Universul, ianuarie 1909 (Anul 27, nr. 1-29)

1909-01-01 / nr. 1

Catastrofa din Italia de Sud, sold­iî căutând victime în ruinele de la Bagnara An­u­L 1­908 la politica mlevn­ii Când anul 1908 a venit pe lume, o puternică escadră americană naviga, sub toată presiunea, de la Atlantic către Pacific, o sumă de prevestiri dădeau ca iminentă ciocnirea între Statele­ Unite și Japonia. Dar nu a­­cesti­ i­­a destinul tragic al anului : Statele­ Unite și Japonia se pacificară, ba încă încru­ciară între ele un acord, și toate tragediile, ce erau în aer se strânseră, încetul cu încetul, de­asupra bătrânei Hi»rope, care cele­brase nu de mult așezământul păcei în conferința de la N­aga.­­iniția victima foarte criticului an fi regele Don Carlos al Portuga­liei. Ucis cu focuri de carabină, îm­preună cu Ibii său­ mai mare, el lăsă tânărului Mi Manuel o coroană în­cărcata de­­ fiorii și o domnie ne­sigură, j­ețA In timpul V­­ sia baronul d’Rebren­­(hal­uita ca ,i politic de acțiune , in «discu­rsul st.­uda 28 Ianuarie, tot,fi un compliment adresat unuia și pene. In timpul acesta, poporul turc boicotează mărfurile austro-ungare, luându-și o revanșă economică de u­­milirea morală suferită prin anexarea Bosniei. Austria își dă aere, un oare­care timp, că vrea să înfrunte pe toți : Serbia, Munteneg­ru, boicotagiul turc. Puterile europene care vor să discute chestia bosniacă într-o conferință. Chiar Italia, de­și legată de Tripla­ Alianță, are un fior de indignare care se exasperează prin bătaia studenților italieni la Viena și care culminează în vigurosul discurs al fostului prim­­ministru Fortis în Camera din Roma. In cele din urmă cei de la Viena pricep că nu pot sta contra u­nei ju­mătăți de lume și se reiau tratativele și Rusia se însărcinează a fi oratorul general din punctul de vedere opus celui al Austro-Ungariei. Anul 1908 ese din scenă, pe când continuă duelul diplomatic intre Aehrenthal și Is­­avolski, între Austro-Ungaria și Rusia, duel cum n’a mai văzut Europa de cel puțin treizeci de ani. * * Acțiunea aceasta neîntreruptă, în timpul căreia s’a rostit de mai multe or­i­ cuvântul,,războiu­“, a avut pentru pur­lic câteva intermezuri de gen mai diferit. Alegerea lui Taft la prezi­denția Statelor­ Unite a fost, de pildă, un­­ episod vesel; vesele revoluțiile din Haiti și Venezuela ; veselă vic­toria lui Mulay-Hafid asupra lui I • 'd-e!-Aziz, care s-a luptat cât mai puțin posibil spre a se preda in mod onorabil. Nmir Sultan al Marocului e candidatul Germaniei; vice-versa a­­ceasta a fost mai puțin fericită în dou­ă trei incidente cu Franța pentru chestiuni marocane. Politica germană trece printr'o criză de ipohondrie. Milita amărăciune i-a pricinuit împă­ratul Wilhelm cu faimosul lui in­terview : Germania umilită de îm­părat, împăratul umilit de Germania, îi­ mai rămâne altă mângâere decât... sborurile lui Zeppelin. Căci anul acesta e cel în care omul a sburat și în lung și în lat, și cum a vrut, și în toate țările civilizate. Descoperirea era așteptată de cel pu­țin douăzeci de veacuri ; se înțelege de ce e tratată acum cu indiferență! Toate evenimentele politice ce am rezumat, chiar și moartea împăratu­lui Chinei și împărătesei văduve, au avut totu­ș­i câte-o zi de răsunet mai puternic decât descoperirea aviațiunei și aceasta, de­sigur, pentru că în po­litică, și mai cu seamă în cea inter­națională, așteptările ori­cât de legi­time ale veacurilor, au mai puțin curs decât cele mai puțin legitime deșteptări de pofte ale momentelor. A. A. I>. Calendar pe anul 1908 Ortodox Miercuri, 31 Decembrie.­Cuvioasa Melania Catolic Miercuri, 13 Ianuarie. — Hilarius și Veron Răsar, soarelui 7.52. Anusul 4.57 «Universul» are următoa­rele linii telefonice: Administrația..........................6/62 Redacția ....... 12­ 88 Comunicări cu străinătatea . 20/56 BucureHil. 31 J< nceméric litri © Sturdza nat eveniment po­­ocut zilele acestea. A. Sturdza, prim­ar­ al partidului lr­­.1, s’a retras din toți, silit fiind de ;a faptul acesta să întreaga noastră rea. D. Dimnitrie A. Sturdza face parte din generația cea mare care, prin multe și grele lupte înăuntru ca și în afară, a în­temeiat România­­ . Timp de o jumătate de se­col, bărbatul acesta a stat ne­contenit la lucru, dovedind o adâncă cunoștință a intereselor țarei, un spirit cumpătat și o putere de muncă uimitoare. Activitatea sa nu s-a desfă­șurat numai pe târîmul politic, ci și pe cel științific, pe care de asemenea a fost foarte rod­nică. _ ♦ Retragerea din viata publică a unui asemenea om trebuia, firește, să m­îhnească adânc pe toată lumea. Și,a mâhnit-o. Nu numai coreligionarii politici, dar și adversarii cei mai înver­șunați și-au­ manifestat întris­tarea’ pricinuită de hotărirea d-lui Sturdza. Consecințele acestei hotărirî ’trebuiau să se resimtă în pri­mul rând pe tărîmul politic. Partidul liberal avea să­ desig­neze un nou șef, care să ia frînele guvernului și să ducă mai departe lucrarea începută. Actul acesta, din