchetul a fost incunoștiințat că a dispărut in chip misterios factorul poștal Ion Andreescu, zis și Anton Negoiță. S’au început cercetări. — Erî niște necunoscuți au pătruns în casa femeei Ivanca Grigorescu din str. Gloriei 47, în lipsa sa de acasă, furându-i mai multe lucruri. — Au fost arestați indivizii Dumitru Stănescu și Petre Șerbănescu, cari au furat 15 lei din buzunarul unei precupețe din piață. — Era precupețul Turtureanu a fost bătut grav de către logofătul d-luî Gogâlniceanu, pe motiv că a furat niște zarzavat din grădina d-luî Gogâlniceanu. — Protoeria a intervenit la preoții licențiați din județ să primească postul de proestos, care conform nouei legi, trebui să fie ocupat de un licențiat în teologie. Inspecție sanitarii Tulcea. 30.— Cu un vapor român a sosit de la Sulina d. dr. Cantacuzino, directorul general al serviciului sanitar, însoțit de d. prof. Motaș, șeful serv. veterinar. Au fost primiți la debarcader de d-nim: prefect Bălteanu, primar Teodorescu, dr. Suceveanu, medicul primar al județului, Călinescu, medicul veterinar primar al județului, dr. Smadu, medicul portului, dr. Babeș, medicul orașului și alte persoane. D. dr. Cantacuzino a vizitat spitalul, cazarma veche din str. Babadag, orfelinatul județului, externatul secundar și alte autorități. Șeful serviciului veterinar, d. Motaș, a inspectat abatorul, gheretele pescăriilor, locul unde se face târgul de vite și cancelaria serviciului veterinar al județului. La ora 2 d. dr. Cantacuzino și Motaș, însoțiți de d-nii dr. Suceveanu și Călinescu a fi plecat cu trăsurile la Babadag de unde se vor duce la Constanța. DIN STRĂINATATE Serbările jubilare din Viena. Un cortegiu istoric uriaș Viena, 30.—Partea cea mai strălucitoare a serbărilor cu prilejul jubileului Impăratului Austriei a avut loc azi dimineață cu cortegiul istoric compus din 12.000 de persoane, trecând înaintea a 300 de tribune cu mai bine de 100.000 de persoane notabile. Străzile erau pline de o mulțime enormă compusă din locuitori din întregul imperiu și de un mare număr de străini. Pe tot parcursul cortegiului, străzile erau splendid decorate, mai cu seamă piața serbărilor, în fața palatului Hofburg, unde se găsește marele pavilion al împăratului și al familiei imperiale. (A. B). Vamă atacată de bandiți Tiflis, 30.— Zece tâlhari au năvălit ieri în vama orașului și au jefuit casa administratorului. Patru servitori și o altă persoană au fost omorâte de către tâlhari, cari au dispărut furând 24.000 de ruble. Tâlharii sunt urmăriți; 3 au fost împușcați, dar 6 au reușit să scape; două polițiști au fost răniți în lupta lor cu tâlharii. (A. R.) Contele Andrassy și chestia limbelor în Ungaria Budapesta. 30. — In ședința de azi a Camerei deputaților, cu prilejul dezbaterei asupra legei sanitare, deputatul Zakarias, din partidul independenței, a propus suprimarea dispoziției după care vice spâni! să invite pe medicii comunal! sau de district neialeși care nu cunosc limba majorităței populației din localitățile respective, să învețe această limbă până la anumit termen cel puțin atâta încât să fie în măsură a corespunde profesiunei sale. Ministrul de interne, contele Andrassy, a taxat acest șovinism exagerat ca direct păgubitor. Nu trebuie să avem o atitudine atât de tranșantă față de limba naționalităților, atunci când se cere de la membrii naționalităților ca să fie cetățeni credincioși ai Statului. Afară de asta insă ar fi rușine să nesocotim această cerere a civilizației și omenire!. Propunerea deputatului Zakarias a fost apoi respinsă. Serbările jubilare din Viena Viena, 30.