Universul, septembrie 1908 (Anul 26, nr. 240-269)
1908-09-01 / nr. 240
Azi Dumineca a apărut No. 37 din „Universul Literar“ Se vinde cu 5 bani in toată țara J&Sayf Safîci, nioml Saltă» al Marocului Brewnesg« ** Calendar pe anul 1008 Ortodor Duminică. 31 August. ~1 Brâul Maicii Domnului Catolic Duminica, 43 Septembrie. — Theophil Răsar, soarelui 5.58. Apusul 6.29 «Universal» sive; următoarele linii telefonice: Administrația. ..... 6/62 Redacția ........ 42/88 Comunicări cu străinătatea . 20/56 ——...—.-Ji*,.fc .......si București, Si August In călătoria.. pe care a făcut-o ▼ara aceasta, primul nostru ministru, d. D. Sturdza, a avut Întrevederi cu conducătorii poeticei din Austro-Ungariei, Rusia, Franțși și Germania. E lesne de înțeles că în aceste importante întrevederi a trebuit să fie vorba de situațiunea creată prin marile evenimente ce s’au săvârșit în lunile din urmă și cari au schimbat în mod simțitor cursul politicei internaționale. Primul nostru ministru a căutat fără îndoială să-și dea seamă de întsubirea ce această schimbare o poate exercita asupra politicei țării noastre. Din intervievul pe care d. Sturdza l-a acordat la Norderney unui ziarist vienez — interview pe care «Universul» a fost cel dintâi a-l aduce publicului românesc—s’a putut vedea că impresiunea dobândită de primul nostru ministru a fost bună și liniștitoare. «Barometrul nu arată acum, a zis d-sa — nici un semn de furtună». Declarațiunile făcute de d.f prim-ministru corespondentuui lui «Neue freie Presse» privesc mai întâi, cum și era natural, schimbările din Turcia și înrâurirea lor asupra intereselor noastre, atât din punctul de vedere al conaționalilor noștri din Macedonia cât și din acela al legăturilor României cu imperiul otoman. Românii-macedoneni fiind un element de ordine și bogăție, este în interesul Turciei să-i sprijinească și să le dea putință unei desvoltări normale; un regim turcesc drept și strigt constituțional va înlătura greutățile și nemulțumirile de până acum—și altceva nici nu cer Aromânii. In ce privește legăturile dintre regatul nostru și imperiul otoman, d. prim ministru Sturza a spus că se așteaptă de la Turcia" modernizată o sporire a traficului între România și Turcia și mari foloase pentru țara noastră. «Am dori cu deosebire, a zis d-sa, ca să circule de mai multe ori vapoarele între Constanța și Constantinopole, adică un loc de două ori, pe săptămână, vapoarele să circule zilnic între cele două orașe». Realizarea acestei dorințe ar avea desigur cele mai bune urmări pentru desvoltarea relațiunilor comerciale dintre România și Turcia, spre marele folos al amânduror țărilor. Un alt punct însemnat în infervierul d-lui prim-ministru, e acela privitor la tratatul de comerț dintre România și Austro-Ungaria, în vederea căruia vor încetin ■ în curând negocierile întrerupte. D. Sturdza a constatat că în ambele părți exsistă cele mai bune intențiuni de a se ajunge la o bună învoială și a exprimat credința că greutățile va fi învinse. Cititorii noștri sunt destul de documentați asupra acestei chestiuni, de care ne-am ocupat chiar și mai zilele trecute, așa că nu e nevoe să stăruim. D. prim-ministru n’a neglijat să vorbească și de chestia noastră agrară, afirmând încă odată că trebue nesărat să facem puternică și independentă țărănimea română. «Chestiunea agrară e pentru noi o chestie națională prin escelență, a zis d-sa. Ea are o influență decisivă asupra desvoltarii armatei noastre». In sfârșit de prim-ministru Sturdza a relevat meritele neperitoare pe cari și le-a câștigat in fața țării iubitul nostru Suveran, merite pe cari tot poporul le cunoaște și pentru cari poartă adâncă recunoștință și venerațiune Regelui, urandu-i încă mulți ani de domnie. POLITICA EXTERNA Situația în Maroc Situația în Mț M aroc a suferit o schimbare radicală. Abdul Azis a fost bătut de Musat Nsăid. Medala lui a fost pusă pe fugă și marocanii au proclamat pretutindeni ca sultan pe Mujicii Nafid. Triumful lui înseamnă triumful mișcarei xenofobe. Obosit de dominațiunile streine și a nemiat de progresele lor, Marocul s-a hotărit între bună zi să lupte împotriva invasiunei europene și să se mântuiască prin propriile sale puteri. Atunci îîfurat" Ha'fid s-a ridicat in contra fratelui său, și a întreprins resboiul sacru care ""După numeroase și lungi peripeții "s’a sfârșit prin isbanda de astăzi. Pe noi ne bucură, triumful cauzei hafidiene pentru două cuvinte:•întâi pentru că este întotdeauna îmbucurător să veai un Stat mic reușind să se ridice din decadența lui și al douilea fiindcă nu e rău ca marile Puteri cari în lăcomia lor tind să cotropească toate, să primească din clină în când și câte o lecție meritată. Dar înțelegem foarte bine că marile Puteri cari au interese comerciale de