cele mai Însemnate și delicate, a fost săvârșit fără greutăți. Miniștrii, președinții și vice-președinții Corpurilor legiuitoare, fruntașii partidului, au designat în una­nimitate pe d. Ion I. Brătianu, ministru de interne­, ca urmaș al d-lui Dim. A. Sturdza la șefia partidului și la președin­ția consiliului de miniștri. Ziarele liberale au declarat că partidul liberal, sub condu­cerea noului său șef- Auji-simal, își va urma tradiția și aceeași linie de conduită în Debile din năuntru ca și în cele din afară, devotându-se ca și în trecut interesului și binelui obștesc, altul altuia, mai concedase drptu­­moasa cale se at­­ i. prindere in Eu Rusia. Acorul i sfâșiat ca o trea talia, conving­ere­ase că Poarta iî de a construi fas­­ie la Mitrovița. Stjr­­pa. Indignare în era Muerzsteg fu ă. Neliniște în­­­­­că trebue să se opună ceva opansiunei balcanice a Austro-Ungariei. Se plănuește așa zisa linie Dunărea-Adriatica; se pre­gătesc capitaluri italiene, ruse și fran­ceze. Europa petrece cât­va timp cân­tărind cele două proecte de cale fe­rată. împărații Wilhelm desch­ide la Veneția, spre a cunoaște probabil mai de aproape umile orizonturi piolitice italiene și pare spre a se asigura a­­supra intențiilor Austro-Ungariei. De altă pale, Anglia ține cu orice preț să impină guvernulu­i turcesc reformele în Macedonia. Rusia ține și ea la acestș lucru, dar a combinat un proiect care nu se aseamănă cu cel .«uglos .­­Germania e* Austro-Un­garia, din pretenie către Sultan, pun amânduror a­­cte în roate. Dar iată că proectul 6gl0s și proactul rus se apropie pe nesamtite. "Regele Eduard, după ce plinise la Londra pe prezi­dentul Falk­en­s, nu’șî face scrupule de a fi primu rege englez care să viziteze pe un țar și iată’l la Reval, în urale care salută o nouă Triptice : profetele englez și cel rus pentru Ma­cedonia nu nu­î fac de­cât unul. * * * In momen­tul acesta intervine o în­torsătură neașteptată, de care nici Europa nu’șîjji în primul rând so­coteală. Svonurî straljț vin din Turcia. La 9 iulie, Ninzi-bey, un obscur maior cu două trei sute de soldați se răz­vrătește în numele Constituției și se întărește la Rișna, lângă lacul Ohrida. Alte corpuri de trupă se răzvrătesc ici și colo, Io, în vilaetul Monastir. Turcii trimit contra răzvrătiților pe un general bărân, Sh­uisi-pașa. Abia sosit la Mona ta­, acesta e asasinat pe când vroia să se urce în trăsură. Trupele fac cr­iza comună cu insur­­genții. La 18 iulie, Monastir e in m­ânile tinerilorr turci. Abdul-Hamid se hotărăște să schimbe pe marele vizir : îndepărează pa Ferid și chiamă pe Said-pașa. Revoluția însă înain­tează, înainte#«, fără nici un foc de armă ; isbuccede la Salonic, la Smir­na, e la porție Const­antinopolului. Nu mai răm­âie Sultanului decât să promulge Constituția sau să plece. Abdul-Niamid se hotărăște pentru Constituție și,până una alta, rein­viază pe cea din 1870. La 26 Iulie Turcia autocrații a încetat să existe și Turcia liberlă, își anunță lumei nașterea ei. Cade imediat și vechiul edificiu di­plomatic ridicat la Constantinopol ; se înalță unul d on­. Anglia își uită de reformele ei macedonene și’șî ia aere de patroani a Turciei liberale, cu credincioasa ei suită Rusia și Franța. Germania și Austro-Ungaria, ca prietene ale Sultanului autocrat, se bănuesc acută una pe alta. Junii turci, în avântul triumfului, mângâe visuri imperialiste, restaurări ale an­ticei puteri otomane. Austro-Ungaria teme contagiunea acestor noutăți po­litice pentru Bosnia-Herțegovina. O fierbere neliniștitoare a și izbucnit în âangiacatul Novi-Bazar. Când nimeni »,« «e .oftica, ja­­ turci fac o buletă, spre a și face plăcerea de a­ trata Bul­garia ca prezentării,u­n malic dat de reprezentanții totul ia Sofia Peste­cil*­­ Bulgariei e­i cu onoruri­i avusese mai z­ice cu Tu­to­­vvolski la Bu­rit dacă a i vadă intenția­ dacă le-a fer este că, de în din Budapesti bulgară, 1 * își proclamă Lombrie. Au b­osnia­tiei­ l Creta își dec Tratatul pe soar­ji ca și j­e un cocobi.ș tat vs­a nu invită pe re­mn prânz diplo­­trul de externe­, fi­­ice de povestește zile, Ferdinand al­udapesta. E primit șnuile. Aebrenthal de întrevederi poli— i Salzburg, cu Is­ii : ou e încă lămâ­ie aceștia să între­­Istro-Ungariei, sau­ re-un narcotic. Fapt ce Ferdinand pleacă «pe acțiunea austro­­blomubrie, Bulgaria ■lemtența ; la 6 Oc­­[ungar­ia își anexează sa la 7 Octombrie, " 1..."ea eî la Grecia, -erlin a avut același sul dela Muerzsteg : hârtie ruptă. ANCHETA CU PRIVIRE LA MESERIAȘI Am­ anunțat zilele trecute că mi­nisterul industriei și comerțului a publicat partea I din ancheta cu pri­vire la meseriași și la aplicarea legei pentru organizarea meseriilor. în vi­zin,virtut‘ pO. ItXXTTTxtC Twt­ ts ne g i.tsețte numărul meseriașilor înscriși în cor­porații la 1 Aprilie 1908 ; neajunsu­rile întâmpinate de minister la apli­carea legei din 1902 ; statutele cor­porațiilor care reprezintă aspirațiile și modul de a vedea al clasei mese­riașilor. Partea