— Numeroși locuitori din Viena au renunțat noaptea trecută la somn, in scopul de a putea găsi da cu noapte locuri în apropiere de tribunele pe dinaintea cărora avea să treacă cortegiul istoric. Când ee iviră zorile, o mulțime imensă a început să se coboare din mahalalele Vienei spre centrul orașului. Pe la orale 7 imn. toate stradele care dau spre Ring fură închise cu cordoane de hazard și infanterie, aceasta față cu zvonurile că se pregătește un asalt. Trupele din Întreaga garnizoană au fost consemnate în cazărmi spre a putea interveni la orice eventualitate. împăratul Franz Iosef a arătat un mare interes pentru toate grupurile istorice ale cortegiului. Un incident vesel s’a petrecut i în momentul când trecea cavalcada cavalerilor Mulți dintre figuranții grupului nu știau dacă trebue să scoată sau nu pălăriile în fața împăratului. Cei mai mulți le scoaseră însă. Unul din aceștia vrând să salute, scoase pălăria împreună cu peruca sa, împăratul și publicul făcură mare haz de acest incident comic. Reprezentanții tuturor naționalităților s’au folosit de cortegiu pentru a face entuziaste ovațiuni suveranului: germani, ruteni, dalmațieni, români, etc., demonstrați pe rând în mod călduros, iar împăratul răspundea tot atât de călduros și vesel la salutările lor. După trecerea cortegiului, care a durat 3 ore și jumătate, cei 3300 de cântăreți care încheiau cortegiul s’au oprit pe piața palatului și au intonat imnul popular. Festivitatea s’a terminat cu un discurs al primarul dr. Lueger. La ultimele cuvinte ale acestuia, după un semnal convenit de mai înainte și transmis prin firele electrice anume legate de clopotnițe, clopotele tuturor bisericilor din Viena au început să sune. Cântăreții au intonat apoi din nou imnul național. Incidente grave nu s’au petrecut in timpul festivitate. Numai in Prater s-au petrecut dimineața scene agitate. Pentru intrarea în Prater trebuia să se plătească o coroană și două. Mulți cetățeni noptaseră însă ln Prater spre a putea asista astăzi la defileu. Poliția vrînd să-l scoată din Prater, aceștia au refuzat să asculte de ordinele polițiștilor și s-au împotrivit cu forța strigând : «Proterul aparține poporului !». In cele din urmă, poliția a trebuit să renunțe de a evacua parcul. In cafenele și berării toate scaunele fură luate cu asalt plătindu-se prețuri mari. La un anume moment însă trupe de cavalerie și cadeții ocupară trotuaarele împedicând astfel de a vedea ceva pe cei cari ișî plătiseră locurile. Se iscară incidente intre public și cădeți. Publicul flucra și începu să aibă o atitudine amenințătoare. A trebuit intervenția mareșalului palatului spre a potoli lucrurile. Câteva persoane fură arestate. Două inși căzură jos de pe niște pomi pe cari se urcaseră. Societatea de salvare a trebuit să intervie în 224 de cazuri, dintre cari 202 cazuri de leșin și 22 cazuri de insolație. Bila Oră (Serviciul nostru telegrafic) Autopsia cadavrului lui Miron Craiova, 30.—Doctorii Voiculescu, Schina și Metzulescu au făcut autopsia cadavrului lui Milcu. S’a constatat o congestie generalizată a tuturor organelor!" In stomac s'a găsit numai ceapă și brânză. Intoxicația criminală sau prin sinucidere pare exclusă, rămânând moartea provenită din congestie cerei sau intoxicație alimentară. Stomacul și intestinele s’au trimis la analiză în București. . In jurul ultimei ciocniri între soldați spanioli și francezi la Casablanca Paris. 30.—In cercurile competente de aci nu se Împărtășește credința că ultima ciocnire intre soldați francezi și spanioli la Casablanca ar putea avea de consecință o primejduire a înțelegerei franco-spaniole in privița introducerei poliției franco-spaniole în Maroc. Incidentul acesta nu e atât de serios ca cele precedente și el este exploatat în mod tendențios numai de acea parte a presei spaniole care a fost de la început contra acțiunei comune franco-spaniole în Maroc. Regele Alfons însă nu aprobă campania acestei prese și de acela e in afară de orice Îndoială că incidentul nu va avea urmări. Incidentul franco-chinez Paris, 30.—Guvernul francez nu putea de sigur lăsa fără protestare atacul îndreptat de o bandă de chinezi, la frontiera indo-chineză, contra unui detașament de trupe franceze. Se știe că locotenentul francez Weigand și 6 soldați și-au găsit moartea cu prilejul acestui atac, in care banda chineză a tras focuri de armă nutrite asupra francezilor. Ministrul plenipotențiar francez in China, Bapst, a fost însărcinat de guvernul său, să transmită guvernului chinezesc lista despăgubirilor pe cari le cere pentru cei căzuți, și să pretindă în același timp destituirea vice-regelui din Iunnan, Li-Li-Ang. Acesta din urmă trebue cu atât mai mult să fie făcut respunzător de cele întâmplate cu cât nu pentru prima oară Franța pare a se plânge de ostilitatea lui. Apropiata vizită a kedivului în Anglia Londra, 30.