Universul, februarie 1909 (Anul 27, nr. 30-57)
1909-02-01 / nr. 30
Wim TV MCIA. Universul» Corespondență parte a ziarului Constantinople, 27 Ianuarie n însă într*rv*«alte neavenite Deja acordarea Constituțieî și până »cum, patriarhia a comis o mulțüme i acta contrare oricărei legi naturale, ilogice și mai mult decât atât cu un caracter autoritar. Fără a răscoli tot trecutul, ne mărginim sa reamintim pe cele mai însemnate:"ultimile două intervenții, întâia privitoare la oprirea citirei dosarului Mitropolitului din Drama, și a doua relativă la limbagiul violent cel a ținut energicul deputat român F Mișca în contra ei. O mulțime de deputați cu cari stau zilnic de vorbă corespondenții ziarelor străine, au declarat că ceste intervenții patriarhalei, ii pun într’o situație cam ridiculă în fața Gamerii. Fără a face comentarii prealabile, vom încerca să arătăm în ce constă toate aceste acte. Iată una din ședințele trecute : Deputatul grec Costinde, vorbind de libertatea cultului, amintește ministrului de interne, cazul mitropolitului din Drama și susține că măsurile pe cari le-a crezut de cuviință să le ia ministrul de interne, in contra acestei persoane religioase, sunt cu totul contrare prescripțiunilor Constituției otomane. Atunci ministrul, cu consimțimântul Cameni, a crezut de cuviință să ceară dela președinția Camerei o zi, când ar fi trebuit să se citească acest dosar. Deputații greci, atunci, n'au protestat de fel. Ba mai mult, ei au fost cei dintâi cari să aplaude această inițiativă a ministrului. In timpul acesta insă, are loc discursul deputatului român Filip Mișea, care, după cum se știe, a produs cea mai vie impresie în rândurile turcilor. Atitudinea favorabilă a ziarelor turcești, sinele de telegrame și scrisori, ce le primește in continuu d. Mișca, de la persoane autorizate, stabilite în cele mai depărtate unghiuri ale imperiului, a determinat pe greci să ia o altă atitudine. Atunsea patriarhia adresează o circulară secretă către ministrul de interne, prin care se cerea oprirea citirei acestui dosar, care este pliate cu mult mai interesant decât fulgerătorul discurs al d-rumui Mișea. Ce cuprinde acest dosar? Cititorii ziarului „Universul“ își dau perfect seamă de ce este capabil să facă un mitropolit grec în diocesa sa. Amestec cu bande și du funcționarii dela consulat, ațâțarea fățișă a creștinilor în Contra turcilor, ordine date de mitropolit, pentru ca să fie executat infiențat orice element pe cari îl credeau grecii periculos propagandei lor, unii adăugați și o scrisoare de încurajare trimisă mitropolitului din partea lui Teotochis, prim-ministra pe acele timpuri și în prezent dacă fiu mă înșel, și veți avea o idee sumară despre conținutul acestui dosar. După cum se știe, guvernul turcesc de atuncea a făcut intervențiile necesare pe lângă patriarhie pentru ca un astfel de cap religios să nu mai fie admis in numărul adevăraților pastori. Patriarhia, la început s'a cam opus, dar în cele din urmă a fost forțată sa recheme pe acest mitropolit, să-i dea un scaun in sinod, să nu numească pe altul în locul lui, ci să trimită însuși mitropolitul un mandatar al lui propriu. Se înțelege de la sine că citirea unui astfel de dosar era să producă o furtună în Cameră. Ministrul de interne însă, care putea să lucreze în alt mod, a găsit, mai convenabil să aducă la cunoștința Camerei acest raport secret, fără să adauge de la el nici cel mai mic comentariu. Acțiunea d-lui ministru de interne a fost o lovitură abilă, săvirșită cu cea mai mare măestrie. Grecii au suportat și înfringerea aceasta, și însuși leaderul lor, pus în cea mai rea situația a fost obligat să se dezică și să facă mea culpa. Oricât de fină a fost această lovitură, totuși majoritatea Camerei a priceput-o. Din moment ce s’a făcut această întervențiune, să binevoiască patriarhia să nu mai facă gafe. Acestea au fost spusa de grupul de la urmă, grupul tinerilor turci. Toți aceștia erau veseli că însuși patriarhia și-a dat lovitura de grație. An fapt, Cele două sinoade ale patriarhiei, în ședința de Vinerea trecută au decis să facă o cerere marelui vizir prin care să aducă la cunoștința publică că regretă limbajul violent întrebuințat pentru șefii spirituali ai bisericilor creștine ortodoxe din tot imperiul, și în același timp se miră cum Camera turcească împreună cu președintele ei au tolerat să se profiunțe cuvinte așa da Ulite. După cum se vede dlar, patriarhia plângându-se de atitudinea d-lui Mișea, vrea să iubească în mod indirect și entusiastul și energicul președinte al Oameni, Ahmed Riza bey. Jurnalele grecești, lăuduroase cum sunt încă de la început, au înșirat cele mai mari laude pentru această atitudine energică a patriarhului. Jurnalele turcești au păstrat, cel mai mare calm până ieri însă. Ele credeau că este imposibil să poată să se facă o astfel de cerere în situația actuală. ,,Tania“, de urîguni, iare două articole foarte bine scrise în această privință. Unul din ele sa referă exclusiv numai, la datoriile parlamentului în chestia dosarului mitropolitului din Drama, și celalt se ocupă exclusiv de probabilitatea trimiterea unei astfel de cereri după cum afirmă patriarhia și după ce spune că un deputat nu este obligat să vorbească așa după cum interesele unei instituțiuni cer, adaugă că dacă patriarhia ar trimite o astfel de cerere marelui vizir, cel d’intâiu lucru pe care acesta trebue «S-l facă, este să trimeată din nou scrisoare la patriarhie, fără să fie însoțită de vreo explicație. Lucrurile însă nu stau aici. Patriarhia a trimis cererea sa marelui vizir, și acesta a referit-o numai decât Camelii. N’am văzut o surescitare mai mare ,în Camera turcească, ca în ziua aceia. Deputații turci consideră ca o înjosire să discute orice intervenții străine, in parlamentul lor. .Sunt miniștri biliar, cari intervin la Cameră, pentru ca comisiunea Camerei să arate ce fel de