Universul, ianuarie 1909 (Anul 27, nr. 1-29)
1909-01-01 / nr. 1
Catastrofa din Italia de Sud, soldiî căutând victime în ruinele de la Bagnara AnuL 1908 la politica mlevnii Când anul 1908 a venit pe lume, o puternică escadră americană naviga, sub toată presiunea, de la Atlantic către Pacific, o sumă de prevestiri dădeau ca iminentă ciocnirea între Statele Unite și Japonia. Dar nu acesti ia destinul tragic al anului : Statele Unite și Japonia se pacificară, ba încă încruciară între ele un acord, și toate tragediile, ce erau în aer se strânseră, încetul cu încetul, deasupra bătrânei Hi»rope, care celebrase nu de mult așezământul păcei în conferința de la Naga.iniția victima foarte criticului an fi regele Don Carlos al Portugaliei. Ucis cu focuri de carabină, împreună cu Ibii său mai mare, el lăsă tânărului Mi Manuel o coroană încărcata de fiorii și o domnie nesigură, jețA In timpul V sia baronul d’Rebren(haluita ca ,i politic de acțiune , in «discursul st.uda 28 Ianuarie, tot,fi un compliment adresat unuia și pene. In timpul acesta, poporul turc boicotează mărfurile austro-ungare, luându-și o revanșă economică de umilirea morală suferită prin anexarea Bosniei. Austria își dă aere, un oarecare timp, că vrea să înfrunte pe toți : Serbia, Muntenegru, boicotagiul turc. Puterile europene care vor să discute chestia bosniacă într-o conferință. Chiar Italia, deși legată de Tripla Alianță, are un fior de indignare care se exasperează prin bătaia studenților italieni la Viena și care culminează în vigurosul discurs al fostului primministru Fortis în Camera din Roma. In cele din urmă cei de la Viena pricep că nu pot sta contra unei jumătăți de lume și se reiau tratativele și Rusia se însărcinează a fi oratorul general din punctul de vedere opus celui al Austro-Ungariei. Anul 1908 ese din scenă, pe când continuă duelul diplomatic intre Aehrenthal și Isavolski, între Austro-Ungaria și Rusia, duel cum n’a mai văzut Europa de cel puțin treizeci de ani. * * Acțiunea aceasta neîntreruptă, în timpul căreia s’a rostit de mai multe ori cuvântul,,războiu“, a avut pentru purlic câteva intermezuri de gen mai diferit. Alegerea lui Taft la prezidenția Statelor Unite a fost, de pildă, un episod vesel; vesele revoluțiile din Haiti și Venezuela ; veselă victoria lui Mulay-Hafid asupra lui I • 'd-e!-Aziz, care s-a luptat cât mai puțin posibil spre a se preda in mod onorabil. Nmir Sultan al Marocului e candidatul Germaniei; vice-versa aceasta a fost mai puțin fericită în două trei incidente cu Franța pentru chestiuni marocane. Politica germană trece printr'o criză de ipohondrie. Milita amărăciune i-a pricinuit împăratul Wilhelm cu faimosul lui interview : Germania umilită de împărat, împăratul umilit de Germania, îi mai rămâne altă mângâere decât... sborurile lui Zeppelin. Căci anul acesta e cel în care omul a sburat și în lung și în lat, și cum a vrut, și în toate țările civilizate. Descoperirea era așteptată de cel puțin douăzeci de veacuri ; se înțelege de ce e tratată acum cu indiferență! Toate evenimentele politice ce am rezumat, chiar și moartea împăratului Chinei și împărătesei văduve, au avut totuși câte-o zi de răsunet mai puternic decât descoperirea aviațiunei și aceasta, desigur, pentru că în politică, și mai cu seamă în cea internațională, așteptările oricât de legitime ale veacurilor, au mai puțin curs decât cele mai puțin legitime deșteptări de pofte ale momentelor. A. A. I>. Calendar pe anul 1908 Ortodox Miercuri, 31 Decembrie.Cuvioasa Melania Catolic Miercuri, 13 Ianuarie. — Hilarius și Veron Răsar, soarelui 7.52. Anusul 4.57 «Universul» are următoarele linii telefonice: Administrația..........................6/62 Redacția ....... 12 88 Comunicări cu străinătatea . 20/56 BucureHil. 31 J< nceméric litri © Sturdza nat eveniment poocut zilele acestea. A. Sturdza, primar al partidului lr.1, s’a retras din toți, silit fiind de ;a faptul acesta să întreaga noastră rea. D. Dimnitrie A. Sturdza face parte din generația cea mare care, prin multe și grele lupte înăuntru ca și în afară, a întemeiat România . Timp de o jumătate de secol, bărbatul acesta a stat necontenit la lucru, dovedind o adâncă cunoștință a intereselor țarei, un spirit cumpătat și o putere de muncă uimitoare. Activitatea sa nu s-a desfășurat numai pe târîmul politic, ci și pe cel științific, pe care de asemenea a fost foarte rodnică. _ ♦ Retragerea din viata publică a unui asemenea om trebuia, firește, să mîhnească adânc pe toată lumea. Și,a mâhnit-o. Nu numai coreligionarii politici, dar și adversarii cei mai înverșunați și-au manifestat întristarea’ pricinuită de hotărirea d-lui Sturdza. Consecințele acestei hotărirî ’trebuiau să se resimtă în primul rând pe tărîmul politic. Partidul liberal avea să designeze un nou șef, care să ia frînele guvernului și să ducă mai departe lucrarea începută. Actul acesta, din cele mai