apărat în Maroc, care au făcut acolo sacrificii bănești, cari au expus viața soldaților lor și cari de atâția ani își ocupă diplomația ca afacerile mamcane să fie alarmate de izbânda lui Mulay-Hafid și să refuze de a-l recunoaște ca Sultan al Marocului fără să obține de la ei anume asigurări și anume garanții. Puterile care au iscălit actul de la Aigersiras nici nu pot să fie consecințe cu ele însăși dacă nu cer lui Malaî Hafid să recunoască măcar aceest act. Orice altă atitudine ar fi din partea lor nu numai nelogică dar și imprudentă. De aceia lumea a găsit foarte natural ca Franța și Spania adică Statele cele mai direct amestecate în afacerile marocane, să se fi pus pe acetet teren. Tot pentru aceleași cuvinte celelalte Puteri au aprobat punctul de vedere al Spaniei ai al Franței și in line tot pentru aceste motive a părut tuturor foarte straniu că s’a grăbit să recunoască pe Mulay Hafi i fără să ceară de la el nici o garanție., Această atitudine a Germaniei merită de altminteri luarea noastră aminte in multe privințe. Ea dovedtesce încă odată cu claritate nepotrivirea ce există intre Germania și toate cele i’aita Puteri Europene. Pe "când toți sunt hotărîțî să urmeze în Maroc aceiași politică "și pe când între toți se manifesta ază o perfectă solidaritate Germania singură face o notă discordantă. Pe de altă parte devine evident acum că Germania a suff crat in Maroc spre tulburarea armoniei europene. Mai mult, recunoașterea aceasta prematură a lui Musai Hafid ne mârttuește să credem că nu erau cu desăvîrșire lipsite de temei bâniielite ce de mult circula că Germania susține jos Musai Hafid și că lucrează pe ascuns în contra actului de la Algesiras pe care îl subscrisese. Noi desaprobăm de opotrivă, precum am spus’o mai sus, toate ..tendințele cuceritoare ale Puterilor europene asupra Marocului și ne este simpatică ori și ce manifestațiune naționalistă din Maroc care urmărește scăparea de cotropirile sau de’ ocupațiunile străine. Dar dacă e vorba ca să fie exersată în Maroc o acțiune europeană preferim de o mie de ori acțiunea Europei întregi acțiunei isolate a Germaniei. In primul rând fiindcă acțiunea Europei întregi nu va fi niciodată atât de primejdioasă ca acțiunea unei Puteri isolate căci între diferitele Puteri vor exista patri neînțelegeri de care Marocul va putea să profite. In al doilea r rând fiindcă acțiunea Europei întregi se va mărgini la o "supremație economică sau politică nu ,se va putea însă nici odată transforma intr’o ocupațiune, ocupațiunile prin natură lor neputând fi ’colective. Afară de aceasta orice ocupațiune ar fi mai bună decât ți o ocupațiune germană căci pentru toate "Puterile care ar putea să-i ocupe Marocul n’ar fi decât un fn mijloc de înavuțire, pe când,pentru Germania ei are un instrument de provocare. 11 Stabiliți la intrarea Mediteranei. Germanii în megalomania lor ar vrea să dicteze sume întregi și să aibă comerțul internațional la discreția lor. Ori lumea nu a luptat un veac și mai bine pentru a scăpa de provocările supremației maritime a stăpânilor Gibraltarului pentru a cădea acum când in fine a ajuns la acest rezultat, sub epitropia arogantă și provocatoare a germanilor. Și cum să nu fie lumea adânc decepționată și tot deodată cam enervată, când vede că pa când toate se strâduesc eu atâta râvnă și cu atâta sinceritate ,fă asigure pacea internațională. Germania ia sistematic atitudini ce zădărnicesc munca și sforțările lor. Știm că la Strasburg, mai zilele trecute Wilhelm al II-lea a rostit un discurs foarte pacific. Dar ce folos, dacă între cuvintele și între faptele lui există asemeni nepotriviri. Mai bine ar fi ținut un limbagiu războinic decât să pue Europa în situația de a se întreba daca nu cupa va Wilhelm ii vorbește astfel pentru a ascunde mai bine adevăratele sale tendințe. Or cum ar fi când privesce toate acestea și când vede la ce conflicte Marocul expune astăzi marele Puteri, Musat' Hafid trebue să petreacă în fundul lagărului său câteva momente plăcute. El trebue să resimtă nu numai o legitimă bucurie dar trebue să aibă pen tru Europa și un simțământ cifc dispruit plin de ironia. SCRISOARE 01 AMERICA (Görespwident part a ziarului «Universul») San-Francisco (California) 10 August S’a spus fii Amefirea banii sunt pe drum ln adevăr sunt, și sunt foarte mulți, dar nu pe drum, și trebue să fii aici ca să te convingi unde sunt și cum se fac. E foarte drept că plățile in general sunt'iiiu!Vi»ai mari ca în România și deși chiltuelile sunt comperativ mai mari, totuși răniltee un profit, care întrece cu mult pe acel care l-ar avea cineva in țară. Rezultatul crizei, financiare Insă din anul tracut, a avut și are încă consecință deplorabile. Condițiunile de lucru sunt actualmente cât se poate de proaste, ceasta