Universul, februarie 1909 (Anul 27, nr. 30-57)

1909-02-01 / nr. 30

Wim TV MC­IA. Universul» Corespondență parte a ziarului Constantinople, 27 Ianuarie­­ n­ în­să într*rv*«alte neavenite Deja acordarea Constituțieî și până »cum, patriarhia a­ comis o mulțüme i­ acta contrare oricărei legi natu­rale, ilogice și mai mult decât atât cu un caracter autoritar. Fără a răs­coli tot trecutul, ne mărginim sa re­amintim pe cele mai însemnate:"ul­­tim­ile două intervenții, întâia privi­toare la oprirea citirei dosarului Mi­tropolitului din Drama, și a doua re­lativă la limbagiul violent ce­l a ținut energicul deputat român F Mișca în contra ei. O mulțime de deputați cu cari stau zilnic de vorbă coresponden­­ții ziarelor străine, au­ declarat că ceste intervenții patriarhalei, ii pun într’o situa­ție cam ridiculă în fața Gam­erii. Fără a face comentarii prea­labile, vom încerca să arătăm în ce constă toate aceste acte. Iată una din ședințele trecute : Deputatul grec Cos­­tinde, vorbind de libertatea cultului, amintește ministrului de interne, cazul mitropolitului din Drama și sus­ține că măsurile pe cari le-a crezut de cuviință să le ia ministrul de in­terne, in­ contra acestei persoane re­ligioase, sunt cu totul contrare pre­­scripț­iun­i­lor Constituției otomane. A­­tunci ministrul, cu consimțimântul Cameni, a crezut de cuviință să ceară dela președinția Camerei o zi, când ar fi trebuit să se citească acest do­sar. Deputații greci, atunci, n'au pro­testat de fel. Ba mai mult, ei au fost cei dintâi cari să aplaude această i­­nițiativă a ministrului. In timpul a­­cesta insă, are loc discursul deputa­tului român Filip Mișea, care, după cum se știe, a produs cea mai vie impresie în rândurile turcilor. Atitudinea favorabilă a ziarelor tur­­cești, sinele de telegrame și scrisori, ce le primește in continuu d. Mișca, d­e la persoane autorizate, stabilite în cele mai depărtate unghiuri ale im­periului, a determinat pe greci să ia o altă atitudine. Atunsea patriarhia adresează o circulară secretă către mi­nistrul de interne, prin care se cerea oprirea citirei acestui dosar, care este pliate cu mult mai interesant decât fulgerătorul discurs al d-rumui Mișea. Ce cuprinde acest dosar? Cititorii ziarului „Universul“ își dau perfect seamă de ce este capabil să facă un mitropolit grec în diocesa sa. Ames­tec cu bande și du funcționarii dela consulat, ațâțarea fățișă a creștinilor în Contra turcilor, ordine date de mi­tropolit, pentru ca să fie executat i­­nfien­țat orice element pe cari îl cre­deau grecii periculos propagandei lor, unii adăugați și o scrisoare de încu­rajare trimisă mitropolitului din par­tea lui Teotochis, prim-ministra pe acele timpuri și în prezent dacă fiu mă înșel, și veți avea o idee sumară despre conținutul acestui dosar. După cum se știe, guvernul turcesc de a­­tuncea a făcut intervențiile necesare pe lângă patriarhie pentru ca un ast­fel de cap religios să nu mai fie ad­mis in numărul adevăraților pastori. Patriarhia, la început s'a cam opus, dar în cele din urmă a fost forțată sa recheme pe acest mitropolit, să-i dea un scaun in sinod, să nu nu­mească pe altul în locul lui, ci să trimită însuși mitropolitul un man­datar al lui propriu. Se înțelege de la sine că citirea unui astfel de dosar era să producă o furtună în Cameră. Ministrul de interne însă, care putea să lucreze în alt mod, a găsit, mai convenabil să aducă la cunoștința Ca­merei acest raport secret, fără să a­­dauge de la el nici cel mai mic co­mentariu. Acțiunea d-lui ministru de interne a fost o lovitură abilă, să­­virșită cu cea mai mare măestrie. Grecii au suportat și înfrin­­gerea aceasta, și însuși leaderul lor, pus în cea mai rea situația a fost o­­bligat să se dezică și să facă mea culpa. Ori­cât de fină a fost această lovitură, totuș­i majoritatea Camerei a priceput-o. Din moment ce s’a fă­cut această întervențiune, să bine­­voiască patriarh­ia să nu mai facă gafe. Acestea au­ fost spusa de gru­pul de la urmă, grupul tinerilor turci. Toți aceștia erau veseli că însu­și patriarhia și-a dat lovitura de grație. An fapt, Cele două sinoade ale patriarhiei, în ședința de Vinerea tre­cută au decis să facă o cerere marelui vizir prin care să aducă la cunoștința publică că regretă limbajul violent întrebuințat pentru șefii spirituali ai bisericilor creștine ortodoxe din tot imperiul, și în același timp se miră cum Camera turcească împreună cu președintele ei au tolerat să se pro­­fiunțe cuvinte așa da Ul­ite. După cum se vede dlar, patriarhia plâ­ngându-se de atitudinea d-lui Mi­șea, vrea să iubească în mod indirect și entusiastul și energicul președinte al Oameni, Ahmed Riza­ bey. Jurna­lele grecești, lăuduroase cum sunt încă de la început, au înșirat cele mai mari laude pentru această atitu­dine energică a patriarhului. Jurna­lele turcești au păstrat, cel mai mare calm până ieri însă. Ele credeau că este imposibil să poată să se facă o astfel de cerere în situația actuală. ,,Tania“, de urî­guni, iare două ar­ticole foarte bine scrise în această privință. Unul din ele sa referă ex­clusiv numai, la datoriile parlamen­tului în chestia dosarului mitropoli­tului din Drama, și celalt se ocupă exclusiv de probabilitatea trimiterea unei astfel de cereri după cum afirmă patriarhia și după ce spune că un de­putat nu este obligat să vorbească așa după cum interesele unei institu­­țiuni cer, adaugă că dacă patriarhia ar trimite o astfel de cerere marelui vizir, cel d’intâiu lucru pe care acesta tr­ebue «S-l­ facă, este să trimeată din nou scrisoare la patriarhie, fără să fie însoțită de vreo explicație. Lu­crurile însă nu stau aici. Patriarh­ia a trimis cererea sa marelui vizir, și acesta a referit-o numai decât Came­lii. N’am văzut o surescitare mai mare ,în Camera turcească, ca în ziua aceia. Deputații turci consideră ca o înjosire să discute orice intervenții străine, in parlamentul lor. .Sunt mi­niștri biliar, cari intervin la Cameră, pentru ca comisiunea Camerei