Universul, octombrie 1908 (Anul 26, nr. 270-300)

1908-10-01 / nr. 270

auercun­i xjctomvrie 16­0. HIETUUBUNEFTIH se obline 4» ESENȚA DE OȚET PURA 801 din Fabrica PRINCIPELUI G. STIRBEY, în Băbcănești Görinzile a se sdresi; Repoztul Distileriei de ierna caraänesti la BMevarH, Caisa Victoriei, 123 tai si deosebite epoce, fiind­ ea vă sunt cunoscute din observațiunile, publicațiunile și mai multe dări de seamă asupra serviciului chi­rurgical din spitalul militar „Re­gina Elisaveta“. Ca chestiuni de chirurgie mili­tară, de organizație spitalicească și de funcționare de servicii sa­nitare militare vă amintesc lu­crările mele : «îngrijirea răni­ților pe câmpul de luptă și manevrele Medico-Militare» pu­blicată în broșură cu figuri în 1904 , Spitalul Central al oștirei etc. Lucrare deja citată : «Me­moriu asupra serviciului sani­tar al armatei și chestiunea recrutarei medicilor noștri mi­litari», broșură din 1895. Țin să vă amintesc, domnilor, că am avut grija să fac a fi cu­noscută, atât în țară cât și în străinătate activitatea științifică a medicilor noștri militari. In acest scop am întreprins lucrări personale cs­ rn cuprind 21 de broșuri, publicate unele în limba franceză, altele în româ­nește ; în același scop am în­demnat, am încurajat, am ajutat și dirijat facerea și ivirea în pu­blicitate a 34 lucrări originale de către medicii cari au servit sub direcțiunea și în preajma mea, la diferite epoce, precum sunt medicul colonel­­ Frangulea, me­dici­ locotenenți - coloneii Găb­­­­­escu, Ghristodorescu, Andre­­escu, Ștefănescu A. și Grăini­­ceanu, medicii maiori Potărcă Papiu, Mih­ăescu și Bomboescu , medicii căpitani Butoianu și Ră­­dulescu, doctori Gâmpeanu, Ver­­nescu, Kaminski, Ionescu Trifan, etc. Tot în acest scop am luat parte la deosebite epoce și con­gresele medicale din Paris, Ber­lin, Roma și Bruxelles, unde am comunicat lucrări doveditoare de activitate științifică fructuoasă și care ocupă locuri de onoare în analele acelor congrese. Nu pot trece cu vederea că una din preocupările mele constante a fost întocmirea de centre de îngrijire chirurgicală, pe la spi­talele militare din țară, potrivit cerințelor moderne ale teh­nicei și practicei chirurgicale, împre­jurări, independente de voința mea, nu m’au ajutat să pot vedea realizată peste tot această legitimă cerință. Legea progresului însă­și speranța în împrejurări mai pro­pice mă fac să cred că, mai cu­rând ori mai târziu, se va pu­tea realiza această necesitate de prima ordine în ori­ce serviciu sanitar militar bine organizat, mai cu seamă în prevederea războiului. In calitate de membru al ve­chiului consiliu medical superior al armatei și al actualului comi­tet sanitar consultativ, am desfă­șurat o activitate continuă în timp de peste 24 de ani, conlucrând la întocmirea și modernizarea ma­terialelor sanitare pentru timp de pace și pentru timp de război­, la organizarea trenurilor sanitare, etc., contribuind astfel la buna stare și bunul mers al serviciilor. Ca inspector general al servi­ciului sanitar al armatei și ca pre­ședinte al comitetului sanitar con­sultativ, deși nu m’am bucurat de împrejurări primcictase realizarea vederilor și ideilor emise în lu­crările mele, m’am silit, în mar­­ginile inițiativei admise, să pun în evidentă și să fie a se înde­plini rolul și misiunea celor trei ramuri ce compun serviciul sa­nitar al armatei. In inspecțiunile mele sanitare precum și în toate împrejurările in care am venit în contact, di­rect ori indirect, cu trupele atât ca medic șef al corpurilor al 2-lea, al 3-lea, și al 4-lea de armată, cât și ca inspector general al serviciului sanitar, mi-am înde­plinit datoria de conștiință de a propovădui bunele povețe și a p­une măsurile de salubritate î igienă militară, mulțumită cărora numai, se poate asigura în armată buna stare sanitară și preîntâmpinarea epidemiilor și e­­pizootiilor decimatoare. Sunt mai mulți ani de când <un spus-o cu ocaziunea fondărei revistei sanitare militare, și nu lipsesc de a o repeta și astă­zi, că interesele superioare ale arma­­­te precum și interesul prestigiu­lui și bunei reputațiuni a corpu­­lui «ficerilor sanitari, cei din par­tea medicilor, farmaciștilor și ve­­terinarilor o conlucrare și o soli­daritate inalterabile. In privința rațiunei de a fi a farmaciștilor militari este cunos­cut că ea se întemeiază pe faptul că în armată farmacistul nu are­­ s numai rolul de preparator de medicamente. El este auxiliarul ­u­rȘ *1 veterinarului, pe care trebue să-l ajute în realizarea măsurilor de asepsie, antisepsie și desin­­fecțiune în corpurile de trupă și la spitalele de oameni și de cai bolnavi, măsuri de la a cărora a­­plicare pricepută, exactă și fidelă depinde buna stare sanitară