—Kedivul Egiptului, care după un interval de 3 ani, va sosi in ziua de 21 Iunie in Anglia, va remânea probabil aci cel puțin o săptămână. El va fi însoțit în călătoria sa de către ministrul de externe egiptian, Butros-Pașa. In cercurile engleze se salută cu satisfacțiune această vizită, deoarece ea dovedește că motivele care au făcut ca medivul să suspende din 1906 călătoriile sale anuale în Anglia, au dispărut acum. Această destindere a relațiilor dintre Egipt și Anglia se atribue acțiunea pricepute a lui Sir Gorst. Complot terorist la Reva, contravieței Țarului Londra. 30.— Din Reval se comunică ziarelor de aci sensaționala istorie a unui complot in contra vieței Țarului. Imediat după ce se află că Țarul și familia imperială vor pleca cu trenul la Reval, spre a se îmbarca acolo, grupul revoluționar terorist din Reval, hotări încercarea unui atentat asupra Țarului. O institutoare care trebuia să aibă acces pe peronul gărzi, cu copiii de școală cari aveau să salute pe țar la sosire,fu aleasă de teroriști ca să execute atentatul. Teroriștii comunicară această hotărâre a institutoarei. Aceasta ezitând să primească însărcinarea, teroriștii îi comunicară că vor considera refuzul ei ca un act de trădare față de popor. Cu două zile înainte de sosirea familiei imperiale la Reval, institutoarea se sinucise aruncându-se înaintea unui tren. Ea se jertfi astfel spre a salva viața Țarului, dar în același timp spre a scăpa de răzbunarea teroriștilor. Declarații relative la Persia Londra, 30. —. Ministrul de externe al Rusiei a declarat corespondentului ziarului «Times» că, mulțumită înțelegere cu Rusia, Anglia a putut să se abțină de la intervenție în afacerile interne ale Persiei. Rusia și Anglia sunt gata să dea ajutor Persiei în cazul când aceasta il va cere. Acordul despre Macedonia Berlin, 30.— întrevederea de la Reval a adus deplina soluție a chestiei macedonene. Cererea de principiu a Angliei, în privința controlului financiar, va fi acceptată in proiectul rusesc. Rusia nu părăsește prietenia cu Germania Berlin. 30.—Telegramă din Petersburg . Șefii partidului oetombrist nu atribue vre o însemnătate întrevedere de la Reval. In același timp, atât Curtea cât și cercurile parlamentare nu sunt de loc înclinate să schimbe prietenia Germaniei cu acea a Angliei. Ele voesc să profite de ambele prietenii. Bancă culturală românească în Ungaria Budapesta. 30. — Se știe că in ultima adunare a Sinodului bisericei greco-orientale române, ținută la Sibiu, d-rul Christen propusese ca românii să interneeze o bancă culturală in scopul menținerea școalelor românești, astfel ca acestea să nu fie nevoite a accepta subvențiile din partea guvernului unguresc și să piardă caracterul lor național și confesional. De atunci presa română se ocupă mereu de această propunere. Ziarul «Tribuna» cere ca comunele și băncile românești să subscrie subvențiuni mai importantei pentru acest scop ; același lucru îl cere și de la bogătașii români. După cum se pare, această propunere n’ar fi tocmai pe placul băncilor românești. Organul oficial al acestor bănci, «Revista economică» spune că banca culturală ar constitui o serioasă concurență pentru celelalte bănci românești. Dușmănii între conducătorii bulgari din Macedonia Sofia, 30.—Comitetul revoluționar al raionului Seres (Macedonia) in a cărui frunte, dela ultimul congres încoace, stă grupul proscris și independent al lui Sandanski, publică o scrisoare deschisă in care ridică imputări și acuzațiuni contra conducerei superioare a organizațiunei interne, instalată de congres. Se declară în scrisoare că noua conducere nu are alt scop decât al unei propagande naționaliste In serviciul monarhismului bulgăresc și că nu tinde la revoluționarea Macedoniei ci lâncezește in neactivitatea birocratică. Deosebit de aceasta, e susținută materialicește de guvernul bulgar, ceea ce este in contrazicere cu statutele. Ca încheiere a scrisorii, se reproduc câteva epistole ale șefului de bandă Daew în care se destăinuesc fapte care vor adunei și mai mult prăpastia dintre organizația internă și grupul lui Sandanski și vor pricinui in curând desfășurarea unor scene sângeroase în Macedonia. Sașii transilvăneni contra nouăi legi școlare a lui Apponyi Budapesta, 30.