să a­­rate ce fel de oameni trebuesc să fie numiți în posturile de guvernator, și aceștia refuză cu cea mai mare ener­gie să dea astfel de explicații. Mai zilele trecute, parlamentul turcesc— curios de­ unde a împrumutat aceste obiceiuri—a răspuns­ în termenii aceș­tia ministrului de interne: Numește pe cine poftești ,și dacă vom vedea mai departe că funcționarii numiți de d-ta vor fi abuzivi, atunci nu râ­­îuim. După acest mic incident, își poate închipui cu câtă nerăbdare aș­teaptă deputații turci să se citească în plin parlament și această adresă a patriarhiei. Furtuna se prevede , încă de pe acum. Mai mulți deputați, în t­impul recreației, discutau cu cea mai mare aprindere de acest fapt al pa­triarhiei. Mulți susțineau­ că ar fi bine ca să se m­apoeze acest plic ma­relui vizir și să adauge pe partea cealaltă a plicului cuvintele „nici ma­relui vizir și nici patriarhia nu pot fi cont­retorii Camerei “.A­lții insă erau de părere ca această chestiune să se discute la plină Cameră, să se for­meze dinainte un program de ce are să se vorbească și in același timp un grup de deputați să prezinte o mo­țiune, care să servească drept răspuns. Planul acesta s'a găsit bun și o să i s o procedeze. Cât pentru deputații greci, prin aceste două acte ale pa­triarhiei, pe care au apărat-o cu atâta ardoare, ie pune într’o si­tuație inferioară. Unul din ei, poate cel mai cu vază, într’un cerc intim, protestând in contra acestei atitudini a patriarhiei, a adăugat : Prin aceasta sunt cât se poate de jenat in Cameră, gândiți-vă că sunt și membru in si­nodul laic. Oricum ar fi însă, deputații­­ greci din Constantinopol, precum și aceia din Asia Mică și din insula, sa vor asocia la propu­nerea deputaților turci, ca patriarhia să nu se mai amestece de aici înainte in chestiunile interne ale parlamen­tului. După răspunsul pe care Camera turcească îl va da patriarhiei, se va ocupa în special cu chestiunea bise­ricilor creștine din imperiu. Este si­gur că se va face o lege prin care se vor recunoaște bisericele ca per­soane morale, insă aceste persoane vor fi administrate de inși’șî credin­cioșii acelei biserici. Autoritățile re­ligioase n’au nici un drept. Mai mult, în localitățile unde este o singură biserică, populația poate în­trebuința in acea biserică limba ca va crede de cuviință. Exarhul bulgar a anunțat ieri pa­triarhia, că pe lângă această exarhie s’a făcut și un sinod bulgăresc; pa­triarhia a adus din nou chestiunea la Cameră, care nici n'a voit să o dis­cute. conroaliRE cu ă,­rafeisa ár. M­emerover, in «înassu­ia itsiore­ țisădaică Iași, 29 Ianuarie. Chestiunea jurământului «more judaico» urmează să pasioneze nu numai populația israelită, ci și cercurile magistraților și a avo­caților ieșeni. De­oarece” d. d­r. Niemerower, rabinul comunităței evree, a fost din nou chiemat la tribunal in această chestie, am căutat să am cu d-sa o convor­bire. — Ați asistat azi la un jură­mânt prestat in incinta tribuna­lului. Care e cauza ? De­oarece ați declarat că prezența rabinului nu e necesară ! ~ Cu toate că in ultima ședință am declarat că prezența rabinu­lui e de prisos, am fost totuși chemat la alt jurământ. Repetând declarația anterioară, judecătorul a luat act, declarând că nu voi­ mai fi chemat. A mai luat act de declarația mea, că poate fi între­buințată orice biblie, de­oarece sfințenia bibliei constă in conți­nutul ei și nu în forma in care e scrisă. —­ Dar sunt unii magistrați, cari ordonă și acum jurământul mare-judaice! — în orice caz am făcut un pas spre progres, de­oarece pe deoparte s’a constatat la Brăila ca epitropii nu sunt obligați a pune sinagogele la dispoziție, iar pe de altă parte Curtea de casație a ho­­tărît că rabinul nu poate fi pe­depsit pentru refuz de asistență, așa că lupta e mai lesne, având și un caracter oare­cum legal. — Cum se face că tot se mai găsesc rabini, prin orașele mici, cari practică jurământul «more­­judaico ?» — Aceasta se explică foarte u­­șor. Comunitățile nefiind organi­zate și ne dispunând de bani, ra­binii știu că n’ara cine plăti nu­meroasele amenzi ce ii s’a dau de către judecător, și ca atare sunt nevoiți a practica acest fals jură­­mint, în contra conștiinței lor. Cred însă că, după ce Curtea de casație a hotărit ca jurămintul să fie prestat in instanță, un jurămint prestat in sinagogă sau­ in ori­care altă parte, ar putea fi consi­derat ca nul. Cred că lupta noas­tră va avea sorți de isbândă, când toți magistrații se vor convinge de ridicolul acestor formalități medievale. ...... »»-o f­amilii — ■ acc­esrâa­ Ú9 autonioMS de le șosea Un accident de automobil, care care poate va costa viața unei neno­rocite femei, s’a petrecut eri la șosea, dincolo de rondul al H-lea. Automobilul cu No. 1, al d-lui Tache Protopopescu, condus de către un șofeur, venind cu viteză mare pe șosea, a călcat, cu­ dreptul școalei de agricultură, pe femeiea Maria C. Con­­stantinescu, de fel din Băneasa, care venea în Capitală, rănind-o în mai multe părți ale corpului. Victima a căzut într’un sac de sânge. Un sergent, anume Gh. Rovinaru, de serviciu pe șosea, văzând cele pe­trecute, a oprit automobilul și fiindcă accidentul s’a petrecut pe teritoriul comunei Băneasa, l’a condus la pri­măria de acolo. In automobil se mai afla în momentul accidentului o per­soană care a refuzat să-și dea numele. Despre acest accident au fost în­științate parchetul și poliția Capitalei. S-a deschis o anchetă, Tis. I arelegirc sidolF — Reprezentația extraordinară de Marți, 3 Februarie După cum spuneam in numărul de ori, direcțiunea Circului Sidoli, în urma succeselor avute, a hotărît să aranjeze pentru bucureșteni o repre­zentație extra­ordinară de gală, în seara zilei de Marți 6 Februarie curent când să se producă artiști exce­lenți ce nici nu s’au mai văzut în Capitală. La circ nu se face de­cât aranja­mentul acestei reprezentații care după cât se aude va fi neîntrecut de fru­moasă. In acea seară va debuta pentru prima oară in