și m­ai ales preîntâmpinarea și com­baterea epidemiilor și epizootiilor ia armată. Trecând la serviciul veterinar, care în ultimii ani mi-a atras a­­tențiunea, cu deosebire din cauza unei frecvente a enzootiilor și e­­pizootiilor printre caiiî trupelor tătărețe — o repet și cu această ocaziune că, prevenirea și com­baterea acestor flagele, trebue să se facă cu cea mai mare riguro­­sitate, după constatările făcute p­rin anchetele veterinare pe cari­e-am introdus e £ t și că aplicarea măsurilor în cazurile de boală transmisibile la oameni, trebue să se facă în acord și în colabo­rare cu medicii respectivi. Nu­mai în așa mod se va putea în­lătura propagarea și transmiterea boalelor, numai ast­fel se va pu­ne la adăpost și viața oamenilor însărcinați cu îngrijirea cailor bolnavi. De această convingere­ am fost condus atunci cînd am intervenit să se dea, în armată, ordine cir­culare care prescrie dispoziții la a cărora îndeplinire trebue să co­laboreze și veterinarii și medicii de oarece au însărcinarea de a împedeca unii ivirea și lățirea țoalelor la cai, iar alții transmi­terea boalei de la cai la oameni. Ca dovadă netăgăduită că în­tot­deauna a stat în cugetul meu ș i am căutat, se traduc în fapt ideea colaborare!, solidarităței și armoniei între medici și farma­ciști și veterinarii armatei, e e­­xistența Revistei sanitare militare Acest organ de publicitate fon­dat în anul 1900 de un comitet de medici, farmaciști și veteri­nari militari, sub președinția mea, este depozitarul activităței științi­fice a ofițerilor sanitari și mar­torul constant al valoarei medici­lor, farmaciștilor și veterinarilor care sunt la înălțimea misiunei ce le este încredințată și cari se țin în curent cu mișcarea știin­țifică și cu progresele realizate pe tărîmul medicinei farmaciei și veterinăriei militare. Cu toate pedicele, cu toate vi­­cisitudinele prin care a trecut, revista trăește și a rămas în pi­cioare. Astăzi am o deosebită satis­­facțiune de a o încredința urmașilor mei, cu speranța că va trăi și de acum înainte, că va continua să ocupe locul de onoare ce l’a do­bândit printre publicațiile din țară și că va fi și de acum înainte tot așa de bine apreciată de către organele de publicitate similare din Germania, Austria, Franța, Englitera, Italia, Republica Ar­gentina etc., cu care face schim­bul în cele mai bune condițiuni de confraternitate și de legături științifice. In speranță că d-voastră veți avea ocaziunea să vedeți puse în practică și să executați manevrele medico-militare propriu­ zise, fă­cute pe o scară întinsă, vă las de asemenea lucrarea mea rela­tivă la îngrijirea răniților și la Manevrele sanitare, din care se află în depozitul de imprimare al ministerului de război, încă câte­va sute de exemplare. Despărțindu-mă de d-voastră, d-lor, nu voiu înceta de a mă in­teresa de îmbunătățirile ce se vor aduce in organizația și buna stare a serviciului sanitar al armatei, căruia am consacrat până acum munca mea. Și acum vă fic : rămâneți să­nătoși și lucrați fără preget pen­tru buna stare sanitară a armatei noastre, atât în timp de pace cât și un timp de războiu­. UM­AF-AIT F-13­7X Contra, mucegaiului.— Dacă vezi că pereții din câine sau din casă aț prins mucegai, ■ închide uisa și ferestrele, așează în mij­locul încăperei un vas de pământ, în care ai pus un kilgr, două de sare, toarnă de­asupra o jum. sau, un litru de acid sulfuric și fugi iute afară. Peste două ceasuri, deschide ușile și ferestrele și mă­tură mucegaiul. SITUAȚIA !n Borala și H ©ft ® fg ® wrea­­ impresiunile unui călător român) Paza militară severă.—Situa­ția locuitorilor.—­Românii din Bosnia.— Indiferența bosniacilor Un excursionist român, călătorind prin Bosnia și Herțegovina, a con­statat că starea de spirit ce domnește in provinciile ocupate, este desorien­­tarea și indiferența. Sârbii ar vrea să reacționeze în­potriva anexării și să dea o mână de ajutor fraților din Serbia, dar administrația, jandarme­ria și poliția secretă o observă de a­­proape. Ori­ce agitator este imediat urmărit și prins. Toate locurile stra­tegice, podurile și tunelurile sunt strașnic păzite. Militarii au ordine foarte severe. Cine nu se supune or­dinului jandarmeriei este imediat împușcat. Ast­fel s-a întâmplat cu un locui­tor turc care a vrut să treacă peste un pod. Fiind oprit de santinelă, tur­cul a încercat să obiecteze. Sentinela, neștiind turcește, a luat manifestările turcului drept rebeliune și l’a îm­pușcat. Este uimitoare cantitatea de armată cu care s’a împănat provinciile. Pe străzi, pe drumuri, prin trenuri nu vezi de­cât militari. Intre aceștia sunt și mulți români. Situațiunea locuitorilor este medi­ocră, cu toate sforțările administra­ției care e drept că a făcut mari lu­crări de edilitate și teh­nice. Dar multe instituțiuni nu au dat încă roadele. Ocupația principală a locuitorilor este cultura și uscarea prunelor, agricultura și creșterea vi­telor. Starea agricolă se aseamănă mult cu a Romîniei. Micii proprie­tari sunt foarte exploatați de begiî­­(mari proprietari) albanezi și turci.