datorându-se închiderilor de fabrici, cari au licențiat sute de mii de oameni, unele dând faliment cu totul, altele încetând lucrul temporal. Deși câteva s’au redeschis acum în urmă, lucrează însă cu jumătate timpul și au reprimit numai o mică parte din vechii lucrători. Traiul da altfel, nu numai că nu s’a scumpit, dar în multe părți s’a ciuipit simțitor din această cauză. Țin să explic aici, că condițiunea rea de lucru nu constă în faptul că s'ar fi micșorat plățile. Nu, căci aceasta se întâmplă foarte rar aici și în cele mai multe cazuri, astfel de încercări din partea patronilor, dar foc la greve și conflictele cele mai sângeroase, dat fiind perfecta organizațiune a lucrătorilor din America. De rândul acesta chiar, cu toată criza, nu s'a scăzut însă nici un han din plățile regulate și cari în general se fixează de uniunile lucrătorilor, dar nefiind de lucru, fabricile licențiază oamenii, ori le dă de lucru atâtea ore pe zi, pentru care deși primesc plata obicinuită, în realitate însă, nu au nici jumătate din ce făceau înainte. Greutatea așa dar, se poate vedea, constă numai in a găsi de lucru, și aceasta „Full tune“, pe de altă parte ținând socoteală de miile de lucrători vechi, cari sunt rechemați în ordine, pe măsură ce se ivește de lucru, e lesne de închipuit, șansa ce ar avea-o un nou sosit. E greu de prevăzut când se va îndrepta situația. De obicei, în fiecare an când au loc alegerile presidențiale se întâmplă aceeași stare de lucruri. Capitaliștii cei mari, ținându-se în rezervă și neîncepând lucrări noui, până nu se termină alegerile, criza e neevitabiă, și numai când se limpezește situațiunea, capitalurile încep din nou să circule pe piață, reînsuflețind totul. Cum însă anul acesta, condițiunile fiind cu totul diferite, deși la toamnă au loc alegerile presidențial, dat fiind însă criza care a început cu mult mai nainte de timpul obicinuit și din motive întru câtva diferite, contribuind mult la aceasta și marea aglomerațiune de producțiuni din anii trecuți, e greu de prevăzut ce ne va aduce anul viitor. Lucru stabilit e însă, că condițiunile actuale sunt mult mai grele ca în trecut și oricât de optimist ar fi cineva, e greu să se pronunțe cu siguranță. Din următoarea statistică oficială, publicată azi de către Biuroul de emigrări și naturalizațiune din Washington, cineva își poate face o idee de colosala scădere în venirea lucrătorilor în America, și trebue să ținem socoteală de sutele de mii, plecați in Europa la începutul crizei, si în cursul anului present. Intrați in luna Iulie 1007 : 97.132 „ „ 1908 : 27.570 ,, intervalul de 6 luni de la 1 lan.lul.1907: 786.667 Idem, idem 1908: 193.906 De aci se poate constata o scădere de 72 la sută pentru ,luna Iulie și de 75 la sută pentru intervalul de 6 luni. Respinși din diferite motive în 1907 6229 și în 1908 3498, adică o descreștere de 44 la sută. Contingentul cel mai mare de emigranți îl formează în primul rând Rusia, urmată apoi de Italia și Japonia. Zi Acum, când mai mult sau mai puțin am văzut cum stau condițiunile lucrătorilor și șansele ce le-ar avea noii sosiți, să ne ocupăm și de acei ce vin aici cu visuri de milioane. Te surprinde când citești sau iurî pe câte cineva povestind despre minunile și milioanele din America. Câte unul, mai curagios—dacie, să-l numim astfel — pleacă din țara lui și vine aici pătruns de ideea : „De ce nu a-și reuși și eu acolo unde mulți poate mai proști decât mine, au făcut averi“ și în adevăr vin aici unde intrând in vârtejul vieței americane, nu trece mult până se convinge, că e mult de la vis la realitate. Resultatul nu e atât de dureros pentru unul care vine cu gândul de a’șî procoga aici o existență maîjprofitabilă —l ucide cum mai ueoat S—* și agonisind câțiva dolari să se întoarcă în țară, sau pentru unul circ din diferite motive găsește, sau mai bine zis găsea o scăpare pe pământul american, căci la urma urmai, prin economie se pot strânge puțini bani,și acel puțin pare destul unuia care nu s’a așteptat la mai mult. Dar pentru acei cari visul de milioane i-au făcut să piardă nu numai nimnnl ce ar fi putut agonisi, dar și timpul, realitatea ÎI întristează cu totul și se întorc în țară mult mai desamăgiți decât cei d’intuiti. Un singur lucru însă câștigă aceștia din urmă : „experiența“,care de multe ori, bine întrebuințată și cu metodele pe care în adevăr numai America și americanul le posedă, reușește în țara lui, deși poate pa un plan mai mic, să’și realiseze visul, căci , Experience, is the best teacher“. Se fac în adevăr averi, milioane ’ chiar, și de multe ori într’un timp mult mai scurt decât s’ar aștepta cineva, aceasta însă numai prin comerciu ori vr’a întreprindere oarecare. * Să stabilim acum și perspectiva ce are cineva din acest