Orient, fenomenalul John Riggins, singurul în întreaga lume care sare la o înălțime de 15 metri și care s-a angajat să sară din mijlocul manejului circului, în fundul galeriei, aprinzându-și în drum și o țigare. Alăturea de cei 15 clovni actuali ai circului, vor mai debuta Marți 3 Februarie încă doi clovni „Eduard și Pipo“ neîntrecuți în glumele lor de un spirit admirabil. Se va mai reprezenta pentru prima oară in țară cei mai admirabili jon­­gleuri „T U. G. et A. Guargis“ cari vin din Londra unde au fost meda­liați de împăratul Angliei. Trupa întreagă se va produce cu numere noi, neexecutata insă în Ca­pitală și care va atrage admirația tu­turor. Baletul „Godlevsky“ va exe­cuta dansuri internaționale, trupa „Geraîdos“ figuri de precizie, familia „Rossi“ execuțiuni de forță, clovnii muzicali „Schäfers“ bucăți alese, su­rorile „Panaiteâcu“ gimnastică ad­mirabilă la trapezul volant, coman­danții burilor Smelle și Levis, trageri in țintă și peste 50 de animate cai, urși, câini, porci, măgari se vor pre­zenta in libertate, îndemnăm pe cititori să se gră­bească a reține bilete pentru această admirabilă reprezentație de Marți 3 Februarie. Prețurile locurilor sunt aceleași din zilele obicinuite și biletele se găsesc de pe acum la agenția teatrală „I­n­­dépen­dance R­o­u­maine“. Duminecă I Februar­iei 90t) 2 jura. ședință cu următoarea ordine de zi : 1) „Problema răului“, conferință de d. M. Pâslaru ; 2) ședință intimă : citirea dărei de seamă a comisiunei de control ; comunicări, propuneri, votarea unui articol ce se va intro­duce in regulament. — Azi, Sâmbătă, 31 Ianuarie, in societatea femeilor române (în sala soc. geografice de la Ateneu str. Fran­ciin aș a 2-a) va vorbi, la orele 9 seara, d. Ovid Densușeanu, profesor universitar, despre : „Conflictele de clase și de rase reflectate în limbă“. — D-niî avocați din județul Ilfov se vor întruni în­ adunare generală azi, 31 ianuarie, ora 4 d. a. în sala bibliotecei corpului din palatul justi­ției, spre a se consfătui asupra proiec­tului de lege depus în Cameră din inițiativa parlamentară, pentru des­ființarea obligativității costumului avocaților.____ INFORMAȚIUNI SAMBATA ■* Cu prilejul modificării legei județene,­ funcționarii județului Dolj și ai altor județe au inter­venit pe lângă senatorii și depu­tații respectivi ca să stăruiască la guvern să se prevadă în lege următoarele: 1) Funcționarii județeni de la toate județele să poată concura la avansare, după titluri, ani de ser­­viciu și merite, astfel, un func­ționar” meritos din județul X, să poată fi avansat și transferat la județul Y ; 2) Sporirea legei așa cum a fost mai înainte; 3) Stabilitatea, așa după cum se prevede pentru ofițerii de poli­ție,” administratorii de plăși, etc. ’ ♦ D. N. Iorga, profesor univer­sitar, a fost ales membru cores­pondent al Academiei sârbești. « Cartea Soacrelor, povestiri in versuri, de colegul nostru Marian se afla de vânzare și la admini­strația ziarului nostru. Doritorii din provincie să se adreseze au­torului str. Rozelor, 10.—Volum­ul 1 leu, plus 10 bani, porto. ♦ Alaltă erî s’a inaugurat socie­tatea de lectură a liceului Matei Basarab, în prezența mai multor d-nni profesori și a elevilor li­ceului. ♦ In adunarea generală extra­ordinară a «Asociației generale a agenților comerciali din Româ­nia» s-a ales următorul comitet : D-niî Bernhard Calmanovici, pre­­ședinte ; M J. Lindenberg și Mau­rice J. Berman, vice-președinți ; Moritz Appel, casier;­ R. Segal Rübsel și Max Engel secretari ; Max Geller, controlor; Wilhelm Reichstadt și Sebastian Litfan, censori;G. Caraianu, Dadid Kohn, Max Calmanovici,Henry Cohen,M. Marcovici și Heinrich A. Schwarz ca membrii consilieri.­­ Cofetarii au înmânat ori me­morial ior, tuturor d-tor miniștri, deputaților și senatorilor și clubu­rilor politic­e. Astăzi, o delegație dintre cofe­tari, in frunte cu d. Gr. Stegaru, președintele corporației, se va pre­zenta d-lui ministru de finanțe pentru a lua răspunsul la me­­moriu. In consfătuirea pe care cofetarii au avut-o eri au hotărît ca în caz când răspunsul d-lui ministru va fi nefavorabil să sa convoace un congres. « Comitetul societății Lumina, din Capitală, a piblicat un apel către creștini să se întrunească Luni 2 Februarie, orele 10 jum. dim., in grădina Cișmegiu, de unde vor porni cu steaguri și mu­zici spre a manifesta la kiiuința P. S. Ghenadie, fost mitropolit primat, in str­­abirint. ♦ La adăpostul animalelor de pripas din câmpul Teilor câinii aduși pe ziua d­e 30 ianuarie, 16 și anume: 1 câine canid­, 8 câini ciobănești, 1 cățea ciobănească, 1 cățea corcitură terrier, 1 câine cor­citură arifon, 1 câine corcitură ciobănesc și 2 câini corcitură ne­definită. « La institutul filarmonic na­țional, de pe strada Cometa No. 88, București, deschizându-se pen­tru adulți um curs de principii muzicale și de solfegiu, gratuit și fără nici o altă obligațiune decât aceia de a urma cursul regulat și punctual, se aduce la cunoștința generală că cererile de înscriere la acest curs se pot face în fie­care seară, între orele 8 și 9 la institut. Cursul este predat de d. Ioan Costescu, directorul institutului și maestru de muzică la liceele „,Sf Sava“ și „Lazăr“. ♦ Cărțile de alegător pentru co­legiul I de Senat de Ilfov, se eli­berează ua tribunal în fiecare Marți, Miercuri și Vineri intre orele 1—3 d. a. ♦ Uniunea generală a chelne­­rilor aduce la cunoștința tuturor colegilor, precum și filialelor sale cărora li s’a încredințat liste de abonamente, să se înainteze „U­­niunei“ împreună cu banii înca­sați, aceasta cât mai curând po­sibil, având în vedere că ziarul trebue să apară cât mai repede. Abonamentul la ziarul „Uniu­nea“ costă 2 iei pe an. Doritorii să se aboneze, vor trimite banii direct pe adresa : Uniunea chel­nerilor, calea Victoriei, No. 91. + Societatea generală a func­ționarilor comerciali din România cu sediul în str. Carol No. 68 va ține Duminecă 1 Februarie adu­nare generală. Nu vor putea lua parte la vot