Însemnate și delicate, a fost săvârșit fără greutăți. Miniștrii, președinții și vice-președinții Corpurilor legiuitoare, fruntașii partidului, au designat în unanimitate pe d. Ion I. Brătianu, ministru de interne, ca urmaș al d-lui Dim. A. Sturdza la șefia partidului și la președinția consiliului de miniștri. Ziarele liberale au declarat că partidul liberal, sub conducerea noului său șef- Auji-simal, își va urma tradiția și aceeași linie de conduită în Debile din năuntru ca și în cele din afară, devotându-se ca și în trecut interesului și binelui obștesc, altul altuia, mai concedase drptumoasa cale se at i. prindere in Eu Rusia. Acorul i sfâșiat ca o trea talia, convingerease că Poarta iî de a construi fasie la Mitrovița. Stjrpa. Indignare în era Muerzsteg fu ă. Neliniște încă trebue să se opună ceva opansiunei balcanice a Austro-Ungariei. Se plănuește așa zisa linie Dunărea-Adriatica; se pregătesc capitaluri italiene, ruse și franceze. Europa petrece câtva timp cântărind cele două proecte de cale ferată. împărații Wilhelm deschide la Veneția, spre a cunoaște probabil mai de aproape umile orizonturi piolitice italiene și pare spre a se asigura asupra intențiilor Austro-Ungariei. De altă pale, Anglia ține cu orice preț să impină guvernului turcesc reformele în Macedonia. Rusia ține și ea la acestș lucru, dar a combinat un proiect care nu se aseamănă cu cel .«uglos .Germania e* Austro-Ungaria, din pretenie către Sultan, pun amânduror acte în roate. Dar iată că proectul 6gl0s și proactul rus se apropie pe nesamtite. "Regele Eduard, după ce plinise la Londra pe prezidentul Falkens, nu’șî face scrupule de a fi primu rege englez care să viziteze pe un țar și iată’l la Reval, în urale care salută o nouă Triptice : profetele englez și cel rus pentru Macedonia nu nuî fac decât unul. * * * In momentul acesta intervine o întorsătură neașteptată, de care nici Europa nu’șîjji în primul rând socoteală. Svonurî straljț vin din Turcia. La 9 iulie, Ninzi-bey, un obscur maior cu două trei sute de soldați se răzvrătește în numele Constituției și se întărește la Rișna, lângă lacul Ohrida. Alte corpuri de trupă se răzvrătesc ici și colo, Io, în vilaetul Monastir. Turcii trimit contra răzvrătiților pe un general bărân, Shuisi-pașa. Abia sosit la Mona ta, acesta e asasinat pe când vroia să se urce în trăsură. Trupele fac criza comună cu insurgenții. La 18 iulie, Monastir e in mânile tinerilorr turci. Abdul-Hamid se hotărăște să schimbe pe marele vizir : îndepărează pa Ferid și chiamă pe Said-pașa. Revoluția însă înaintează, înainte#«, fără nici un foc de armă ; isbuccede la Salonic, la Smirna, e la porție Constantinopolului. Nu mai rămâie Sultanului decât să promulge Constituția sau să plece. Abdul-Niamid se hotărăște pentru Constituție și,până una alta, reinviază pe cea din 1870. La 26 Iulie Turcia autocrații a încetat să existe și Turcia liberlă, își anunță lumei nașterea ei. Cade imediat și vechiul edificiu diplomatic ridicat la Constantinopol ; se înalță unul d on. Anglia își uită de reformele ei macedonene și’șî ia aere de patroani a Turciei liberale, cu credincioasa ei suită Rusia și Franța. Germania și Austro-Ungaria, ca prietene ale Sultanului autocrat, se bănuesc acută una pe alta. Junii turci, în avântul triumfului, mângâe visuri imperialiste, restaurări ale anticei puteri otomane. Austro-Ungaria teme contagiunea acestor noutăți politice pentru Bosnia-Herțegovina. O fierbere neliniștitoare a și izbucnit în âangiacatul Novi-Bazar. Când nimeni »,« «e .oftica, ja turci fac o buletă, spre a și face plăcerea de a trata Bulgaria ca prezentării,un malic dat de reprezentanții totul ia Sofia Pestecil* Bulgariei ei cu onorurii avusese mai zice cu Tutovvolski la Burit dacă a i vadă intenția dacă le-a fer este că, de în din Budapesti bulgară, 1 * își proclamă Lombrie. Au bosniatiei l Creta își dec Tratatul pe soarji ca și je un cocobi.ș tat vsa nu invită pe remn prânz diplotrul de externe, fiice de povestește zile, Ferdinand aludapesta. E primit șnuile. Aebrenthal de întrevederi poli— i Salzburg, cu Isii : ou e încă lămâie aceștia să întreIstro-Ungariei, sau re-un narcotic. Fapt ce Ferdinand pleacă «pe acțiunea austroblomubrie, Bulgaria ■lemtența ; la 6 Oc[ungaria își anexează sa la 7 Octombrie, " 1..."ea eî la Grecia, -erlin a avut același sul dela Muerzsteg : hârtie ruptă. ANCHETA CU PRIVIRE LA MESERIAȘI Am anunțat zilele trecute că ministerul industriei și comerțului a publicat partea I din ancheta cu privire la meseriași și la aplicarea legei pentru organizarea meseriilor. în vizin,virtut‘ pO. ItXXTTTxtC Twt ts ne g i.tsețte numărul meseriașilor înscriși în corporații la 1 Aprilie 1908 ; neajunsurile întâmpinate de minister la aplicarea legei din 1902 ; statutele corporațiilor care reprezintă aspirațiile și modul de a vedea al clasei meseriașilor. Partea II-a va cuprinde : modul de