punct de vedere. E lucru știut că : „Banii se fac cu bani“ și ca atare ,nu poți începe ceva cu nimic“. Admițând iata că ai de ajuns ca să începi ceva nie, care e resultatul ? lntr’o afacere mică, profitul e la fel, din cauza cheltuelilor, resultatul visă e că de multe ori, venitul net e egal, dacă nu mai mic chiar, decât al unui meseriaș, cari aici câștigă între 1 și 15 dolari pe zi uneori chiar mai mult, întreprinderile mari industriale ari comerciale, singurele caii conduc la milioane, se formează de către companii și ca atare, pe lângă capital, o nevoe de limbă, cunoștințe financiare, experiență, etc., etc. Natural, sunt și întreprinderi mari conduse de câte o singură persoana, acestaa sută sunt înființate cu zeci de ani în urmă, când condițiunile nu se potrivesc cu cele de azi și acum fiiic solid stabilite, nu se mai tem de concurența capitalurilor mari și trusturilor, principalul și de multe ori singurul lucru care distruge întrreprinderile nouă. Sunt în adevăr profitabile localurile de băuturi spirtoase „Barroom“ cum și farmaciile „Drug stare“ și una și alta însă ca să le poți deschide, trebue să fii cetățean american, căci deși le poți conduce legal, având licența pe numele altuia, resultatul însă, pentru cel cu banii, e mai întotdeauna trist și sunt chiar câțiva români care deși suspinând, dar vă pot convinge despre aceasta. Printre afaceri bune se mai pot număra ex.: Hoteluri, restaurante, băcănii „Grocery ”“, cofetării „Gandy store“, etc., etc”, toate insă depind de șansă. In general, nu numai aici în America, dar oriunde, afacerile mici nu rentează,—cel puțin la început. Apropos ! Minele de aur. Da, să vă spun ceva și în această privință. Sunt destule și mai cu seamă în Alaska, Nevada și California, dar!... Chiar dacă după foarte multe încercări , .Prospecti1 și bani chetuiți, descoperi o localitate „Claimi“ unde sunt semne de aur și admițând că ai reușit să o cumperi, fie de la Stat, fie de la vre-un particular, n’ai cumpărat decât mâța ’n sac, căci nici odată nu poți ști ce conține, pâcâ n’ai început să o lucrezi. Admițând cum am spus că am reușit s’o cumperi, dacă e la vr’un particular, fii sigur că nu’să vinde el milioane de aur pentru câțiva dolari și că a avut el grija d’a se convinge ce conține proprietatea lui, iar ceea ce din întâmplare am găsit, nu e decât aceea ce el a bine-voit să’țî pună în cale, ca să se scape de un pământ fără nici o valoare. Dacă e de la Stat, cum țe obiceiu se întâmplă în Alaska, — de altfel, chiar aci în California ori Nevada,— dar de alt bucluc. In primul rând îți trebue bani,pentru cumpăratul localităței, analiză — căci de multe ori chiar dând de aur, cantitatea fiind atât de mică la tonă, e de prisos a încerca să lucrezi, căci ar fi o muncă și cheltuială în zadar— vine apoi plata minerilor, 7-8-10 și chiar 30 de dolari pe zi în Alaska, lucrătorilor, mașinăriilor ,,baning“ pentru spălat nisipul la Placermine și Stamp mill pentru sfărâmatul pietrei la Quartz mine în sfârșit o mie de alte lucruri, pentru care mi-ar trebui un volum întreg ca să le explic. Dacă în adevăr mina promite a fi de valoare și ai mijloacele de a lucra, companiile de milionari, în cari probează—și aceasta din nenorocire, de cele mai multe ori — cum că ei au posedat terenul mai nainte, îți ia totul. Dacă n’ai bani și te adresezi lor s’o lucreze, în schimbul unei cantități de aur la sută, risci să te alegi cu msic. De altfel cred că din partea minelor de aur, nu prea e mare pericol BiäicarS și scoli era un ás posturi maJîvățâna. restul Pe ziua da 1 Octombrie au fost ridicate de la 65 la 90 lei următoarele posturi: posturile Ii din corn. Boțești (Prahova); din Slătioara (Vâlcea); Crețeni (Vâlcea) ; Letea Com. Maria (Bacău); Gârceni-Pungești (Vasluiu); Garoni- Tomești (Iași); și posturile I din Negoești-Bogdană (Bacău) și Frăgetu (Dâmbovița). Tot pe ziua de 1 Octombre s’au scăzut de la 90 la 15 lei, următoarele posturi : posturile I din com. Fulga-de-Jos (Prahova); Rămești- de Horez (Vâlcea); Toroești (Iași); posturile II din Buhori (Bacău) ; Lucăești (Bacău); Armășoaia (Vaslui) și postul III din Leordenî (Muscel). I. [31. 