—Sașii din Transilvania sunt împotriva proiectului de lege al contelui Apponyi, privitor la gratuitatea invățămintului. Comitetul central al sașilor din Sibiu a hotărât, in ultima sa ședință, să protesteze contra proiectului ministrului instrucțiunei,deoarece dacă s’ar suprima actualele taxe școlare, cheltuelile școlilor ar cădea în sarcina comunităților sase, care nu pot să se intrețe, sau ar trebui să fie subvenționate de guvern, ceea ce sașii nu vroesc să accepte. Prinț mușcat de un câine curbat Budapesta, 30.—Prințul Aladár Torda a cumpărat de curând un câine, spre a servi de joacă fiului ăfl nevrâstnic. Era câinele a mușcat pe copil. Prințul a chemat apoi pe un grăjdar al sau ca să prindă câinele. Acesta insă, după ce a mușcat pe copil, s-a repezit și la grăjdar și în urmă la prințul Aladar Însuși, mușcându-i pe amândoi. Toți vor fi supuși tratamentului antirabie, deoarece se crede ca câinele era turbat. Sârbi expulsați din Bosnia Viena, 30.— Telegramă din Sarajevo. Poliția a expulzat din Bosnia-Nerzegovina pe președintele societăței pe acțiuni sârbe de imprimerie, Vasilievici, precum și pe un paginator. Ambii au fost conduși sub escortă până la frontieră fără a li se fi permis măcar ca să-și ia rămas bun de la familiile lor. Expulzații sunt supuși ai Statului sârb. Nenorocire la o mină Berlin. 30. — La mina de cărbuni a Statului, de la Kattowitz, pe când niște lucrători se coborrau în mină, s’a rupt funia ascensorului și coșul in care se, aflați muncitori! a căzut in adâncime. Doi din ei au rămas morți pe foc, trei sunt greu răniți. Un călugăr misterios Viena. 30.—Telegramă din Lemtjeberg. La Cressanon, în Galiția, a apărut era pe neașteptate un pretins călugăr benedictin, anume Ernest Gyonet care, prin inoportunitatea și apucăturile sale silnice a dat de bănuit. El a fost arestat și a afirmat în fața judecătorului de instrucție că a fost colaborator la ziarul clerical din Paris «La Croix», că în 1996 a fost expulzat din Franța, că a stat in ultimul timp la Muenchen și la Viena și că a venit la Cressanon spre a desveli episcopului Bandur.ki oarecari secrete. Gyénót vorbește curent opt limbi și tăgăduește energic, că ar fi având riscai intențiuni rele. Schimbări în diplomația germană Berlin. 30.—Se zvonește că scriitorul militar german baronul von der Golz Pașa, membru al Camerei seniorilor, se va duce in toamnă la Constantinopol ca succesor al baronului Marschail, care va primi un important post de ambasador in apus. Malay Hafid stăpân peste Maroc Berlin. 30. — Ziarul «Vossische Zeitung» anunță din Tanger că intrarea lui Malay Hafidia Fez, care s’a făcut Dumineca trecută, a dat loc la o manifestație grandioasă «din partea populațiunea orașului și a triburilor de berberi. Entusiasmul era general. Mulay Hafid fi acum stăpânitorul legitim asupra întregului Maroc. Orașele de pe coaste s’ar recunoaște și ele imediat dacă n’ar fi oprite de frica vaselor de războiri franceze. Notele amenințătoare ale Angliei către Belgia Paris. 30.—Depeșă din Bruxelles : Lunea viitoare se vor publica aci și la Londra notele" diplomatice schimbate intre Belgia și Anglia, asupra anexarei Gangului de către Belgia. Se zice că de la convorbirea regelui Leopold cu împăratul Germaniei, la Wiesbaden, Anglia a trimis Belgiei niște note in ton amenințător, cari au pricinuit mare supărare la Bruxelles. Un alt incident în Camera italiană Roma, 30.—Chestiunea ridicată era în Cameră de deputatul Felissen t, asupra construirei unor că ferate strategice, a provocat un incident și in ședința de azi a Camerei. ’ Luzzatti a zis că, slavă Domnului, situația nu e așa de periculoasă incât să se facă sforțări disperate pentru salvarea Patriei. Fenssent strigă : — D-ta falsific! adevărul ! Agitație în sală. Guvernul nu primește propunerea lui Fenssent. Camera va vota neschimbat proiectul guvernului. Linia Dunărea-Adriatica Constantinopol, 30. — După information! din sorginte sârbească, acordul in chestiunea liniei Dunăre-Adriatica va fi semnat in curând. Vor participa grupul francez al băncei otomane cu 45 la sută .1 in capital, Italia cu 35. Rusia cu 15. Serbia cu 5 insulă din capital. (A. R.) Afacerea Samosului Constantinopole, 30. —Ambasada turcească din Atena spune că din 200 persoane care fugiseră din Samos in Grecia, jumătate s’au și intors in Samos, iar restul se pregătește a se întoarce in insulă. (A. B.). Constantinopol, 30.