dobândire a brevetelor și carnetelor ; funcționarea comisiilor de examinare membri la curent și în întârziere cu cotizația, amenzi, bugetul corporațiilor și al caselor de ajutor, etc. Meseriașii neînscriși in corporații nu figurează în lucrarea de față, atât lucrătorii cât și ucenicii, afară de ucenicii cari au făcut contracte cu patronii prin ajutorul corporațiilor. Lipsesc de asemeni lucrătorii cari au trecut în fabrice și ateliere mari, acestea fiind scoase de sub obligațiil legei meseriilor. Numărul total al meseriașilor înscriși în corporații la 1 Aprilie sunt de 127.811, adică 41.260 patroni, 6.189 conductori și 64.023 lucrători Românii reprezintă 57,67 la sută, evreii 19,70 la sută, iar meseriașii de alte naționalități 22,63 la sută. Față de numărul populațiunei, meseriași români reprezintă însă 1, 3 la sută pe când meseriașii evrei reprezintă 9, 4 la sută, iar cei de alte naționalități 14, 4 la sută, din totalul populației fiecărei categorii. Proporția pe județe Cel mai mare număr de meseriași îl dă județul Ilfov cu 32.609 sau 25,50 la sută, apoi urmează județele: Dolj cu 8435, sau 6.11, Prahova (5.84), Iași (5.18), Covurluiii (4.30), etc. Cel mai slab contingent ii dă jud. Vlașca, cu o proporție de 1.71 la sută. Din totalul meseriașilor români 73.730 nu sunt cetățeni. Din aceștia 3.172 sunt români din Transilvania, Bucovina și din alte țări locuite de români. Dintre meseriașii de alte naționalități 28.927 sunt cetățeni români. Maeștrii patroni sunt în număr de 41.260 și reprezintă 32.27 la sută din totalul meseriașilor înscriși în corporații. Maeștrii patroni români sunt în număr de 21.617, evrei în număr de 10.831, iar cei de alte naționalități 8.812. Maeștrii conducători cari nu aîi atelierul lor propriu, ci conduc atelierele patronilor, sunt în număr de 6189. Ucenicii care au făcut contract cu patronii lor prin corporații sunt 16.369. Neajunsurile legei Printre neajunsurile constatate de la punerea în aplicare a legei meseriilor, cele mai numeroase au fost relativ la obligațiunile bănești ale meseriașilor către corporațiuni. Din cauza acestor obligațiuni către corporațiuni, chestia lucrătorilor din fabrice și ateliere mari a dat naștere la cele mai numeroase reclamațiuni. Chestiunea dobândirea brevetelor și carnetelor a dat iarăși joc la reclamațiuni, căci meseriașii erau foarte geloși de privilegiul înscris în lege, că nimeni nu poate exercita o meserie fără brevet sau carnet. Din statute s-au extras diferitele dispozițiuni cari învederează tendinile și dorințele meseriașilor, clasificându-se în dispoziții cu caracter cultural, privitoare la ajutorul mutual în cazuri de boală, moarte lipsă de lucru, pensiuni și credit, la biuroul de plasare, la contestații, etc. Din studiul și din discuțiunile ce se vor face în jurul chestiunei meseriașilor, vor reeși desigur toate împrejurările pe cari această problemă le poate ridica ca astfel soluția să fie cea mai nimerită și cea mai folositoare. «N. R... laice Dar tratatul dela 1 mai important, de * nat solemn de toate Serbia și Mu....... rea Bosniei le deci sunt națiuni sfârșit, eh iar' un război finit să te resemneze, nu să agite, ideea unei •nu e oarecum ce a fost semiferile. Pe când țipă că anexa■ *ază viitorul, că d vor combate nucidere decât ie Putem începonferințe euro DIN TURCIA (Corespondență particulară a „Universului") Constantnopol, 27 Decembrie, Marele vizir Kiamil-Pașa In fenomen cu totul curios se ob Se știe că între tinerii turci—de la închiderea Parlamentului încoace—s’a produs o sciziune puternică, o deosebire de vederi asupra faptului dacă Kiamil-Pașa, marele vizir, va continua și de aici încolo să deție puterea, sau dacă cabinetul ministerial va fi constituit din persoanele cele mai autorizate din parlamentul otoman. In special, interpelarea tânărului deputat Idusein Giahid, prim-redactor în ziarul,Tanin“ a avut darul să răscolească toate patimele politice ale tinerilor turci. Presa, în majoritate, este în contra acțiunii politice a marelui vizir. Cele mai neînsemnate acte ale lui Kiamil Pașa, de la acordarea Constituției încoace, sunt analizate și combătute cu un lux de argumente. Toți sunt de acord de a cere demisia, pe cale parlamentară, a marelui vizir. Organul sau particular ,,Ieni Gazeta“ nu este în stare să spulbere nici cele mai neînsemnate acuzări ce i se aduc prin polemica aceasta aprinsă. In aparență, cineva este convins că situația marelui vizir se clatină. Toate actele sunt în contra lui, înainte însă de a ajunge la o soluțiune oarecare, încercăm de a arăta unele din evenimentele politice principale ce se produc acum, unele din presupunerile ce-și fac tinerii turci. Se știe că în discursul de deschidere al Corpurilor legiuitoare nu s'a dat o extindere mai mare tuturor actelor politice la ordinea zilei, nu s’a arătat toate vederile politice ale Cabinetului, și,în același timp, se