1». Xmmormfintarea S*rteț8hsî Bi». SSSmü Eterasi (Prin telegraf de la coresp. nostru special) Iași, 30 .August După cum anunțat astăzi, Sâmbătă, 30 August, s’a făcut înmormântarea prințului Dim. Mihail Sturdza, fiul fostului domnitor al Moldovei Mihail Sturdza. Prir s-a văzut în Iași o ceremonie funerară mai impunătoare ca aceasta. Toate străzile, începând de la gară și până la bariera Abatorului, erau îndoliate prin sute de steaguri negre, așezate din distanță în distanță. Atât la gară cât și de străzile principale e o enormă afluență de lume. Rămășițele pământești ale defunctului au fost aduse în gara Iași, într-un vagon special, aseară la orele 11, fiind primite de membri familiei și de personalul administrativ superior al casei princiara. După o ultimă dispoziție, s’a așezat un catafalc pe peron»găreî. La orele 9 luna, dimineața s’a făcut un mic serviciu divin în prezența familiei și a întregului clîtf Convoiul a plecat din stațiune în ordinea următoare : Toți preoții locali, Mitropolitul Moldovei și arhiereii, ofițerii cu decorațiile, un car cu coroane; urmează carul funebru, cordoanele fiind ținute de dr. colonel Thiron, maiorul Nedelcu, d-rul Sava și căpitanul Bănciulescu. Urmează după aceea familia defunctului, personalul casei Sturdza, țăranii de pe moșiile Țuțora, Probota, Păușești, Tisești și Holboca. Onorurile militare sânt date de întregul, reg. 13 și escadronul de jandarmi căilări, comandate de lnaot.-colonel Col Leteanu. Ordinea e menținută de compania jandarmilor pedeștri. La ora 10 sula. convoiul ajunge in piața"Unirei, unde" staționează o mare mulțime. Cortegiul se îndreaptă prin străzile Arcul, Golia, Albă, Tatărași, Bulgară și Cuza-Vodă până la bariera Abatoriului unde corul mitropolitan intonează imnul «Mergi spre cer». Armata se întoarce în oraș iar convoiul întreg se îndreaptă spre moșia Cilibia, în trăsuri de piață reținute în acest scop. »■; r * * , Prin marea mulțime de sume care formează cortegiul, remarc pe principele și principesa Mihail Sturza, principele Grig. Stuna cu copiii, contele și contesa de San Esteban de Canongo cu fiica lor, familiile Mihail Sturza, Constantin Sturza, Gordacoff, Ghica, precum și toți membri familiei defunctului. De asemenea remarc nenumărați cetățeni fruntași, etc. * După o cale de 5 ceasuri, cortegiul intră la 4 pe moșia Cilibiu,proprietatea defunctului, care e de asemeni îndoliată cu nenumărate drapele. Toți țăranii de pe moșie și împrejurimi asistă la înmormîntare. Sicriul a fost așezat pe un catafalc în fața bisericei. Prohodul a fost oficiat de I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei, însoțit de toți preoții din Iași. Răspunsurile au fost date de către clerul mitropolitan. Apoi sicriul a fost scoborât în cavoul familiei. S’au depus numeroase coroane. Apoi s’a dat o masă țăranilor de față. Iliercaiuc, pentru noi românii, de oarece nu sunt foarte numeroși acei cari s'au întors în țară cu titlul. Proprietar de mine de aur în California, ori mai știă și eu unde ! !... In America, ca să mai poți face ceva—și prin aceasta înțeleg avere— in ziua de azi nu a mai rămas decât să ai noroc. Nici aceasta însă mi ar folosi la nimic, dacă nu ar fi ajutat de o mulțime de calități, — cari la dreptul ‘vorbind—cam greu le poți întruni la un loc. Limba engleză, principalul lucru și care e absolut necesară, nu numai pentru milioane, dar de multe ori chiar pentru pâinea de toate zilele, chai dacă ai fi cel mai bun meseriaș din lume, inteligență, muncă neobosită, spirit de prevedere și ecoonomie. Iată cum ce ți-ar trebui să ai de capital, înainte de a veni în America cu speranțe de milioane. Dacă te bizui pe toate aceste calități, te poți aventura și ajutat cum am mai zis de noroc, poate vei face ceva, de unde nu, vei intra și rămâne la numărul milioanelor cari au rămas cu visul. Cofistar.Jin G. Frafigbos’.a 1456 Harison sir. San Francisco-California Britais la Tareia — Serviciul nostru telegrafic — O numire a turcilor neagreată de populația din Beyruth Constantinopol. 30. — Numirea fostului valiu din arhipelag, Nazim-pașa, ca valiu la Bayruth face o rea impresie deoarece este încă vie amintirea purtării brutale a acestuia cu ocazia masacrării armenilor la Miioto în anul 1895-96. Pe atunci Niazim-pașa era ministru al poliției. Poarta prevăzând manifestațiuni ostile contra noului guvernator din Beyruth, a dat ordin comandantului orașului să reprime cu armele orice demonstrație. Medalia libertății Constantinopol, 30. — Sultanul are de gând să ordone a se bate o medalie a libertatei, întocmai ca aceea bătută cu ocazia imparatului Germaniei la Constantinopol. Se zice că sultanul va trimite această medalie prin ambasade speciale, tuturor suveranilor din Europa. Join €olo de hotare — <Srota <ie_la Acelsb erg Trenul care pleacă dimineața din Fiume, n’are legătură directă cu Veneția , trebue să te dai jos la stația San Peter, unde aștepți vre-o patru ceasuri expresul următor. Cine n’a vizat cochetul oraș Fiume, marele cort al Ungariei, bine’nțeles , că profită de cele cîteva ore libere, ca să-l cutreere. Fiind-că am locuit înfrînsul în nenumărate rînduri, priveliștea unui sat austriac mă atrage mai mult. Și iată-mă în vagon pentru San- Pitter. Mă însoțește amicul meu, sculptorul X... (e așa de modest că nu vrea să’l dau la gazetă) pe care l’am întîlnit întîmplător în o stație. Tot întâmplarea face să ne schimbăm