II-a va cuprinde : modul de dobândire a brevetelor și carnetelor ; funcționarea comisiilor de examinare membri la curent și în întârziere cu cotizația, amenzi, bugetul corpora­țiilor și al caselor de ajutor, etc. Meseriașii neînscriși in corporații nu figurează în lucrarea de față, atât lucrătorii cât și ucenicii, afară de u­cenicii cari au­ făcut contracte cu pa­tronii prin ajutorul corporațiilor. Lip­sesc de asemeni lucrătorii cari au trecut în fabrice și ateliere mari, a­­cestea fiind scoase de sub obligațiil legei meseriilor. Numărul total al meseria­șilor înscriși în corporații la 1 Aprilie sunt de 127.811, adică 41.260 patroni, 6.189 conductori și 64.023 lucrători Românii reprezintă 57,67 la sută, e­­vreii 19,70 la sută, iar meseriașii de alte naționalități 22,63 la­ sută. Față de numărul populațiunei, meseriași români reprezintă însă 1, 3 la sută pe când meseriașii evrei reprezintă 9, 4 la sută, iar cei de alte naționa­lități 14, 4 la sută, din totalul po­pulației fie­cărei categorii. Proporția pe județe Cel mai mare număr de meseriași îl dă județul Ilfov cu 32.609 sau 25,50 la sută, apoi urmează județele: Dolj cu 8435, sau­ 6.11, Prahova (5.84), Iași (5.18), Covurluiii (4.30), etc. Cel mai slab contingent ii dă jud. Vlașca, cu­ o proporție de 1.71 la sută. Din totalul meseriașilor români 73.730 nu sunt cetățeni. Din aceștia 3.172 sunt români din Transilvania, Buco­vina și din alte țări locuite de ro­mâni. Dintre meseriașii de alte na­ționalități 28.927 sunt cetățeni ro­mâni. Maeștrii patroni sunt în număr de 41.260 și reprezintă 32.27 la sută din totalul meseriașilor înscriși în corporații. Maeștrii patroni români sunt în număr de 21.617, evrei în număr de 10.831, iar cei de alte na­ționalități 8.812. Maeștrii conducători cari nu aîi ate­lierul lor propriu, ci conduc atelierele patronilor, sunt în număr de 6189. Ucenicii care au făcut contract cu patronii lor prin corporații sunt 16.369. Neajunsurile legei Printre neajunsurile constatate de la punerea în aplicare a legei mese­riilor, cele mai numeroase au fost re­lativ la obligațiunile bănești ale me­seriașilor către corporațiuni. Din cauza acestor obligațiuni către corporațiuni, chestia lucrătorilor din fabrice și a­­teliere mari a dat naștere la cele mai numeroase reclamațiuni. Chestiunea dobândirea brevetelor și carnetelor a dat iarăși joc la recla­­ma­țiuni, căci meseriașii erau foarte geloși de privilegiul înscris în lege, că nimeni nu poate exercita o mese­rie fără brevet sau carnet. Din statute s-au extras diferitele dispozițiuni cari învederează tendin­­i­le și dorințele meseriașilor, clasi­­ficându-se în dispoziții cu caracter cultural, privitoare la ajutorul mu­tual în cazuri de boală, moarte lipsă de lucru, pensiuni și credit, la biu­­roul de plasare, la contestații, etc. Din studiul și din discuțiunile ce se vor face în jurul chestiunei me­seriașilor, vor reeși de­sigur toate împrejurările pe cari această problemă le poate ridica ca ast­fel soluția să fie cea mai nimerită și cea mai fo­lositoare. «N­. R... laice Dar tratatul dela 1 mai important, de * nat solemn de toate Serbia și Mu....... rea Bosniei le deci sunt națiuni sfârșit, eh iar' un război fi­nit să te resemneze, nu să agite, ideea unei •nu e oare­cum­­ ce a fost sem­­i­ferile. Pe când țipă că anexa­­■ *ază viitorul, că d vor combate nucidere decât ie Putem­ încep­onferințe euro­ DIN TURCIA (Corespondență particulară a „Universului") Constantnopol, 27 Decembrie, Marele vizir Kiamil-Pașa In fenomen cu totul curios se ob­ Se știe că între tinerii turci—de la închiderea Parlamentului încoace—s’a produs o sciziune puternică, o deo­sebire de vederi asupra faptului dacă Kiamil-Pașa, marele vizir, va conti­nua și de aici încolo să deție pute­rea, sau dacă cabinetul ministerial va fi constituit din persoanele cele mai autorizate din parlamentul otoman. In special, interpelarea tânărului de­putat Idusein Giahid, prim-redactor în ziarul­­,Tanin“ a avut darul să răscolească toate patim­ele politice ale tinerilor turci. Presa, în majoritate, este în contra acțiunii politice a ma­relui vizir. Cele mai neînsemnate acte ale lui Kiamil­ Pașa, de la acor­darea Constituției încoace, sunt ana­lizate și combătute cu un lux de ar­gumente. Toți sunt de acord de a cere demisia, pe cale parlamentară, a marelui vizir. Organul sau particular ,,Ieni Gazeta“ nu este în stare să spulbere nici cele mai neînsemnate acuzări ce i se aduc prin polemica aceasta aprinsă. In aparență, cine­va este convins că situația marelui vizir se clatină. Toate actele sunt în contra lui, înainte însă de a ajunge la o soluțiune oare­care, încercăm de a arăta unele din evenimentele politice principale ce se produc acum, unele din presupunerile ce-și fac tinerii turci. Se știe că în discursul de deschi­dere al Corpurilor legiuitoare nu s'a dat o extindere mai mare tuturor ac­telor politice la ordinea zilei, nu s’a arătat toate vederile politice ale Ca­binetului, și,în