de­cât membri cari sunt în curent cu plata cotizațiilor. ^ Loc. culturală „Miron Cos­­tin“, din Capitală, își va ține astă­­seară. Sâmbătă la orele 8 luni, in localul Bursei Muncea, (bulv. Aca­demiei), adunarea sa generală a­­nuală. Se va proceda la alegerea noului comitet,­precum se va dis­cuta și chipul de activitate al soc. pe anul acesta, activitate care va începe prin șezători artistice literare,­ ținute în fie­care Sâmbătă seara la Bursa Muncii. Toți mem­bri sunt rugați să ia neapărat parte la această importantă adunare ge­nerală. & Loc. de bine­facere «Ileana» va ține mâine Duminecă, 1 Fe­bruarie, ora 3 d. a., o ședință ex­tra­ordinară la sediul ei din str. Bucur 10, la ordinea zilei fiind : admiterea de noi membri, discu­tarea chipului de activitate al so­cietății pe anul acesta, votarea de regulamente, întocmirea matineu­­lui dansant pe care soc­­ii orga­nizează pentru 15 Februarie c. în saloanele clubului German. La a­­ceastă ședință pot lua parte și toți acei ce doresc a face parte din a­­ceastă societate. ♦ D. George I. Harnogea, co­merciant din Huși, deleg­at de pod­gorenii din jud. Fălciu a depus eri la cancelaria Palatului Regal un memoriu prin care se cere trans­formarea liniei ferate Crasna-Huși, în linie normală. ♦ Societatea „Transilvania In­dra Harbor“ a funcționarilor co­merciali români din America a a­­dresat un apel catre societatea ge­nerală a funcționarilor comerciali din România prin care roagă să se doneze cărți pentru biblioteca care s-a înființat pe lângă socie­tatea din America. Cum societatea funcționarilor comerciali nu dispune de o biblio­tecă prea bogată, comitetul roagă pe toți autorii și editorii de cărți să trimită câte un exemplar din volumele d-lor spre a se putea sa­tisface cererea funcționarilor co­merciali români din America. ♦ Academia română a ținut eri la orele 3 d. a., ședință pu­blică, la care d. I. Bogdan și-a urmat comunicarea sa privitoare la „Letopisețul lui Azarie“. D. Bogdan a arătat că acest le­topiseț datează din anul 1457 și vorbește și despre domnia lui Ștefan­ cel-Mare. Originalul leto­pisețului se găsește la Petersburg, și d. Bogdan a luat o copie după dînsul, traducându-l într'o limbă de cronicar. D. Bogdan a sfârșit îndemnând pe istorici să facă o traducere cora­­bietă a acestui letopiseț, care sta­bilește multe date interesante pri­vitoare la voevozii moldoveni din veacurile 15 și 16. ♦ Societatea trib. juridic stu­dențesc va ține ședință publică mâine la orele 2 d. a., in sala 5-a de la Universitate. + Mâine la orele 2 d. a. se va ține adunarea generală a socie­tății de cultură Macedo-română, in localul ei din calea Rahovei 29. ♦ Mâine, la orele 2 d. a. se va face alegerea generală a membri­lor societății studenților in litere. ♦ Patronii cismari vor ține la 8 Februarie, la orele 2 d. a., o în­trunire publică în sala construc­torilor de pe buiet. Maria. ♦ Aseară la orele 8 și jumătate sec. de medicină veterinară a ți­nut o ședință in localul școalei de medicină veterinară în care s’a discutat anteproectul pentru reor­ganizarea corpului veterinar și a legei de poliție sanitară veterinară. Scohere . Termenul de înscriere ia exa­menul de capacitate pentru spe­cialitatea croitoriei expirând,­­ la ministerul instrucțiunii nu se mai primesc cereri în acest scop. ♦ Eri fiind patronul seminaru­lui Central din Capitală, s’a dat acolo o frumoasă serbare școlară. La orele 9 dim. s’a oficiat un Te-Deum de către părintele Ba­­lamace, spiritualul seminarului, a­­sistat de mai mulți preoți după care elevii și publicul au trecut la sala de recepție. Aci elevii au recitat poezii iar corul a cântat mai multe cântece naționale. Sanitare . S’au ridicat mașin­e­a« uu­­liție sanitară veterinară împotriva următoarelor epizotii: brânca in­­fecțioasă din Poenarii-Unii (Ilfov), variola din Afumați (Dolj) și îm­potriva antraxului din Gheroiu Judiciare . S'a redus la jumătate pe­deapsa de 7 luni închisoare co­­recțională, la care este condam­nat de trib. Ilfov numitul Jean Trautman, din penitenciarul Vă­cărești. ♦ Curtea de apel din București a condamnat ori la 200 lei amendă pe cafegiul C. B. Marin, din str. Mihai-Voda, fiindcă permitea jo­curi la noroc. ♦ Secția II-a a Curții de apel a condamnat eri la un an inchi­­soare pe femeia Elisabeta Dinu Nae, fiindcă s’a căsătorit a doua oară, fără să fi fost divorțată de întâiul bărbat. Financiare ♦ D. ministru Anton Carp a lu­crat eri la d-sa acasă cu șefii de serviciu din ministerul domenii­lor, ocupându-se cu întocmirea bugetului acelui departament. Consiliul superior al agricul­turii a trimis prefecturilor tabele de numărul muncitorilor străini, cari vor putea fi aduși în primă­vară pentru muncile câm­pului. Economice ♦ De către d-na Euf­rosinăT­ Stamu, s’a vândut Casei rurale parte din satul No. III din moșia Nazâru și anume porțiunea care începe despre comuna Tudor Vla­­dimirescu și se întinde până in dreptul locurilor de delimitare ale improprietăriților din Nazâru, moșie’pendinte de circumscripția comunei Nazâru (Brăila).­­ In urma intervențiunei Ca­merei de comerț din Capitală, mi­nisterul de interne a dat o cir­culară prefecturilor prin care se pune in vedere ca să ia măsuri să împedice comerțul ambulant la sate­, care aduce mare pagubă negustorilor stabili și inșală po­­pulațiunea. Tot de­odată ministerul de in­terne a intervenit pe lângă minis­terul de industrie și comerț ca să modifice legea in sensul ca să nu aibă dreptul să facă comerț am­bulant de­cât persoana care are autorizațiunea consiliului comu­nal al comunei din care face parte. Artistice — Vineri, 6 Februarie, e Concertul dat de renumitul Quartet ceh­ Sovcik, compusă din domnii: Lhotskv, viola I; Procházka vioara II, Moravec viola, și Văska, Cello. — Se vor executa : Quartetul op 4J No. 1 de Rob. Scum­­man. Quartetul neterminat în fa major a lui Ed. Grieg. și Quartetul Op 59 No. 3 de I . van Beethoven. — Coreul tinerimei „Doina“ a or­ganizat pentru mâine, ora 2—7, un