ținta . — Nu-i nimic interesant de văzut la San-Peter, ne spune ..Herr- Wilhelm Lebenhardt, — Vertreter der Firma Em. Altschul. Prag — cum citim pe carta de vizită prezentată. Dacă vreți să vedeți ceva frumos, însoțiți-mă la Adelsberg. Grota de acolo e o adevărată minune. Aveți tot timpul să vă întoarceți și să prindeți tronul de Veneția. Pe mine,la haimanale, din două vorbe m’am prins. Ca să fac pe un artist să mă însoțească la o minune de frumusețe, nu-i greu. Și iată-ne la stația Adelsberg, împreună cu „Herr“ Wilhelm Lebenhardt, care la braț, cu scumpa-i jumătate, profită de prima zi a liniei de miere. („Mein compliment“). E iarnă. Pe o alee înzăpezită, dealungul căreia se ’nșiră, ne dreapta și pe stînga plopi înalți, desfrunziți, ce’și lovesc crucile uscate în bătaia vîntului, roțile omnibusului care ne conduce scîrție ascuțit. Aproape de lipsire, conductoriîl ne ia taxa de patru coroane...pentru intrarea în grotă. Am ajuns. Gura unui tunel barată de un grilaj de fier. Alături altă gură neagră — vechea intrare a grotei, ni se spune—servind drept cameră cicoronilor. Dinspre Adriatică bate un vînt umed care ne sărează buzele, ne înghiață mâinile pe inevitabilele cărți poștale ilustrate așezate acolo pe o măsuță, sub conuri pe stalactite și stalagmite, de vînzare și ele. Ca noi mai așteaptă mulți. Un hâtrul recunoaște între cei trei spâni cu capete de „lupi de mare“ pe cheronul care-l condusese prin peșteră acum... 40 de ani! Aceștia, „langsame își fac pregătirile, parc’ar pleca într’o expediție. Fiecare ține in mînă cîte-o lanternă. — De caV întreabă un curios. — Fiindcă s’a întîmplat odată să se stingă electricitatea dinăuntru și vizitatorii să rătăcească prin peșteră trei zile, pină să li se dea de urmă, explică ghidul. Și un fior trece prin întreaga asistență nerăbdătoare să pătrundă în blocul de calcar străbătut de cavități naturale—grota cea mai celebră din lume după cea din Kentucky (America) și cea din Antiparos (Grecia). Cînd se deschid porțile, antreprenorul grotei controlează biletele, întocmai ca la teatru. Trebue să-și scoată bietul omi chiria, plus luminatul pe o suprafață aproape cât a Bucureștilor. De unde ne așteptam la frig, cu un slam stribuliți sub paltoane, ne dfcmorțește de primii pași o temperatură plăcută. Chiar de la intrare, in galeria nu tocmai largă, ne împiedecăm de stalactite și stalagmite. Lumina de-afară tot mai pătrunde. Se-aude pic-picul apei , întocmai ca la Dâmbovicioara. Bar de-odată galeria se lărgește, și intrăm intr’o sală pătrată. Tavanul, lins ca’n pucal, sclipește cu zăpada în bătaia soarelui. Neted și pe jos. Tot lins tavanul și hi sala doua în care pătrundem — numai că e negru în loc să fie alb, și podeaua o formează un strat de calcar. Pe o galerie strimtă, așa de îngustă că trebue să ne strecurare câte unulunul, înaintăm, de astă dată preparați, și un strigăt de admirație isbucnește din piepturile tuturor. Am dat de un spațiu gol imens, pardosit cu pămînt, a cărui boltă neregulată, formată din stînci, se ridică la patruzeci de metri deasupra noastră. Sub un glob electric observăm o prăvălie în toată regula, de lemn și cărămidă . Confisiene. Mirarea noastră e generală. — B Sala de bal ne dumirește ciceronele, încap în ea 5000 de persoane. In fiecare an se dă aci în luna August o serbare, la care iau parte toate satele dimprejur. Casa pe care o vedeți, e bufetul unde se răcoresc dansatorii încălziți. — Ce mai petreceri s’or atunci în „sambrele se pare“ de alături, observă amicul meu X neamțului care, ce-i drept, cam întîrzie din cînd în cînd prin ele, ocupat să guste mierea din prima lui zi" după nuntă. și trăgînd căm de alte săli, cu bolți minunate, formate de stalactite cînd roșii, cînd negre, cînd verzi, cînd albastre, după cum se colorează sărurile străbătătoare prin straturile de calcar. Ici, colo, conurile stalactitelor se lovesc can, în can cu ale stalagmitelor de jos, pe alocuri vârfurile s’au unit de tot, s’au rotunjit, să format coloane, pe care apa prelungindu-se, a desenat arabescuri miraculoase. Fiecare sală își are numele ei, a Elefantului, după piatra scobită de umezeala veacurilor, a cărei formă bizară aduce cu’h elefant, a Leului, după blocul imens care, văzut de departe, ar jura că e opera amicului meu , , a Rinocerului, a Cămilei, etc... Din cînd în cînd, natura s’a distrat să formeze contururi de animale necunoscute nouă, zmei de prin povești, zimbrii cu șapte capete, balauri cu ghiare uriașe—fel de fel de ziare fantastice. . Pereții tuturor sălilor par împodobi dinadins; iată pe unii sculptate frunze, pe alții fructe, pe alții chiar arbori. Așa impresionează de adine formele acestea, sunt colorate așa de viu, că văzîndu-le odată un savant —Tournefort mi se pare—a îndrăznit teoria