aducea la cunoștința parlamentului otoman că toate încălcările de drepturi săvârșite de Austria și Bulgaria trebuisc să fie judecate de puterile semnatare ale tratatului din Berlin. Se lasă, prin urmare, mină liberă tuturor statelor europene să se amestece în trebile interioare ale statului turcesc, și să le rezolve așa după cum vor crede de cuviință. Oricum, această latitudine aduce oarecare știrbire suveranităței naționale a Turcilor. Pe de altă parte, tot prin același discurs, nu s’a amintit nimica asupra situației insulei Creta. Cam în același timp se făceau fel de fel de interveniri din partea persoanelor autorizate grecești, chiar interveniri personale ale regelui Greciei pe lângă toate cabinetele europene, pentru anexiunea acestei insule ia Grecia. Se știe importanța ce acestă insulă prezintă pentru imperiul turcesc. Credința multor oameni politici, și nu se știe dacă este eronată, e că odată ce insula Creta va eși de sub stăpânirea turcească și toate celelalte insule într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, vor avea aceiași soartă ca și Creta. Poporul turcesc pe de altă parte are cele mai trainice legături de prietenie și rudenie cu coreligionarii lor insulari. Sutele de emigranți ce populează mai în fiecare zi tot cheiul de la Galata, descriu in culorile cele mai negre suferințele pe care le îndură turcii din Creta, din partea autorităților grecești. Toate aceste suferințe produc cea mai vie impresiune în cercurile populare turcești. Kiamil Pașa însă — nu se știe din ce cauză — a ținut să nu înșele nimic în discursul de deschidere al Corpurilor legiuitoare. Unii dintre tinerii turci susțin că actul acesta al lui Kiamil Pașa se datorește unor intervențiuni ascunse ale unnor State, care se laudă a fi prieteni cei mai sinceri ai Turcilor. Kiamil Pașadar este acuzat de lipsă de inițiativă, în toate chestiunile politice interne, de rea administrație a tuturor ministerelor, și mai presus de toate de incapacitate în chestiunile externe. Față de aceste acuzații grave — cari la început își urmau drumul lor pe șoptire, și acum au devenit publice, era natural, ca marele vizir să facă a se înțelege că într’una din ședințele viitoare ale Camerei va expune în mod detaliat toate vederile sale politice. Tinerii deputați impacienți, însă, țin ca chiar in prima zi de reluarea ședințelor să aibă loc acest însemnat eveniment. Ce va aminti în expozeul sau Kiamil Pașa? Iată întrebarea pe care și-o pune fiecare om politic turc. Mulți dintre tinerii turci sunt de părere că Kiamilpașa va face să iasă în relief dorința lui ca țara turcească să fie administrată de un regim reprezintativ, care i-ar putea aduce și avere și puterea perdută. Aceștia în discuțiunile lor susțin că Kiamil-pașa va citi la Cameră o scrisoare pe care, zice-se, a adresat-o chiar el ziarului parizian „Le Matin“ cu ocazia Anului Nou. Alții însă, mai optimiști, susțin că numai în această ședință memorabilă o să se dovedească puterea de muncă și independența de caracter de care venerabilul bătrân își face o fală. Oricum ar fi însă, ziua când va trebui să apară Kiamil-pașa la Cameră cu expunerea vederilor politice— după toate probabilitățile—Luni sau Marți—va fi o zi însemnată pentru întreaga politică externă turcească. Munci și numai atunci se va putea întrevedea simpatiile de cari se bucură Turcia față de celelalte State și ura ce o are față de unele State. Și chiar dacă discursul lui Kiamilpașa n’ar prezintă importanța așteptată, mulți dintre deputați își vor arăta ideile lor politice, și lucrul acesta va însemna ceva servă în toate actele poporului și reprezentanților lui. Chestiunea Bulgariei și a Austriei s’au lăsat cu desăvârșire în uitare. Rareori dacă întâlnești în jurnale câte vre-o informație asupra tratativelor ce se urmează între cele două guverne. Același lucru și pentru Austria. Boicotajul mărfurilor austriece nu este așa de riguros. Acum bunăoară, se pot vedea vase austriace, descurcând mărfurile lor prin ajutorul oamenilor de im iciți de la cheia, fără ca faptul aținta să producă vre o contrarietate în spiritul populațiunii. In schimb însă, toată activitatea atât a presei cât și a tuturor studenților, este îndreptată în contra Greciei, din cauza dorinței ce o are de a anexa Creta. La facultatea de drept s-au tinut multe conciliabule între toți studenții anului al patrulea și licențiații de acum un an. Toți au fost de acu’rd în a recunoaște că atitudinea Greciei, față de politica internă și externă a statului turcesc, este mai mult decât provocătoare. Tot aceiași studenți cheamă pe toată populația musulmană la un monstru meeting de protestare, la aer liber, la hipodrom. Sindicatul de boicotaj avuta să analizeze de două zile încoace mai multe rapoarte trimise de sindicul de boicotaj din Salonic și Smirna prin care se cerea aplicarea celor mai aspre măsuri în contra mărfurilor