—Poarta desnainte știrea din Atena după care trupele turcești din Samos ar fi ucis femei și copii. Poarta spune că miniștrii puterilor la Atena au dat un răspuns negativ cererilor lui Sofulis.* Principele de Samos a primit marele cordon al ordinului Megidie in briliante. (A. R.) Degradare Toulon, 30.—Azi a avut loc degradarea ofițerului de marină Vimo acuzat de spionagii. Mulțimea a manifestat prin strigăte ostile. (A. R). Libertatea votului ° aris, 30. — Camera a adoptat cu 485 voturi contra 74, proiectul de lege asigurând o mai sinceră lbertate a votului. (A. R). Conflictul turco-persan Petersburg, 30. — «Ziarul Burse!» alia din izvor autorizat că din cauza agravărei conflictului de la fruntaria turco-persană și din cauza suspendarea lucrărilor comisiunei la Urmia, s’a hotărit la Teheran a se trimite o comisiune specială la Constantinopole spre a aplana conflictul. Misiunile engleză și rusă din Teheran susțin acest plan, fiind de părere că negocierile vor avea mai mare succes sub influența directă a ambasadorilor din Constantinopole. (A. B.) Congresul minerilor Paris. 3d.—Delegații străini la congresul internațional al minerilor au fost invitați la un banchet, de francezi. S-au ținut numeroase discursuri. Congresul a adoptat propunerile delegaților Franței și Angliei, tinzând la suprimarea războiului. Delegații austriaci s’au abținut zicând că chestiunea e decăderea unui congres politic iar nu un congres al minerilor. Congresul s’a închis după amiază. (A.R.) VIZITA REaÉLui AHalîEi la KEFÎA — Serviciul nostru telegrafe — Franța și întrevederea de la Reval Viena. 30 — Se anunță din Paris ziarului «Politische Gorrespond GIîZ'» în Q’Hjnrșiea tip, r^rp o parte din presa monarhistă o leagă de întrevederea de la Reval, e considerată de cercurile guvernamentale ca neîntemeiată. Cercurile politice informate știu că Anglia e departe de a hrăni intențiuni care să dea întrevedere de la Reval un caracter îngrijitor. In special circula o vorbă care ar fi fost auzită din gura însăși a regelui Eduard și care e de natură a liniști orice îngrijorări. Suveranul englez ar fi ziz anubis că ar dori ca Eeuropa să găsească un sistem care să facă pe viitor cu neputință orice act nesocotit de aventură. Chiar anglofobii cei mai îndârjiți trebue să recunoască in aceste vorbe ale regelui Eduard intențiunile sale pacinice. Și ei vor trebui să recunoască deasemenea că la Reval nu s’a petrecut nimic care ar putea păgubi pacea juntei, după cum nu s’a pus la cale nimic care să poată fi socotit ca un act îndreptat contra Germaniei. De aceea toate zvonurile puse în circulație în jurul întrevederei de la Reval, nu preocupă cercurile competente din Franța. Singurul lucru care reese din schimbul de păreri de la Reval, e că vechiul antagonism dintre Anglia și Rusia, a făcut loc unei înțelegeri amicale între cele două State. Și in Franța se consideră aceasta ca o nouă garanție de pace. Presa germană și întrevederea de la Reval Berlin, 30.—Ziarul «Koelnische Zeitung» publică un articol de fond asupra întrevedere! de la Reval in care spune următoarele- Regele Eduard se află acum in drum spre casă și se pune întrebarea ce aduce ei de la întâlnirea din Reval? In ultimele zile un curs murt de cerneală și ziariști au dat liber sbor fantezielor pentru închegarea a tot felul de combinațiuni. Una din aceste închegări a fost afirmațiunea că o nouă triplă alianță s'a fondat la Reval, cuprinzând pe Anglia, Franța și Rusia, și având scopul de a închide pe Germania din toate părțile și a o sili astfel la pace. Dacă se observă insă de aproape lucrurile, nimic nu s’a schimbat în situația politică prin întrevederea de la Rival. Că acel grup de francezi care susțineau politica lui Delcassé, au considerat acum momentul sosit pentru realizarea aspirațiilor lor, nu e nici decum indoios. E indoios însă dacă aceste aspirații