același timp, se aducea la cunoștința parlamentului otoman că toate încălcările de drepturi săvâr­șite de Austria și Bulgaria trebuisc să fie judecate de puterile semnatare ale tratatului din Berlin. Se lasă, prin urmare, mină liberă tuturor statelor europene să se amestece în trebile interioare ale statului turcesc, și să le rezolve așa după cum vor crede de cuviință. Ori­cum, această latitu­dine aduce oare­care știrbire suvera­­nităței naționale a Turcilor. Pe de altă parte, tot prin același discurs, nu s’a amintit nimica asu­pra situației insulei Creta. Cam în a­­celași timp se făceau fel de fel de interveniri din par­tea persoanelor au­torizate grecești, chiar interveniri per­sonale ale regelui Greciei pe lângă toate cabinetele europene, pentru a­­nexiunea acestei insule ia Grecia. Se știe importanța ce acestă insulă pre­zintă pentru imperiul turcesc. Cre­dința multor oameni politici, și nu se știe dacă este eronată, e că odată ce insula Creta va eși de sub stăpânirea turcească și toate celelalte insule în­tr-un viitor mai mult sau mai­ puț­in îndepărtat, vor avea aceiași soartă ca și Creta. Poporul turcesc pe de altă parte are cele mai trainice legături de prietenie și rudenie cu coreligio­narii lor insulari. Sutele de emigranți ce populează mai în fie­care zi tot cheiul de la Galata, descriu in culo­rile cele mai negre suferințele pe care le îndură turcii din Creta, din partea autorităților grecești. Toate aceste suferințe produc cea mai vie impresiune în cercurile po­pulare turcești. Kiamil Pașa însă — nu se știe din ce cauză — a ținut să nu înșele nimic în discur­sul de deschidere al Corpurilor le­giuitoare. Unii dintre tinerii turci susțin că actul acesta al lui Kia­mil­ Pașa se datorește unor in­­tervențiuni ascunse ale unnor State, care se laudă a fi prieteni­ cei mai sinceri ai Turcilor. Kiamil Pașa­dar este acuzat de lipsă de inițiativă, în toate chestiunile politice interne, de rea administrație a tuturor ministe­relor, și mai presus de toate de in­capacitate în chestiunile externe. Față de aceste acuzații grave — cari la început își urmau drumul lor pe șoptire, și acum au devenit publice, era natural, ca marele vizir să facă a se înțelege că într’una din ședințele viitoare ale Camerei va expune în mod detaliat toate vederile sale poli­tice. Tinerii deputați impacienți, însă, țin ca chiar in prima zi de reluarea ședințelor să aibă loc acest însem­nat eveniment. Ce va aminti în ex­pozeul sau Kiamil Pașa? Iată întrebarea pe care și-o pune fie­care om politic turc. Mulți dintre tinerii­ turci sunt de părere că Kiamil­­pașa va face să iasă în relief dorința lui ca țara turcească să fie adminis­trată de un regim reprezintativ, care i-ar putea aduce și avere și puterea perdută. Aceștia în discuțiunile lor susțin că Kiamil-pașa va citi la Ca­meră o scrisoare pe care, zice-se, a adresat-o chiar el ziarului parizian „Le Matin“ cu ocazia Anului Nou­. Alții însă, mai optimiști, susțin că numai în această ședință memorabilă o să se dovedească puterea de muncă și independența de caracter de care venerabilul bătrân își face o fală. Ori­cum ar fi însă, ziua când va trebui să apară Kiamil-pașa la Ca­meră cu expunerea vederilor politice— după toate probabilitățile—Luni sau Marți—va fi o zi însemnată pentru întreaga politică externă turcească. Munci și numai atunci se va putea întrevedea simpatiile de cari se bu­cură Turcia față de cele­l­alte State și ura ce o are față de unele State. Și chiar dacă discursul lui Kiamil­­pașa n’ar prezintă importanța aștep­tată, mulți dintre deputați își vor arăta ideile lor politice, și lucrul a­­cesta va însemna ceva­ servă în toate actele poporului și re­prezentanților lui. Chestiunea Bulga­riei și a Austriei s’au lăsat cu desă­vârșire în uitare. Rare­ori dacă în­tâlnești în jurnale câte vre-o infor­mație asupra tratativelor ce se ur­mează între cele două guverne. Ace­lași lucru și pentru Austria. Boico­­tajul mărfurilor austriece nu este așa de riguros. Acum bunăoară, se pot vedea vase austriace, descurcând măr­furile lor prin ajutorul oamenilor de im iciți de la cheia, fără ca faptul aținta să producă vre­ o contrarietate în spiritul popu­lațiunii. In schimb însă, toată activitatea atât a presei cât și a tuturor studenților, este în­dreptată în contra Greciei, din cauza dorinței ce o are de a anexa Creta. La facultatea de drept s-au tinut multe conciliabule între toți studen­ții­ anului al patrulea și licențiații de acum un an. Toți au fost de a­­cu­’rd în a recunoaște că atitudinea Greciei, față de politica internă și externă a statului turcesc, este mai mult de­cât provocătoare. Tot aceiași studenți cheamă pe toată populația musulmană la un monstru meeting de protestare, la aer liber, la hipodrom. Sindicatul de boicotaj avut­a să analizeze de două zile încoace m­ai multe rapoarte trimise de sindi­cul de boicotaj din Salonic și Smirna prin care se cerea aplicarea celor mai aspre­ măsuri în contra