Universul, martie 1909 (Anul 27, nr. 58-86)

1909-03-01 / nr. 58

laundapție din țară (prin telefon de la corespondenții noștri) Călărași Telegramele primite erî anunță că­­ apele au scăzut la Slobozia. Pe Ialo­mița curg continuu­ sloiuri. In comuna Bora, unde au fost i­­nundate 7 case, s'a retras apa din jurul lor. In comuna Periețî curg sloiuri. La locuitorii din Slobozia li s’au distribuit pâine și lemne. Mi­nisterul de domenii a dispus ca sil­vicultorul din acea regiune să im­partă lemnele necesare din pădurile Statului. In comuna Frătilești a sosit un lo­cotenent și 40 soldat­ Icari au început să spargă ghiața spre com­. Mărcu­­lești. Actualmente mai sunt încă șase puncte cari împiedică circulația apei. La Piua Pietriș s’a format o masă de ghiață de 2 și jm­i. k­m. Pionerii atacă ghiața cu dinamită. Operațiunile de distrugere merg în­cet și se crede că vor dura încă 8— 10 zile, până să se provoace scur­gerea. Până acum nu e pericol, de­oarece malurile sunt înalte. La Chioara și Hagieni apa e in creștere. Giurgiu. Bin plasa Ghimpați se raportează că apele s’au retras, restabilindu-se comunicația intre comune, afară de Stoenești și Tangaru care este între­ruptă la Mirău.­­ Comunele Bujoru, Petroșani și Arsakie sunt expuse la inundații. Câ­­te­va curți din Bujoru au fost chiar inundate. — Apele ce veniseră mari în plasa Comana au început să se retragă. — Din Toporu se anunță că apa eleșteului crescând a pătruns în câ­­te­va curți situate la mal. Viscolul a Încetat in tot județul. — Circulațiunea este incă întreruptă ia com. Glavacioc și Preajba din cauza apelor râului Drămbovnic. S’au­ luat măsuri pentru desfunda­­­rea șoselelor de zăpada. ■ — In plasa Videle, circulația intre comune continuă a fi întreruptă din cauza apelor. Câmpul întreg e acoperit cu zăpadă. — Mai mulți d­ ni administratori de plasă au cerut intervenția servi­ciului teh­nic pentru desfundarea dru­murilor și scurgerea apelor. — Din cauza viscolului, circulația continuă a fi întreruptă la văi. — In Vânătorii Mici, revărsându-se eleșteul, a fost inundată o casă din margine. — La Zădăriciu luându-se măsuri de scurgerea apelor, acestea s’au retras. — La Cazlm-Mari și Fundu Pâ­rului, locuitorii au făcut șanțuri pentru scurgere. In aceste comune arăpada căzută era s’a topit amenin­țând cu noi inundații.______ ÎNTÂMPLĂRI DIN CAPITALA Acidentu­l din str. Teilor Căruțașul Filip Mih­aiu din str. Că­lugărului No. 20, trecând erî cu un camion in goana cailor pe str. Teilor, a călcat pe Fălcoianu Ion din str. Teilor No. 128, strivindu-i mâna dreaptă. Pacientul a fost transportat la spi­talul Colțea iar căruțașul a fost ares­tat și condus la circumscripția II care a deschis o anchetă. Arestările siguranței Siguranța Capitalei a arestat cei mai mulți inși între cari pe Tănase Dumitru zis Muscă și Gh. Alexan­­drescu, cunoscuți pungași, implicați la spargerea din șoseaua Basarab No.­­ 132, pe Dumitru Mih­ai, dezertor, e­­­vadat din închisoarea militară, pe Const. Kirculescu, care împreună cu C. Dragomirescu au furat mai multe volume de la librăria Alcalay și pe Emil Besorre, care, fiind in serviciul comerciantului Gherman Blumenfeld din calea Moșilor No. 292, a dispă­rut în ziua de 10 Februarie, furând stăpânului său suma de 125 lei. Toți cei arestați vor fi înaintați »stă­zî parchetului. Forturi In Capitală Siguranța Capitalei a fost avizată de următoarele furturi săvârșite in Capitală, ai căror autori au rămas «descoperiți. De la d. Cohen En­sée din str. Is­­ror No. 1 s'a furat o cutie de scri­sori. De la d. inginer Augustin P. S. din str. Lueger 104, s’au furat patru perechi ghete. De la d. G. A. Mameș, din str. Sânlemir’16, s'au furat ș­ase gâini de rasă. De la femela Vasilica Christache din fundătura Ion Dobrescu No. 10 s’a furat o salbă in valoare de 228 lei. Ca autor al acestui furt se bă­­nuește a fi individul Dumitru Marin de Văduva Pârvu, de fel din com­. Buceani jud. Vlașca. De asemenea siguranța a mai pri­mit reclamația d-lui maior Zahareanu, din str. Raionului No. 44, care a fost iscrocat cu suma de 15 lei de către un anume Nicolau Iancu de fei din Galați, care de asemenea a dispărut^ UJV PROVERB PJE Zi Gros pe gros mănâncă. v+u N2 vmlui.« IX PROVINCIE Jouî, 27 Februarie. CALARAȘI. — O victimă a viscolului.—Ciobanui Niță Mun­­teanu și Constantin Enescu, din serviciul d-lui Seceleanu, din Ro­­sețî, în seara zilei de 24 Februarie c., au plecat din sat spre târlă, în balta moșiei Tonea. In acea noapte fiind un viscol groaznic, numiții au rătăcit drumul. După o căutare de 2 zile, Niță Munteanu a fost găsit azi mort sub zăpadă, în baltă, iar de urma celui l’alt nu s’a putut da nici pina acum. Sunt temeri că numitul a fost mâncat de lupi in baltă. Jefuit și bătut.