că pietrele vegetează întocmiți la plantele. Daca pe tine, profan, te interesează numai din punctul de vedere al văzului, în sălile următoare, rămîn uimit cu desăvîrșire. Nu mai e vorba aci de-o formă unică, ci de-o combinație de forme arhitectonice și de culori așa armonizate, că ți-e cu neputință să crezi că toate acestea le-a format numai buna alma-mater. Cum să-ți închipui că așa numita Sală a Teatrului, cu stalurile, cu Ilorile, cu scena, ca cortina ei colorată, e opera naturei? Și totuși așa este. La spatele cortinei, o lampă electrică i-arată transparența, dantelarea, variațiunea culorilor, de-astă dată foarte bine , precizate, în linii separate. E de neînchipuit. Amicul meu... cu e el de sculptor, a rămas tablou, și pentru moment neamțul și-a uitat jumătatea de la braț. In tăcere evlavioasă trecem în Altar, sala următoare, cu coloane asemănătoare celor de la Sfîntu Petru din Roma. Iață și statua Marchiî Precesul pe anvon, sus orga cu sulurile înșirate — chiar silueta unui credincios încremenit în strană. Aproape îngroziți eșim din „sîinlul locaș“ ca să ne strecurăm printre mormintele din Cimitir, mauzolee impozante de diferite stiluri, cruci înfipta drept, chiar cruciulițe aplecate, ca în Valea Plîngerei. Sînt și sări oscilase, neexplorate încă, în cari trebue să te tîrii, ascunzători aidoma catacombelor din Roma. Ce bine le-ar fi prins primilor creștini o astfel de grotă în împrejurimile Viei Asien« In răstimpuri, cîte-un naturalist l» explorează, scoate oseminte; și-atunci se nasc fel de fel de discuții,hs caută ciolanele unei vulpi alături de oasele ține! găini? Goftilele unui miel lingă ,falca unui urs 2 Nu cumva, întro vreme, vulpea trăia bine cu găinele, și mielul s’e plimba în tovărășie cu ursu? Să-și fi ascuns fiarele profir aci și să n’o fi devorat? Sau apele au adus in timpul inundații f Aloasele acestea amestecate?... Un murmur de apă ne scoate din reflecții. Ciceronele întoarce un șurup înfipt în stîncă, și la lumina feerică a unei lămpi cu abatour, descoperim un lac verde ca smaraldul, prin care își face drum pîriul limpede ce trece prin el, ca să se verse apoi, eșind la lumină, tocmai în Adriatica. in undele clare, vedem, miști bași, pești. Cum reflectorul aruncă lumina numai în jos, și si susul peșterei nu se jărește nimic,—ți se pare că de-asupra e bezna cerului. Numai in dreapta se profilează puțin stîncile, pătând d in semi-obscuritate munți enormi. Și cum se aude și murmurul apei, aî impresia acolo, sub pămînt, că ești în mijlocul naturei, întro noapte întunecoasă. In preajmă, o cruce — făcută de mina omului aceasta—amintește că a contemplat minunea subpămîntulmă și Frantz Iosef, pe la 1860. Umblăm de vre-o două ceasuri, tot coborînd și urcînd, și sîntem prăpădiți de oboseală. O bancă „naturală“ ne odihnește puțin. In care timp piceronul ne face un mic curs de geologie, învățîndu-ne că pentru a se forma un milimetru de stalagtst, trebuesc 10 ani. ■* Câți mii de ani i-a trebuit atunci naturei ca să ridice coloana splendidă lingă care șed ! Și ce puțină sforțare i-ar trebui omului—ai cărui strămoși erau poate maimuțe cînd a luat naștere ea—ca s’o sfărime întro clipă ! Radu S>. Rosetii cdeftațesțlimp SfânL artiștilor am cesafiiț. â . ... v‘ VIV SFAT FIE XX Scoaterea petelor de cafea cu lapte. — Se aplică pe pete o cârpă muiată într’un amestec de nouă părți apa, și o parte glicerina. Se lasă pe pete căteva ceasuri.Apoi se freacă cu miez de pdne și se spală cu apa în care s’a pus nțică fiere de boli. ------- ■vmrxxxiDO *•». Marii ® sorbiri.. Isáersil ® aî ® societițiae? create de üteiuuäi Mi C Corespondență part a ziarului «Uaifartú! Fiume, 27 August.“ In zilele de 25 și 26 c. au fotfeí aci grandioase serbări ale societaților de gimnastică create, la cari au luat parte peste 2000 de gimnastici croați, cunoscuți sub numele de «socolași». •**"•" * ~ Aceste serbări trebuiau eS. se facă anul acesta la Zarr, însă din cauză că în acest oraș majoritatea locuitorilor sunst italieni, și cum aceste două națiuni se <ușmănesjs de mio_arte, guvernul a interzis să se țină aceste serbări în sus zisul oraș, de temerea unor grave dezordini. «t. .și _ Comitetul federal a ars ca localitate atunci, Sussak, c. aș estuaé p» teritoriul croat și tare * el» despărțit de Fiume, proma .De programul gimnastic propriu zis nu mai vom ocupa, de oarece in general cum aceleași exerciții ca și la coi, numai cu oarecare deosebire în compunerea lor n executate pare că cu mult mai multă atențiune; iar un număr al programei, care la noi an se intercalează exercițiile executate de grupe numeroase de gimnastici, au stârnit o adevărată admirate tuturor. Au luat o parte 94 societăți de gimnastică și anume din Sussau, Trieste, Laibach, Zara, Abbasia, Volonca, Agram, Spalato, Pola,etc. Ceea ce m’a impresionat și reglat că nu au fost mai mulți români să privească, a fost entusiasmul ce a domnit și modul cusa au fost pumiți gimnasticii croat de către locuitorii Sussakului. E de ajuns să spun că a fost impocolindând tot orașul, să găsesc o fereastră chiar la al 7-lea Stil, neimpodobită cu flori și steaguri, iar balcoanele îmbrăcate la covoare, baloanele Venetian ® cu zecile de mii, iar orașul’ plin de arcuri de triumf, pe cari era scris cu litere de flori și iluminate «Zivio» (trăiască) sau «Zdrave» (salve).