grecești. De ce toate aceste sforțări ? l intru că un deputat grec a cutezat și susție în camera turcească că chestia Cretei este o chestie tranșată pentru Grecia. Mai mult decât atâta p întru că până mai era presa locală grecească considera Macedonia și Epirul ca provincii grecești. Presa greceasca se apăra in modul acesta crede că prin puțin spirit —și acela rău plasat — poate să determine un curent în favoarea lor. Uită insă să caute aiurea o cauză istorică, care produce această diferențiare de vederi Ura ce există între greci și turci este veche, prea veche. Cel mai neînsemnat dușman din afară al turcilor erau grecii. Turcia nu s’a temut niciodată de politica de fanfaronadă statului grecesc. Dar dacă este așa pentru chestiunile externe, pentru cele interne nu există nici un popor creștin care să opună atâta rezistență, să protesteze cu mai mare inverșunare ca poporul grecesc. De aici din Cnstantinopol se țeseau cele mai periculoase intrigi in contra tuturor creștinilor și turcilor din imperiu. Ca aceia cari conduceau toate mișcările erau grecii. Grecul maî șiret din fire r -un mândru, cu o spoială de «vultur »1 apeîiu artittrrctului, t.. •—Triss;" ofe niere mai alese, mai distinse ca ale lui, de sigur că avea o prioritate supra lui. Pe de altă parte, cei mai inalțî funcționari din imperiu țineau căsătorie până acum grecoaice, sau grecolevantine. Aici în Orient, cu toată aparența de sclavaj, femeia are o influență covârșitoare asupra bărbatului. Un oriental, care își face din femeia sa un idol de plăceri, este imposibil să nu cază in mrejele ei. Aș că aceste femei — măritate pentru cauze bine determinate cu astfel de turci—îndemnau pe bărbații lor să lucreze așa după cum interesele lor cereau. Levantinii de aici cari cred descendinții vechilor bizantini prin toate acțiunile lor, tindeau să anihileze orice acțiune de întărire statului turcesc. In mintea lor înflăcărată, presupuneau că cu slăbirea imperiului otoman, să se restabilească din nou vechiul imperiu bizantin. Și pentru a se ajunge la scopul acesta nu se dedeau îndărăt de la cele mai josnice mijloace. Calomnia er arma cea mai puternică a lor. Știu să se prefacă atâta de mult, încât te miri cum ar mai putea să le reziste lor cel mai dibacil om. Pe de o parte, în fața turcilor, admiteau, cu cele mai mari laude, toate acțiunile lor, pe de altă parte, ei erau cei d’intâiu cari să facă plângeri tuturor ambasadelor și legațiunilor. Din acest trafic—căci mai câștigau și cei în fond—tot levantinii se alegeau cu cel mai mare folos. Tinerii turci cunosc foarte bine toate purtările inumane ale grecilor, ale greco-levantinilor—mai greci decât greciisunt pătrunși că decadența lor datorește vieții leneșe, luxuoase care au împrumutat-o prin contact de la greci, își dau seamă că Grecia întreține școli aici în Turcia, dar tind să formeze cetățeni greci buni de a semăna zirania printre toate națiunile din imperiu. Iată, prin urmare, cauzele acestei urî manifeste, ce există între greci și turci. Nu se știe dacă și din această ură derase să nu se întâmple lucruri și mai extraordinare. Atmosfera politică este foarte încărcată. Și deși Grecia s’a grăbit să trimeată cea d’intâiu, câteva sute de excursioniști să viziteze poporul, care câștigat de curând libertatea, să nu se pară curios peste puțin când se v acorda fiecărei națiuni din imperiu drepturi, cari, orice s’ar zice, aduc o știrbire privilegiilor patriarhiei și intereselor grecești. Faptul că însuși guvernul turcesc se interesează mai de aproape de cazul patriarhului grecesc din Ierusalim, surprinde foarte mult cercurile grecești. Bun avis pe care presa grecească îl comentează foarte puțin. ȘURI IN STREINATATE — Prin poștă — Filantropul englez Wood a lăsat prin testament 6 milioane jum., săracilor si 2 milioane jum. pentru spitale. Balonul «Ziegler», umflat la Griesheim (Germania) in vederea unei ascensiuni, a fost luat de un vânt puternic și a dispărut. .% In Colonia s’a format un comitet pentru a se ridica un monument cancelarului Bismark cu ocazia serbării centenarului său. fi. In Copenhaga s’a înființat un comitet pentru pregătirea unui congres internațional in scopul apărarii drepturilor scriitorilor și artiștilor. Acest congres se va ține de la 23—30 Iunie anul viitor, fi. La primăvară se va desen ia iocalitătea Wiedenshali din G Germania o statuă a marelui scriito umorist Wilhelm Buschfr. Celebrul espiorator suedez Sven Hedin va sosi la 3 Februarie în Londra, unde va ține o conferință la societatea geografică asupra călătoriilor sale in Tibet. si. In Cairo bântue foarte mult epidemia de vărsat. Consiliul sanitar împarte gratis limfa. .*. In Copenhaga se fac mari pregătiri pentru o expeditions in Gramanda în scopul căutării exploratorului Erichsen. UZV SPAT PE ZI Scoaterea petelor de vin de pe pânză, safi stofe. Petele proaspete se scot cu sare măruntă de bucătărie, presărată peste ele. Dacă sunt vechi, pune părțile pătate în lapte clocotind la foc și petele vor dispare. îngrozitoarea CATASTROFA din ITALIA — Serviciul nostru telegrafic — Restabilirea mișcării comerciale ln Messina Messina. 