oameni trebuesc să fie numiți în posturile de guvernator, și aceștia refuză cu cea mai mare energie să dea astfel de explicații. Mai zilele trecute, parlamentul turcesc— curios de unde a împrumutat aceste obiceiuri—a răspuns în termenii aceștia ministrului de interne: Numește pe cine poftești ,și dacă vom vedea mai departe că funcționarii numiți de d-ta vor fi abuzivi, atunci nu râîuim. După acest mic incident, își poate închipui cu câtă nerăbdare așteaptă deputații turci să se citească în plin parlament și această adresă a patriarhiei. Furtuna se prevede , încă de pe acum. Mai mulți deputați, în timpul recreației, discutau cu cea mai mare aprindere de acest fapt al patriarhiei. Mulți susțineau că ar fi bine ca să se mapoeze acest plic marelui vizir și să adauge pe partea cealaltă a plicului cuvintele „nici marelui vizir și nici patriarhia nu pot fi contretorii Camerei “.Alții insă erau de părere ca această chestiune să se discute la plină Cameră, să se formeze dinainte un program de ce are să se vorbească și in același timp un grup de deputați să prezinte o moțiune, care să servească drept răspuns. Planul acesta s'a găsit bun și o să i s o procedeze. Cât pentru deputații greci, prin aceste două acte ale patriarhiei, pe care au apărat-o cu atâta ardoare, ie pune într’o situație inferioară. Unul din ei, poate cel mai cu vază, într’un cerc intim, protestând in contra acestei atitudini a patriarhiei, a adăugat : Prin aceasta sunt cât se poate de jenat in Cameră, gândiți-vă că sunt și membru in sinodul laic. Oricum ar fi însă, deputații greci din Constantinopol, precum și aceia din Asia Mică și din insula, sa vor asocia la propunerea deputaților turci, ca patriarhia să nu se mai amestece de aici înainte in chestiunile interne ale parlamentului. După răspunsul pe care Camera turcească îl va da patriarhiei, se va ocupa în special cu chestiunea bisericilor creștine din imperiu. Este sigur că se va face o lege prin care se vor recunoaște bisericele ca persoane morale, insă aceste persoane vor fi administrate de inși’șî credincioșii acelei biserici. Autoritățile religioase n’au nici un drept. Mai mult, în localitățile unde este o singură biserică, populația poate întrebuința in acea biserică limba ca va crede de cuviință. Exarhul bulgar a anunțat ieri patriarhia, că pe lângă această exarhie s’a făcut și un sinod bulgăresc; patriarhia a adus din nou chestiunea la Cameră, care nici n'a voit să o discute. conroaliRE cu ă,rafeisa ár. Memerover, in «înassuia itsiore țisădaică Iași, 29 Ianuarie. Chestiunea jurământului «more judaico» urmează să pasioneze nu numai populația israelită, ci și cercurile magistraților și a avocaților ieșeni. Deoarece” d. dr. Niemerower, rabinul comunităței evree, a fost din nou chiemat la tribunal in această chestie, am căutat să am cu d-sa o convorbire. — Ați asistat azi la un jurământ prestat in incinta tribunalului. Care e cauza ? Deoarece ați declarat că prezența rabinului nu e necesară ! ~ Cu toate că in ultima ședință am declarat că prezența rabinului e de prisos, am fost totuși chemat la alt jurământ. Repetând declarația anterioară, judecătorul a luat act, declarând că nu voi mai fi chemat. A mai luat act de declarația mea, că poate fi întrebuințată orice biblie, deoarece sfințenia bibliei constă in conținutul ei și nu în forma in care e scrisă. — Dar sunt unii magistrați, cari ordonă și acum jurământul mare-judaice! — în orice caz am făcut un pas spre progres, deoarece pe deoparte s’a constatat la Brăila ca epitropii nu sunt obligați a pune sinagogele la dispoziție, iar pe de altă parte Curtea de casație a hotărît că rabinul nu poate fi pedepsit pentru refuz de asistență, așa că lupta e mai lesne, având și un caracter oarecum legal. — Cum se face că tot se mai găsesc rabini, prin orașele mici, cari practică jurământul «morejudaico ?» — Aceasta se explică foarte ușor. Comunitățile nefiind organizate și ne dispunând de bani, rabinii știu că n’ara cine plăti numeroasele amenzi ce ii s’a dau de către judecător, și ca atare sunt nevoiți a practica acest fals jurămint, în contra conștiinței lor. Cred însă că, după ce Curtea de casație a hotărit ca jurămintul să fie prestat in instanță, un jurămint prestat in sinagogă sau in oricare altă parte, ar putea fi considerat ca nul. Cred că lupta noastră va avea sorți de isbândă, când toți magistrații se vor convinge de ridicolul acestor formalități medievale. ...... »»-o familii — ■ accesrâa Ú9 autonioMS de le șosea Un accident de automobil, care care poate va costa viața unei nenorocite femei, s’a petrecut eri la șosea, dincolo de rondul al H-lea. Automobilul cu No. 1, al d-lui Tache Protopopescu, condus de către un șofeur, venind cu viteză mare pe șosea, a călcat, cu dreptul școalei de agricultură, pe femeiea Maria C. Constantinescu, de fel din Băneasa, care venea în Capitală, rănind-o în mai multe părți ale corpului. Victima a căzut într’un sac de sânge. Un sergent, anume Gh. Rovinaru, de serviciu pe șosea, văzând cele petrecute, a oprit automobilul și fiindcă accidentul s’a petrecut pe teritoriul comunei Băneasa, l’a condus la primăria de acolo. In automobil se mai afla în momentul accidentului o persoană care a refuzat să-și dea numele. Despre acest accident au fost înștiințate parchetul și poliția Capitalei. S-a deschis o anchetă, Tis. I arelegirc sidolF — Reprezentația extraordinară de Marți, 3 Februarie După cum spuneam in numărul de ori, direcțiunea Circului Sidoli, în urma succeselor avute, a hotărît să aranjeze pentru bucureșteni o reprezentație extraordinară de gală, în seara zilei de Marți 6 Februarie curent când să se producă artiști excelenți ce nici nu s’au mai văzut în Capitală. La circ nu se face decât aranjamentul acestei reprezentații care după cât se aude va fi neîntrecut de frumoasă. In acea seară va debuta pentru prima oară in Orient, fenomenalul John