­­Speculanții mari și miei iau mai tot venitul cultivatorilor de prune. In administrație sunt mulți romîni. Se mai văd și colonii de romîni care­­ astă­zî sunt cu totul sârbizate. Anexarea a fost primită aproape cu indiferență de locuitori carora le-a­u făcut puțină impresiune că stăpânirea de 30 de ani s’a transformat într’una legală. E puțină temere ca Bosniacii să se ■•poată revolta, cu atît mai mult cu­­ cît mahomedanii și croații (sârbii ca­tolici) care împreună fac majoritatea Ține cu Austria, fiind favorizați. Pentru primiria Capitalei o propunere O chestiune de salubritate pu­blică și de care s’a interesat in totdeauna onor, primăria, este, de­sigur,aruncarea lăturilor pe strade. S’au dat ordonanțe peste ordo­nanțe, ca lăturile, acolo unde nu e canal, să nu se mai arunce pe strade, ci, fiecare proprietar să facă in curtea proprietăței sale câte o hazna in care să se stringă lăturile, pentru ca de acolo să le scoată și să le transporte aiurea. E incontestabil că e un foarte mare rău, din punctul de vedere al higienei și al sănătăței publice, de a se arunca lături pe strade, ceia ce inspiră o adevărată scârbă pentru acei care trec pe una din aceste strade. Dar să judecăm astfel: o hazna, plină cu tot so­iul de lături infecte, așezată în mijlocul curjei fi­ va­da higienică­? mai ales atunci, când nu ai pu­tința de a o goli așa des și nici unde să arunci, lăturile din ele sau, ceva mai mult, când nu ai nici un loc.șor în curte pe care să-i destinezi unei haznale pentru lă­turi, in ce situație te afli atunci? , cum te vei descurca față de salu­britatea publică ? Și iată că, mai mult de­­ nevoie decât de voie, a­­runcă cineva lături pe stradă. Ce e de făcut în cazul acesta ? Onor. Primărie e chemată a des­­lega și această problemă, mai ales acum, când pericolul holerei a­­m­enință. O propunere nemerită cred că ar fi­ acea asta. Onor. Primărie să înființeze un număr oare­care de sacale pe care le va trimite din 2 în 2 zile pe străzile necanali­zate pentru a aduna lăturile de prin curțile oamenilor. Proprie­tarii și chiriașii vor fi obligați în cazul­­ acesta a strânge in vase bine acoperite și dezinfectate cu apă de var lăturile menagere, pe care le vor vărsa în aceste sacale in schimbul unei taxe minime ce se va impune de către onor. Pri­mărie. Lăturile odată adunate în a­­ceste sacale vor fi din nou dezin­fectate și transportate afară din oraș unde se va arunca în Dâm­­bovița. Numai în modul acesta, cred că s’ar putea evita neplăcerea de a se vedea lături aruncate pe străzi și numai în modul acesta sănă­tatea publicului nu va fi peri­clitată. I. Șpitescu. Controlul laptelui In Capitală se face cea mai pe­riculoasă speculațiune a sănătății omenești de către vînzătorii de lapte fără teamă de amenzile și pedepsite aplicate unora dintre acești falsificatori ai nutrimen­tului celui­ mai important și ne­cesar omenirii. Pentru înlăturarea falsificați­­unii laptelui propunem onor. Pri­mării ca să înființeze modele de bidoane de mai multe capacități cu robinete și capace cărora să li se poată aplica peceții în plumb ca­­ la mărfuri, obligând pe vînză­torii de lapte a-șî procura ase­menea bidoane. Să decidă ca acești vinzători să vină cu cartelele lor având bi­doanele cu lapte la cele câteva hale ale Capitalei unde medicii comunali să facă controlul lap­telui și să dispue pecetluirea bi­donului lâsându-l pe vînzător să vînză, și după terminarea vînzării să vină iară la hală ca să se a­­ridice plumbul dupe bidoane. Acest mijloc asigurător este cel mai nemerit și cel mai eficace pentru a se avea în consuma­­țiune lapte «urat, pe care mijloc credem că onor. Primărie îi va admite la interesul sănătății. Ult cititor. Urniri in învățământul primar Au fost numiți suplinitori în în­vățământul primar d-niî. G. Gh. Popovici, la Șoldănești, Suceava ; Const. N. Popescu, l­a Piscurești, Dolj ; B. I. Diogene, la Sloboz­ la- Ciurea, Iași ; Gr. Clonaru, la Dur­­vurî, Mehedinți; Gh. Savu, la Mohereanu-Ulmu, Brăila; V. Al. Tasiovnaira, la Gurbănești- Bur­lești, Botoșani; d-ra Aristia V.Câr­­lătescu, la Bogdănești, Suceava ; Ion V. Seadâ, la Hum­ulești, Tg.­­Neamț; d-ra Maria Ignat la Co­­drenî, Dorohoiă; Const. Anastasiu la Ghiejden; R.