­ Niște necu­noscuți au’ voit să jefuiască casa locuitorului Nicolae Tican din sa­tul Buești, pendinte de comuna Albeștii Prinzând de veste la timp, Tican a inceput să dea alarmă făcând ast­fel pe acei indivizi să renunțe la furt, mulțumindu-se să aplice lui Tican un ciomag in cap, lăsându-l în nesimțire. GIURGIU. — O moarte sus­pectă. — I­. Ad­tor al pleșei Ar­­eake, d. Cazaciuk, comunică că intr’o sala a fem­eei Rada B. O­­prică, din com. Arsake, a fost gă­sit îngropat un copil de sex fe­­m­enin. Copilul este al sus arăta­tei femei,­­pe care l-a născut în noaptea de 17 cor., declarându-­ to regulă la primărie. Interogată, susține că copilul a lîburit in noaptea de 21 cor., și că l’a îngropat in sala, ne mai vro­­ind al declara la primărie. Satul se anchetează de­­ șeful de post.­­ D. ac­tor de plasă Kazaciuc co­munică că identitatea cadavrului găsit in marginea­ satului Malu a fost stabilită după un pașaport bulgar găsit asupră-î. Pașaportul poartă No. 376 și e pe numele Ni­cola Gheorghiev din (Kobprinciaza (Bulgaria), Canal cu ghiață între Giurgiu și Rusciuc.­­ Din cauza nesiguranței pentru a se trece la Rusciuk, câți­va bar­cagii au spart ghiața, făcând un canal către malul român, prin care trec călătorii pe o distanță de de câte­va zeci­ de metri. De aci călătorii trebuesc să de­barce pe ghiață pe care merg pe jos până la portul Ramadan, cu toate că apa trece de 20—30 cm. de­asupra gheței. Serata mascații de la cer­cul militar. — Mâine, Sâmbătă, 38 c., în salonul cercului militar, va avea loc o serată mascată cos­tumată, aranjată cu mult gust de comitetul cercului în frunte cu d. colonel N. Cernatescu, președinte și comandant al reg. 5 infanterie. Ziarul nostru a fost invitat o­­ficial. FOCȘANI. — împrumutul orașului. — Pentru iluminatul cu electricitate și alimentarea o­rașului cu apă, consiliul co­munal, in frunte cu d. Iorgu Poe­­naru, primarul orașului, a hotă­rât facerea unui împrumut de 1 milion lei. Din această sumă se vor chel­tui : 730 mii lei pentru iluminatul orașului cu electricitate, iar 270 mii lei pentru facerea unei nouî conducte de apă, care va înlătura pe viitor întreruperea alimentarei și va mări debitul la 9000 m. c. în 24 ore. împrumutul se va face pe timp de 30 ani, plătibil prin anuități semestriale cu 5 la sută pe an. SERVICIUL TILL ® Ane AL HARULUI «MUSUL« om țahA Crima pasională din bul. Carol.— Societate Brăila, 27. — Azi judecătorul de instrucție a dat ordonanța definitivă in afacerea crimei pasionale din bul. Carol. Procesul se va judeca în sesiunea de Martie a Curței cu jurați. ■— Consiliul de ad-ție al soc. ofi­țerilor polițienești s-a întrunit azi și a luat dispoziții relativ la bunul mers al societăței și a dat diferte de­­legațiuni. Proces am­ sunt Galați. 27—Curtea de apel a a­­mânat judecarea procesului dintre ministerul domeniilor și d. Manole Genciu Dimitrescu pentru regulirea și consoli­­darea prețurilor de con­cesiuni petrolifere în jud. Prahova. Crimă din imprudență Pitești, 27.—Azi, pe la orele 2 și jum., tînărul Tudorică Filipescu­, având o pușcă pe umăr, s’a dus să viziteză pe prietenul său Pavel P. Gobzaru, din str. Dosul Morei No. 113. După ce a stat la acesta câte­va minute, a lăsat pușca și s’a dus la un alt prieten. După plecarea acestuia, tînărul Pavel P Gobzaru ia pușca spre a o examina. Arma luând foc, alicele cu cari­era Încărcată au lovit în cap pe femeia Marița P. Gobzaru, omo­­rind-o pe loc. D. substitut Ghinea Constanti­­nescu anchetează faptul, întrunirea avocaților in che­stia consolidărilor petroli­fere.—Un premiu pentru po­lițiștii vrednici Ploești. 21.— Astă seară, avocații a ținut o întrunire spre a-și da a­­vîsul asupra ante-proectului pentru modificarea legei consolidărilor petro­lifere. A presidat decanul avocaților d. Emilian. Au luat cuvântul d-nii avocați Sc. Orăscu, N. Negulescu, N. Ștefănescu, și Palas, făcând observațiile lor asu­pra ante-proectului. S’a h­otărit ca o delegație de avo­cați să compună un memoriu cu mo­dificările ce trebuesc aduse actualei legi. Memoriul va fi înaintat d-lui mi­nistru al industriei.­­ Societatea polițienească, înfiin­țată de activul director al poliției, a acordat un premiu de 50 lei agenți­lor cari s’au distins la prinderea ve’s­­titului spărgător Țufa Bărbulescu zis și Țuțulică despre care am vorbit la timp. A mai acordat diferite ajutoare pentru caz de boală. De la consiliul de reformă. — Un proces al lui Fîșer.— întrunirea colegiului uni­versitar Iași. 27.— Azi s'a întrunit consi­liul de reformă al corpului IV de ar­mată spre a cerceta acuzațiunile ce se aduc d-lui maior P. Ciocazan, șeful intendenței de la Roman, acuza­­țiuni despre care „Universul“ s’a ocupat la timp. Consiliul a fost compus din d-niî general Lambrino președinte, maiorii Vlădoianu, Cru­­țescu, Beller și Zaharia, membrii. Consiliul, cu 3 voturi contra 2, a o­­pinat pentru reformarea maiorului Ciocazan. Această hotărâre urmează a fi confirmată de d. ministru de răz­­boiu. — Trib. comercial a rezolvit azi un proces ce de câtva timp face mare sensație intre comercianții ieșeni. E vorba de pretențiile arendașului Șoil Fischer, că ar fi dat spre păs­trare cunoscutului bancher S. Gross­­wald 50 mii lei, pe când în realitate iî dăduse numai 40 mii. Tribunalul n’a ținut seamă de martorii invocați de d. Fischer, și a referit bancherului un jurământ ce se va presta in instanță și un „more judaico“. — Azi, la orele 5 și jum., d. a., s’a întrunit marele colegiu universitar, discutându-se in privința alcătuirea unui memoriu prin care se va cere d-lui ministru al instrucției publice îmbunătățirea situației profesorilor universitari. DIN STREINĂTATE Neînțelegeri între miniștrii francezi Paris. 