Riggins, singurul în întreaga lume care sare la o înălțime de 15 metri și care s-a angajat să sară din mijlocul manejului circului, în fundul galeriei, aprinzându-și în drum și o țigare. Alăturea de cei 15 clovni actuali ai circului, vor mai debuta Marți 3 Februarie încă doi clovni „Eduard și Pipo“ neîntrecuți în glumele lor de un spirit admirabil. Se va mai reprezenta pentru prima oară in țară cei mai admirabili jongleuri „T U. G. et A. Guargis“ cari vin din Londra unde au fost medaliați de împăratul Angliei. Trupa întreagă se va produce cu numere noi, neexecutata insă în Capitală și care va atrage admirația tuturor. Baletul „Godlevsky“ va executa dansuri internaționale, trupa „Geraîdos“ figuri de precizie, familia „Rossi“ execuțiuni de forță, clovnii muzicali „Schäfers“ bucăți alese, surorile „Panaiteâcu“ gimnastică admirabilă la trapezul volant, comandanții burilor Smelle și Levis, trageri in țintă și peste 50 de animate cai, urși, câini, porci, măgari se vor prezenta in libertate, îndemnăm pe cititori să se grăbească a reține bilete pentru această admirabilă reprezentație de Marți 3 Februarie. Prețurile locurilor sunt aceleași din zilele obicinuite și biletele se găsesc de pe acum la agenția teatrală „Indépendance Roumaine“. Duminecă I Februariei 90t) 2 jura. ședință cu următoarea ordine de zi : 1) „Problema răului“, conferință de d. M. Pâslaru ; 2) ședință intimă : citirea dărei de seamă a comisiunei de control ; comunicări, propuneri, votarea unui articol ce se va introduce in regulament. — Azi, Sâmbătă, 31 Ianuarie, in societatea femeilor române (în sala soc. geografice de la Ateneu str. Franciin aș a 2-a) va vorbi, la orele 9 seara, d. Ovid Densușeanu, profesor universitar, despre : „Conflictele de clase și de rase reflectate în limbă“. — D-niî avocați din județul Ilfov se vor întruni în adunare generală azi, 31 ianuarie, ora 4 d. a. în sala bibliotecei corpului din palatul justiției, spre a se consfătui asupra proiectului de lege depus în Cameră din inițiativa parlamentară, pentru desființarea obligativității costumului avocaților.____ INFORMAȚIUNI SAMBATA ■* Cu prilejul modificării legei județene, funcționarii județului Dolj și ai altor județe au intervenit pe lângă senatorii și deputații respectivi ca să stăruiască la guvern să se prevadă în lege următoarele: 1) Funcționarii județeni de la toate județele să poată concura la avansare, după titluri, ani de serviciu și merite, astfel, un funcționar” meritos din județul X, să poată fi avansat și transferat la județul Y ; 2) Sporirea legei așa cum a fost mai înainte; 3) Stabilitatea, așa după cum se prevede pentru ofițerii de poliție,” administratorii de plăși, etc. ’ ♦ D. N. Iorga, profesor universitar, a fost ales membru corespondent al Academiei sârbești. « Cartea Soacrelor, povestiri in versuri, de colegul nostru Marian se afla de vânzare și la administrația ziarului nostru. Doritorii din provincie să se adreseze autorului str. Rozelor, 10.—Volumul 1 leu, plus 10 bani, porto. ♦ Alaltă erî s’a inaugurat societatea de lectură a liceului Matei Basarab, în prezența mai multor d-nni profesori și a elevilor liceului. ♦ In adunarea generală extraordinară a «Asociației generale a agenților comerciali din România» s-a ales următorul comitet : D-niî Bernhard Calmanovici, președinte ; M J. Lindenberg și Maurice J. Berman, vice-președinți ; Moritz Appel, casier; R. Segal Rübsel și Max Engel secretari ; Max Geller, controlor; Wilhelm Reichstadt și Sebastian Litfan, censori;G. Caraianu, Dadid Kohn, Max Calmanovici,Henry Cohen,M. Marcovici și Heinrich A. Schwarz ca membrii consilieri. Cofetarii au înmânat ori memorial ior, tuturor d-tor miniștri, deputaților și senatorilor și cluburilor politice. Astăzi, o delegație dintre cofetari, in frunte cu d. Gr. Stegaru, președintele corporației, se va prezenta d-lui ministru de finanțe pentru a lua răspunsul la memoriu. In consfătuirea pe care cofetarii au avut-o eri au hotărît ca în caz când răspunsul d-lui ministru va fi nefavorabil să sa convoace un congres. « Comitetul societății Lumina, din Capitală, a piblicat un apel către creștini să se întrunească Luni 2 Februarie, orele 10 jum. dim., in grădina Cișmegiu, de unde vor porni cu steaguri și muzici spre a manifesta la kiiuința P. S. Ghenadie, fost mitropolit primat, in strabirint. ♦ La adăpostul animalelor de pripas din câmpul Teilor câinii aduși pe ziua de 30 ianuarie, 16 și anume: 1 câine canid, 8 câini ciobănești, 1 cățea ciobănească, 1 cățea corcitură terrier, 1 câine corcitură arifon, 1 câine corcitură ciobănesc și 2 câini corcitură nedefinită. « La institutul filarmonic național, de pe strada Cometa No. 88, București, deschizându-se pentru adulți um curs de principii muzicale și de solfegiu, gratuit și fără nici o altă obligațiune decât aceia de a urma cursul regulat și punctual, se aduce la cunoștința generală că cererile de înscriere la acest curs se pot face în fiecare seară, între orele 8 și 9 la institut. Cursul este predat de d. Ioan Costescu, directorul institutului și maestru de muzică la liceele „,Sf Sava“ și „Lazăr“. ♦ Cărțile de alegător pentru colegiul I de Senat de Ilfov, se eliberează ua tribunal în fiecare Marți, Miercuri și Vineri intre orele 1—3 d. a. ♦ Uniunea generală a chelnerilor aduce la cunoștința tuturor colegilor, precum și filialelor sale cărora li s’a încredințat liste de abonamente, să se înainteze „Uniunei“ împreună cu banii încasați, aceasta cât mai curând posibil, având în vedere că ziarul trebue să apară cât mai repede. Abonamentul la ziarul „Uniunea“ costă 2 iei pe an. Doritorii să se aboneze, vor trimite banii direct pe adresa : Uniunea chelnerilor, calea Victoriei, No. 91. + Societatea generală a funcționarilor comerciali din România cu sediul în str. Carol No. 68 va ține Duminecă 1 Februarie adunare generală. Nu vor putea lua parte la vot decât membri cari