­Sărat; d-ra Maria Păunescu la șc. Vâlsânești, Ar­geș; N. Popescu la Voineasa, Vîl­­cea ; d-ra Lucreția Georgescu la Ștefănești, Vâlcea; d-ra V. Preșo­­ianu la Nisipi, Vâlcea; St. Iliescu la Ciungelul; I. Ștefănescu la Pă­­pușata, Gr. Popescu la Proeni, C. I. Liță la Dozești și d-șoara Ana Georgescu la Văideni, toate sate din Vâlcea. CURIERUL JUDICIAR (TRIBUNALELE CIVILE) Crima din localul tribuna­lului Tutova Cititorii ’și amintesc, de­sigur, de crima comisă in localul tribunalului Tutova de catre Vasile Aievra. Acesta a împușcat pe un anume Dumitru Lazaru care ’i scosese în vînzare o casă. Procesul lui Aievra urmând să se judece de curtea cu jurați din Tu­tova, un frate al victimei și anume Nicu­ Lazaru, a cerut Curții de casa­ție ca, pentru motive de suspiciune legală, să strămute judecarea proce­sului de la Curtea cu jurați din Tu­tova la o altă Curte. Secția II-a a Curții de casație a respins era această care­re. Crima de la Gâldâu (Ialomița) Sunt câte­va săptămâni de când tî­­nărul Leonida N. Georgescu a îm­pușcat pe tatăl său pe când acestea, stătea de vorbă altui prieten. Criminalul a fost îndată arestat și din cercetările făcute de parchetul de Ialomița, reese acum că crima a fost comisă de un om inconștient de­oare­ce criminalul suferea de epilepsie. Totuși pentru a se stabili și mai bine aceasta parchetul de Ialomița a intervenit pe­ lângă cel de Ilfov ca să numească o comisiune medicală, care să-și dea avizul. In această comisiune au fost nu­miți erî d-niî d-rî : M. Minovicî și N. Stoenescu cari au și examinat pe criminal. Raportul și-l vor depune peste c­e­­va zile. Vânzarea cu­rtilor poștale ob­scene constitue un delict de presa ? Parchetul de Ilfov a dat în jude­­­cată pe S. Goldenberg, N. Kalber, Gh. Dumitru și alții tind că aă pus la vînzare cărți poștale obscene. Secția IlI-a a trib. Ilfov și-a de­clinat competența de a-­i judeca pe motiv că fapta comisă de ei constitue un delict de presă și prin urmare cade în competința Curții cu jurați. Curtea cu jurați la rândul său și-a declinat și ea competința pe motiv că n’ar fi fost bine sesizată. Mersul justiției fiind astfel între­rupt, parchetul general a cerut să se pronunțe care din cele două instanțe trebue să judece afacerea. Curtea s-a pronunțat era hotărând că faptul comis de Goldenberg și cei­lalți nu constitue un delict de presă ci un delict de drept comun, adică un ultraj adus moralei publice și în con­secință a dispus ca procesul să se judece de tribunalele ordinare.­­ Procesul locotenentului V. Petrescu V. Petrescu, guard de artilerie, a fost dat judecătei pentru că a atentat la pudoarea unei copile de 13 ani. Venind afacerea înaintea secției I a tribunalului Ilfov, aceasta și-a de­clinat competința de a judeca pe Pe­­trescu, pe motiv că atentatul a fost comis prin violență. Contra acestei sentințe parchetul de Ilfov a făcut apel, care a fost ad­mis de secția I a Curții din Bucu­rești și în consecință judecând în fond a condamnat în lipsă pe locotenentul Petrescu la 2 ani închisoare și 1000 lei despăgubiri civile. Locotenentul Petrescu făcând opo­ziție, afacerea s’a judecat era din nou de­ aceiași secție a Curții. D. I. Th. Fiorescu avocatul lui Petrescu, a cerut Curții ca să-î ad­mită martori cu cari să se dovedească nevinovăția clientului sau. Curtea admițând acest incident a amânat procesul la 10 Noembrie. Procesul fraudelor de la pri­măria Craiova La secția I a trib. Ilfov au conti­nuat și seri disbratente în acest proces. S’a afirmat cu ascultarea marto­rilor. D. silvicultor Emil Mihălescu dă oare­care amănunte relative la va­loarea pădurei. D-sa a declarat că pădurea s’a vîn­­dut cu minimum prețului. D. advocat C. Radulean, fost consi­lier comunal, declară că a fost mem­bru în delegațiunea pentru recepția lemnelor și n’a voit să facă recepția din cauză că lemnele nu erau aran­jate in stânjeni. întrebat dacă lemnele pareau tăiate din una și aceiași pădure, d-sa de­clară că lemnele nu păreau a fi din aceiași trădure. CRONICA TEATRALĂ Teatrul Național.­­«Sh­idelber­gul de altă dată» (Alf Heidelberg), piesă în 5 acte de Wilhelm Meyer Foerster, tradusă de d. Ovid Den­­sușanu. Piesa care a văzut de mii de ori, în răstimp de câți­va ani (­e scrisă în 1901) focul rampelor teatrelor ger­mane și multora din cele streine; piesa care a entuziasmat aproape ca nici alta întregul public ger­man, încă de pe când idila care-l alcătuește miezul nu era de­cât romanul ,,Karl-Heinrich”, cu aven­turile unui principe pe care publicul credea că-l ghicise; piesa care sinte­tizează nu numai viața studențească, cea atât de caracteristică, a vechilor orașe universitare germane, ci și acea emoție sentimentală proprie poporului german, acel vesel și blând și me­lancolic „Gemüth“, a găsit și la noi, față de un public pentru a cărui mare majoritate viața studențească germană, cea mai puțin recentă, e necunoscută, o primire cât se