30. — Supraviețuitorii se străduesc a restabili mișcarea comercială in orașul lor. Toți cer ca serviciul de vapoare cu Messina să reinceapă a funcționa ca și in trecut. (A. R). Repatriarea refugiaților calabrezî Roma. 30. — Comitetul central de ajutoare a victimelor cutremurelor a admis propunerea președintelui ei, ducele de Aosta, de a se repatria cât mai repede cu putință refugiații calabrezî în țara lor. S-a destinat o sumă de 500.000 franci spre a se înlesni plasarea lucrătorilor refugiați, un milion spre a se grăbi construirea baracelor pe locurile devastate, și 200.000 franci unei opere naționale pentru venirea în ajutorul orfanilor. (A. R). Greutatea construirei baracelor. Incăerări între populație și împărțitorii de merinde Roma, 30.In Calabria construirea de barace merge foarte încet. Vremea este foarte rea și populația nu vrea să lucreze. Lucrătorii cer salarii extraordinar de mari. In Palmi se nasc incăerări între cei ce impart merindele și între supraviețiitorii flămânzi. Călătoria Țarului în Italia Berlin. 30.—Telegramă din Petersburg.—Catastrofa din Italia va face pe țar să plece în Italia mai curînd decât se hotărîse. Un schimb de telegrame călduroase s’a făcut între regele Italiei și Țarul Nicolae. Regele Victor Emanuel a telegrafiat țarului că marinarii ruși s’au purtat într'un mod eroic și că Italia nu va uita niciodată aceste fapte. Țarul a răspuns cu o călduroasă telegramă de condoleanța. Se zice că țarul cu țarina vor pleca in Italia pe la începutul lunei Aprilie. O CVGI2TA REPIEZI Iertăm cu ușurința prietenilor cari nu ne prinoștm scăderile vese. Mișcare în armată Ofițerii în rezervă generali superiori și inferiori, precum și asimilații lor mai jos notați, depășind limita de vârstă, au fost trecuți în poziție de retragere : D. general de divizie C. Budiș*Ap nfile, lo IPArnqnrl ^OTOfi:l V -fIA..’ 3. mata, d. locoT.-colonel u. Dancovic din reg. Argeș No. 4, maiorul I Vlădescu din reg. Războeni No. 15, maiorul M. Isvoranu din reg. 3 roșiori. Căpitanii M. Vrâncescu din reg. 1 roșiori și D. Cristian din regimentul 9 roșiori, guardul de artilerie cl. I N. Bolintineanu dela com corpului II de armată, guardul de geniu cl. I. Ștefănescu dela comand corp. IV de armată și guardul de geniu cl. I. Bădescu de la comand corpului IV de armată; locotenenții Gr. Malaxa, T. Romeanu, T. Nicolau, G. Panaitescu, P. Mihăilescu, N. Pansian, N. Vișineanu, N Policrat și T. Burghele ; sub-locotenenții I. Marinescu, Iunius I. Lecca V. Apostoleanu, Gh. G. Spinu, Gavriliu, N. G. Popovici, N. Mihăescu, N. Știrbei și admin. cl. Ilie Florea. * * S’a primit demisia din armată a d-lui maior G. Moescu, din reg. 14 Roman și medicului căp. I. Țubel din reg. 3 artilerie.* * * Administratorul cl. I. P. Antonescu din reg. Radu Negru 28, a fost trecut în disponibilitate pentru caz de boală. De asemenea și locot. V. Opreanu din reg. 4 Ilfov 21. * * * Sublocot. în rezervă St. Ciuntu din reg. 4 artilerie a fost trecut 1 poziție de retragere pentru infirmităț Au obținut concedii: D. general Istrate, comandantul brigadei a 5-a de infanterie, 2 lun D. general D. Văleanu, comand brigadei a 2-a de cavalerie, o lună D. colonel I. Săulescu, comand reg. 1 călărași, 2 luni. D. căp. Em. Pârâianu, din regiorj 18, 4 luni. D. căp. E. Dâmboviceanu, din reg 1 călărași, 4 luni. D. căp. P. Penescu, din reg. 10 roșiori, 3 luni. Au fost înaintați la gradul de sublocotenent în rezervă următorii sergenți plutonieri: Infanterie. D. Gănescu, din regimentul Rovine No. 26 în același regiment; Gh. Tufescu, din reg. Racova în același reg.; N. Nestorescu din reg. 4 Ilfov 21 în regim. Constanța 34 ; Gh. Tătărăscu, din reg. Ștefan cel Mare 13 în același reg. ; Alex. Sturdza, din reg. Bacău 27 în reg. Războeni 15 ; N. Mogoș, din bat. 4 în 9 vânători și Alex. Poeiumb, din reg. 14 Roman în același reg. Cavalerie.N. Costinescu, din reg. 2 roșiori în reg. 3 călărași ; N. Costescu, din reg. 3 călărași în același reg. ; Gh. Sănătescu, din reg. 1 în 12 călărași ; Gh. Proicea, din reg. 1 în 4 călărași ; Gh. Orman, din reg. 1 în 2 călărași ; C. Gh. Rădulescu, din 2 in 3 roșiori ; N. Misir, din 2 in 3 roșiori ; I. V. Lascăr, din 2 în 3 roșiori ; Gr. Dendrino, din 2 roșiori în același reg.; și V. Cantacuzino, din 7 roșiori în același reg. Artilerie.—N. Lăzărescu, din reg. 2 cetate în același reg. * Sb.