mărfurilor gr­ecești. De ce toate aceste sforțări ? l­­ intru­ că un deputat grec a cutezat și susție în camera turcească că ches­tia Cretei este o chestie tranșată pen­tru Grecia. Mai mult de­cât atâta p î­ntru că până mai era presa locală grecească considera Macedonia și Epi­­rul ca provincii grecești. Presa gre­­ceasca se apăra in modul acesta crede că prin puțin spirit —și acela rău plasat — poate să determine un curent în favoarea lor. Uită insă să caute aiurea o cauză istorică, care produce această diferențiare de vederi Ura ce există între greci și turci este veche, prea veche. Cel mai ne­însemnat dușman din afară al turcilor erau grecii. Turcia nu s’a temut nici­odată de politica de fanfaronadă statului grecesc. Dar dacă este așa pentru chestiunile externe, pentru cele interne nu există nici un popor creștin care să opună atâta rezistență, să protesteze cu mai mare inverșu­nare ca poporul grecesc. De aici din C­nstantinopol se țeseau cele mai periculoase intrigi in contra tuturor creștinilor și turcilor din imperiu. Ca aceia cari conduceau toate mișcările e­rau grecii. Grecul maî șiret din fire r -un mândru, cu o spoială de «vultur »1 apeîiu artittrrctului, t.. •—­­Tr­iss;" ofe­ niere mai alese, m­ai distinse ca ale lui, de sigur că avea o prioritate supra lui. Pe de altă parte, cei mai inalțî funcționari din imperiu țineau căsătorie până acum grecoaice, sau grecolevantine. Aici în Orient, cu toată aparența de sclavaj, femeia are o influență covârșitoare asupra băr­batului. Un oriental, care își face din femeia sa un idol de plăceri, este im­posibil să nu cază in mrejele ei. Aș că aceste femei — măritate pentru cauze bine determinate cu ast­fel de turci—îndemnau pe bărbații lor să lucreze așa după cum interesele lor cereau. Levantinii de aici cari cred descendinții vechilor bizantini prin toate acțiunile lor, tindeau să anihileze ori­ce acțiune de întărire statului turcesc. In mintea lor înflă­cărată, presupuneau că cu slăbirea imperiului otoman, să se restabilească din nou vechiul imperiu bizantin. Și pentru a se ajunge la scopul a­­cesta nu se dedeau îndărăt de la cele mai josnice mijloace. Calomnia er arma cea mai puternică a lor. Știu să se prefacă atâta de mult, în­cât te miri cum ar mai putea să le re­ziste lor cel mai dibacil om. Pe de o parte, în fața turcilor, admiteau, cu cele mai mari laude, toate acțiunile lor, pe de altă parte, ei erau cei d’intâiu cari să facă plângeri tutu­ror ambasadelor și legațiunilor. Din acest trafic—căci mai câștigau și cei în fond—tot levantinii se alegeau cu cel mai mare folos. Tinerii turci cu­nosc foarte bine toate purtările in­umane ale grecilor, ale greco-le­­vantinilor—mai greci de­cât grecii­­sunt pătrunși că decadența lor datorește vieții leneșe, luxuoase care au împrumutat-o prin contact de la greci, își dau seamă că Grecia întreține școli aici în Turcia, dar tind să formeze cetățeni greci buni de a semăna zirania printre toate na­țiunile din imperiu. Iată, prin urmare, cauzele acestei urî manifeste, ce există între greci și turci. Nu se știe dacă și din această ură de­rase să nu se întâmple lu­cruri și mai extraordinare. Atmos­fera politică este foarte încărcată. Și de­și Grecia s’a grăbit să trimeată cea d’intâiu, câte­va sute de excur­sioniști să viziteze poporul, care câștigat de curând libertatea, să nu se pară curios peste puțin când se v acorda fie­cărei națiuni din imperiu drepturi, cari, ori­ce s’ar zice, aduc o știrbire privilegiilor patriarhiei și intereselor grecești. Faptul că însuși guvernul turcesc se interesează mai de aproape de cazul patriarhului gre­cesc din Ierusalim, surprinde foarte mult cercurile grecești. Bun avis pe care presa grecească îl comentează foarte puțin. ȘURI IN STREINATATE — Prin poștă — Filantropul englez Wood a lăsat prin testament 6 milioane jum., săracilor si 2 milioane jum. pentru spitale. Balonul «Ziegler», umflat­ la Griesheim (Germania) in vederea unei ascensiuni, a fost­ luat de un vânt puternic și a dispărut. .% In Colonia s’a format un co­mitet pentru a se ridica un mo­nument cancelarului Bismark cu ocazia serbării centenarului său. fi. In Copenhaga s’a înființat un comitet pentru pregătirea unui congres internațional in scopul a­­părarii drepturilor scriitorilor și artiștilor. Acest congres se va ține de l­a 23—30 Iunie anul viitor, fi. La primă­vară se va des­en­ ia iocalitătea Wiedenshali din G Ger­mania o statuă a marelui scriito umorist Wilhelm Busch­­fr. Celebrul espiorator suedez Sven Hedin va sosi la 3 Februa­rie în Londra, unde va ține o con­ferință la societatea geografică a­­supra călătoriilor sale in Tibet. si. In Cairo bântue foarte mult epidemia de vărsat. Consiliul sa­nitar împarte gratis limfa. .*. In Copenhaga se fac mari pregătiri pentru o expeditions in Gram­anda în scopul căutării ex­­ploratorului Erichsen. UZV SPAT PE ZI Scoaterea petelor de vin de pe pânză, safi stofe.