27.—Cu toate notele semi­oficiale, c­e­r­c­u­r­i­le parlamentare cred că înțelegerea asupra ch­eltu­­elilor pentru luotă între ministrul de finanțe și cel de marină nu se poate face. Consiliul de miniștri de mâine va căuta să stabilească o înțele­gere. (A. R.). Chestia Indiei în camera lorzilor Londra, 27.— Camera lorzilor a adoptat procetul de reforme al In­­diilor engleze. D. Morley a spus că acest proect care corespunde cu politica guvernului are ca țintă să micșoreze tensiunea dintre popu­­lațiu­nile Indiilor. S’a comunicat Camerei rapoarte oficiale care dezmint in mod­ ener­gic că această provincie ar fi în stare de rebeliune generală. (A.B.) Boicotarea mărfurilor bulgă­rești continuă Sofia. 27.—Cu toate asigurările date mai Înainte, în Turcia con­tinuă boicotarea mărfurilor de pro­veniență bulgară. Ancheta contra unui general francez Paris, 27.— Minist»»! de răs­ boî. Picquart, a ordonat deschi­derea unei anchete în afacerea generalului Ferron, care a atacat într’un discurs trupele și ofițerii din coloniile franceze. Cutremur Petersburg, 27.— In Novoro­­sisk (Rusia), s’a simțit noaptea trecută un puternic cutremur de pământ. Agrarienii din Ungaria și con­­­vențiile comerciale Budapesta. 27.— Conferința tu­turor societăților agrare ungare, convocată de uniunea centrală a agricultorilor, s’a deschis azi di­mineață sub președinția marchi­zului Eduard Pallavicini. Iulius Rubinele a schițat isto­ricul atitudinea agrarienilor față de convențiile vamale și comer­ciale cu celelalte state. Continuîn­­du-și cuvântarea, oratorul a spus că retragerea convenției cu Serbia, din cauza situației politice actuale, aduce pagube însemnate Ungariei, din ca­uza că și România a înce­put să exercite o presiune asupra statului maghiar, îndeplinirea ce­rerilor României ar pricinui pa­gube însem­nate creșterii vitelor noastre, de­oare­ce, dacă am a­­corda României un export mare de vite, cere­ ilalte state balcanice ar cere acelaș lucru, ceia­ ce ar ni­mici cu totul politica protecțio­­nistă economică a Ungariei. Oratorul crede că ruperea tra­tativelor asupra convenției comer­ciale cu România nu prezintă încă nici­un pericol pentru Ungaria. La sfârșit s-a adoptat o moțiune prin care se hotărăște ca o depu­tăție de agricultor­ să roage pe ministrul agriculturii să apere cu energie interesele agrarienilor in convențiile comerciala cu statele balcanice. Ministrul mai e rugat ca să se opună punctului de ve­dere al comercianților și al indus­triașilor relativ la aceste convenții. O deputăție numeroasă de agra­rieni s’a prezentat ministrului de agricultură Darany, la Cameră. Marchizul Eduard Pallavicini a înmânat moțiunea aprobată și i-a rugat să sprijine cererile și dorin­țele agrarienilor. Ministrul Ia răspunsul căă a accentuat mai întă­ că nu se va permite sub nici un motiv impor­tul vitelor vii. In ceea ce privește carnea tă­iată se va căuta să se permită importul unei cantități care să garanteze desvoltarea normală a creșterei vitelor în Ungaria. Ministrul a mai spus că situația geografică a Ungariei nu-i permite să separe interesele economice de cele politice. Relativ la convenția comercială cu România, ministrul Darany a spus că s’au făcut cele mai mari concesii posibile, dar nu s’a pu­tut ajunge la o înțelegere. Societatea «Lloydul» cerând încheerea convenției cu Ro­mânia ’ Budapesta. 27.—Soc. «Lloyd» având în sânul său toate de­legațiile corporațiunilor indus­triale și comerciale din Buda­pesta, a ținut adunare sub preșidenția d-lui Adolf Kohner. S'a discutat asupra convenți­ilor comerciale ca­ expiră și s'a adoptat in unanimitate moțiunea propusă de către d-rul Engel ciprimînd nemul­țumire contra politicei econo­mice actuale și dorința de a se încheia convenția cu România, unde industria și comerțul un­gar au interese mari. Duminecă 1 Martie 1909 &a­t (14) martie a. ext începe vânzarea = Mărfurilor= cumpărare «De la Magazinul m­ordsovici 36 CALM VICTORIE! 36 0X7 NEPOMENIT PRETORI — INE­L­E­PTINE Spion executat Belgrad. 27. — Consiliul de răz­­­b­oiu din Neo-Planta (Austria) a­­ condamnat la moarte, pentru spio­­niaj, pe un bătrân profesor Er­­tumicî. Azi Ertumicî a fost executat. O atenție a Austriei față de Serbia Viena. 27. — In zilele de 17 și 20 Martie se vor da la palatul im­perial de aer prinzurî de gală -pentru corpul diplomatic. La a­­­ceste prinzurî a fost invitat și ministrul plenipotențiar s­â­r­b­, Sinnk­î. TURCIA Misiunea lui Rifaat Pașa Petersburg, 27. — Ministrul de externe turc, Rifaat Pașa, care a avut azi o lungă conferință cu ministrul de externe rus, Isvolsky, și-a amânat plecarea de Duminecă. Petersburg, 27.