-locot. I. Vasiescu a fost mutat din reg. 7 în 6 roșiori iar subst. Gh. Pascu din 6 în 7 roșiori. * # * Următorii funcționari civili au fost confirmați in funcțiile ce ocupă la Casa Dotației Oastel : I. Erban, șef de biuron cl. I. P. Patzu, subșef de serviciu cl. III și Eustațiu Măcinescu, subșef de serviciu cl. II. D-nnî căp. Pr. Pascal și It. P. Părcălăbescu au fost trimiși la fabrica din Blum pentru recepționarea unei cantitati de luimicolon. IN JOBUL DEMISIEI m nmmi Cauzele demisiei. După cum am anunțat Mitropolitul Moldovei și-a dat demisia. Faptul este azi întărit oficial. Cauza acestei demisiuni ar fi în primul rând atacurile îndreptate, înpotriva sa de către două reviste bisericești „Vestitorul“ și „Biserica Română“, de curând apărute, precum și acele manifeste anonime defăimătoare răspândite prin Iași și în care Mitropolitul era zugrăvit într’un mod foarte urât. In al doilea rând sănătatea era sdruncinată de mai multă vreme ; suferea cumplit,Hristomac. Aceste doi fii câtre, l’au hotărât pe Mitropolitul Partenie să-și dea demisia. In privința celor scrise de către cele două reviste bisericești, s’a deschis, acum câteva săptămâni, o anchetă ca să se vază întrucât sunt adevărate cele spuse. Această anchetă nu a fost dată publicității. Ea a fost făcută chiar de un mare demnitar al Statului. Duminica trecută, d. I. Brătianu, președintele consiliului de miniștri, a făcut o vizită Mitropolitului Moldovei la biserica Antim din Capitală. Ce s’a hotărât acolo nu s’a putut afla: îndată ce a fost cunoscută oficial demisia Mitropolitului, guvernul a numit era locțiitor de mitropolit al Moldovei și Sucevei pe arhereul Ghenadie Bacăoanul. Cum a fost ales mitropolitul Partenie Mitropolitul Partenie a fost ridicat de către marele colegiu al țării, la demnitatea de Mitropolit al Moldovei și Sucevei după moartea lui Iosif Naniescu, întâmplată la anul 1902. Mai înainte a fost episcop al Dunării de jos, unde a stat aproape 16 ani. Sub păstoria sa s-a petrecut în Iași, în acești din urmă ani, multe evenimente istorice, demne de reținut, ca festivitățile cu ocazia restaurării bisericilor Sfinții Trei-Ierarhi și Sf. Niculae Domnesc, când a asistat și Familia Regală, sărbătorirea celui de al patrulea centenar de la moartea eroului Ștefan-cel-Mare și inaugurarea statuei marelui poet Vasile Alexandri. Precum la Țarigrad sunt vre-o 3-4 patriarhi, demisionați și fără scaun, astfel avem și noi acum in țară douî mitropolițî pro-in, unul Ghenadie Petrescu, fost al Ungro-Vlahieî și cel’alt Partenie. Când se va alege noul mitropolit Alegerea unui nou mitropolit al Moldova se va face în cele dintâi zile dir i vacanța parlamentară« tr vcffluii bo «ici corrvötcF, un uou regal, „marele colegiu“, compus din d-nnî senatori și deputați și din membri Sf. Sinod. După ce va fi ales noul mitropolit al Moldovei dintre ceî 6 episcopi, apoi se va alege dintre ceî 8 arhierei un episcop în locul ce va deveni vacant. După cum se știe biserica autocefală română se compune din doi Mitropolițî, din 6 episcopi : al Râmnicului, Argeșului, Buzeului, Dunăriide jos, Romanului și Hușilor și din 8 arhierei cari sunt: Nifon Ploeșteanul, Sofronie Craioveanul, Valerian Râmniceanul, Melchisedec Piteșteanul, Calist Botoșeneanul, Ghenadie Băcăoanul, Calistrat Bârlădeanul și Meletie Gălățeanul.* * * Azi va apare în „Monitorul Oficial“ decretul regal prin care se primește demisia Mitropolitului Moldovei și în acelaș timp se va anunța convocarea marelui colegiu, pentru alegerea noului mitropolit. Casei II. Interview cu P. S. Episcopul Pimen Georgescu, al Eparhiei Dunărei de jos, în afacerea demisiei (Prin telefon de la corespondentul nostru particular) Galați, 30.— Cititorii știți de demisia Mitropolitului Partenie și că intre candidații la scaunul mitropolitan e .și P. S. Episcopul Pimen) Intrucât nu se știe precis cauza demisiei și circulă o mulțime de zvonuri în jurul acestui fapt, am căutat să am o convorbire cu P. S. Episc»pul Pimen, crezând că sfinția Sa ar putea fi in măsură să-mi dea amănunte exacte. M’am prezentat la palatul episcopal anunțându-mă printr’o carte de vizită fără a arăta motivul venirei. Mi s’a comunicat că P. Sa binevoește a mă primi și fu a introdus in salonul de așteptare unde după puțin a intrat și P. Sfinția Sa venind din cancelaria particulară. După cele de rigoare, am comunicat P. S. scopul venirei mele. Distinsul Prelat mi-a spus că din principiu nu acordă intervievuri, totuși a binevoit cu o extremă amabilitate să se întrețină cu mine aproape o jumoră asupra cestiunilor pentru care mă prezentasem. La întrebarea ce impresie a făcut prea S. Sale j demisia mitropolitului Partenie, și care crede că sunt cauzele acestei demisii. S. Sa mi-a răspuns : — Am aflat știrea ca și d-voastră din ziare și m’a surprins foarte mult. Oficial nu mi s’a comunicat încă nimic. De asemeni nu știm nimic nici asupra cauzelor demisiei. — Aveți cunoștință de acuzațiile ce se aduc Mitropolitului Partenie? — Am auzit ca știți și d-voastră, insă nu-mi vine să cred.E mai presus de îndrăzneala închipuire! mele acest fapt, înclin a nu crede că a fost sávirșit. E regretabil dacă faptul despre care se vorbește ar fi în adevăr