poate­­ de călduroasă. Și nu credem că ar fi putut fi alt­fel, când din toată piesa, printre pre­țioasele observații de moravuri și ca­racter, nu, se răsfrânge de­cât aceiași poezie simplă și dulce, care tot atât de cald trebue să picure într’un suflet german sau unul românesc. Și e atâta poezie în „Heidelbergul de altă dată“ in­cât tolerezi cu toată dragă inima idilica iubire a unui principe de sânge cu o... diil­eriță și ierii p­r­i­n­ț­u­lu­i moștenitor de Karlsburg (d. Bulandra), trimis la vechia universitate, că sub ochii bunului sau preceptor de ani, dr. Jütner (d. Niculescu) și înfumu­ratului camerier Luiz (d. Toneanu), se dedă cu trup și suflat — mai cu seamă cu tot sufletul ce se simte de o dată liber de eticheta Curței —la toată sburdălnicii vieței studențești, și pare că te încălzește odată cu el sen­timentul acela al întrei dragoste cell leagă de Isotty (d-na Ionașcu), nepoata patronului hanului la care locuește, ce’l leagă atît de tare pentru ca peste vreme trecută, cu toate că moșteni­torul a ajuns principe domnitor, •să fugă noaptea din palatul lui tot rece și pustiu și să se reîntoarcă la Heidelberg, să mai simtă o singură dată adevărata viață între colegii cari vecini e cintă, alături de o iubită care n’are să o uite și pe care n’are s’o uite. Aceasta e piesa ; poezia dintr’însa nu se poate reda în zece rânduri. Susținătorii rolurilor de căpetenie, Kitty și prințul Karl-Heinrich, sunt două din artiștii noștri cei mai de seamă. D-na­­ Ionașcu e ingenua desă­vârșită care a pătruns cu tot sufletul rolul și-l redă așa cum a fost scris : cu drăgălășenie, cu vioiciune, cu me­lancolie, cu patimă, precum și d-nu Bulandra e d­emn și svînturatec, ne­știutor și apoi cald în dragoste, prin­cipe corect și om cu suflet bun și blând, care suferă și se revoltă și se resemnează. D. Toneanu, în plicticosul, și pu­rurea nemulțumitul de considerația ce i se dă, Lutz, e minunat, după cum și d. Niculescu, d-rul Jütner, rămâne artist fruntaș. Nu poate fi trecut cu vederea d. Livescu, care dintr’un rol neînsemnat, studentul conte Asterberg, a scos o parte de­­ mult efect, nici d. Soreanu, în bă­trânul servitor Keilerm­ann, care din­­tr’o singură scenă a făcut o creație. De remarcat d. Belcot, în hangiul Rüder, și d. Leonescu în rigidul Exe. La Ministrul de Stat al principatului Karlsburg. A. A. D. Finanțe, Agricultură și Comercia București. 29 Septembrie. Finanțe Cota valorilor la c­ursa din București Renta de 1894 5%, lei 1023/1-1031/4­, id. de 185 mii. 5 ° 10 iei 1031/1-1031/2 ; idem de 32­­/2 milioane 4a 10 iei 90 — 901­­ o . i­. de 50 milioane 4% iei 901­ 2—91 ; idem de 274 mili­oane 5­>10 iei 93 — 93 ; idem de 45 milioane 4 °­ o iei 90V2—91; idem de 120 mii. 4 °/o iei 91 ; id. de 90 de milioane 4 °/« kl 901­2—903/t ; idem de 180 mii. 4*/, 90’12-903T , id. de 100 milioane 4 ° V lei 88S2—8S3U, id. conver. 4 °/C lei 88s]9—88s/g. Obligațiuni com­. București, 1903- 1906 4 ®/­ lei So­­lz—86, idem Craiova 5 °/C lei 93V4, idem Iași 41/2 °/B lei 89— idem Ploești 94. Cred. jud. și com. 53/a OV-OQV'jidem 4‘/s °/6 lei 90—901/3. Funciare rurale 58/a iei 977/g —­­ reștî 5Â/0 iei 94.80 — ; îd. urb. Iași si 921/­3—923/4. Acțiuni : Banca Națională 4120— 4.150. Banca Agr. 392—395. Bank of Roum. lei 224—227. Banca de Leont­iei 122-127. Banca Manam­osch-Blank & Co. iei 875—885, id. emis. UI lei 855—860 Banca Generală Română lei 1640—1660. Societăți de asigurare : Dacia-Ro­­mânia lei 668—675. Naționala lei 810- 825. Dev. : Cek Londra 25.283L-25.251­1, cek Paris 100.75 -­­ 100.65, cek Berlin 124.—123.85, Viena 105.55- 105.40, cek Belgia 100.40-100.30 Sconturi și avansuri Banca Națională scumpt lei 58/C. „ „ avans pe dep.lei 51 a °/4 Casa de Dep. avans pe dep. lei 61/^/ . Cereale Ultimele operațiuni și cota oficială ale pieței Brăila pe­ ziua de 27 c. Grad de 72—79 k. vag. 31 cu lei 19—21.90 suta k. Secară de 68 kg. vag. 1 cu lei 16 suta k. Porumb de 77—80 k. vag. 5 cu lei 14.50—14.80 suta k. Orz de 57 jum. kg. vag. 17 jum. cu lei 13.65 suta kg. șlep bord Brăila. Or­z de 54—60 k. vag. 14 cu lei 12.85—13.25 suta k. Ovăz de 36 kg. vag. 1 cu lei 11 suta kg. Leia 2 vag. cu lei 11—11.65 suta kg. Fa­sole vag. 18 cu lei 17.25—20.25 suta kg Mazăre 1 vagon cu lei 17.50 suta. de kg. Ultimele operațiuni și cota oficială ale pieței București pe ziua de­­ 19 Septembrie Grâu nou heet. 33.600 cu lei 15.43 hect. schele. Porumb nou heet. 4900 cu lei 7.43 heet. Oct.— Noembrie la gară. Porumb nou heet 1400 cu lei 8.14 jum. hect. Oct.—Noembrie gara Ghimpați. — ULTIME JHB­­P 3S-5— (Telegramele noastre particulare) Gura cerealelor in străinătate Budapesta. 27 Septembrie. Grâu Oct. cor. 11.79 urc. 2 h. Secară Oct. ,, 9.76 urc. 5 h. Ovăz Oct. „ 8.83 urc. 45 h.,, Porumb Maî. ,, 7.44 invariabil Berk­e. 27 Septembrie. Grâu de Sept. m. 207.