sunt în curent cu plata cotizațiilor. ^ Loc. culturală „Miron Costin“, din Capitală, își va ține astăseară. Sâmbătă la orele 8 luni, in localul Bursei Muncea, (bulv. Academiei), adunarea sa generală anuală. Se va proceda la alegerea noului comitet,precum se va discuta și chipul de activitate al soc. pe anul acesta, activitate care va începe prin șezători artistice literare, ținute în fiecare Sâmbătă seara la Bursa Muncii. Toți membri sunt rugați să ia neapărat parte la această importantă adunare generală. & Loc. de binefacere «Ileana» va ține mâine Duminecă, 1 Februarie, ora 3 d. a., o ședință extraordinară la sediul ei din str. Bucur 10, la ordinea zilei fiind : admiterea de noi membri, discutarea chipului de activitate al societății pe anul acesta, votarea de regulamente, întocmirea matineului dansant pe care socii organizează pentru 15 Februarie c. în saloanele clubului German. La această ședință pot lua parte și toți acei ce doresc a face parte din această societate. ♦ D. George I. Harnogea, comerciant din Huși, delegat de podgorenii din jud. Fălciu a depus eri la cancelaria Palatului Regal un memoriu prin care se cere transformarea liniei ferate Crasna-Huși, în linie normală. ♦ Societatea „Transilvania Indra Harbor“ a funcționarilor comerciali români din America a adresat un apel catre societatea generală a funcționarilor comerciali din România prin care roagă să se doneze cărți pentru biblioteca care s-a înființat pe lângă societatea din America. Cum societatea funcționarilor comerciali nu dispune de o bibliotecă prea bogată, comitetul roagă pe toți autorii și editorii de cărți să trimită câte un exemplar din volumele d-lor spre a se putea satisface cererea funcționarilor comerciali români din America. ♦ Academia română a ținut eri la orele 3 d. a., ședință publică, la care d. I. Bogdan și-a urmat comunicarea sa privitoare la „Letopisețul lui Azarie“. D. Bogdan a arătat că acest letopiseț datează din anul 1457 și vorbește și despre domnia lui Ștefan cel-Mare. Originalul letopisețului se găsește la Petersburg, și d. Bogdan a luat o copie după dînsul, traducându-l într'o limbă de cronicar. D. Bogdan a sfârșit îndemnând pe istorici să facă o traducere corabietă a acestui letopiseț, care stabilește multe date interesante privitoare la voevozii moldoveni din veacurile 15 și 16. ♦ Societatea trib. juridic studențesc va ține ședință publică mâine la orele 2 d. a., in sala 5-a de la Universitate. + Mâine la orele 2 d. a. se va ține adunarea generală a societății de cultură Macedo-română, in localul ei din calea Rahovei 29. ♦ Mâine, la orele 2 d. a. se va face alegerea generală a membrilor societății studenților in litere. ♦ Patronii cismari vor ține la 8 Februarie, la orele 2 d. a., o întrunire publică în sala constructorilor de pe buiet. Maria. ♦ Aseară la orele 8 și jumătate sec. de medicină veterinară a ținut o ședință in localul școalei de medicină veterinară în care s’a discutat anteproectul pentru reorganizarea corpului veterinar și a legei de poliție sanitară veterinară. Scohere . Termenul de înscriere ia examenul de capacitate pentru specialitatea croitoriei expirând, la ministerul instrucțiunii nu se mai primesc cereri în acest scop. ♦ Eri fiind patronul seminarului Central din Capitală, s’a dat acolo o frumoasă serbare școlară. La orele 9 dim. s’a oficiat un Te-Deum de către părintele Balamace, spiritualul seminarului, asistat de mai mulți preoți după care elevii și publicul au trecut la sala de recepție. Aci elevii au recitat poezii iar corul a cântat mai multe cântece naționale. Sanitare . S’au ridicat mașinea« uuliție sanitară veterinară împotriva următoarelor epizotii: brânca infecțioasă din Poenarii-Unii (Ilfov), variola din Afumați (Dolj) și împotriva antraxului din Gheroiu Judiciare . S'a redus la jumătate pedeapsa de 7 luni închisoare corecțională, la care este condamnat de trib. Ilfov numitul Jean Trautman, din penitenciarul Văcărești. ♦ Curtea de apel din București a condamnat ori la 200 lei amendă pe cafegiul C. B. Marin, din str. Mihai-Voda, fiindcă permitea jocuri la noroc. ♦ Secția II-a a Curții de apel a condamnat eri la un an inchisoare pe femeia Elisabeta Dinu Nae, fiindcă s’a căsătorit a doua oară, fără să fi fost divorțată de întâiul bărbat. Financiare ♦ D. ministru Anton Carp a lucrat eri la d-sa acasă cu șefii de serviciu din ministerul domeniilor, ocupându-se cu întocmirea bugetului acelui departament. Consiliul superior al agriculturii a trimis prefecturilor tabele de numărul muncitorilor străini, cari vor putea fi aduși în primăvară pentru muncile câmpului. Economice ♦ De către d-na EufrosinăT Stamu, s’a vândut Casei rurale parte din satul No. III din moșia Nazâru și anume porțiunea care începe despre comuna Tudor Vladimirescu și se întinde până in dreptul locurilor de delimitare ale improprietăriților din Nazâru, moșie’pendinte de circumscripția comunei Nazâru (Brăila). In urma intervențiunei Camerei de comerț din Capitală, ministerul de interne a dat o circulară prefecturilor prin care se pune in vedere ca să ia măsuri să împedice comerțul ambulant la sate, care aduce mare pagubă negustorilor stabili și inșală populațiunea. Tot deodată ministerul de interne a intervenit pe lângă ministerul de industrie și comerț ca să modifice legea in sensul ca să nu aibă dreptul să facă comerț ambulant decât persoana care are autorizațiunea consiliului comunal al comunei din care face parte. Artistice — Vineri, 6 Februarie, e Concertul dat de renumitul Quartet ceh Sovcik, compusă din domnii: Lhotskv, viola I; Procházka vioara II, Moravec viola, și Văska, Cello. — Se vor executa : Quartetul op 4J No. 1 de Rob. Scumman. Quartetul neterminat în fa major a lui Ed. Grieg. și Quartetul Op 59 No. 3 de I . van Beethoven. — Coreul tinerimei „Doina“ a organizat pentru mâine, ora 2—7, un matineu dansat în sala „Amiciția“, iar