matineu dansat în sala „Amiciția“, iar obișnuitul bal dat în matineu se va da Duminică, 8 Februarie orele 2—8 în sala „Germană“. — Mâine Duminică, ora 2 jum. p.m., va fi la Ateneu al 1­1-lea Concert Sim­fonic, festival Mendelssohn, pentru sărbătorirea a 100 de ani de la naște­rea marelui maestru dat de orchestra permanentă a ministerului instrucțiu­nei publice, sub conducerea d-lui D. Dinicu, cu concursul d-lui profesor, Rudolf Mal­h­er. Programă aleasă. — Quartetul „Carmen Silva“ ’și va reîncepe seria de 4 concerte de muzică de cameră la 5 Februarie în sala Lie­dertafel Quartetul serbează în anul a­­cesta al 17-lea an de existență. Pro­grama este din cele mai interesante. Se va da ca primă audiție un ad­mirabil quartet de Mozart, celebrul Trio de Brahms cu distinsa pianistă Cionca, și la sfârșit celebrul quartet al nemuritorului Ceh Snetana (Aus meinen Leben). Quartetul se compune după cum se știa din d-uiî Mal­h­er, D. Dinicu, G. Dinicu si Schohoutil. Biletele la Independența. — „Uniunea culturală a tinerimei comerciale“ cu sediu în str. Ilfov No. 1, convoacă pe membri săi, astă-seara orele 8, la repetiția generală de cor, in vederea concertului ce organizează pentru Duminică 22 Februarie a. c. în saloanele Clubului German strada Brezoianu No. 17. — D-niî studenți și d-rele studente sunt fugiți a lua parte la serata ar­­tistică­ dansantă, ce se va da în loca­lul „Uniunea Studenților Români“, în ziua de Duminecă 1 Februarie, ora 9 seara. — Aseară s'a dat la Liedertafel a treia reprezentație a trupei franceze. Mayol a fost frenetic aplaudat. Ce­lebrul cântăreț de astă dată s’a între­cut cu verva sa parisiană, iar cuple­tele sale pline de­ spirit au stârnit un haz indescriptibil. Inlmnii.­­ Conferințe — «Societatea centrală agricolă» a pronetarilor și cultivatorilor din România va ține adunare ge­nerală mâine­ 1 Februarie a. c„ orele 3 ,i. a. la ordinea zilei fiind : Darea de seamă despre mersul societăței în 1908; ex­punerea situațiunei financiare a societăței pe 1908 ; raportul censo­­rilor pentru verificarea gestiunii­ financiare; alegerea censorilor pen­tru Verificarea gestiunii financiare pe 1909; votarea bugetului pe 1909; discuțiunea oricărei propu­neri venite din inițiativa adunării. — Societatea studenților în teolo­gie vs. ține mâine. Duminică, orele I E CT © U~ R­I ♦ A apărut Verzi și uscate de rodoform. Prefață de D-rul Urechiă. Ediție mult mărita. „Universul“ IN PROVINCIE [De la coresp. noștri particulari) Joi, 29 Ianuarie, GIURGIU — Sa­battorirea patronului gimnaziului.—Azi, la gimnaziul «loan Maiorescu» s’a sărbătorit cu mult fast, a XIX-a aniversare a patronului sau. La orele 9 a. m. profesorii și elevii, cu drapelul, au ascultat ofi­­ciarea leturgiiiei la catedrala ora­șului. După aceasta s-au îndreptat cu toții la gimnaziu, în sala de festivități unde a avut loc o ser­bare școlară. Pe estradă se remarcă bustul în bronz al lui Ioan Maiorescu. Serbarea se deschide prin in­tonarea imnului regal de corul gimnaziului sub conducerea d-lui Șt. Ninulescu, maestru de muzică. După aceasta d. N­oroc Bar­man, directorul gimnaziului ros­tește o cuvântare arătând viața și activitatea lui Ioan Maiorescu. D. E. Eftimescu, profesor, își desvoltâ interesanta d-sale confe­rință, descriind vi vii culori «Viața sufletească a lui Pasteur». Apoi o echipă de elevi, sub conducerea d-lui Al. Butaș, maestru de gim­nastică, a executat câte­va exer­ciții libere de gimnastică și­­ lan­țuri naționale, terminând cu „Hora Unirea“. Și această producție a fost îndestul de aplaudată. Corul a mai intonat, și a plăcut mult, cântecele naționale „Bera­rul“, „Morarul“, „Privighetoarea“ și „Paza Dunărei“. Serbarea a luat finit prin into­narea lui „Deșteaptă-te române“. Invitații au trecut apoi în can­celarie, unde s’a servit șampanie, ținându-se și mai multe toasturi. La școala No. 1 de foceli „loan­ Zalom­it“. — Și la școala No. 1 de băeți s’a sărbătorit pa­tronul școalei,­ «loan Zalomi’t». Efevii cu profesori lor și drapel au ascultat leturghia la catedrală. Trecând apoi în localul școalei, s’a făcut o serbare care a început prin imnul regal. D. M. Grigorian, directorul școa­­lei a rostit o cuvântare descriind viața lui I. Zalomit. D-sa a mai amintit și de Nicolae Simoniade, fondatorul primei școale primare din Giurgiu la 1831. Corul a intonat imnul regal. A­ai mulți elevi au recitat diferite poezii și corul a intonat diferite cântece naționale. Serbarea s’a terminat prin in­tonarea «marșului micilor doro­banți». Școala de adulți.—Duminici 1 Febr. cor. se vor deschide cursu­rile școalei de adulți, in localul gimnaziului, la orele 2 d. a. OLTENIȚA. — Fondarea u­­n­ei bănci agricole. — Aci s’au pus bazele unei soc. cu scop de a se înființa o bancă agricolă. Comercianții s’au grăbit a se înscrie in numita soc., până acum s’au­ subscris acțiuni de’125000 lei. PLOEȘTI. --- Afacerea fal­sului din Conduratu. — Am vorbit in corespondențele trecute despre arestarea primarului și no­tarului din Conduratu (Prahova), precum și a săteanului din acea comună.”Spirea Coman, arătând că celor doi funcționari li se a­­tribue faptul că au falsificat bi­lete de vinzări de vite, iar Spirea Coman a tăinuit 2 boi furați de pe moșia d-luî Șuțu, din Grebanu. Această afacere fiind terminată, d. procuror și-a dat rechizitoriul definitiv, iar d. jude-instructor, în urma cererei prevențiilor de a fi liberați pe o cauțiune,” i-a pus în libertate în schimbul unei ga­ranții de câte 100 lei. RUCAR.—Serbare.— In ziua de 2 Februarie se va da o serbare școlară in Stoenești. Publicul va fi distrat de orchestră, jucându-se in acelaș timp diferite piese de teatru sub conducerea învățătoru­lui Mihail Pr. Cotenescu, și a lui N. Iordăchescu, dirigintele școa­­lei No. 1. Această serbare se dă în scopul înființărei unei scene de teatru sătesc. MA. Z Păcală, suferind de indigestie, e luat de societatea de Salvare și dus la Azil. — Dar ai mâncat prea mult, — îi zice îndată infernul de serviciu. — Ce vrei, d-le, am fost poftit la masă la un prietin... CRONICĂ­ MUZICALĂ Palatul Ateneului.