— Ziarul «Slovo» scrie că in cercurile diplomatice s’a răspândit zvonul că" negocie­rile dintre Rifaat Pașa și Iswolski, s’au lovit de dificultăți de neîn­vins. Rifaat Pașa a cerut nouă instruc­țiuni din Constantinopol. Ziarul «Novoje Vremja» acuză pe marele vizir, Il­lmi Pașa, că lucrează sub înrâurirea ambasa­dorilor german și austriac. Tinerii­ turci criticați. Consuli pentru Bosnia Constantinopol, 27. — Deputatul Riza publică în ziarul „Ik­­dam“ u­n lung studiu sub titlu : „Văd că merge rău“ in care cons­tată că elementele rele­­ ce au pă­truns în comitetul tânăr­ turc au devenit o forță despotică ; comite­tul se amestecă în toate afacerile statului iar pe de altă parte în sinul comitetului domnește ne­potismul și protecț­iunea. Riza cere desființarea comitetului din Constantinopole și a comitetelor locale din Anatolia. Comitetele trebue să continue a exista numai la Salonic și Monastir. Ziarul «Turcia» zice că, spre a se consolida relațiunile amicale cu Austro-Ungaria, ministrul de externe a h­otărât să numească patru consuli turci pentru Bosnia. Permisiunea de tranzit acordată pentru material de răsboiu Ser­biei, nu este decât parțială și con­diționată; ea are in vedere numai descărcarea vaporului «Crimee», cât pentru descărcarea vasului .Ori­noco ea va trebui cercetată prea­labil (A. R.) încetarea boicotului contra Bulgariei Constantinopol, 27. — De la de­cl­arațiunea boicotare­ contra va­selor și mărfurilor bulgare, ieri pentru întâia dată vasul „Boris“ a putut descărca la Constantino­­pole și încărca pasageri și măr­furi. (A. R.) _____ mentale, declarațiuni Cari au sa­tisfăcut pe cei prezenți. Se zvonește că guvernul vrea să cumpere de la Turcia o por­țiune din sangeacul Novibazar, care să-i permită a deschide Ser­biei drumul spre mare. E posibil insă ca guvernul să să fi răspândit acest svon numai pentru a risipi reaua impresiune produsă de nota­t către Puteri, întreaga presă ia azi poziție con­­tra notei. Poporul sârb a dus la disperare Belgrad. 27.­Nota contelui For­­gach, ministrul Austro-Ungariei, a fost supusă ministerelor de co­merț și finanțe cari vor întocmi procesul de răspuns , apoi consi­liul de miniștri se va ocupa cu redactarea lui definitivă. Din loc competițte se declară că acest răspuns va trebui remis săptămâna viitoare. Cercurile gu­vernamentale spun că răspunsul guvernului va arăta că nu tre­buesc amestecate două chestiuni: chestiunea europeană a anexiunei și cea relativă la tratatul de co­merț. Părerea în general favorabilă pe care depeșa circulară a întîm­­pinat-o in presa austro-ungară, a pricinuit oare­care dificultate cer­curilor din Belgrad. Unele ziare spun insă că Austro-Ungaria, îm­bătată de ultimul succes obținut, va căuta să umilească Serbia tot mai mult, provocând astfel o ac­țiune de desperare a poporului sârbesc care va goni guvernul și va lua armele. (A. R.). O cerere a Serbiei ne­realiza­­bilă Be­rlin. 27.—«Norddeutsche Al­gsmeine Zeitung» scrie : Se pune i­­ relief la Viena și aici că cere­rea Serbiei, ca toate pretențiunile sale să fie cercetate fie conferința europeană, nu putea să aibă vre­o influență asupra hotăririlor pute­rilor, căci toate puterile au fost totdeauna de acord de a supune conferinței un program precis, li­mitat numai la chestiuni de na­tură a putea fi tranșate intre par­­ticipanții conferinței. (A. P­.) Nota sârbească aprobată Petersburg, 27.— «Novoie Wre­­pn­a» și «Slovo», vorbind de con­flictul austro-sârb, aprobă in totul nota circulară sârbească reînoind atacurile obișnuite contra Austro- Ungariei. (A. R.) Diferende în caii Puterile nu se amestecă Colonia. 27. — Un ziar află că printre diferendele austro-sârbe sunt unele de natură pur econo­mică în care Puterile nu sunt competente. (A. R.) Chestia conferinței Paris, 27.—«Le Temps» zice că Serbia, în felul cum a ascultat de sfaturile d-lui Isvolski, și-a înde­plinit datoria față de Europa. No­tele rusă și sârbă dau Austriei satisfacțiune în tot ceea ce cerea în mod legitim. Pretențiunea că conferința se va putea întruni înainte de un acord direct austro-sârb poate cu greu fi admisă. «Petit Parisien» zice : se cuvine acum ca Austria să declare că va diminua armamentul la graniță. Dacă tripla alianță va primi în principiu conferința Puterilor, va putea sfătui pe Serbia să dea drumul rezervelor. Pansamente pentru Serbia Colonia. 27.— Fabrica de pan­samente primind o comandă de furnituri pentru armata sîrbă, de un milion pansamente aseptice, a expediat furnitura acum două săp­tămâni. (A. R.).­­ il imina ■ «♦­«———. Răspunsul președintelui Dumei la scrisoarea deputatului Markov Petersburg, 27. — Președintele Dumei, Komiakov, răspunzând deputatului Markov, spune că din scrisoarea ministrului de justiție nu reese că ar fi nevoi să se des­chidă o anchetă sau ca Markov să fie dat în judecată. Revenind la chestie, K­omiakov amintește deputatului Markov că acesta a acuzat pe unii deputați de les-majestate și pe președinți» ca incapabil. Rechemându-­l la or­dine, n’a înțeles insă să-l acuze de o crimă. Președintele Dumei nefiind în măsură să intenteze un astfel de proces, Komiakov închee scrisoarea spunând că regretă că nu-i poate satisface dorință. Guvernul rus cumpărând un balon dirigiabil Paris. 27. — Azi s-a terminat cumpărarea balonului dirigiabil Bayard de guvernul rus. Procesul de înaltă trădare din Agram Budapesta. 