găsesc ecou in propria lor țară și mai ales in alte țări. Deși între Germania și Franța oficială nu s-a încheiat nici un acord care să garanteze pacea, totuși importante straturi ale ambelor popoare si-au luat angajamentul de a lucra pentru înlăturarea oricăror cauze de conflict și aceasta e deja o serioasă garanție de pace. De altfel Germania, care de 40 de ani nu s’a gândit niciodată să întrebuințeze sabiea ascuțită decât doar pentru a se apăra de un atac, n’are nici acum aceste intențiuni și de aceea n’are nici motive de îngrijorare. Ea privește cu liniște in viitor. Regele Angliei și Țarul, zice ziarul, au avut ele astfel suficiente materii asupra cărora să se explice reciproc. Probabil centrul Asiei, unde ambele Puteri au interese atât de importante, precum și Macedonia, au fost obiectul convorbirilor de la Reval dintre cei doi suverani. Asupra acestei din urmă chestiuni mai ales trebuia să se ajungă la o înțelegere in urma căreia să se poată supune Europei un program definitiv de reforme pentru Macedonia. ’ E probabil iarăși că la această înțelegere s’a reușit a se ajunge Germania nu poate fi contrariată de aceasta cu atât mai mult cu cât ea n’are interese directe in Balcani. Germania va avea numai de examinat dacă măsurile propuse sunt de natură a aduce o îmbunătățire a situației din Macedonia și dacă ele nu ar putea pune în joc interesele Austro-Ungariei, de care Germania e legată printr-o hariță.Interview cu miniștri ruși asupra întrevederei de la Reval Paris, 30.— Corespondentul din Reval al ziarului «Le Macin» a avut convorbiri cu primul-ministru rus Stolypin și cu ministrul de externe Iswoisky. Stolypin a zis: «Baaza politicei noastre externe române alianța cu Franța;in cercul înțelegerilor noastre cordiale am reușit să atragem acum pe Anglia. Pe lăngă această prietenie, rămâne in picioare tradiționala noastră prietenie cu Germania, earn nu poate jigni pe nimeni. Ministrul de externe Iswolski a zis că înțelegerea cu Anglia pune capăt diferendelor ivite până acum intre cele două țări. Ea prezintă o garanție pentru pace. Iswolsky a spus apoi că Rusia se bucură de pe acum de vizita președintelui FalJières. Kiel. 30.—Yachtul «Victoria and Albert» a sosit azi după amiază și a fost salutat de vasele de război germane. Yahtul și 4 distrugătoare de torpile englezești au pătruns în canal, crucișătoarele engleze s’au înapoiat în Anglia ocolind capul Skagen. (A. R.). IN T/LMPL ABZ DZS CAFIT&LA Accident Un lucrător de la atelierul Belvedere a R. M. S., anume Grigore Ștefan care lucra era la o macara ce servea de a cobora marfa intr’o pivniță, făcând o mișcare greșită, a căzut din otej în pivniță și s’a rănit grav la obraz și corp. Societatea de salvare chemată în ajutor, a dat primele ajutoare rănitului, nuzindu-i marea emoregie ce se declarase la nas și gură. Gheorghe Ștefan a fost dus apoi, in stare încă foarte gravă, la spitalul Filantropia. Diverse otrăvire.— Copilul Ion Bicu in etate de 15 ani, calfă de croitor, domiciliat în str. Aurora ei, a băut cra 50 gr. de spirt denaturat cu intențiunea de a se sinucide. ..Salvarea“ i-a dat primele ajutoare scăpându-l de moarte. Cauza care a împins pe acest copil la sinucidere, ar fi persecuția. Escroc arestat.Poliția de siguranță a arestat era pe un cunoscut pungaș, care dându-se drept secretar în consiliul permanent de instrucțiune, a înșelat pe mai mulți invățători cari aveau procese luându-la diferite sume de bani sub pretext că îî va apăra în fața consiliului. Furturi.—O doamnă care venise era în piața Sf. Anton pentru a face cumpărături, anume Anica Niculescu, domiciliată în str. Văcărescu 11 No. 28, observând că i se furase de către un necunoscut portofelul în care avea o mare sumă de bani, se simți atât de rău, încât leșină. Dinsa a fost ridicată de către ambulanța sec. de Salvare și dusă acasă. Poliția este pe urmele hoțului. — Poliția de siguranță a primit era reclamațiunea din partea d-lui N. T. Acelinescu din calea Victoriei No. 95, că un ucenic din prăvălia d-sale anume Vasile Panaisescu a dispărut furându-i o mare sumă de bani și marfă. Hoțul e urmărit. Poliția de siguranță a mai primit reclamația că un anume Iosif Ionosai, fost sergent de stradă și funcționar la banca de Scont, a dispărut cu o bicicletă a d-lui N. Pravăț, funcționar la primăria Capitalei, care o luase bicicleta s’o încerce sub motivul că vrea s’o cumpere. Poliția il urmărește. Soldat evadat.