— scă. il. m. Secară „ n. 179.75 scă. 50 c. Paris. 27 Septembrie. Gran Noembr. fr. 23.60 scă. 5 c. Făină „ „ „ 80.70 urc. 5 c. Ulei de colza ,, 71.50 invariabil New-York. 27 Septembrie. Gráu disp. cent. 1093r­ urc. 1/i c. Grâu de Dec. Grâu de Mai. Porumb Sept. Porumb Dec. Porumb Mai 005/s urc. sl8 c. llls/8 urc. ![s c. 85— invariabil 76»/* „ 731|.j Chicago. 27 Septembrie. Gráü de Dec. cent.l0i5/8 urc. c. Gráü de Maî. „ 1043/8 urc. l/a c. Gráü de Iul. „ 98% urc. 7/s c. Porumb de Dec. ,, urc. 1|3 c. Porumb de Maî 64­|2 invariabil Porumb de Sus. „ 63S/4 urc. A|3 c. Londra, 27 Septembrie. Grâu ferm fără afaceri. Porumb calm. Liverpool, 27 Septembrie. Grâu susținut. Porumb calm. Anvers, 27 Septembrie. Grau susținut Porumb susținut Colta calm­ fr. 307ig. í*fața pescăriilor Brăila. 29. — In piața pescăriilor s’au vinde­ pe ziua de azi 10,600 kg. pește proaspăt cu următoarele prețuri: Crap 50—63, ciortocrap 32—48, șalăfi 70—125, avat 30—35, cârjancă 27— 29, lin 60—61, știucă 33—53, cara­cudă 37—39, babușcă 20—25, somn pană 127-140, somn erma 137, somn cprac 81—98, soraotez 29—60, biban 25, albitură 14—29, oblețî 14—23, mreană 60—93, nisetru 146, cegă 140—265. Galați, 29. — In piața pescăriilor s’au vîndut pe ziua de azi 43839 kgf. pește proaspăt și sărat cu următoa­rele prețuri : Crap 76—66, ciortocrap 66—64, ciortan 52—34 și sărat 55— 64, ciortănică 48—53, șalău­ 89—40 și sărat 43—44, avat 43—26 și strat­ 1­50, cârjancă 27, plătică 38—25 și să­rat 26—53, lin 56—39, știucă 43-22 și sărat 33—50, caracudă 28—15, ba­­bușcă 22—13 și sărat 18—25, somn erma 63, somn cprac 70—46 și să­rat 53—62, somotez 52—32 și sărat 47—65, biban 19—8 și sărat 22, sa­­biță 50—28, albitură 25 și sărat 32, mreană 20—48, bogzar 156, păstrugă 136—103, cegă 190 —142, scrumbii­ele mare sărate 12, icre de nisetru 22, icre de păstrugă 14.25—10.25, icre de crap 68 și sărat 85. Martorii Niță Angh­el, I. Preda și idem 4 °­'n feî San­g — - uri». .Bucu-Mitrică Iacob au declarat că Ștefan Radu Neagu, care făcea pe antrepre­norul și care a luat in trere pădurea Blaju a fost servitor la fratele d-lm M. Kintescu. Ioniță Gh. Nicola declară că a cărat lemne din pădurea Blaju fiind anga­jat de Șt. Ionescu despre care a aflat în urmă că se chiamă Ștefan Radu Neagu. întrebat cui ducea lemnele la Craiova, martorul a declarat că le preda lui Uie Georgescu, care îi aș­tepta la barieră și se plătea. Acestui Georgescu, a mai spus martorul, -i zicea și intendentul. Martorul recunoaște apoi pe acel­­ lie Georgescu în persoana lui S. Niculescu, fostul intendent al primă­riei și care se găsea pe banca incul­paților Pădurarul Ioniță Stan spune că pă­durea a fost tăiată de Ștefan Ionescu. Mai declară că de pe un pogon de pădure s’a putut scoate 2—2 sum stânjeni de lemne. Panait Ionescu declară că Ștefan Ionescu, antreprenorul pădure, stătea în gazdă la un frate al lui și în urmă a aflat că acel Ștefan Ionescu se numește Ștefan Radu Neaga. Martorul mai spune că el scria bi­letele cu cari trimetea lemnele. Chirigiu­, a spus martorul, mi-au spus că lemnele le predau lui Sile Georgescu căruia îi ziceau și inten­dentul. Despre pădurea Blaju a spus că nu era tocmai bună. Dumitru Gh. Preda, pădurar, spune că pe când Ștefan Ionescu tăia pă­durea Blaju, a venit acolo și Rie Georgescu. Confruntat cu inculpații recunoaște pe S. Niculescu, ca fiind acel Geor­­gescu întrebat dacă a mai văzut cineva în pădure pe acel Georgescu, martorul spune că l’a mai văzut și un alt pă­durar numit Haralamb Udriște. Chemat acest Udriște confirmă cele spuse de Gh. Preda, mai adăugând că acel Ilie Georgescu a umblat prin pădure și s’a uitat la stânjeni. El era însoțit de un alt domn pe care nu-l cunoaște. La orele 6 seara ședința se ridică. Dezbaterile continuă azi. IV. T. INFORMAȚIUNI MARȚI. ❖ Sănătatea M. S. Regelui ur­mează a se îmbunătăți din zi în zi. Alaltăeri Suveranul a făcut iar o lungă plimbare în parc cu mi­cul prinț Nicolae. ❖ "Erî, Luni, 29 Sept. A. S. R. Principesa Elisabeta a implinit 14 ani. Guvernul a prezintat felicitări AA.S­. RR. Principelui Ferdinand și Principesei Maria. De aseme­nea, familia Princiară a primit numeroase felicitări de la diferite persoane distinse din țară și stră­inătate. ❖ A. S. R. Principele Carol îm­plinește Vineri 3 Octombrie vârsta­ de 15 ani. Ziarul parizian «Le Martan publică următoarea depeșă din­ București: —«Aci nu crede nimeni in izbuc­nirea unui război. Criza e soco­tită ca o înfrângere pentru Anglia. România n’a luat nici o măsură militară ; se urmează doar expe­riențele hotărâte de astă primă­vară. «De altfel, Bulgaria, susținută de Austria, a căpătat tot ce pu­tea căpăta