27. —Telegramă din Agram. — Desbaterile In procesul de înaltă trădare au continuat azi la orele 9 dimineața. Apărătorul dr. Popovîci pune diferite întrebări acuzatului Adam Pribicevici asupra originea ideilor pan-sârbe, asupra propagandei și scopului acestor idei. D. Popovici întrebând pe acu­­zat^de chestiuni care nu sunt in legătură cu procesul și nevoind să asculte de observațiile preșe­dintelui, acesta îi retrage cuvântul. Sa introduce apoi al doilea a­­cuzat, Valerian Pribicevici, între­bat dacă are cunoștință de actul de acuzare și dacă se simte vino­vat, el declară că n’a înțeles ac­tul de acuzare și nu poate spune prin urmare dacă e vinovat sau nu. Acuzatul mai adaugă că el n’a intrat in partidul indepen­dent sârb, fiindcă partidul era clerical, iar dânsul e pentru despărțirea bisericei de stat. Acuzatul recu­noaște că înființarea ziarului «Srbsko Kolo» se datorește lui,dar spune că nu era de acord cu poli­­­tica dusă mai târziu de dânsul. Recunoaște apoi că a luat parte la organizațiile partidelor sârbe, întrebat asupra societății «Slo­­venski Jug» din Belgrad, acuza­tul refuză să răspurundă, apoi și la celelalte întrebări ce i-au pus. Ședința se suspendă la ora­ 12. In jurul convențiilor comerci­ale ale Austro-Ungariei cu Ro­mânia și Serbia Budapesta. 27.— Contele Paul Esterhazy, șef de cabinet la mi­nisterul de externe din Viena, a sosit aci ca să discute cu guver­nul ungar asupra convențiilor co­merciale cu România și Serbia. Azî dânsul a conferit despre a­­ceste chestiuni cu primul ministru Weckerle, și cu ministrul de a­­gricultură, Darany. Încetarea reprezentațiilor lui Milan Cristicî la circul Schu­mann Berlin, 27. — Milan Cristicî nu va mai apare tn circul Schumann. Poliția n’a oprit reprezentațiile sale, dar n’a dat voé ca numele său pe afiș să fie însoțit de cu­vintele , fiul regelui Milan. Din această cauză reprezentațiile sale au perdut puterea de atracție și directorul circului i-a reziliat con­tractul. NĂSCUȚI ȘI MORȚI —Po ziția de 27 Februarie 1900— Născuți 16. Morți 22 și anime: Maria T. Radu 33 ani.­ Vasile Gheorghe 60 ani, Anton Ion, 93 ani, Nicolae Kiparis, 65 ară, Atanase Ștefănescu, 47 ani, Ana Volf, 7 ani, Serafim Marcovici, 8 luni, Mi­­haiu A. Cioculescu, 11 luni, Elisabeta T. Țone, 1 an, Bebi Popovici, 70 ani, Radu Stan Coman, 41 ani, Vasile S. Niculescu, 20 ani, Ana N. Gheorghe îl zile, Ghiță lea, 75 ani, Lazăr Iancu Economu 88 ani, Tatu Niculae, 00 ani, Ion Pandele, 40 ani, Ion V. Florescu, I­on I0 zile, Teodor Rizescu, 22 ani, Elena D. Dobrescu, 27 ani, Victoria Pal, 2 ani, Ma­ca­rie Sándor, 13 ani. SPECTACOLE — Sâmbătă 28 Februarie — TEATRUL NAȚIONAL.- «Apus de soare» de Delavrancea. TEATRUL LIRIC.—„Farmecul unui vals“, operă. CIRCUL SIDOLI — Mare repre­zentație briliantă. SALA EFORIEI. — Cinematograful Patm­i frâres. SALA EDISON.­­ Varietăți și ci­­nematograf. __________ ULTIMA, © SA — SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC — Un alt aromân ucis de greci.— O societate culturală bulgară Sofia. 27.— Inteligența bulgară din Macedonia are intențiunea de a înființa un așa zis «fond matern» (malitza blgarska), pentru sco­puri culturale. — Se anunță din Gev­­geli (Macedonia) că in a­­propierea acelui oraș s’a găsit, la 22 Februarie, cadavrul aromă­nului Pe­tre Ju­ko din satul Mupa care, cu cate­va zile în­­nainte, mersese la oraș pentru a da de veste auto­rităților că populațiunea din satul sau e terorizată de o bandă grecească spre a o face să recu­noască patriarh­atul. D­na Toselli încercând o a­­propiere de fostul ei soț, re­gele Saxoniei Roma, 27. — Teiegr. din San­ Remo. — Pe când regele Saxoniei se afla la gară, spre a pleca la Turin, o doamnă elegantă se re­pezi pe neaștepate spre rege, in­­cercându-se­ să străbată suita su­veranului. Multe persoane din anturajul regelui recunoscură in acea doamnă pe fosta soție a regelui, actuala d-nă Toselli. Din ea se afla ascunsă de mai multe zile în Santa Margheritta, vrind să se apropie de rege spre a-i întreba de mica prințesă Pia Monica. Poliția a recondus-o la hotelul Bristol, unde descinsese. Roma, 27. — Știrile după cari d-na Toselii ar fi făcut încercări de a se apropia de fostul ei soț, actualul rege al Saxoniei, sunt neîntemeiate, d-na Toselii aflân­­du-se în acest moment la Flo­rența. Proces între un ministru en­glez și un ziar Londra 27.— Un ziar calomni­­ase pe ministrul de finanțe Lloyd George, acuzându­ că a rupt con­tractul de căsătorie cu actuala sa soție. Ministrul a dat în judecată zi­arul în chestie și la procesul, care a avut loc azi, a asistat și soția sa. In ședință, ziarul a retras acu­zația sa și a oferit de la sine o despăgubire de 1000 de lire ster­line precum și cheltuelile de ju­decată. Conferința unui publicist un­gur despre chestia agrară din România Budapesta. 27.