­ Pe­tele proaspete se scot cu sare mă­runtă de bucătărie, presărată peste ele. Dacă sunt vechi, pune părțile pătate în lapte clocotind la foc și petele vor dispare. îngrozitoarea CATASTROFA din ITALIA — Serviciul nostru telegrafic — Restabilirea mișcării comer­ciale ln Messina Messina. 30. — Supraviețuitorii se străduesc a restabili mișcarea comercială in orașul lor. Toți cer ca serviciul de vapoare cu Messina să reinceapă a funcționa ca și in trecut. (A. R). Repatriarea refugiaților cala­­brezî Roma. 30. — Comitetul central de ajutoare a victimelor cutremu­relor a admis propunerea preșe­dintelui ei, ducele de Aosta, de a se repatria cât mai repede cu pu­tință refugiații calabrezî în țara lor. S-a destinat o sumă de 500.000 franci spre a se înlesni plasarea lucrătorilor refugiați, un milion spre a se grăbi construirea bara­­celor pe locurile devastate, și 200.000­ franci unei opere naționale pentru venirea în ajutorul orfa­nilor. (A. R). Greutatea construirei bara­­celor. Incăerări între popu­lație și împărțitorii de merinde Roma, 30.­­In Calabria constru­irea de barace merge foarte încet. Vremea este foarte rea și popula­ția nu vrea să lucreze. Lucrătorii cer salarii extraordinar de mari. In Palmi se nasc incăerări în­tre cei ce impart merindele și în­tre supravieți­itorii flămânzi. Călătoria Țarului în Italia Berlin. 30.—Telegramă din Pe­tersburg.—Catastrofa din Italia va face pe țar să plece în Italia mai curînd de­cât se hotărîse. Un schimb de telegrame căld­u­roase s’a făcut între regele Italiei și Țarul Nicolae. Regele Victor Emanuel a telegrafiat țarului că marinarii ruși s’au purtat într'un mod eroic și că Italia nu va uita nici­odată aceste fapte. Țarul a răspuns cu o călduroasă telegramă de condoleanța. Se zice că țarul cu țarina vor pleca in Italia pe la începutul lunei Aprilie. O CVGI2TA­ RE­PIE­ZI Iertăm cu ușurința prietenilor cari nu ne pri­noștm­ scăderile vese. Mișcare în armată Ofițerii în rezervă generali supe­riori și inferiori, precum și asimilații lor mai jos notați, depășind limita de vârstă, au fost trecuți în poziție de retragere : D. general de divizie C. Budiș­*Ap­­ n­­file, lo IPArnqnrl ^OTOfi:­l V -fIA..’ 3. mata, d. locoT.-colonel u. Dancov­ic din re­g. Argeș No. 4, maiorul I Vlădescu din reg. Războeni No. 15, maiorul M. Isvoranu din reg. 3 ro­șiori. Căpitanii M. Vrâncescu din reg. 1 roșiori și D. Cristian din re­gimentul 9 roșiori, guardul de arti­lerie cl. I N. Bolintineanu dela com corpului II de armată, guardul de ge­niu cl. I­. Ștefănescu dela comand corp. IV de armată și guardul de ge­niu cl. I­­. Bădescu de la comand corpului IV de armată; locotenenții Gr. Malaxa, T. Romeanu, T. Ni­­colau, G. Panaitescu, P. Mihăi­lescu, N. Pansian, N. Vișineanu, N Policrat și T. Burghele ; sub-locote­­nenții I. Marinescu, Iunius I. Lecca V. Apostoleanu, Gh. G. Spinu, G­­avriliu, N. G. Popovici, N. Mihă­escu, N. Știrbei și admin. cl. Ili­e Florea. * * S’a primit demisia din armată a d-lui maior G. Moescu, din reg. 14 Roman și medicului căp. I. Țubel din reg. 3 artilerie.* * * Administratorul cl. I. P. Anto­nescu din reg. Radu Negru 28, a fost trecut în disponibilitate pentru caz de boală. De asemenea și locot. V. Opreanu din reg. 4 Ilfov 21. * * * Sub­locot. în rezervă St. Ciuntu din reg. 4 artilerie a fost trecut 1 poziție de retragere pentru infirmităț Au obținut concedii: D. general Istrate, comandantul brigadei a 5-a de infanterie, 2 lun D. general D. Văleanu, comand brigadei a 2-a de cavalerie, o lună D. colonel I. Săulescu, comand reg. 1 călărași, 2 luni. D. căp. Em. Pârâianu, din reg­iorj 18, 4 luni. D. căp. E. Dâmboviceanu, din reg 1 călărași, 4 luni. D. căp. P. Penescu, din reg. 10 roșiori, 3 luni. Au fost înaintați la gradul de sub­locotenent în rezervă următorii ser­genți plutonieri: Infanterie.­ D. Gănescu, din regi­mentul Rovine No. 26 în același re­giment; Gh. Tufescu, din reg. Ra­­cova în același reg.; N. Nestorescu din reg. 4 Ilfov 21 în regim. Constanța 34 ; Gh. Tătărăscu, din reg. Ștefan cel Mare 13 în același reg. ; Alex. Sturdza, din reg. Bacău 27 în reg. Războeni 15 ; N. Mogoș, din bat. 4 în 9 vânători și Alex. Poeiumb, din reg. 14 Roman în același reg. Cavalerie.­N. Costinescu, din reg. 2 roșiori în reg. 3 călărași ; N. Cos­­tescu, din reg. 3 călărași în același reg. ; Gh. Sănătescu, din reg. 1 în 12 călărași ; Gh. Proicea, din reg. 1 în 4 călărași ; Gh. Orman, din reg. 1 în 2 călărași ; C. Gh. Rădulescu, din 2 in 3 roșiori ; N. Misir, din 2 in 3 roșiori ; I. V. Lascăr, din 2 în 3 roșiori ; Gr. Dendrino, din 2 ro­șiori în același reg.; și V. Cantacu­­zino, din 7 roșiori în același reg. Artilerie.—N. Lăzărescu, din reg. 2 cetate în același reg. * Sb.