obișnuitul bal dat în matineu se va da Duminică, 8 Februarie orele 2—8 în sala „Germană“. — Mâine Duminică, ora 2 jum. p.m., va fi la Ateneu al 11-lea Concert Simfonic, festival Mendelssohn, pentru sărbătorirea a 100 de ani de la nașterea marelui maestru dat de orchestra permanentă a ministerului instrucțiunei publice, sub conducerea d-lui D. Dinicu, cu concursul d-lui profesor, Rudolf Malher. Programă aleasă. — Quartetul „Carmen Silva“ ’și va reîncepe seria de 4 concerte de muzică de cameră la 5 Februarie în sala Liedertafel Quartetul serbează în anul acesta al 17-lea an de existență. Programa este din cele mai interesante. Se va da ca primă audiție un admirabil quartet de Mozart, celebrul Trio de Brahms cu distinsa pianistă Cionca, și la sfârșit celebrul quartet al nemuritorului Ceh Snetana (Aus meinen Leben). Quartetul se compune după cum se știa din d-uiî Malher, D. Dinicu, G. Dinicu si Schohoutil. Biletele la Independența. — „Uniunea culturală a tinerimei comerciale“ cu sediu în str. Ilfov No. 1, convoacă pe membri săi, astă-seara orele 8, la repetiția generală de cor, in vederea concertului ce organizează pentru Duminică 22 Februarie a. c. în saloanele Clubului German strada Brezoianu No. 17. — D-niî studenți și d-rele studente sunt fugiți a lua parte la serata artistică dansantă, ce se va da în localul „Uniunea Studenților Români“, în ziua de Duminecă 1 Februarie, ora 9 seara. — Aseară s'a dat la Liedertafel a treia reprezentație a trupei franceze. Mayol a fost frenetic aplaudat. Celebrul cântăreț de astă dată s’a întrecut cu verva sa parisiană, iar cupletele sale pline de spirit au stârnit un haz indescriptibil. Inlmnii. Conferințe — «Societatea centrală agricolă» a pronetarilor și cultivatorilor din România va ține adunare generală mâine 1 Februarie a. c„ orele 3 ,i. a. la ordinea zilei fiind : Darea de seamă despre mersul societăței în 1908; expunerea situațiunei financiare a societăței pe 1908 ; raportul censorilor pentru verificarea gestiunii financiare; alegerea censorilor pentru Verificarea gestiunii financiare pe 1909; votarea bugetului pe 1909; discuțiunea oricărei propuneri venite din inițiativa adunării. — Societatea studenților în teologie vs. ține mâine. Duminică, orele I E CT © U~ RI ♦ A apărut Verzi și uscate de rodoform. Prefață de D-rul Urechiă. Ediție mult mărita. „Universul“ IN PROVINCIE [De la coresp. noștri particulari) Joi, 29 Ianuarie, GIURGIU — Sabattorirea patronului gimnaziului.—Azi, la gimnaziul «loan Maiorescu» s’a sărbătorit cu mult fast, a XIX-a aniversare a patronului sau. La orele 9 a. m. profesorii și elevii, cu drapelul, au ascultat oficiarea leturgiiiei la catedrala orașului. După aceasta s-au îndreptat cu toții la gimnaziu, în sala de festivități unde a avut loc o serbare școlară. Pe estradă se remarcă bustul în bronz al lui Ioan Maiorescu. Serbarea se deschide prin intonarea imnului regal de corul gimnaziului sub conducerea d-lui Șt. Ninulescu, maestru de muzică. După aceasta d. Noroc Barman, directorul gimnaziului rostește o cuvântare arătând viața și activitatea lui Ioan Maiorescu. D. E. Eftimescu, profesor, își desvoltâ interesanta d-sale conferință, descriind vi vii culori «Viața sufletească a lui Pasteur». Apoi o echipă de elevi, sub conducerea d-lui Al. Butaș, maestru de gimnastică, a executat câteva exerciții libere de gimnastică și lanțuri naționale, terminând cu „Hora Unirea“. Și această producție a fost îndestul de aplaudată. Corul a mai intonat, și a plăcut mult, cântecele naționale „Berarul“, „Morarul“, „Privighetoarea“ și „Paza Dunărei“. Serbarea a luat finit prin intonarea lui „Deșteaptă-te române“. Invitații au trecut apoi în cancelarie, unde s’a servit șampanie, ținându-se și mai multe toasturi. La școala No. 1 de foceli „loan Zalomit“. — Și la școala No. 1 de băeți s’a sărbătorit patronul școalei, «loan Zalomi’t». Efevii cu profesori lor și drapel au ascultat leturghia la catedrală. Trecând apoi în localul școalei, s’a făcut o serbare care a început prin imnul regal. D. M. Grigorian, directorul școalei a rostit o cuvântare descriind viața lui I. Zalomit. D-sa a mai amintit și de Nicolae Simoniade, fondatorul primei școale primare din Giurgiu la 1831. Corul a intonat imnul regal. Aai mulți elevi au recitat diferite poezii și corul a intonat diferite cântece naționale. Serbarea s’a terminat prin intonarea «marșului micilor dorobanți». Școala de adulți.—Duminici 1 Febr. cor. se vor deschide cursurile școalei de adulți, in localul gimnaziului, la orele 2 d. a. OLTENIȚA. — Fondarea unei bănci agricole. — Aci s’au pus bazele unei soc. cu scop de a se înființa o bancă agricolă. Comercianții s’au grăbit a se înscrie in numita soc., până acum s’au subscris acțiuni de’125000 lei. PLOEȘTI. --- Afacerea falsului din Conduratu. — Am vorbit in corespondențele trecute despre arestarea primarului și notarului din Conduratu (Prahova), precum și a săteanului din acea comună.”Spirea Coman, arătând că celor doi funcționari li se atribue faptul că au falsificat bilete de vinzări de vite, iar Spirea Coman a tăinuit 2 boi furați de pe moșia d-luî Șuțu, din Grebanu. Această afacere fiind terminată, d. procuror și-a dat rechizitoriul definitiv, iar d. jude-instructor, în urma cererei prevențiilor de a fi liberați pe o cauțiune,” i-a pus în libertate în schimbul unei garanții de câte 100 lei. RUCAR.—Serbare.— In ziua de 2 Februarie se va da o serbare școlară in Stoenești. Publicul va fi distrat de orchestră, jucându-se in acelaș timp diferite piese de teatru sub conducerea învățătorului Mihail Pr. Cotenescu, și a lui N. Iordăchescu, dirigintele școalei No. 1. Această serbare se dă în scopul înființărei unei scene de teatru sătesc. MA. Z Păcală, suferind de indigestie, e luat de societatea de Salvare și dus la Azil. — Dar ai mâncat prea mult, — îi zice îndată infernul de serviciu. — Ce vrei, d-le, am fost poftit la masă la un prietin... CRONICĂ MUZICALĂ Palatul Ateneului.