—AL 3-lea concert al pianistului Miccio Hor­­szowscki. — Trabuc să fii dotat de natură, ca și cânți la piano ca tâ­nărul Miecio. Jocul său perlat, tu­­șeul delicat, și mai ales agilitatea sa, i-au atras simpatiile publicului nos­tru. Aș vrea însă să insist puțin a­­supra lui Chopin, care a format în­treaga parte a doua a programului. Cine nu cunoaște muzica lui Cho­pin ? Ca pianist nu a încercat să cânte admirabilele sale Nocturne, Ba­lade, și Valsuri ? Chopin e „la modă“ la noi ca în toate părțile, stilul sau grațios, sentimental, melancolic, fan­tastic uneori, atrage pe toți pianiștii de valoare, cari se întrec a reda un „Chopin“, după cum îl înțeleg. După mine Chopin cere nuanțare bogată, note legate, curgătoare ca spa­țnul isvor în melodia accen­tuată și o notă de melancolie în „tu­­șeu“. O interpretare în asemenea condi­ții­ ne poate da acea viață plină de simțiri, ce a căutat să întrupeze Cho­pin în operele sale. Miecio Horszow­­schi nu a pus insă toată dulceața, căldura necesară și acele note întîr­­ziate din sexte, octave nu convin sti­lului lui Chopin. Nimic nu avem de zis asupra lui Mozart, care a fost însă bine inter­pretat. Jocul periat și-a găsit o feri­cită aplicare. De asemeni perfecte au fost mica sonată a lui Scarlatti, pre­cum și muzică imitativă a m­ărei li­niștite de Schubert Aceste ne fac să atribuim tânărului Artist stilul clasic în care se distinge. M. St. A. i SERVICIUL TELEI« SIN­TABL întrunire liberală.— Consfă­tuirea partizanilor prima­rului Tulcea. 30.—In vederea alegerilor comunale dela 1 Februarie, partidul l­iberal a ținut o întrunire publică în sala Asvazian, azi­d a. A luat parte un mare număr de cetățeni. Primul care ia cuvintul e­d. Elef­­terie Niculescu, președintele comisiei interimare, care atacă pe adversari în special pe­­ Sebastian Teodorescu fostul primar, care zice că a făcut cheltueli mari din fondurile comunei. Mai atacă de asemenea lista d-lui Ștefan Borș și a d-lui Mateescu, Buzău, despre care zice că în timpul primariatului d-lor au înstrăinat a­­verea comunei. Mai vorbesc d-ni: N. Comșa, prof. D. Dinu, prof. Gh Secășanu și in­stitutorul Brutus Codovu. Toți oratorii atacă sistele adversa­rilor. întrunirea s’a terminat la orale 7 jum. seara. — Tot azî d. Sebastian Teodorescu, fost primar, a ținut o consfătuire cu partizanii săi la clubul liberal. Mâine după amiază se ține o în­trunire publică convocată de d. S. Teodorescu. al ziarului ..Universul*4 J )1 In jurul convențiunei comer­ciale austro române B2T3 STHEAMĂTATE Plecarea regelui Spaniei la Villaviciosa Madrid, 30. — Regele Alfonso a primit tn audiență pe ambasado­rul Franței, d. Revoir, într-un mod foarte cordial. Aseară, regele Spa­niei a plecat la Villaviciosa. (A. R.) Răspunsul Rusiei la contra­propunerea turcă. Tulburări în Asia mică Constantinopol. 30. — După cele ce spun ziarele «Yeni Gazeta» și «Ikdam», răspunsul rusesc la contra­propunerea turcească a fost comunicat” ori Porței prin tele­graf; atunci consiliul de miniștri s’a întrunit și a discutat răspun­­sul rusesc. Pretinsele încăerări de la Kai­­serieh, semnalate erî, se reduc acum la niște svonuri de omoruri iminente și la spiriritul de duș­mănie și de neîncredere între ma­homedani și creștini. Valiul din Angora cu trupe îndestulătoare a fost trimis la fața locului. Se zvonește că o stare tot așa de neliniștitoare domnește și ia, Diarbekir, Zeitun, Merhifun și in alte localități din Asia mică. (A. R.) Sinuciderea intendentului mi­litar al Siberiei Petersburg. 30.— Intendentul general m­ilitar al Siberiei, ge­neralul Petru Alexeievsky, s'a sinucis prin focuri de revolver. Sinuciderea este pusă în le­gătură cu neregularitâțile con­statate la administrația mili­tară din ținutul Amurului, unde s'au comis de frauduri de peste patru milioane de ruble. Mai mulii funcționari superi­ori administrativi sunt de a­­asem­enea compromiși. Fost favorit în închisoare Constantinopol, 30. — Fostul fa­vorit al Sultanului, Medzim pașa Melhame a fost scos din închisoa­rea preventivă și mutat în închi­soarea centrala, unde se află la un loc cu criminalii ordinari. Desmințire Viena. 30. —Un ziar din Praga afirmă că in Viena a făcut mare senzație faptul că prințul moște­nitor, arh­­iducele Franz Ferdi­nand, nu a participat la balul de Joi seara al Curiei. Acelaș ziar mai afirmă că aceasta se datorește unei grave boli de plămâni de care suferă moștenitorul Austro-Unga­­riei, din care cauză a fost inter­nat într-un sanatoriu. Din izvor bine informat, aceste știri sunt categoric desmințite. înțelegerea din cabinetul en­glez relativ la flotă Londra. 80 — «Daily Mail» află că intre membrii cabinetului a in­tervenit o înțelegere in sensul ca amiralitatea să fie împuternicită să construiască 5 mari vase de razboiu. Un al șeaselea vas va fi construit numai­ dacă în proiectul de reorganizare a flotei germane va interveni vre-o schimbare. In urma acestei hotăriri, bugetul marinei va fi sporit anul viitor cu 3—4 milioane de lire sterline. Construcția vaselor va începe în luna Iunie. Reprezentație de gală în onoa­rea pereche­i regale engleze Berlin. 30. — Aseară s’a dat la opera imperială o reprezentație de gală în onoarea perechei regale en­gleze. S’a reprezentat pantomima istorică «Sar­danapal». La această reprezentație au luat parte cornul diplomatic, aristocrația, funcțio­narii înalți și ofițerii superiori din armată. La orele 9 seara a apărut în sală regele Eduard conducând pe îm­părăteasă și regina Alexandra la brațul împăratului. Au mai luat parte la reprezentație prințul moș­­tenitor cu soția, precum și toți ceilalți prinți din Casa imperială. Indigenii din Maroc și Spani­oli­ contra acordului franco­­german Londra. 30.