—Cunoscutul pu­blicist și cercetător al României, Benedict Santcho, a ținut azi con­ferința anunțată sub titlul «Poli­tica agrară a României». Conferențiarul a arătat modul de împărțire a proprietăței rurale în România, unde proprietatea mare e concentrată într-un grad în care nu există în nici un Stat din Europa.In schimb,proprietatea mijlocie aproape nu există și pro­prietatea mică e neînsemnată. Conferențiarul explică cum s’a ajuns la o asemenea situațiune. Vorbește de așa numita împro­prietărire a țărănimei române din 1864 în legătură cu creditul agri­col, arată lacunele legii tocmeli­lor agricole și influența­rea pe care a avut’o arendă și a mare a­­supra stăreî țărănime­. Santche arată apoi cauzele re­voltei agrare și citează nouile re­forme agrare cu cari se speră a se îmbunătăți situațiunea țăranu­lui român, a cărui lipsă de pă­mânt a fost în cea mai mare parte pricina revoltei in chestie. Situația cancelarului german Berlin, 27.— Expozeul f­ăcut era de cancelarul Buel­ow împăratului Wilhelm, asupra situației politice, a pus în evidență faptul că, con­trar zvonurilor răspândite de ziare există o deplină înțelegere intre împăratul Wilhelm și cancelarul Buelow. Excese comise de trupe ger­mane în Africa Berlin. 27. — Ziarele pariziene publică știri despre excese ce-ar fi fost comise de trupele germane din Kamerun, care, in urma nouei convențiunii de frontieră cu Franța, trebue să fie evacuat. Oficiul colonial­ german afirmă că aceste știri sunt exagerate. Călătorie cu balonul între Eu­ropa și America Paris, 27. — Se anunță din Zu­­zieh că, în înțelegere cu contele Zeppelin și în prezența mai mul­tor aeronauți celebri, un aeronaut austriac, Drucker, va pleca, In ziua de 25 Iunie, cu un balon dirijabil de la Cadix spre America. Drucker va urma in călătoria sa același drum ca pe vremea lui Columb. Contele Zeppelin consideră pro­iectul ca executabil. Călătorie pe mare a împăra­tului Wilhelm Berlin, 27.—Se anunță din Kiel că yachtul imperial «Hohenzo­­llern» a primit ordinul de a fi gata pentru o călătorie mai înde­lungată. Se afirmă că împăratul Wil­helm se va îmbarcă in ziua de 15 Martie probabil spre a se duce la Corfu. Procesul de înaltă trădare din Agram Budapesta, 27. — Teiegr. din Agram. — Valerian Pribicevici a refuzat, ca și fratele sau, să răs­pundă la întrebările in legătură cu Nashcî, autorul broșurei „Finale“. Președintele îi spune atunci că nu’i va mai cere lămuriri asupra acestor chestiuni ci il va con­frunta asupra lor cu Nasicî însuși. Se dă apoi citire unor docu­mente din care reese că Pribice­­vicî la cunoscut pe Nasicî în re­­­dacția­­ ziarului «Sioveoeky Zug», că cunoaște bine și pe redactorii acestui ziar, Jovanovici, pe care-l frecventa la redacție și că cu­­noaștea cu anticipație și cuprinsul broșurei «Finale». La alte chestiuni puse de pre­ședinte, acuzatul refuză de ase­menea să respundă. Se citește apoi corespondența sechestrată, in care se află o scri­soare a unui anume Georgevici in care acesta roagă pe acuzat să se pună în legătură cu Dush­an, ca să fie numit contabilul clubului. O altă scrisoare vorbește de Va­sili­ care făcea spionaj în Bosnia, și discută chestiunea constituției in Bosnia. Are loc apoi un schimb de vorbe și de întreruperi între procuror și acuzat, întreruperi pe care procu­rorul cere tribunalului să le con­semneze un protocol. Ședința se amână pe mâine. Afacerea de spionaj din Ve­neția Rom­a, 27. — Teiegr. din Vene­ția.—Ancheta in afacerea de spio­naj a căpitanului Frillero, con­tinuă. Er­ a fost ascultat un fo­tograf care ar fi dat lui Fru­lero diferite plăci fotografice. A fost interogat de asemenea și un chel­ner. Plăcile în chestie ar fi fost ară­tate la Veneția, unui ofițer din suita prințului Danilo al Munte­­negrului, care a dat sfatul ca ele să fie trimise în Muntenegru. Un chelner inventator Berlin, 27. — Telegramă din Storckerau. Cu prilejul catastrofei de la drumul de fier aerian din Berlin, un ziar german publicase un premiu pentru acei care ar in­venta un aparat sau o instalație menită a evita asemenea nenoro­ciri. La acest concurs a luat parte, între alții, și chelnerul ucenic de aci Ignatz Graf, care­ a trimis schițe după o instalație maginată de el. Invenția lui Graf a căpătat pre­miul al 2-lea, de 100 taleri. O firmă germană de patente, a oferit acum­ lui Graf să­ î­i paten­teze invențiunea și in cercurile specialiștilor se exprimă dorința ca talentele teh­nice ale tînărului chelner să fie cultivate. Demisia lui Tittoni Borna, 27.—Ministrul de­ externe Tittoni și-a dat din nou demi­­siunea. Primul ministru Giolitti l-a rugat însă să aștepte cu demi­sia până după alegerile parțiale. Nu e imposibil ca întreg cabi­netul să fie remaniat. Călătoria prințului României Sigmaringen, 27.—A. S. R. Prin­cipele Ferdinand al României, a plecat astăzi spre București. (A. R). încercare de scandal în Ca­mera austriacă Viena, 27.—Cameră.—Discutând moțiun­ea de urgență a cehilor ra­dicali, relativă la instrucțiunea ju­diciară ce se face contra mem­brilor partidului național-socialist din Boemia, ministrul de interne D. Haerdl, declară in chipul cel mai categoric că guvernul nu s’a servit de fel de agenți provoca­tori ; instrucțiunea a fost des­chisă din cauza evenimentelor extrem de deplorabile care s-au manifestat fățiș, silind autoritățile să stabilească responsabilitățile pentru acțiunea ostilă statului, și de natură a păgubi țara, mai ales dată fiind situațiunea externă actuală care necesită ca țara să fie liniștită în interior. Cehii radicali, cari au întrerupt in repetite rânduri discursul mi­nistrului prin sgomotoase protes­tări, au cercat, la terminarea dis­cursului, să se repeadă amenin­țători la banca miniștrilor, au fost împiedecați însă de masa com­pactă a deputaților germani și creștino-socialiști. (Mare mișcare). Urgența cerută a fost respinsă.