—AL 3-lea concert al pianistului Miccio Horszowscki. — Trabuc să fii dotat de natură, ca și cânți la piano ca tânărul Miecio. Jocul său perlat, tușeul delicat, și mai ales agilitatea sa, i-au atras simpatiile publicului nostru. Aș vrea însă să insist puțin asupra lui Chopin, care a format întreaga parte a doua a programului. Cine nu cunoaște muzica lui Chopin ? Ca pianist nu a încercat să cânte admirabilele sale Nocturne, Balade, și Valsuri ? Chopin e „la modă“ la noi ca în toate părțile, stilul sau grațios, sentimental, melancolic, fantastic uneori, atrage pe toți pianiștii de valoare, cari se întrec a reda un „Chopin“, după cum îl înțeleg. După mine Chopin cere nuanțare bogată, note legate, curgătoare ca spațnul isvor în melodia accentuată și o notă de melancolie în „tușeu“. O interpretare în asemenea condiții ne poate da acea viață plină de simțiri, ce a căutat să întrupeze Chopin în operele sale. Miecio Horszowschi nu a pus insă toată dulceața, căldura necesară și acele note întîrziate din sexte, octave nu convin stilului lui Chopin. Nimic nu avem de zis asupra lui Mozart, care a fost însă bine interpretat. Jocul periat și-a găsit o fericită aplicare. De asemeni perfecte au fost mica sonată a lui Scarlatti, precum și muzică imitativă a mărei liniștite de Schubert Aceste ne fac să atribuim tânărului Artist stilul clasic în care se distinge. M. St. A. i SERVICIUL TELEI« SINTABL întrunire liberală.— Consfătuirea partizanilor primarului Tulcea. 30.—In vederea alegerilor comunale dela 1 Februarie, partidul liberal a ținut o întrunire publică în sala Asvazian, azid a. A luat parte un mare număr de cetățeni. Primul care ia cuvintul ed. Elefterie Niculescu, președintele comisiei interimare, care atacă pe adversari în special pe Sebastian Teodorescu fostul primar, care zice că a făcut cheltueli mari din fondurile comunei. Mai atacă de asemenea lista d-lui Ștefan Borș și a d-lui Mateescu, Buzău, despre care zice că în timpul primariatului d-lor au înstrăinat averea comunei. Mai vorbesc d-ni: N. Comșa, prof. D. Dinu, prof. Gh Secășanu și institutorul Brutus Codovu. Toți oratorii atacă sistele adversarilor. întrunirea s’a terminat la orale 7 jum. seara. — Tot azî d. Sebastian Teodorescu, fost primar, a ținut o consfătuire cu partizanii săi la clubul liberal. Mâine după amiază se ține o întrunire publică convocată de d. S. Teodorescu. al ziarului ..Universul*4 J )1 In jurul convențiunei comerciale austro române B2T3 STHEAMĂTATE Plecarea regelui Spaniei la Villaviciosa Madrid, 30. — Regele Alfonso a primit tn audiență pe ambasadorul Franței, d. Revoir, într-un mod foarte cordial. Aseară, regele Spaniei a plecat la Villaviciosa. (A. R.) Răspunsul Rusiei la contrapropunerea turcă. Tulburări în Asia mică Constantinopol. 30. — După cele ce spun ziarele «Yeni Gazeta» și «Ikdam», răspunsul rusesc la contrapropunerea turcească a fost comunicat” ori Porței prin telegraf; atunci consiliul de miniștri s’a întrunit și a discutat răspunsul rusesc. Pretinsele încăerări de la Kaiserieh, semnalate erî, se reduc acum la niște svonuri de omoruri iminente și la spiriritul de dușmănie și de neîncredere între mahomedani și creștini. Valiul din Angora cu trupe îndestulătoare a fost trimis la fața locului. Se zvonește că o stare tot așa de neliniștitoare domnește și ia, Diarbekir, Zeitun, Merhifun și in alte localități din Asia mică. (A. R.) Sinuciderea intendentului militar al Siberiei Petersburg. 30.— Intendentul general militar al Siberiei, generalul Petru Alexeievsky, s'a sinucis prin focuri de revolver. Sinuciderea este pusă în legătură cu neregularitâțile constatate la administrația militară din ținutul Amurului, unde s'au comis de frauduri de peste patru milioane de ruble. Mai mulii funcționari superiori administrativi sunt de aasemenea compromiși. Fost favorit în închisoare Constantinopol, 30. — Fostul favorit al Sultanului, Medzim pașa Melhame a fost scos din închisoarea preventivă și mutat în închisoarea centrala, unde se află la un loc cu criminalii ordinari. Desmințire Viena. 30. —Un ziar din Praga afirmă că in Viena a făcut mare senzație faptul că prințul moștenitor, arhiducele Franz Ferdinand, nu a participat la balul de Joi seara al Curiei. Acelaș ziar mai afirmă că aceasta se datorește unei grave boli de plămâni de care suferă moștenitorul Austro-Ungariei, din care cauză a fost internat într-un sanatoriu. Din izvor bine informat, aceste știri sunt categoric desmințite. înțelegerea din cabinetul englez relativ la flotă Londra. 80 — «Daily Mail» află că intre membrii cabinetului a intervenit o înțelegere in sensul ca amiralitatea să fie împuternicită să construiască 5 mari vase de razboiu. Un al șeaselea vas va fi construit numai dacă în proiectul de reorganizare a flotei germane va interveni vre-o schimbare. In urma acestei hotăriri, bugetul marinei va fi sporit anul viitor cu 3—4 milioane de lire sterline. Construcția vaselor va începe în luna Iunie. Reprezentație de gală în onoarea perechei regale engleze Berlin. 30. — Aseară s’a dat la opera imperială o reprezentație de gală în onoarea perechei regale engleze. S’a reprezentat pantomima istorică «Sardanapal». La această reprezentație au luat parte cornul diplomatic, aristocrația, funcționarii înalți și ofițerii superiori din armată. La orele 9 seara a apărut în sală regele Eduard conducând pe împărăteasă și regina Alexandra la brațul împăratului. Au mai luat parte la reprezentație prințul moștenitor cu soția, precum și toți ceilalți prinți din Casa imperială. Indigenii din Maroc și Spanioli contra acordului francogerman Londra. 30.