deocamdată. Cât despre amenințările sâr­bești, ele nu sunt serioase, pute­rea militară sârbească neexistind. Turcia, in sfârșit, chiar în caz de război fericit, ’ n’are nimic de obținut sau de sperat de la un război in Balcani. «Din potrivă, un război e ine­vitabil peste câțiva ani, când bul­garii vor pătrunde în Macedonia fară compensație pentru România sau când vor încerca să ocupe Do­­brogea, după cum ați ocupat li­nia orientală». »0 Am arătat la timp că la Bârlad s’a înființat o Bibliotecă publică poporană. D. Stroe Bob­escu, filantrop cu­noscut din acel oraș, după­ ce a la dispoziția comitetului bi­ne realzaz! UN SPLENDID ȘI SPAȚIOS Apartament situat în Ca­lea Victoriei 113 primul e­­taj în stânga compus din 6 camere pentru stâpân, un spațios salon, soufra­­gerie parchetate, obae de bac, 3 camere pentru servitori, bucătărie, piv­niță, etc. Foarte bun pentru bi­rouri și administrațiuni, fiind situat în centrul Ca­pitalei. Doritorii a se adresa D­ M­N. MTN­ESMA IMA La ziarul «1JM VF.RSl­b» IHIS București, Calea Victoriei, 78 Telefon 8H4 V ENDE de la proprietăți!« FL8SICA și IMSAȘIi din recolta foarte bună a anului curent VM tai “ “A1JT50 in­ magazin se găsesc in permanent­: VINURI VECHI ALBE și HEGBE de im­S­ â și ie SI SSST Specialități : Bordeaux de Drăgășani vecină Butelia..........................Lei 1.50 Butelia,calitate superioară ,, 2.50 Vinuri reconfortante pe convalescenți Tot felul de Frude proaspete POMÎ K3D­ TMI,cei 8 m­ine­rsiietăți 2655 INSTITUTUL DE DOMNIȘOARE &í îtȘESEFSCHI 15S, —Calea Moșilor, — 15S bucurești Curs primar, liceu și curs facultativ pentru studiul special al limbelor străine, a picturei, muzicei și lucrului. Corp didactic ales. Instrucțiune so­lidă, educațiune și îngrijire serioasă. Atențiune deosebită limbelor moderna. Se primesc interne, serii­ in­terne externe și eleve care urmează la șco­lile Statului. Prospecte se trimit la cerere. Directoare 2611 A. ȘELEFSCHI ^ 601*^1661 de Comptabi­­litate în partidă dublă Lei 8. PiliC elem­enttar­e 1 ° Compta- Ultip foilitate în partidă dublă cu aplicație la industrie și diverse profesiuni Leî 2. p »respondent,» com­erciaîă cu U metod de aplicație la diferite afa­ceri comerciale Leî 2. — da — Ștefănesca fost Profesor și Director la Școala Comercială gradul II din Capitală, Director și Vice-guvernator al Băncii Naționale. A se adresa la Librăria Socec & Comp. 2699 Feriți-vă de Maf­asi și cos­trafaceri IN DIG AflU NI : Anemie, Debilitate, Convalescen­ță, Cterosă, Boale cardia­ce și de stomac, Neuras­tenie, Guturai, Hipofon­­drie, etc. ,eeia praparația cea mai TONICA ,geia mai INT/UUTORFIE, cea mai RHQENEMTOARF, care se poate si ajitipîa în starea actuală a­­ științei. “ PRESSE MEDICARE. Veritabil numai cu semnătura RADUL SAVAIL la gâtul sticlei. Prețul fixat de­ oaar. Serviciu sanitar S le­ sticla în toate farmaciile și drog­u­er­iile din țară Reimes.: Eduard Josephi, București 20ßi­­mmi as •calități bune, garantate — SE GĂSESC LA — „DEALUL I0RIL91“ cu prețuri moderate Comenzile se primesc prin scrisori și Telefon 16/59 CALEA VICTORIEI NR. IOT comersanților, pentru comenzi mai mari, li se face rabat. 2646 AVOCATUL CONST, furau Sgit mutat in STRADA RAFAEL Md. 1 colț cu Str. Armenească Consult. 7—9 a. m. si 6—7 p. m. 2679 Qn itgrisis la o Societate din Gapi­­US l­aiira tală un fastclionar, care să scrie Ramos (cursiv sau rond) Plătit cu 100—120 lei lunar Ofertele a se adresa poste­ restante Cutia No. 334. 2715 La cvită de Minat (de la Sf. Dumitru )., spre marginea i&pitalei, nu departe de liniile de Șt­ram­vai ű . Un grajd și un șopron, sau două magazii cu I sau 2 camere ,și curte singură. Oferte la Agenția Adania, Strada Carol No. 104 sub ,.S. G. 909“. 2727 DOAMNA DOCTOR II» Tranen-Sainer Chirurg al Eforiei Spitalelor Fost șef de clinică obsteticală Faceri, Boli de femei. Boli ch­irirgisale — Strada Dionisie 68 bis — Consultații 6—7b2 (in loc de 2—3) — Telefon 10­ 97 2725 Doctor in Medicină €. NAI9ELI — DENTIST — 2588 03. Strada tipscasl, Me.­s3­­1 (Intrare prin Hanul cu Teiü) Rafineria «VESA« ■vití de la depozitul din str. Salvator t­o. 3S—34 , Patrol Regal 2 lei decan­­ru 2 Batsan­s cu lada 34 litri 11 J © I §© &&BI­gg47 Or. mas Fust interi­or. al Spitalelor din Paris Specialist pentru boalele de GÂT, NAS și URECHI 48, Calea Moșilor IVo. 46 — (Com­milații: *3—5 p. m.) — 1990 SEXUALE și URINARE Consultă zilnic 10—12 și 4—6 Bictonul BilfEU 25­7, — Calea Moșilor,­­ 217 Corespondează cu provincia. Trimite gratis chestionar medical. 2474 Dom DEUTSCH SPECIAL IN: BOALE INTERNE, SIFILITICE (lumești) și de PIELE Strada ’ Carol No. 55 (lângă Piața Sf. Anton.) Consult- 8—9 a­­ni­, 1—4 si 7—8 p. m. 2448 r Țărani S’a reîntors în Capitală Consult. 