—Soldatul Stan Ion din reg. 10 roșiori, a evadat erî din închisoarea militară. Poliția s’a pus în urmărirea lui. Soldat evadat.—Soldatul Stan Ion din reg. 10 roșiori, a evadat erî din închisoarea militară. Poliția s’a pus în urmărirea lui. ♦ Delegațiunea marilor proprietari din Ilfov însărcinată sâ intervină pe lângă consiliul superior al agriculturei ca să revină asupra tabloului prețurilori muncilor agricole publicate în «Monitorul Oficial» a fost primită aseară de consiliu. D. G. Baglat, membru al consiliului a declarat că nu se mai poate reveni, anul acesta, asupra tabloului publicat. Delegațiunea va convoca pe proprietari la o consfătuire pentru a comunica rezultatul demersurilor făcute. O crimă fioroasă Poliția Capitalei a fost aseară anunțată telegrafic despre o fioroasă crimă petrecută de mai multe zile in satul Ragaz Ceiuș, cătuna Tehterin (Constanța) și descoperită abia d. La marginea acestuî sat, intr’un zăvoiil s'a descoperit cadavrul desfigurat și oribil mutilat al unui om, in virstă ca de vre-o 35—40 ani. Cadavrul se află in întregime în stare de putrefacție, iar parte din membrele lui erau sfâșiate de câini, și alte animale. Era îngropat la o adâncime de numai 30 cm. Atât de oribil desigrat era acest cadavru încât autoritățile locale nu au putut stabili încă cu precizie, indentitatea lui. Totuși, din cercetările făcute există certitudinea că a fost comisă crima aceasta fioroasă, de către doi bulgari, cari, după toate indiciile s’ar afla pripășiți în București. Din unele indicii descoperite până acum, din cercetările făcute, ar reuși că această crimă ar fi un asasinat politic, și că asasinii precum am spus, sunt bulgari ce au avut, ca liniă numai răzbunarea, iar nu și furtul. Golul cadavrului era aproape în întregime despicat de trunchiu. Asasinatul se bănuiește a fi fost comis acum două săptămâni. Cadavrul mai purta un păr lung, negru. Poliția din București a făcut aseară mai multe descinderi și urmăriri cari insă nu au dus la ținta așteptată. Astăzi se va continua cu urmăririle. Rep. -----■iimmHMW'MrWt- 9 -V* zw*,»**----------- Liars lari ds injuisrii D-na Didina Popescu din str. 1.3 Septembrie No. 44 s’a plâns poliției Capitalei că i s’au furat dintr’un garderob, mai multe Bijuterii de valoare și o brățară de aur de care erau atârnate monede de aur jubilare in valoare de 500 lei. D-na Didina Popescu locuește ca cameră mobilată la d-na Roza Zntzingen, fosta cântăreață de șantan. Poliția a luat era interogatorul atât proprietăresei cât și celorlalțî chiriași. Deoarece însă în ziua dispariției bijuteriilor, un ofițer fusese in vizita d-nei Popescu, parchetul militar anchetează împreună cu autoritățile polițienești. Uep. PARÜIL OTETHERANU COMPANIA LYRICA ROMANA Conducerea : C. Geizovin Astă-seara Sâmbătă, 31 Maiu 1908 " DESCHIDEREA 8TA0U FABHESVL vmm WALS (Ein walzerbraum) Operetă in 3 acte de Felix Dorman și Leopold Ja Subsohn. Tradusă de d. P. Gusty. Muzica de Oscar Straus. Biletele la „Galeria de Muzică“ (lângă Capșa). In caz de ploae biletele sunt valabile a doua zi. OPSE-BTA Român^si Asociația artiștilor lirici — Amâzî, Sâmbătă, 31 Main — SUCCES KJESAVENSIT ! ‘ Pentru a doua oară — mM Mare succes ! Mare succes! Cuple‘1« noi originale COSTUMS QRVSIîMIdS VISHEZE Decoruri noi de pictorul Cener Biletele la Magazinul Conservatorului Noua Grădină a Teatrului PATRÉ-FRI4RE8-PAS* 1S pe bulevardul Elisabeths, vis a-vis de Café .Boulevard Sâmbătă, 31 Maiu 1908,9 ore seara Iîci»recutaIie grimnoasa Program Schimbat. Tablouri noui. Seria 4-a: De remarcat : Duc! cu Dinantiul.—Statuia și Bețivul Reprezentațiile noastre Cinematografice vor urma regulat in fiecare seară. _______ 'IKWYEW Bilis Sărata » Mostracre De la 1 Iunie—1 Iulie, începe prima serie de Băi cu preț redus. Casă, masă și baie pentru o persoană Lcî 8 pe zi. 2215 Direcțiunea. 