— »Daily Telegraph» află din Tanger că "indigenii și spaniolii sunt foarte nemulțumiți de acordul franco-german referi­tor la Maroc. Mulay-Hafid e mult mai nepopular ca predecesorul său Abdul Azîs, din cauză că s-a a­­runcat în brațele Franței. Regina Olandei numind pe băr­batul ei regent Londra, 30. — «Times» află din Haga că regina Wilhelmina, după nașterea așteptată la sfârșitul lui Martie sau, la începutul lui Apri­lie, va numi pe bărbatul său re­gent al Olandei. Explozie într’o fabrică Paris, 80.—Din Besancon se a­­nunță că în fabrica de ceasoar­­nice­ de acolo a explodat un butoi cu benzină. O parte din fabrică a fost distrusă. Mai mulți lucrători au fost grav răniți. Arestarea lui Deckert Berlin, 30. — Se anunță din Santiago de Chili că secretarul legal­­iunii germane Deckert, care fugise, a fost arestat la Chilem. Pedeapsa cu moarte în Dumă Petersburg, 30. — Duma a dis­cutat ori proectul de lege pentru desființarea pedepsei cu moarte. Opoziția a protestat contra trimi­terii proectului la comisia judi­ciară, fiind­că aceasta ar putea înmorminta proectul. S’au născut scene tumultoase între dreapta extremă și cădeți Duma a decis trimiterea proectu­­lui la comisia judiciară. Viena. 30 — Ziarul «Neue Freie Presse» spune că în urma tratativelor diplomatice, con­venția comercială dintre Ro­mânia și Austro-Ungaria se va încheia­ în curînd. De actua­lul răspuns al guvernului ro­mân, care se așteaptă în cu­rînd depinde încheerea conven­ției. Guvernul din București ar trebui să țină seama de curentul agrarian din Aus­tria și să nu facă cereri impo­sibile. Dacă România va cere să exporte o cantitate de carne cât exporta Serbia mai îna­inte, convenția nu se va putea încheia. Distrugerea unui vas englez Constantinopol, 30.—Un vas de război­ turc a nimicit cu focuri de tun un vas care purta pavilio­nul englez, pentru că acesta trans­porta arme­ și muniții beduinilor răsculați din Arabia. Au fost mai multe persoane ucise și rănite. Credit pentru marina ameri­cană Londra. 30 — Din New­ York se anunță că ministerul marinei cere 600 de milioane de dolari pentru mărirea și reorganizarea flotei a­­mericane. Oraș persan declarându-se independent Berlin. 30. — Ziarul «Vos­­sische Zeitung» anunță din Te­heran că orașul Rest, susținut din veniturile orașului Tehe­ran, după o lupta crâncenă, s-a declarat independent de Teheran. Un general care se împușcă la masă de față cu familia sa Petersburg, 30.—Generalul We­­reschagin, fratele celebrului pictor istoric care, după cum se știe, a murit la Port-Arthur, pe bordul cuirasatului „Petropawlowsk“ s’a împușcat ori pe când lua ceaiul împreună cu familia sa. Chestia liniei ferate a Go­­thardului Paris, 30. — Teiegr. din Berna. — Guvernul italian a adresat con­siliului federal al Elveției o notă în privința rescumpărărei liniei ferate a Gothardului de către stat. O notă identică a fost adresată consiliului federal și de către gu­vernul german. Zvon de înlocuire a lui Tittoni Bom­a, 30. — împrejurarea că ambasadorul Italian la Londra, marchizul di San Giuiano, a sosit la Roma, a dat loc la zvonul că e chemat să fie succesorul lui Tittoni, acesta însă ie neiite­ Zvonul meiat. Ultima prelegere a naturalis­tului Hackel Berlin, 30.—Telegramă din Jena. —Celebrul naturalist Hackel a ți­nut azi ultima sa prelegere la Uni­versitate. Studenții au organizat în onoa­rea sa o foarte mișcătoare ser­bare de adio. Marele savant și-a încheiat ac­­tivitatea’i profesorală printr’o ad­mirabilă cuvintare îndemnând pe studenți să aibă tot­dea­una înain­tea ochilor adevărul și progresul. Călătoria Regelui Alfons In Portugalia Paris. 30.— Teie gr. din Madrid. — Regele Alfons a plecat era la Villaviciosa spre a vizita pe regele Manuel al Portugaliei. Incident italo austriac din cauza sechestrărei unui vas italian Roma, 30.—Cu privire la știrea despre sechestrarea unui italian care transporta material de răz­boiu pentru Muntenegru, de că­tre autoritățile austro-ungare, zia­rul «Tribuna» spune că dacă ști­rea e adevărată e la mijloc un act arbitrar. Ministerul de externe a telegra­­fiat ambasadorului italian la Viena să intervie la ministerul de ex­terne austro-ungar, iar consulului italian din Zara ca să meargă imediat la fața locului. 11111111111» lin ■ III mu........ Restrângerea liberiăfel press­ IN TURCIA Se știe că la Constantinopol, zilele trecute, a avut loc un meeting mons­tru, organizat de intelectuali, și mai ales de ziariști, spre a se protesta împotriva dispozițiunilor reacționare din proectul de lege privitor la presă. Acest proect actualmente se află în discuția Consiliului de Stat. Iată câteva din dispozițiunile lui principale : 1) Proprietarul unui ziar care va permite să se scrie ceva împotriva Sultanului se va condamna cu închi­soare de la unu până la trei ani, iar ziarul său va fi suprimat. 2) Orice proprietar de ziar este da­tor să depue o garanție de 500 lire. 3) Proprietarul unui ziar va fi con­damnat la o amendă de 10 lire, de fie­care număr din ziarul său­ care n’ar îndeplini prescripțiunile prezentei legi. Această dispoziție se va aplica și revistelor. Proectul cuprinde în total 40 de articole, mai toate privitoare la con­damnări cu închisoare și la amenzi pentru diferite delicate. In Cameră proectul va fi combătut ca anti-constituțional. Spic. Balul de la Viorie Comitetul „Asociației generale a absolvenților școalei de arte și me­serii“ a dat aseară un bal în sala Eforiei, membrilor și din întreaga țară, adunați in congres la București. Balul a fost sub patronagiul d-ncî și d-lui C. Alimănișteanu, deputat. Pe scenă era o tombolă aranjată cu mult gust de comitetul Asociației, sub direcțiunea d-lui Pruteanu. Obiectele pentru tombolă au fost donate de d. Alimănișteanu, și de școalele de meserii din țară. In numeroasa asistență observ pe d-na și d. C. Alimănișteanu, d-na și d dr. Botescu, d-niî Take Ionescu, Barbu Păltineanu, Gâdea, d-na și d. inginer Sterian, d-na și d. A. Dimi­­triu, d-na și d. T. Radivan, d-na și d. Sava Drăgoi, d-na și d. Botez, d-na și d. Clement Popescu, d-na și d. I. Pazan, d-na și d. Chiticariu, d-na și d. Leon Dumitriu, d-na și d. Cămiănescu etc. Comitetul a oferit șampanie d-nei și d-lui C. Alimănișteanu. Au­toastat d-nii Spireanu, Dumitru Botez și A­­limănișteanu. Balul s’a terminat la orele 4 dim. Finanțe, Agriculură și Cosiercii Finanțe București, 30 Ianuarie. Cota valorilor la­ bursa din București Renta de 1894 5 ° 10 lei ÎOUL— idem­ de 185 milioane 5a,0 lei 102 ®/*— 102% idem de 32 ft. milioane 41/0 lei 90.30—­ idem de 50 milioane lei 903/b—90E/s ; idem de 27,1 mi­* 4 ° 10 lei 93Wi­ 933’4; ia. ae 46 mii. 4<D iei 90.30—90Va* id- 1291m,1^ 4,0/# iei 90.30-90y8; ia- 138 90 mii. IV, lex 905/ „91 ; ia. de 180 milioane 4"/, lei 90Vs—91 , idem de 100 ani. 4c,'a A.B. iei © OVa-Oli­g, idem conver. 