2—4 p. m. Str. Banca Națională No. 1 2723 1-2­. wwmm Specialist m feoaie SIFILITICE (uideȘ’H) Consultația!)­ 2—4 și 61/,—î1/^ p­­rij. No. 8, Strada Covaci, No. 8­2594 . ir. © PLIMIRI de la Facultatea din Paris Moale de STOJMA.C 1 Instalațiune modernă pentru tratamentul J BCALILOR SECRETEI STR. DOAMNEI 1 (Palatul Nifon) 1 ■Telefon. 4­55 Consult : 2—4 și 7—8 p. m. Moților și mijloacele de a le proveni. Sfaturi relativ la plombarea dinților și la dinți artificiali, de D-rul dentist EICHENBAUM de la Facult. din Berlin și Chicago Laureat din Paris — B-dul Elisabeta IVo. 4 — De vînzare la toate librăriile din țară. 2713 DOCIORUL mmnim S’a întors la străinătate Steu­a Hiliițliei? Ho­­fi 2702 Pen­tru o casă de expedițiune de primul rang din Capitală, se caută pentru angajarea imediată un funcționar apt, care a mai lu­crat și are cunoștință de expedi­­țiuni maritime și fliviale. Sunt preferați aceia care au cunoș­tință perfectă de limba germană. Ofertele cu indicațiunile caselor si­milare, unde au mai lucrat sunt a se adresa Agenției de Publicitate. Carol Schulder & Comp., București, sub­ Maritim. ’­r 714 A apărut No. 49 din MEDICINA POPULARA Anul­u­i­—REVISTA SEPTMNALĂ Hitler Dr. ERACLIE STIRIAS Gu următorul cuprins : Sunt da vrrtun folos sanatoriile de tub amig Ion.—Culesul viilor pe malewite 8i­­mim.—Congresul medicilor și na­hu- Tăliștilor germani din Colonia ffca urm­a).—Pr­eparația laptelui smântânit (Babeurre). — Piratismul și gingivita. în sarcină.—Jocuri: inelul diabetic.— Erupțiunile alimentare (va urma). — Rețete practice.—Cugetări.. — Higlem copiilor . Mersul la copiii—Rețete. — Roata de tăiat sticla. — Un teaser fie solar.—Informațhuni.—Răni sufletești. Aprinzătorul orar.—Autothristul (te­lefon). — Consultațiuni medimkt. Această revistă servește pentru răs­pândirea higienii și a științelor medi­cale elementare,­­scrisă pe înțelesul tuturora. București. 15 bani numitul, 7 lei absn­ anual — De vânzare la toate chioșcurile și depozitarii de ziare. ’ 2792 ’ Dr. C. Robin rămâne tot timpul In Capitală , la dispoziția onor­ săi clienți în LABORATORUL Său din Str. L­f. Branaan, 5 (Telefon 13/69) pentru prî­fel de RIVALIDE MEDICALE (urine, sân­ I ge suc gastric, blenora­gie, daterie, etc.) 2111 DI­ ERACLI­STERIAN SPECIALIST IX BOALE INTERNE și SIFIUTOE Vechnii medic ai Eforiei Spitalelor Civila Consultații de la 10-12 si ée la 5-7 Str. BIBESCU-VODA 22 (colț Sf. Ecaterina) 2695 Sf. Ian Mayereolm Laureat al facultitei de medicină din Paris Elev al profesorului Sebiteau Specialist pentru boale și­­ MIUATItlul de —MAS, GAT și URECIN­— Consult, de la 2—6 p.m. Calea Moșilor 97, catț cu str. Sfin­ților.—Telefon 2/83.________2040 -1 mm mm CASELE din strada Crișului No. 2, având 3 corpuri de clădire și curte mare. Strada Crișului se află lângă biserica Sft. Spiridon, pe Masa team­­vagului Șerban-Vodă. Pro Proprietara stă în curte. 26. Or. L Ba­ia Fscultatea din Paris Fost elev al profesorului Fourma<L SPECIALIST In BOALE la PIELE și SIPMIc — Boalele părului — 129, în Calea Victoriei, No. (lângă Biserica Albă) Consult, 8—10 si de la 2—5 p. st. 2839 Sfaturi către mm pentru îngrijirea copiilor micii Sănătoși și bolnavi — de Sr„ I. ETIU ISSB -ISsals al SpitalizM de Engil Strada Șerban-Vodă No. 2» De vânzare la librăria Ipșee și librar­ii din tgrș. H srsris? i I Doamnei .­6- 10. Telefon 14/80 1 Jana Giulești (Grant) „ 10/44 i SHE­KIE FOC-m­­­eie si bine uscat… 3 Principelui 1. Știrbey — BSalte» — Cataloage­­ ilustra­te cu pmȘucifi­ ceațî sind,: XBS&vection­ de plantare al de pomilor, se trimit gri­­fefe qi fiin*®, de cate ® : FluMr ia iit SM ! si» sl Frei lür S si Thefmn M/S. București, Victoriei 1&1 Timpul cel mai prielnic pentru plantare de arbori roditori fiind toamna, Direcțiunea Pepinierelor Principelui B. Stirbey din Buftea îndeamnă pe onorata sa clientelă să profite de ploile din ultimiî timp pentru a prepara gropile necesare plantarei. FASRICELE BIMASS­IMI?i București, Calea Vi Septembrie, fi’61 pu­tűm mmm msp&m­m* m Lemne de Fee și Cărbuni­­ SArotvsî careai : 7X CER­CETE SiAif ® sâit. I, Leî SO Mia Ktrim. MjMammsfilma fag ., i. .. 2» ., duse la domiciliu în căruțe închise cu picanbul fabriceî tokul: SUES­ki 18 dusă la domiciliu în saci ptwnbwsi, sem feeî 59 în fabrică Mxichete Mstg’leze&tx, C&vhuni Cardiff Gates de £azzder£e, etc. etc. La comande mai mari se acordă rabaturi însemnate ismaaâsls sa gsfaaese șl la Basaea is Scoat oomicri«....1 FA.&. . ~Z^1~2S JLei 23 1 ............ „ 23 23 I M ia! M Foil loiter! Sak­imî peiîiu țMm, Saieîiî și Tele de Ornament XISASE Z.XU 74 S­ tA.JSTJ­ SN­UX, J] mese telefonic sau prin carte poștală. 2694 ^ ăin cele mai alese varietăți farnizează la admirabile condition! Pepinierele ^ t

Next