08 alm 6.400 arbori esență Ulm» recomandabile pentru i <m:«■ motele, căpățâni de roți ele. Urmeie umite arborilor variază între 4 și 7 metri lungime și intre 0.40 și 0.90 circumferența grosimea. Amatorii se vor adresa d-lui R. C. Dimopol. Bulevardul Viitorului No. 121, Buzău, 2216 . Inconsolabilii: Elena I. Pleșoianu, soție; Dimitrie I. Pleșoianu, Petre I. Pleșoianu, Traian I. Pleșoianu, fii: Elena Căpitan Luca, Ecaterina St. Vernescu, fiice ; Lt. C. Vernescu, ginere ; Julietta P. Pleșoianu, noră; Polixenia Râmniceanu, Ana Alexandrescu, surori; Dr. Dimitrie și Sofia Popp, Căpitan Alex. Popp, Gheorghe și Sultana Poenaru, Alex. Alexandrescu, Verginia I. Popp ,și Iosefina M. Bădulescu, cumnați și cumnate; Cleopatra Pleșoianu, mătușă ; LI. M. Pleșoianu, A. D. Pleșoianu, Dimitrie, I Sofia și Nicu Al. Luca, Ecaterina și I George C. Vernescu, Lyla P. Pleșoin t .Urono-"« „íP» .... jJ. , vimiliile: St. Ertescu, V. Georgescu, Alex. Oprescu și C. Jiteanu, au durerea are face cunoscut încetarea din viață a preaiubitului lor ban §. Fisșsianu Fost consilier de Curte de apel, Consilier comunal și județean, Membru in consiliul de disciplină al baroului avocaților, avocat, etc. etc. încetat din viață in ziua de 30 Maiu 1908, orele 1 p. m., și vă roagă să bine-voiți a asista la ceremonia funebră, care va avea loc azi Sâmbătă 31 Maiu 1903, orele 4 p. m., la locuința defunctului, de unde cortegiul va porni la cimitirul Dumbrava. , Persoanele cari din eroare n’aă , primit invitațiuni speciale, sunt rugate a considera aceasta ca atare. Buzău. 1908 1 ISSI SSSÎSSSS > r^iSfâ ®^Bs^mE$si EBHrona lOlrtl de Metilcinăl I 32repti literaturi, «sic. H FRANGEZE și GERMANE îns 2098 1 SATE SUMANI | i JpRKTUm de PAHISI TF'orii izssisS. ; SMMM Min ■ § BUCUREȘTI |:î 5, Sti CUZ V-VOI»Â‘ 34| I Cataloage france la cerere | émamm M mmssai m ESSEm Ba ' SJ ß!JüTEfll FINE35 , Pentra Lissopsis, Kuups etc. Mare asortiment : Cercei, inele, , broși cu briliante, diamante, rubine, safire, etc. Lanțuri ceasoar [nice, verighete, argintărie, serviciu de masă, centu, fructiere, etc., mo idele noui, cu prețuri convenabile. Cumpăr aur, argint, briliante, diamante, smarande, perle, monede antici. Plătesc prețurile cele mai mari. La cerere trimitem la domiciliu și în provincie. CONST. eliSTANTIESCU 24. CALEA VICTORIEI, 24 vis-a-vis de Politie 1583 Bsefarul Vlădoiana Merite șef al consululutmilor de la S;>Valîii de Copii Str. Vasile Lascăr (fostă Teilor) No. 73 — Telefon 16/28 — Consult a Hunt de la ora 2—3 p.m. 2113 ' ______ DR. V. OPRESCU Fast timpus 4 In! media secundar la Spitalul Colțea Giiniea tobelor de PIESE SIFILITICE — MUTAT — la Strada Sfinții Constantin, 13 (lângă Giulmegiu) Consultati> mi. de la 6—7 p.m. 2188 |0r. plin. Emil Lempart | > Dentist de la Facultatea din Berlin ? i Strada Doamnei 2 < I —Colț ca Calea Victoriei— | far« A TUIT se scoate DIXTI fără durere la ori-ce ora din zi, în Cabinutui IEDICO DENTAR Strada Sft. George IM o ft IVo. *3 (Intrare prin strada Culei) 2230 IKBgSBag,35aSft gMBME SI Boaiele secrete, neputință Se vindecă după cele mai nouă metode, radical fără durere și împedicare, după experiență de 32 ani de pedialitate în boli lumești XDr. THOE3 No. 1, Strada Barbu Catargiu Intrarea numai prin str. Stî Voevozî Consult. 10—3 si S—9 seara 2063 _________ DOCTOR IA MI.SKCl.VV MS IOSEFISTIM Chirurg Dentist din Paris Extragerea si Plombarea. Punerea da Dinți artificial, foaia fără durere Calea Victoriei 60 (Piața Teatrului) 2039 „POLIOLItica FORTUNA“ 9, Str. General Florescu, 9 (în dosul gradinei Sf. Gheorghe) Vindecarea radicală, repede și sigură a Îcoalelor secrete (lume și în Consultațiune de la 8 dim. la 8 sear 2043 __ _ Br« GAIăEilii de la facultatea din Paris )g Soaie INTERNE și de STOMAC ! Instalațiune compleetă prin tratamentul I SOAIELOR SECRETEI Str. Doamnei 1, Telefon 4/55 | Palatul Sifon Corna : 2—4 și 7—8 p. m. H li! Ml «.’UÎVOSCUTU. J A. 2 S.MASCH. SHTV FIST S’A. >ZCUT.A.71 în piața TEATRULUI NAȚIONAL alături cu Fotografia Mandy (Strada famnuncimn ÎYo. 0j Executâ DANTURA de tot felul, după sistemele cele mai noui si IN TOCMAI CELOR NATURALI Plombajiî: Aur, Emaliî, Porțelan și altele perfecționate și sistematice. Coroane, dinți fără placa și cu șiruri de aur cel mai superior, etc.., etc. Scoaterea dinților fără nici o duress.