­Camera, trecând la ordinea zi­lei, a început studierea, în prima citire, a legei fixând contingentul recruților. Viitoarea ședință Luni., Conflictul austro-sârb — Serviciul nostru telegrafic — Austria și conferința Berlin. 27.—Corespondentul din Roma al ziarului «Berliner Zei­tung am Mittag» spune că în cer­curile competente opaci se afirmă că dacă Austria ar căpăta garan­ția că Puterile, după recunoaște­rea anexiunei ca fapt îndeplinit, s’ar mărgini să formuleze numai un desiderat în favoarea unei u­­niun­i economice între Serbia și Muntenegru, Austria ar adera fără greutate la o conferință. Situațiunea neschimbată pen­tru Austria Viena, 27.—Ziarul «Wiener Al­­gemeine Zeitung» spune că pe ziua de azi nu se­­ înregistrează nici o schimbare în situațiune. E stabilit că nota sârbească nu conține acea renunțare categorică pe care o cere Austro-Ungaria și care ar servi ca bază de negocieri. Această renunțare ar trebui co­municată direct monarh­iei, în forma cuvenită. După cum se anunță din Bel­grad, săptămâna viitoare se va da răspunsul la demersul contelui Forgács și se speră că acest răs­puns va aduce o clarificare a si­­tuațiunei. Presa germană și nota sârbă Berlin, 27.—Ziarul «Norddeuts­che Allgemeine Zeitung» spune că nota sârbească e apreciată în di­ferite feluri de către presă. Nota e considerată ca un progres, dar nu produce o desăvirșita mulțu­mire nicăeri, nici chiar în presa engleza sau franceză. Se așteaptă acum cu oare­care nerăbdare răspunsul la demersul contelui Forgács. Un ziar june-turc despre nota sârbească Constantinopol, 27. — Intr’un remarcabil articol de fond, ziarul­­ suno-turc „Sarafumet“ atrage a­­tenția asupra declarațiunei din nota sârbească că chestia bosniacă e o chestie europeană, și accen­tuează că Turcia a declarat acest lucru de mai ’nainte și a cerut și convocarea unei conferințe. Ziarul întreabă de ce Poarta a regulat apoi chestiunea direct cu Austria și de ce protocolul acesta turc nu pomenește un cuvânt des­pre această chestie. Ziarul spune apoi că Puterile au cerut aceasta, că, in special Germania a declarat că nu va lua parte la conferință înnainte de încheerea protocolului, și că și Italia a găsit că e o compensare, ►suficienta evacuarea sangeacului șî nu s’a opus an­exiuni, Austria cerând explicații Ser­biei pentru convocarea rezer­velor Viena. 27.— Telegramă din Bel­grad. Contele Forgacî a vizitat azi pe ministrul de externe Milova­­novici, pe care l-a întrebat despre motivul’convocărei celei de-a treia ’rezerve. Milovanovici a dat o explica­­țiune ev­a­sivă, spunând că această măsură n’are un caracter agresiv. In jurul răspunsului Serbiei la demersul contelui Forgács Berlin, 27.—Ziarul «Lokalanzei­ger,» anunță din Paris că la recep­ția de era de la Eliseu, s'a afirmat printre diplomați că, în urma in­tervenției Rusiei, se speră că Ser­­­bia va răspunde la demersul con­telui Forgács. E întrebarea numai dacă răs­punsul va fi dat direct sau prin intermediul Rusiei. Voluntari sârbi sosiți la Agram Budapesta. 27.— Telegramă din Agram. Cunoscutul șef de bandă Povedanitza și preotul Andalovici au sosit aci împreună cu un de­tașament de voluntari. Opinia sîrbă nemulțumită de nota către Puteri Belgrad. 27.—Nemulțumirile cu nota guvernului către Puteri cresc mereu. Se reproșează guvernului că a mers mai departe de­cât tre­buia când a in­cred­ința­t Europei, fără condiții, rezolvarea afacerilor sârbești. Milovanovici a dat însă erl la Scftaferința majorității guverna­Conflict austro-rus — Serviciul nostru telegrafic — Mobilizare rusă la granița austriacă Viena, 27. — Telegramă din Lemberg.— In ultimele zile a sosit la comandamentul dis­trictului militar al Kievului ordinul de a spori cu rezerve cavaleria districtului. La graniță se concentrează mereu trupe. OBORUL DIN CAPITALĂ — Marți, 27 Februarie 1909— Prețul cerealelor, nutrețu­lui, cartofilor, făinoaselor, lemnelor în gara de N­ord Grâul greutatea 77—79 k. per. hiect. s’a vîndut suta de kilogr. cu leî 20-21.50. Corpuri streine 2—3 la sută. Orzul greutatea 66-68 kgr. per. hiect. s’a vîndut suta kgr. cu leî 11-12.50. Ovăzul greutatea 45—49 ki­ram­e r. hect. s’a vîndut suta kgr. cu­­ 0.50. Fânul s’a vîndut cu 90—97 leî mia de kilograme. Paiele de­ meiu păsăresc cu 70— 76 leî mia de kgr. Cartofii, fasolea, meiul aceleașî pre­țuri ca la data precedentă. Lemnele de tufă cojite s’au vîndut cu 220—230 leî vagonul sau 22 — 23 lei mia de k. Cele necojite cu 210—220 leî vagonul sau 21—22 leî mia de klgr. Lemnele de fag (de metru) 180— 190 lei vag. sau 18—19 mia de kgr. Lemnele de șleau fag, amestecate, cu 165 — 175 lei vag. sau 16.50— 17,50 leî mia kgr. Lemnele de tufănică (subțiri), cu 180—190 leî vag. sau 18 — 19 leî min kilograme.