-locot. I. Vasiescu a fost mu­tat din reg. 7 în 6 roșiori iar subst. Gh. Pascu din 6 în 7 roșiori. * # * Următorii funcționari civili au fost confirmați in funcțiile ce ocupă la Casa Dotației Oastel : I. Erban, șef de biuron cl. I. P. Patzu, subșef de serviciu cl. III și Eustațiu Măcinescu, subșef de serviciu cl. II. D-nnî căp. Pr. Pascal și It. P. Păr­­călăbescu au fost trimiși la fabrica din Blum pentru r­ecepționarea unei cantitati de l­uimicolon. IN JOBUL DEMISIEI m nmmi Cauzele demisiei. După cum am anunțat Mitropolitul Moldovei și-a dat demisia. Faptul este azi întărit oficial. Cauza acestei demisiuni ar fi în primul rând atacurile îndreptate, în­potriva sa de către două reviste bi­sericești „Vestitorul“ și „Biserica Română“, de curând apărute, precum și acele manifeste anonime defăimă­toare răspândite prin Iași și în care Mitropolitul era zugrăvit într’un mod foarte urât. In al doilea rând sănătatea­­ era sdruncinată de mai multă vreme ; su­ferea cumplit,­­Hristomac. Aceste doi fii câtre, l’au hotărât pe Mitropolitul Partenie să-și dea de­misia. In privința celor scrise de către cele două reviste bisericești, s’a des­chis, acum câte­va săptămâni, o an­chetă ca să se vază întru­cât sunt adevărate cele spuse. Această anchetă nu a fost dată publicității. Ea a fost făcută chiar de un mare demnitar al Statului. Duminica trecută, d. I. Brătianu, președintele consiliului de miniștri, a făcut o vizită Mitropolitului Moldovei la biserica Antim din Capitală. Ce s’a hotărât acolo nu s’a putut afla: îndată ce a fost cunoscută oficial demisia Mitropolitului, guvernul a numit era locțiitor de mitropolit al Moldovei și Sucevei pe arhereul Ghe­­nadie Bacăoanul. Cum a fost ales mitropolitul Partenie Mitropolitul Partenie a fost ridicat de către marele colegiu al țării, la demnitatea de Mitropolit al Moldovei și Sucevei după moartea lui Iosif Naniescu, întâmplată la anul 1902. Mai înainte a fost episcop al Du­nării de jos, unde a stat aproape 16 ani. Sub păstoria sa s-a petrecut în Iași, în acești din urmă ani, multe evenimente istorice, demne de reți­nut, ca festivitățile cu ocazia restau­rării bisericilor Sfinții Trei-Ierarhi și Sf. Niculae Domnesc, când a asis­tat și Familia Regală, sărbătorirea celui de al patrulea centenar de la moartea eroului Ștefan-cel-Mare și inaugurarea statuei marelui poet Va­sile Alexandri. Precum la Țarigrad sunt vre-o 3-4 patriarhi, demisionați și fără scaun, ast­fel avem și noi acum in țară douî mitropolițî pro-in, unul Ghenadie Petrescu, fost al Ungro-Vlahieî și cel’alt Partenie. Când se va alege noul mi­tropolit Alegerea unui nou mitropolit al Moldova­ se va face în cele dintâi zile dir­ i vacanța parlamentară« tr­ vcffluii­­ bo «ici corrvötcF, un­ uou regal, „marele colegiu“, compus din d-nnî senatori și deputați și din mem­bri Sf. Sinod. După ce va fi ales noul mitropolit al Moldovei dintre ceî 6 episcopi, a­­poi se va alege dintre ceî 8 arhierei un episcop în locul ce va deveni va­cant. După cum se știe biserica autoce­fală română se compune din doi Mi­tropolițî, din 6 episcopi : al Râmni­cului, Argeșului, Buzeului, Dunării­­de­ jos, Romanului și Hușilor și din 8 arhierei cari sunt: Nifon Ploeș­­teanul, Sofronie Craioveanul, Valerian Râmniceanul, Melchisedec Piteșteanul, Calist Botoșeneanul, Ghenadie Băcă­­oan­ul, Calistrat Bârlădeanul și Mele­­tie Gălățeanul.* * * Azi va apare în „Monitorul Oficial“ decretul regal prin care se primește demisia Mitropolitului Moldovei și în acelaș timp se va anunța convocarea marelui colegiu, pentru alegerea nou­lui mitropolit. Casei II. Interview cu P. S. Episcopul Pimen Georgescu, al Eparh­iei Dunărei de jos, în afacerea demisiei (Prin telefon de la corespondentul nostru particular) Galați, 30.— Cititorii știți de de­misia Mitropolitului Partenie și că intre candidații la scaunul mitropoli­­tan e .și P. S. Episcopul Pimen) Intru­cât nu se știe precis cauza demisiei și circulă o mulțime de zvo­nuri în jurul acestui fapt, am căutat să am o convorbire cu P. S. Episc»­­pul Pimen, crezând că sfinția Sa ar putea fi in măsură să-mi dea amă­nunte exacte. M’am­ prezentat la palatul episcopal anunțându-mă printr’o carte de vizită fără a arăta motivul venirei. Mi s’a comunicat că P. Sa bine­­voește a mă primi și fu a introdus in salonul de așteptare unde după puțin a intrat și P. Sfinția Sa venind din cancelaria particulară. După cele de rigoare, am­ comuni­cat P. S. scopul venirei mele. Distinsul Prelat mi-a spus că din principiu nu acordă intervie­vuri, to­tuși a bine­voit cu o extremă ama­bilitate să se întrețină cu mine a­­proape o jum­­oră asupra cestiunilor pentru care mă prezentasem. La întrebarea ce impresie a făcut prea S. Sale j demisia mitropolitului Partenie, și care crede că sunt cau­zele acestei demisii. S. Sa mi-a răs­puns : — Am aflat știrea ca și d-voastră din ziare și m’a surprins foarte mult. Oficial nu mi s’a comunicat încă nimic. De asemeni nu știm nimic nici asupra cauzelor demisiei. — Aveți cunoștință de acuzațiile ce se aduc Mitropolitului Partenie? — Am auzit ca știți și d-voastră, insă nu-mi vine să cred.E mai presus de îndrăzneala închipuire! mele acest fapt, înclin a nu crede că a fost sá­vi­rșit. E regretabil dacă faptul des­pre care se vorbește ar fi în adevăr consumat. Nu se