— »Daily Telegraph» află din Tanger că "indigenii și spaniolii sunt foarte nemulțumiți de acordul franco-german referitor la Maroc. Mulay-Hafid e mult mai nepopular ca predecesorul său Abdul Azîs, din cauză că s-a aruncat în brațele Franței. Regina Olandei numind pe bărbatul ei regent Londra, 30. — «Times» află din Haga că regina Wilhelmina, după nașterea așteptată la sfârșitul lui Martie sau, la începutul lui Aprilie, va numi pe bărbatul său regent al Olandei. Explozie într’o fabrică Paris, 80.—Din Besancon se anunță că în fabrica de ceasoarnice de acolo a explodat un butoi cu benzină. O parte din fabrică a fost distrusă. Mai mulți lucrători au fost grav răniți. Arestarea lui Deckert Berlin, 30. — Se anunță din Santiago de Chili că secretarul legaliunii germane Deckert, care fugise, a fost arestat la Chilem. Pedeapsa cu moarte în Dumă Petersburg, 30. — Duma a discutat ori proectul de lege pentru desființarea pedepsei cu moarte. Opoziția a protestat contra trimiterii proectului la comisia judiciară, fiindcă aceasta ar putea înmorminta proectul. S’au născut scene tumultoase între dreapta extremă și cădeți Duma a decis trimiterea proectului la comisia judiciară. Viena. 30 — Ziarul «Neue Freie Presse» spune că în urma tratativelor diplomatice, convenția comercială dintre România și Austro-Ungaria se va încheia în curînd. De actualul răspuns al guvernului român, care se așteaptă în curînd depinde încheerea convenției. Guvernul din București ar trebui să țină seama de curentul agrarian din Austria și să nu facă cereri imposibile. Dacă România va cere să exporte o cantitate de carne cât exporta Serbia mai înainte, convenția nu se va putea încheia. Distrugerea unui vas englez Constantinopol, 30.—Un vas de război turc a nimicit cu focuri de tun un vas care purta pavilionul englez, pentru că acesta transporta arme și muniții beduinilor răsculați din Arabia. Au fost mai multe persoane ucise și rănite. Credit pentru marina americană Londra. 30 — Din New York se anunță că ministerul marinei cere 600 de milioane de dolari pentru mărirea și reorganizarea flotei americane. Oraș persan declarându-se independent Berlin. 30. — Ziarul «Vossische Zeitung» anunță din Teheran că orașul Rest, susținut din veniturile orașului Teheran, după o lupta crâncenă, s-a declarat independent de Teheran. Un general care se împușcă la masă de față cu familia sa Petersburg, 30.—Generalul Wereschagin, fratele celebrului pictor istoric care, după cum se știe, a murit la Port-Arthur, pe bordul cuirasatului „Petropawlowsk“ s’a împușcat ori pe când lua ceaiul împreună cu familia sa. Chestia liniei ferate a Gothardului Paris, 30. — Teiegr. din Berna. — Guvernul italian a adresat consiliului federal al Elveției o notă în privința rescumpărărei liniei ferate a Gothardului de către stat. O notă identică a fost adresată consiliului federal și de către guvernul german. Zvon de înlocuire a lui Tittoni Boma, 30. — împrejurarea că ambasadorul Italian la Londra, marchizul di San Giuiano, a sosit la Roma, a dat loc la zvonul că e chemat să fie succesorul lui Tittoni, acesta însă ie neiite Zvonul meiat. Ultima prelegere a naturalistului Hackel Berlin, 30.—Telegramă din Jena. —Celebrul naturalist Hackel a ținut azi ultima sa prelegere la Universitate. Studenții au organizat în onoarea sa o foarte mișcătoare serbare de adio. Marele savant și-a încheiat activitatea’i profesorală printr’o admirabilă cuvintare îndemnând pe studenți să aibă totdeauna înaintea ochilor adevărul și progresul. Călătoria Regelui Alfons In Portugalia Paris. 30.— Teie gr. din Madrid. — Regele Alfons a plecat era la Villaviciosa spre a vizita pe regele Manuel al Portugaliei. Incident italo austriac din cauza sechestrărei unui vas italian Roma, 30.—Cu privire la știrea despre sechestrarea unui italian care transporta material de războiu pentru Muntenegru, de către autoritățile austro-ungare, ziarul «Tribuna» spune că dacă știrea e adevărată e la mijloc un act arbitrar. Ministerul de externe a telegrafiat ambasadorului italian la Viena să intervie la ministerul de externe austro-ungar, iar consulului italian din Zara ca să meargă imediat la fața locului. 11111111111» lin ■ III mu........ Restrângerea liberiăfel press IN TURCIA Se știe că la Constantinopol, zilele trecute, a avut loc un meeting monstru, organizat de intelectuali, și mai ales de ziariști, spre a se protesta împotriva dispozițiunilor reacționare din proectul de lege privitor la presă. Acest proect actualmente se află în discuția Consiliului de Stat. Iată câteva din dispozițiunile lui principale : 1) Proprietarul unui ziar care va permite să se scrie ceva împotriva Sultanului se va condamna cu închisoare de la unu până la trei ani, iar ziarul său va fi suprimat. 2) Orice proprietar de ziar este dator să depue o garanție de 500 lire. 3) Proprietarul unui ziar va fi condamnat la o amendă de 10 lire, de fiecare număr din ziarul său care n’ar îndeplini prescripțiunile prezentei legi. Această dispoziție se va aplica și revistelor. Proectul cuprinde în total 40 de articole, mai toate privitoare la condamnări cu închisoare și la amenzi pentru diferite delicate. In Cameră proectul va fi combătut ca anti-constituțional. Spic. Balul de la Viorie Comitetul „Asociației generale a absolvenților școalei de arte și meserii“ a dat aseară un bal în sala Eforiei, membrilor și din întreaga țară, adunați in congres la București. Balul a fost sub patronagiul d-ncî și d-lui C. Alimănișteanu, deputat. Pe scenă era o tombolă aranjată cu mult gust de comitetul Asociației, sub direcțiunea d-lui Pruteanu. Obiectele pentru tombolă au fost donate de d. Alimănișteanu, și de școalele de meserii din țară. In numeroasa asistență observ pe d-na și d. C. Alimănișteanu, d-na și d dr. Botescu, d-niî Take Ionescu, Barbu Păltineanu, Gâdea, d-na și d. inginer Sterian, d-na și d. A. Dimitriu, d-na și d. T. Radivan, d-na și d. Sava Drăgoi, d-na și d. Botez, d-na și d. Clement Popescu, d-na și d. I. Pazan, d-na și d. Chiticariu, d-na și d. Leon Dumitriu, d-na și d. Cămiănescu etc. Comitetul a oferit șampanie d-nei și d-lui C. Alimănișteanu. Autoastat d-nii Spireanu, Dumitru Botez și Alimănișteanu. Balul s’a terminat la orele 4 dim. Finanțe, Agriculură și Cosiercii Finanțe București, 30 Ianuarie. Cota valorilor la bursa din București Renta de 1894 5 ° 10 lei ÎOUL— idem de 185 milioane 5a,0 lei 102 ®/*— 102% idem de 32 ft. milioane 41/0 lei 90.30— idem de 50 milioane lei 903/b—90E/s ; idem de 27,1 mi* 4 ° 10 lei 93Wi 933’4; ia. ae 46 mii. 4<D iei 90.30—90Va* id- 1291m,1^ 4,0/# iei 90.30-90y8; ia- 138 90 mii. IV, lex 905/ „91 ; ia. de 180 milioane 4"/, lei 90Vs—91 , idem de 100 ani. 4c,'a A.B. iei © OVa-Olig, idem conver. 