­­Vagoane sosite cu lemne pe rampă 45. Din causa comunicației rele, in urma viscolului, au fost puțini cum­părători de lemne, causa Cind*­că transportul pentru un vagon ajun­sese de la 40—60 leî. Prețul vinurilor, țuicei și ra­chiului pe rampele Grivița, Vinicultura și Nectar Vinul de Panciu s’a vindut deca cu lei 4.40—4.80. Vinul de Odobești deca cu lei 5 — 5.40. Vinul de Dră­­gășani deca cu lei 5.60—6. Vinul de Dealul­ Mare deca cu lei 5.50—6. Vinul de Moldova (jud. Bacău) deca cu lei 3.50—4. Vinul da Dobrogea deca cu lei 6.—6.50. Vinurile negre (Bordo). Vinul de Dealul-Mare deca cu leî 6 — 6.50. Vinul de Drăgășani deca cu lei 7— 7.50. Vinul de Nicorești deca cu leî 6.50—7. Țuică (jud. Muscel) deca cu leî 7 — 7.50. Țuică Vălenii-de-Munte deca cu leî 7—S. Rachiu drojdie deca cu leî 9— I. Tescovină, deca cu leî 10—11.50. Vinurile au început a fi trase la pritoc, prețurile aproape staționare, nici o animație, dată fiind lipsa de cumpărători. TEATRUL LIRIC COMPANIA LYRIC­A ROMÂNĂ Conducerea Const. Grigore« Astăzi, Sâmbătă, 28 Februarie, c.­­ se va cânta FARMECUL LALI VALS opereta Duminecă, 1 Martie c., la ora 21­­ — M­A TINEU­ se va juca_____ JEL Și­ IZ­A. Biletele la INDEPENDENȚA Teatral EDISON Sâmbătă 28 Februarie, ora 9 seara Debutul celebrului duet L­ES OSCARS — CINEMATOGRAF — Cu vederi interesante, amuzante și senzaționale — Program Schimbat — La orele 11 și jum. .^4. X­ i Mâine, Duminecă, 1 Marte 2 Mari REPREZENTAȚII 2 la orele 3 ziua și seara la 9 ore SALA BOULEVARD (Eforie) — Teatru CINEMA PATHE FRERES Paris — AZI, SAMBATA. 28 FEBRUARIE NU ESTE REPREZENTAȚIUNE Mâine, Duminecă, \ Martie 2 Mari REPREZENTAȚII 2 Matineu, la orele 2 și jun. ziua fix. Seara la orele 9 Circul este bine încălzit cu calorifer M­ARELE circ SIB © M Arî, Sâmbătă,28 Februarie 6. MARE REPREZENTAT! WIE HIGH-LIFE dată în Beneficiul iubiților clovnî Samoa și Mărculescu La această reprezentație beneficienții vor­ face­ nouî intermezuri comice. Cine voește să râză să vie la Circ CITARSTAGS1I Executat de 15 clovni THsti NEl­lgONS Clovni muzicali electrici — Xes 5 j Bonesettis — Cei mai renumiți acrobați a­ui întoarcerea de la vânătoare executat de frații CIOTTI O GRUPA DE CAI Prezintați de d. RENZ Palatul ATEH&ULC2 — Duminecă, 1 Mărtte — — orele 2 jum. d. a. — va avea loc An­ aL»LSâ 60NG&&T sastome cu concursul Marelui JkMTIST Xaver Scharweoka Directorul Conservatorului din Berlin și al celebrului pianist Biletele la INDEPENDENȚA Sf. MARALAM! Membru al Societăței de Dermatolo­gie și Sifiligrafie din Paris SIFILIS și BOALE de PIELE (căderea părului, ed­ema­ acnee, etc. lupus tratat prin electricitate) — De la 2 la 5 ore — 113,— Calea Victoriei,—113 Telefon 8/96 — 3308 S’A. MISN­T la 26 Februarie o cațea de 5 luni de vânătoare, rasă seter, albă cu urechile galbene, răspunde la numele­ de MISS. Cine o va găsi este rugat a o aduce d-lui H. Șendrea, strada Amzeî No. 2, contra unei bune re­­com­pense.__________________ Mârțișare NOUL NOUȚE, LUXOASE si DRIÉUTE mai­EFTINE ca ori­unde la Ceasornicăria „COLJES“ 31, strada Colței, 31 Prețuri FIXE 2463 Pilisațim Direcțiunea Șantierului de Construcțiiunî Navale din Turnu-Severin, aduce la cunoștința publică că, în ziua de 4 Aprilie 1909, orele 3 p. m­., va ține licitațiune pu­­blică pentru vânzarea­ unei can­tități aproximativ de 350.000 kgr. fer vechiü, cea mai mare parte provenit din lucrări de constricțiunîi de vase. Condiți­nile de licitațiune sunt publicate în „Monitorul Oficial" ‘ No. 243 din 6 (19) Fa­’ îsoâ- pag. N%1 “ Io iMii. mm uimim BALCANICA — Serviciul nostru telegrafic — , BULGARIA Rezolvarea chestiei turco­­bulgare Sofia. 27,—Știri sigure din Pe­tersburg spun că tratativele ruso­­turcești in ceea ce privește Bul­garia, s’au terminat. Prin urmare, guvernul bulgar, ca să nu sufere de trăgănarea tratativelor asupra contra-propu­­nerei financiare turcești, va s­tă­­rui ca chestiunea bulgară să fie separată de celelalte chestiuni. Acum a rămas să se încheie contractul de împrumut între Bul­garia și institutul financiar rusesc, după­­ care apoi se va refigia la Constantinopol protocolul înțele­gerei turco-bulgare. Răscumpărarea liniilor ferate rumefiate Sofia. 27.— «Vremia», ziar ofi­cios, vorbind de chestiunea in­­demnității cuvenită liniei ferate orientale, declară ca guvernul bul­gar, care are a veghia la indem­­nizarea societăței, a făcut demer­suri la Petersburg pentru ca so­cietatea să primească din cele 82 milioane ce are de primit din par­tea Bulgariei. Înainte de toate’ va­loarea liniilor rumefiate confis­cate de Bulgaria. (A. B.) SERBIA Noi­ credit militar Belgrad, 27.— Iu ședința de azi a Skupcinei s’a discutat asupra tarifului minimal și s-a votat pro­­ectul de lege relativ la un nou credit suplimentar de 5.400.000 dinari pentru școlari militare, HAZ­Amor modern. Amorezatul bagă de seamă că iubita lui­­ i-a luat portofelul, de aceea zice : , — Pn vechime femeile furau inima iubitului lor, acum le fură portofelul. — Dar, dragă, e tot același incinit pentru că acum toată inina in mutafei

Next