poate explica alt­fel de­cât că ar fi fost făcut într’un moment de pierdere a rațiunei. Repet însă că n­u-1 pot crede. Intru­cât privește candidatura m­ei, îți spun că sunt așa de surprins de vestea aceasta, ca și de aceea a de­misiei. E adevărat că m’ar măguli încre­derea și sprijinul despre care se vor­bește că mi-i acordă guvernul. Mi-ar fi însă foarte greu să toi despart de eparhia mea unde am încă multe de făcut și unde mi se poarta atâta dragoste din partea credincioși­lor. Am aci lucrări unele de abia la începutul lor, altele pe la mijloc și cari toate trebuesc sfârșite. In general e greu­ să te desparți de ceî ce­ țî sunt dragi. Conversația a­­lunecând asupra mișcărei culturale din Galați, veni vorba și de re­vista „Dunărea - de - Jos“, pentru care P. Sfinția Sa a avut cuvinte de laudă adăugând că voia de mult să scoată o revistă bisericească culturală cu același nume,întru­cât există aci o societate de preoți cu aceiași numire fondată de P. S. Sa.­ societate care ^v.av. «pe find­­*1 65.000 din contribuții benevole era la preoți și 40000 strinse printr’un apel la public. * Scopul societății e ajutorul vădu­velor de preoți, copiilor săraci și altele. Aci am întrebat pe prea Sfinția Sa ce părere are asupra recăsătorirea preo­ților văduvi, chestiune discutată și în ziarul nostru. Prea­sfinția Sa mi-a răspuns el de­și nu se împotrivesc canoane­i unei recăsătoriri a preoților, totuși obiceiul de a nu se recăsători e așa a 4i vechia că a ajuns aproape o dogmă. Nu s’ar putea da o soluție acestei chestii de­cât printr’o conferință a căpetenilor bisericești din toate statele. Dacă numai în unul dintre Slats s’ar permite recăsători­rea preoților, aceasta ar avea aerul unei schisme și biserica aceea ar fi privită ca schismatică din partea celorlalte. Aci convorbirea a luat sfârșit. Mulțumind distinsului meu con­vorbitor pentru deosebita bună-voință ce mi-a arătat, m’am retras. H A.­­ Maur, Intre o cucoană și medicul su­i — Doctore, mi-e rău­. — Ce ai ? — Asta-noapte am avut visuri îngrozitoare... Mi se părea că vo­iajez prin aer... — Ce-ai mâncat ? — Ț­n porumbel fript... — Păi, să -nțelege... A fost de­sigur un porumbel voiajor. cazavoiEA — Serviciul nostru telegrafic — TURCIA Tratativele austro-turce Constantinopole, 30.— Majorita­tea ziarelor de dimineață rectifică știrea dată era, zicând că s’ar fi respins de consiliul de miniștri despăgubirea de 2 milioane jum­ lire­ turcești, și declară că nu­ s-a luat până acum nici o hotărîre de consiliul de miniștri in această privință. Ziarul «Skdam» zice că marele vizir a comunicat numai consiliu­lui de miniștri propunerea Aus­­tro-Ungariei. Mâine "va da lămu­riri Camerei. Consiliul de miniștri ce era fixat pe mâine, se v­ a ține astă­zi. (A. R). Constantinopol, 30. — Asta­zi la ora 11 a. m. ambasadorul austro­­ungar, marchizul Pallavicini, a pă­răsit, după o convorbire de o ju­mătate de oră, camera de lucru a marelui vizir. Fața sa strălucea de bucurie. Fiind întrebat asupra rezulta­tului întrevederii, di­nsul a răs­puns că totul este în perfectă re­gulă. La întrebarea dacă Poarta va accepta despăgubirile de două milioane și juma de lire, marchi­zul Pallavicini a răspuns afirma­tiv. Cinsul a mai adăugat că ma­rele vizir are siguranța că con­siliul de miniștri va aproba a­­ceastă propunere. Nu mai rămân de discutat de­cât câte­va mici detalii, referitoare la chestiuni economice. Aceste detalii vor fi regulate in curând și atunci se <­­n iscăli înțelegerea definitivă. Constantinopol, 30.­­ Ma­rele vrej î* și con­cid­eat azi dimineață soarelii^«­ias Pallavicini în mod ofi­cial că oferta Austro-Un­­gariei a fost discutată in consiliul de miniștri și a fost admisă. (A. S­.) O intervenție a Sultanului pe lângă Jum­s-turcî Berlin, 30. — Ziarul «Berliner Zeitung am Mittag» publică o știre sosită din Constantinopol cercurilor diplomatice de aci, și după care acceptarea propunerei de­­ despăgubire făcută de Au­stria, a avut loc în urma unei ultime intervențiuni a sultanului care a determinat, pe comitetul june-turc să adere la această propunere. Demitați sprijinind pe Kiamil­­pașa Constantinopol, 30. — Adunarea ținută la Salonic de 40 de membri ai camerei în timpul sărbătorilor Bairamului, la care a luat parte și comitetul junilor­ turci, a hotă­rât să sprijine pe Kiamil-pașa. Meeting anti­grecesc. Boicota­rea mărfurilor grecești Constantinopol, 30.—Din Salonic se telegrafiază că acolo s-a ținut un meeting anti-grecesc, in care s’a protestat contra anexare! Cre­te! "și s’a făcut apel la pu­terile­ protectoare ale Crete!, ca să împedice această anexare. Boicotul contra mărfurilor gre­­cești a încecat. t­KECIA Presa greacă și boicotul măr­furilor grecești în Turcia Paris, 30. — Telegramă din Atena. — Toate ziarele Grecești spun că boicotul contra mărfuri­lor grecești in Turcia, nu numai că nu e drept, dar este și im­po­­sisibil. Pagubele Turciei ar fi cu r­ult mai însemnate de­cât cele aduse Greciei. BÎLGÂIÎGA

Next