4 °«, iei 90*/,—90.75 ; id- de 70 mii. 1908 4% lei 90.55—90.75. Obligațiuni corn. Bucarastî, 1903- 1906, 4 ® l, lei 86.30—88’/^, id. Craiova 5% lei 98, idem Ploești 56/q lei 94-94Va,id- Iași 4% lei 931/6-933/4. Credit județian și comunal 5% lei 102.35- 1027-j, id. 41/2% lei 92.80— 927/,. Func. rurale 5'10 lei 98.05-98Yg, id. 4<V„ lei 869/1 — 87 ; urbana București 5^la lei 9670; idem urbane Iași 56/„ lei 941/4—941/s Acțiuni : Banca Națională 4095— 4105. Banca Aer. 411—414. Bank of Rouro. lei 223—226. Banca de Scont lei 138-142. Banca Marmorosch-3 Bank & Co. lei 905—910. id. emis. III lei 875-8S5. Banca Generală Română lei 1780—1790. Casa Rurală 340—345. Societăți de asigurare : Dacia-România lei 727-730. Naționala lei 914. Generala lei 735—740. Dev.: Cek Londra 25.463/^25.43*/*cek Paris 101.90 — 101 — cek Berlin 124.15 — 124.021/a. cek Viena 106.85—105.95, cek Belgia 100.85— 100.75. Sconturi și avansuri Banca Națională scompt le ,, ,, avans pe dep.leî 51 Casa de Dep. avans pe dep.lei 51 /50/^— ULTIME B B ?E SI — (Telegramele noastre particulare) Cota cerealelor in străinătate Budapesta, 29 Ianuarie. Grâu Apr. cor. 12.82 scă. 3 h. Secară „ „ 10.12 scă. 5 h. Ovăz „ ,, 8.59 urc. 4 h Porumb „ „ 7.29 invariabil Colza „ „ 14.25 urc. 15 h. Berlin. 29 Ianuarie. Grâu de Main n. 219.50 urc. 50 c. Secară ,, m. 176.— urc. 50 e. Porumb Iulie m. 149.75 invariabil Paris. 29 Ianuarie. Grân de Martie fr. 23.60 urc. 5 c. Făină „ „ fr. 30.50 urc. 10 e. Ulei da colza ,, 62.25 urc. 25 e. New-York. 29 Ianuarie. Grâu disp. cent. 119% urc. l*/t C. Grâu de Mai. „ 117% urc. 13/* C. Grâu de Iulie ,, 1088/i scă. Va Porumb disp. „ 70V2 invariabil. Porumb Mai „ 71 */g scă. Vs c. Porumb Iulie ,, 71s/8 sc. Vs *» Piața pescăriilor Brăila, 30. — In piața pescăriilor s’au vândut pe ziua de azi 7000 kgr. pește proaspăt cu următoarele prețuri: Crap 115, ciortocrap 91—102, șalăfi 120—270, avat 48, cârjeancă 45—55, plătică 68—73, Im 28, știucă 30-122, caracudă 84, babușcă 24—46, biban 36—44, albitură 10—46. Calați, 30. — In piața pescăriîi s’au vindut pe ziua de azi 32—358 kgf, pește proaspăt cu următoarele prețuri: Crap 98—138, ciortocrap 86—107, ciortan 62 — 79, ciortanică 60—66, șalăfi 102 — 314, avat 53— 69, cârjancă 40—52, plătică 48—56, lin 65, știucă 29—114, caracudă 71, babușcă 15—47, somn pană 208, somn orma 27, somn eprac 110 — 129, somotei 70—65,biban 25—39, săbiță 53, albitură 27—39. OBÜKL MH CAPITMâ —gineri, 30 Ianuarie 1909— Târgul a fost animat. Prețul cerealelor Grâul de calitate superioară se vinde cu 98—110 lei kila. Cel de calitate mai inferioară cu 90—98 lei kila. Orzul se vinde cu 50—55 lei kili. Ovăzul cu 45—52 lei kila. Porumbul cu 58—67 lei kila. Secara cu 75—80 lei kila. Prețul nutrețului Fânul de calitate bună se vinde cu 90—100 lei mia de kgr. Cel de calitate mai inferioară se vinde cu 80—90 lei mia de kgr. Paele de melű păsăresc se vind cu 75—85 lei mia de kgr. Celelalte feluri lei mia de kgr. pacea 30—40 In ce privește prețurile lemnelor și ale vitelor sunt aceleași ca și in precedenta zi de târg. Prețul cerealelor, nutrețului, cartofilor, făinoaselor, lemnelor in gara de Nord Grâul greutatea 76—79 k. per. hect. s’a vindut suta de kgr. cu lei 20-21. Corpuri streine 2—4 la sută. Orzul greutatea 64-67 kgr. per. hecto. s’a vindut suta kgr. cu lei 11-12.50. Ovăzul greutatea 42—46 kilograme per. hect. s’a vindut suta kgr. cu 10-11.50. Fânul s’a vindut cu 84—90 lei mia. de kilograme. Paiele de melit păsăresc cu 72 —76 lei mia de kgr. Cartofii de Brașov s’au vindut cu 980-1150 1. kg. sau 9.80-11.50 lei suta kgr. Cartofii de Moldova s’au vindut cu 670--690 lei vagonul sau 67-69 lei mia de kgr. Cei mai inferiori cu 580—620 lei vagonul sau 58 — 62, lei mia de kgr. Fasolea s’a vindut cu 16—19 lei suta de kgr. Meiul cu 10—11.50 lei suta de kgr. Lemnele de tufă cojite s’au vindut cu 210—220 lei vagonul sau 21—22 lei mia de klgr. Cele necojite cu 190—200 lei vagonul sau 19—20 lei mia de klgr. Lemnele de fag (de metru), 180— 190 lei vag. sau 18—19 mia kgr. Lemnele de șleau fag, amestecate, cu 150—160 lei vag. sau 15—16 mia kgr. Lemnele de tufănică (subțiri), cu 185—195 lei vag. sau 18.50—19.50 lei mia kilograme. Cărbuni de mangal de ierna 85 lei mia de kgr. Sosite vagoane cu lemne pe rampă 160. Scăderea prețurilor lemnelor în mod așa de brusc, se datorește timpului uscat, care face posibilitatea transportului de lemne cu ușurință la stațiunile de încărcare, precum și transportul din gara de Nord in oraș. Prețul vinurilor, țui cei și rachiului pe rampele Grivița, Vinicultura și Nectar Vinul de Panciu, s’a vândut deca ca lei 4.40—4.80. Vinul de Odobești deja cu lei 5.40—5.80. Vinul de Drăgășani deca cu lei 5.80—6.40. Vinul Dealul Mare deca cu lei 6—6.50. Vinul de Moldova (jud. Bacău), deca cu lei 3.40—4.10. Vinul de Dobrogea deca cu lei 6—6.80. Vinurile negre (Bordo)Vinul de Drăgășani cu lei 7.40 — 7.60. Vinul de Dealul Mare deca cu 6.50—6.80 Vinul de Nicorești deca cu lei 6.40— 7.40. Țuica jud. Muscel deca cu lei 6.50— 7. Țuica Văleni-de-Munte deca cu 7.—7.50. Rachiu de drojdie deca cu lei 9.50— 10.50. Tescovina deca cu lei 10-11.50. Prețurile au variat după calitate. Prețul vinurilor cu tendința spre « »cădera fiind lipsă de cumpărători.