4 °­«, iei 90*/,—90.75 ; id- de 70 mii. 1908 4% lei 90.55—90.75. Obligațiuni corn. Bucarastî, 1903- 1906, 4 ® l, lei 86.30—88’/^, id. Craiova 5% lei 98, idem Ploești 56/q lei 94-94Va­,id- Iași 4% lei 931/6-933/4. Credit județian și comunal 5% lei 102.35- 1027-j, id. 41/2% lei 92.80— 927/,. Func. rurale 5'10 lei 98.05-98Yg, id. 4<V„ lei 869/1 — 87 ; urbana­­ Bucu­­rești 5^la lei 96­70; idem urbane Iași 56/„ lei 941/4—941/s­ Acțiuni : Banca Națională 4095— 4105. Banca Aer. 411—414. Bank of Rouro. lei 223—226. Banca de Scont lei 138-142. Banca Marmorosch-3 Bank & Co. lei 905—910. id. emis. III lei 875-8S5. Banca Generală Română lei 1780—1790. Casa Rurală 340—345. Societăți de asigurare : Dacia-Ro­mânia lei 727-730. Naționala lei 914. Generala lei 735—740. Dev.: Cek Londra 25.463/^­25.43*/*­­cek Paris 101.90 — 101 — cek Berlin 124.15 — 124.021/a. cek Viena 106.85—105.95, cek Belgia 100.85— 100.75. Sconturi și avansuri Banca Națională scompt le­ ,, ,, avans pe dep.leî 51 Casa de Dep. avans pe dep.­lei 51 /50/^­­— ULTIME B B ?­E SI — (Telegramele noastre particulare) Cota cerealelor in străinătate Budapesta, 29 Ianuarie. Grâu Apr. cor. 12.82 scă. 3 h. Secară „ „ 10.12 scă. 5 h. Ovăz „ ,, 8.59 urc. 4 h Porumb „ „ 7.29 invariabil Colza „ „ 14.25 urc. 15 h. Berlin. 29 Ianuarie. Grâu de Main n. 219.50 urc. 50 c. Secară ,, m. 176.— urc. 50 e. Porumb Iulie m. 149.75 invariabil Paris. 29 Ianuarie. Grân de Martie fr. 23.60 urc. 5 c. Făină „ „ fr. 30.50 urc. 10 e. Ulei da colza ,, 62.25 urc. 25 e. New-York. 29 Ianuarie. Grâu disp. cent. 119% urc. l*/t C. Grâu de­­ Mai. „ 117% urc. 13/* C. Grâu de Iulie ,, 1088/i scă. Va Porumb disp. „ 70V2 invariabil. Porumb Mai „ 71 */g scă. Vs c. Porumb Iulie ,, 71s/8 sc. Vs *» Piața pescăriilor Brăila, 30. — In piața pescăriilor s’au vândut pe ziua de azi 7000 kgr. pește proaspăt cu următoarele prețuri: Crap 115, ciortocrap 91—102, șalăfi 120—270, avat 48, cârjeancă 45—55, plătică 68—73, Im 28, știucă 30-122, caracudă 84, babușcă 24—46, biban 36—44, albitură 10—46. Calați, 30. — In piața pescăriîi s’au vindut pe ziua de azi 32—358 kgf, pește proaspăt cu următoarele prețuri: Crap 98—138, ciortocrap 86—107, ciortan 62 — 79, ciortanică 60—66, șalăfi 102 — 314, avat 53— 69, câr­­jancă 40—52, plătică 48—56, lin 65, știucă 29—114, caracudă 71, babușcă 15—47, somn pană 208, somn orma 27, somn eprac 110 — 129, somotei 70—65,­­biban 25—39, săbiță 53, al­bitură 27—39. OBÜK­­L MH CAPITMâ —gineri, 30 Ianuarie 1909— Târgul a fost animat. Prețul cerealelor Grâul de calitate superioară se vinde cu 98—110 lei kila. Cel de calitate mai inferioară cu 90—98 lei kila. Orzul se vinde cu 50—55 lei kili. Ovăzul cu 45—52 lei kila. Porumbul cu 58—67 lei kila. Secara cu 75—80 lei kila. Prețul nutrețului Fânul de calitate bună se vinde cu 90—100 lei mia de kgr. Cel de calitate mai inferioară se vinde cu 80—90 lei mia de kgr. Paele de melű păsăresc se vind cu 75—85 lei mia de kgr. Cele­l­alte feluri lei mia de kgr. pac­ea 30—40 In ce privește prețurile lemnelor și ale vitelor sunt aceleași ca și in pre­cedenta zi de târg. Prețul cerealelor, nutrețu­lui, cartofilor, făinoaselor, lemnelor in gara de Nord Grâul greutatea 76—79 k. per. hect. s’a vindut suta de kgr. cu lei 20-21. Corpuri streine 2—4 la sută. Orzul greutatea 64-67 kgr. per. hecto. s’a vindut suta kgr. cu lei 11-12.50. Ovăzul greutatea 42—46 kilograme per. hect. s’a vindut suta kgr. cu 10-11.50. Fânul s’a vindut cu 84—90 lei mia. de kilograme. Paiele de melit păsăresc cu 72 —76 lei mia de kgr. Cartofii de Brașov s’au vindut cu 980-1150 1. kg. sau 9.80-11.50 lei suta kgr. Cartofii de Moldova s’au vindut cu 670--690 lei vagonul sau 67-69 lei mia de k­gr. Cei mai inferiori cu 580—620 lei vagonul sau 58 — 62, lei mia de kgr. Fasolea s’a vindut cu 16—19 lei suta de kgr. Meiul cu 10—11.50 lei suta de kgr. Lemnele de tufă cojite s’au vindut cu 210—220 lei vagonul sau 21—22 lei mia de klgr. Cele necojite cu 190—200 lei vagonul sau 19—20 lei mia de klgr. Lemnele de fag (de metru), 180— 190 lei vag. sau 18—19 mia kgr. Lemnele de șleau fag, amestecate, cu 150—160 lei vag. sau 15—16 mia kgr. Lemnele de tufănică (subțiri), cu 185—195 lei vag. sau 18.50—19.50 lei mia kilograme. Cărbuni de mangal de ierna 85 lei mia de kgr. Sosite vagoane cu lemne pe rampă 160. Scăderea prețurilor lemnelor în mod așa de brusc, se datorește timpului uscat, care face posibilitatea trans­portului de lemne cu ușurință la sta­țiunile de încărcare, precum și trans­portul din gara de Nord in oraș. Prețul vinurilor, țui cei și ra­chiului pe rampele Gri­vița, Vinicultura și Nectar Vinul de Panciu, s’a vândut deca ca lei 4.40—4.80. Vinul de Odobești deja cu lei 5.40—5.80. Vinul de Drăgășani deca cu lei 5.80—6.40. Vinul Dealul­ Mare deca cu lei 6—6.50. Vinul de Moldova (jud. Bacău), deca cu lei 3.40—4.10. Vinul de Dobrogea deca cu lei 6—6.80. Vinurile negre (Bordo)­­Vinul de Drăgășani cu lei 7.40 — 7.60. Vinul de Dealul­ Mare deca cu 6.50—6.80 Vinul de Nicorești deca cu lei 6.40— 7.40. Țuica jud. Muscel deca cu lei 6.50— 7. Țuica Văleni-de-Munte deca cu 7.—7.50. Rachiu de drojdie deca cu lei 9.50— 10.50. Tescovina deca cu lei 10-11.50. Prețurile au variat după calitate. Prețul vinurilor cu tendința spre « »cădera fiind lipsă de cumpărători.

Next