^Cu trei zile înainte agenți fanatici foarte numeroși colindau din casă in casă rugând cu toată convingerea și împinși de un înalt patriotism, pe toată lumea, să nu cruțe nimic din cele ce te stăn putință spre a împodobi ferestrele și balcoanele cât mai frumos posibil. Aspectul orașului era mai presus pe orice admirație. Toate autoritățile civile și militare au dat copcusiștil lor și a fi depus o muncă lăudabila pentru reușitacerbă-ÎnlO?. - c In acelăți timp care de ajuns să spun că, din inițiativă privată, în noua tije s'a strins prin subscripție.pultima S6.000 leî pentru fondul federațiuneî spre a eși în relief'cum înțeleg străinii înaltul scop și vine facătorul scop al 8 ®rociatăților de gimnastică. In timpul celor două zile, de ori gimnasticii și gimnasticele au colindat orașul acompaniați de 4 muzici militare și contunare, iar printre gimnastici l áveau partei doctori, cizmari, avocați, năpomari, profesori, tinichigii,funcționari, magistrați, dogari etc., ceea ce la noi cred că nu ea va întâmpla nici perne 50 de ani. Pe tot parcursul, din toate ferestrele cădeau din belșug buchete de flori «ica»feti, iar entuziaztpul și uralele era la culme, .Beneficiul net al serbărilor a fost de 60.000 de coroane, împreună cu subscripțiile. O focă Iu »narea Adristică Pescarii din portul Lelesnico au pescuit, o focă pe toată frumuseții, lungă de 2 metri și cântărind 480 hf!". Eri a fost transportată și expusă in pescăria din Fiume. COMISIILE pătutra exameneelîs rîletsle București.—Med Cl. 1 (in liceul M. Viteazul), d-nil . C. Șonțu, președinte ; par. Goimantihescu-Lucaci, M. Ghimpe, Petrescu N. Mihăilescu, T. Popesai, lupovici - Bâznoșanu, Leonida Tenasetcu, Țriscu I., Stănciulescu Falb,• ■ Gl. 11 la liceul „Lazăr“).—Siiiiî Buuutrescu Marin, prețect., păr. Grid Musceleanu, T. Mateiu, Fil. Murescu, Fischer, Biănescu D. Dobrescu Radu, Simon Radian, Ionescu Ghiță, C. Pavelescu, Vlredașcu V„ Aristide Iliescu. Cl. III și IV ( Maici Basarab).— Ștefan, Ion, președinte, păr. Iordăchescu, Bănescu, Stroescu, P., I. Flora, Tunis, Dima, N. 2oțu, N. Bădescu, N. Banulescu, Vintilescu, I. Petrescu, Borgovan, Cl. V și V (Sft Sava). — D-nii Miculescu, președ., Diaconu Popescu- Mălăești, Constantinescu D. Luca, Leauthey, St. Pop., Gilescu D., Bogdan Ionescu, Aguietti I. Gostescu, Stoicescu D. Stanciulescu F5ia CLVII și VIII (1. MateÎ-Bakrabi, D,nî Țițeica, președinte; I. A. R.Idulescu, N. Lăcusteanu, Escoșifier, Vorobkievici, Pistrășeanu, I. Rânțan, Sava Atanasiu, Miilor A., Iustin Petrescu, D. G. Kud.sk, N. Fete (cursul inferior temmsfaraatul No. 2.) Mihaicescu, mașsdinte; print D. Giorgescu, d-ră Costache, Rădulescu Elena, Paulina Aslan, Bogdan G. Duică, Goraiu, Stratilescu Eleonora, Dimancea, Adela Preda, Teodorescu D. I. Bărbulescu, d-na Pavalescu. Curs superior (la externat gr. II) d. Pompiliu Eliad, președ., pr. Nazarie, I. Diana, Evolcaanu D. Ciupagea, Andronescu Henrietta, Fiorea Stamatescu, Giurescu G., Brăilițeanu, Ana Zamuiski, Poposca-Pasăre, Panaitescu M., și Dumitrescu-Țăranu. Pentru școala comercială superioară, va examina aceiași comisie din iunie. Popești.— I>nie N. G. președ., Pogascu D„ Traian M., Aurel Moscu, Nicolae Henzel, I. Nicolaescu,G. Constantinescu, C. S. Popesca, V. T. Niculescu, V. Solovsan^, C. Constantinescu. Testam Ia © nea Teatrul popular, atât de dorit de publicul" Capitalei, va lua în sfârșit ființă in chiar stagiunea aceasta. Direcțiunea lui a organizat o trupă de asociați compusă din fruntași ai artei dramatice și de elemente tinere, de talent, care va începe repetițiunile și își deschide seria de spectacole în primele zile ale lui Octombrie, în teatrul Liric, pus la dispoziție pentru realizarea noului program al acestei instituții de către proprietarul sau, d. Leon Popescu. " Afară de societarii primei trupe a teatrului popular cari au și semnat actul constitutiv , personalul artistic se va complecta cu artiști angajați. De aceia, direcțiunea, spre a putea alege elementele de care are încă trebuință, aduce la cunoștința artiștilor in măsură a satisface cerințele unor asemenea angajamente,să se adreseze d-lui Th. M. Stoenescu, str. Aurelia 33, cel mult in timp de 5«-6 zile, când va trebui să se reșfi .