consumat. Nu se poate explica altfel decât că ar fi fost făcut într’un moment de pierdere a rațiunei. Repet însă că nu-1 pot crede. Intrucât privește candidatura mei, îți spun că sunt așa de surprins de vestea aceasta, ca și de aceea a demisiei. E adevărat că m’ar măguli încrederea și sprijinul despre care se vorbește că mi-i acordă guvernul. Mi-ar fi însă foarte greu să toi despart de eparhia mea unde am încă multe de făcut și unde mi se poarta atâta dragoste din partea credincioșilor. Am aci lucrări unele de abia la începutul lor, altele pe la mijloc și cari toate trebuesc sfârșite. In general e greu să te desparți de ceî ce țî sunt dragi. Conversația alunecând asupra mișcărei culturale din Galați, veni vorba și de revista „Dunărea - de - Jos“, pentru care P. Sfinția Sa a avut cuvinte de laudă adăugând că voia de mult să scoată o revistă bisericească culturală cu același nume,întrucât există aci o societate de preoți cu aceiași numire fondată de P. S. Sa. societate care ^v.av. «pe find*1 65.000 din contribuții benevole era la preoți și 40000 strinse printr’un apel la public. * Scopul societății e ajutorul văduvelor de preoți, copiilor săraci și altele. Aci am întrebat pe prea Sfinția Sa ce părere are asupra recăsătorirea preoților văduvi, chestiune discutată și în ziarul nostru. Preasfinția Sa mi-a răspuns el deși nu se împotrivesc canoanei unei recăsătoriri a preoților, totuși obiceiul de a nu se recăsători e așa a 4i vechia că a ajuns aproape o dogmă. Nu s’ar putea da o soluție acestei chestii decât printr’o conferință a căpetenilor bisericești din toate statele. Dacă numai în unul dintre Slats s’ar permite recăsătorirea preoților, aceasta ar avea aerul unei schisme și biserica aceea ar fi privită ca schismatică din partea celorlalte. Aci convorbirea a luat sfârșit. Mulțumind distinsului meu convorbitor pentru deosebita bună-voință ce mi-a arătat, m’am retras. H A. Maur, Intre o cucoană și medicul sui — Doctore, mi-e rău. — Ce ai ? — Asta-noapte am avut visuri îngrozitoare... Mi se părea că voiajez prin aer... — Ce-ai mâncat ? — Țn porumbel fript... — Păi, să -nțelege... A fost desigur un porumbel voiajor. cazavoiEA — Serviciul nostru telegrafic — TURCIA Tratativele austro-turce Constantinopole, 30.— Majoritatea ziarelor de dimineață rectifică știrea dată era, zicând că s’ar fi respins de consiliul de miniștri despăgubirea de 2 milioane jum lire turcești, și declară că nu s-a luat până acum nici o hotărîre de consiliul de miniștri in această privință. Ziarul «Skdam» zice că marele vizir a comunicat numai consiliului de miniștri propunerea Austro-Ungariei. Mâine "va da lămuriri Camerei. Consiliul de miniștri ce era fixat pe mâine, se v a ține astăzi. (A. R). Constantinopol, 30. — Astazi la ora 11 a. m. ambasadorul austroungar, marchizul Pallavicini, a părăsit, după o convorbire de o jumătate de oră, camera de lucru a marelui vizir. Fața sa strălucea de bucurie. Fiind întrebat asupra rezultatului întrevederii, dinsul a răspuns că totul este în perfectă regulă. La întrebarea dacă Poarta va accepta despăgubirile de două milioane și juma de lire, marchizul Pallavicini a răspuns afirmativ. Cinsul a mai adăugat că marele vizir are siguranța că consiliul de miniștri va aproba această propunere. Nu mai rămân de discutat decât câteva mici detalii, referitoare la chestiuni economice. Aceste detalii vor fi regulate in curând și atunci se <n iscăli înțelegerea definitivă. Constantinopol, 30. Marele vrej î* și concideat azi dimineață soarelii^«ias Pallavicini în mod oficial că oferta Austro-Ungariei a fost discutată in consiliul de miniștri și a fost admisă. (A. S.) O intervenție a Sultanului pe lângă Jums-turcî Berlin, 30. — Ziarul «Berliner Zeitung am Mittag» publică o știre sosită din Constantinopol cercurilor diplomatice de aci, și după care acceptarea propunerei de despăgubire făcută de Austria, a avut loc în urma unei ultime intervențiuni a sultanului care a determinat, pe comitetul june-turc să adere la această propunere. Demitați sprijinind pe Kiamilpașa Constantinopol, 30. — Adunarea ținută la Salonic de 40 de membri ai camerei în timpul sărbătorilor Bairamului, la care a luat parte și comitetul junilor turci, a hotărât să sprijine pe Kiamil-pașa. Meeting antigrecesc. Boicotarea mărfurilor grecești Constantinopol, 30.—Din Salonic se telegrafiază că acolo s-a ținut un meeting anti-grecesc, in care s’a protestat contra anexare! Crete! "și s’a făcut apel la puterile protectoare ale Crete!, ca să împedice această anexare. Boicotul contra mărfurilor grecești a încecat. tKECIA Presa greacă și boicotul mărfurilor grecești în Turcia Paris, 30. — Telegramă din Atena. — Toate ziarele Grecești spun că boicotul contra mărfurilor grecești in Turcia, nu numai că nu e drept, dar este și imposisibil. Pagubele Turciei ar fi cu rult mai însemnate decât cele aduse Greciei. BÎLGÂIÎGA