Universul, martie 1909 (Anul 27, nr. 58-86)
1909-03-01 / nr. 58
laundapție din țară (prin telefon de la corespondenții noștri) Călărași Telegramele primite erî anunță că apele au scăzut la Slobozia. Pe Ialomița curg continuu sloiuri. In comuna Bora, unde au fost inundate 7 case, s'a retras apa din jurul lor. In comuna Periețî curg sloiuri. La locuitorii din Slobozia li s’au distribuit pâine și lemne. Ministerul de domenii a dispus ca silvicultorul din acea regiune să impartă lemnele necesare din pădurile Statului. In comuna Frătilești a sosit un locotenent și 40 soldat Icari au început să spargă ghiața spre com. Mărculești. Actualmente mai sunt încă șase puncte cari împiedică circulația apei. La Piua Pietriș s’a format o masă de ghiață de 2 și jmi. km. Pionerii atacă ghiața cu dinamită. Operațiunile de distrugere merg încet și se crede că vor dura încă 8— 10 zile, până să se provoace scurgerea. Până acum nu e pericol, deoarece malurile sunt înalte. La Chioara și Hagieni apa e in creștere. Giurgiu. Bin plasa Ghimpați se raportează că apele s’au retras, restabilindu-se comunicația intre comune, afară de Stoenești și Tangaru care este întreruptă la Mirău. Comunele Bujoru, Petroșani și Arsakie sunt expuse la inundații. Câteva curți din Bujoru au fost chiar inundate. — Apele ce veniseră mari în plasa Comana au început să se retragă. — Din Toporu se anunță că apa eleșteului crescând a pătruns în câteva curți situate la mal. Viscolul a Încetat in tot județul. — Circulațiunea este incă întreruptă ia com. Glavacioc și Preajba din cauza apelor râului Drămbovnic. S’au luat măsuri pentru desfundarea șoselelor de zăpada. ■ — In plasa Videle, circulația intre comune continuă a fi întreruptă din cauza apelor. Câmpul întreg e acoperit cu zăpadă. — Mai mulți d ni administratori de plasă au cerut intervenția serviciului tehnic pentru desfundarea drumurilor și scurgerea apelor. — Din cauza viscolului, circulația continuă a fi întreruptă la văi. — In Vânătorii Mici, revărsându-se eleșteul, a fost inundată o casă din margine. — La Zădăriciu luându-se măsuri de scurgerea apelor, acestea s’au retras. — La Cazlm-Mari și Fundu Pârului, locuitorii au făcut șanțuri pentru scurgere. In aceste comune arăpada căzută era s’a topit amenințând cu noi inundații.______ ÎNTÂMPLĂRI DIN CAPITALA Acidentul din str. Teilor Căruțașul Filip Mihaiu din str. Călugărului No. 20, trecând erî cu un camion in goana cailor pe str. Teilor, a călcat pe Fălcoianu Ion din str. Teilor No. 128, strivindu-i mâna dreaptă. Pacientul a fost transportat la spitalul Colțea iar căruțașul a fost arestat și condus la circumscripția II care a deschis o anchetă. Arestările siguranței Siguranța Capitalei a arestat cei mai mulți inși între cari pe Tănase Dumitru zis Muscă și Gh. Alexandrescu, cunoscuți pungași, implicați la spargerea din șoseaua Basarab No. 132, pe Dumitru Mihai, dezertor, evadat din închisoarea militară, pe Const. Kirculescu, care împreună cu C. Dragomirescu au furat mai multe volume de la librăria Alcalay și pe Emil Besorre, care, fiind in serviciul comerciantului Gherman Blumenfeld din calea Moșilor No. 292, a dispărut în ziua de 10 Februarie, furând stăpânului său suma de 125 lei. Toți cei arestați vor fi înaintați »stăzî parchetului. Forturi In Capitală Siguranța Capitalei a fost avizată de următoarele furturi săvârșite in Capitală, ai căror autori au rămas «descoperiți. De la d. Cohen Ensée din str. Isror No. 1 s'a furat o cutie de scrisori. De la d. inginer Augustin P. S. din str. Lueger 104, s’au furat patru perechi ghete. De la d. G. A. Mameș, din str. Sânlemir’16, s'au furat șase gâini de rasă. De la femela Vasilica Christache din fundătura Ion Dobrescu No. 10 s’a furat o salbă in valoare de 228 lei. Ca autor al acestui furt se bănuește a fi individul Dumitru Marin de Văduva Pârvu, de fel din com. Buceani jud. Vlașca. De asemenea siguranța a mai primit reclamația d-lui maior Zahareanu, din str. Raionului No. 44, care a fost iscrocat cu suma de 15 lei de către un anume Nicolau Iancu de fei din Galați, care de asemenea a dispărut^ UJV PROVERB PJE Zi Gros pe gros mănâncă. v+u N2 vmlui.« IX PROVINCIE Jouî, 27 Februarie. CALARAȘI. — O victimă a viscolului.—Ciobanui Niță Munteanu și Constantin Enescu, din serviciul d-lui Seceleanu, din Rosețî, în seara zilei de 24 Februarie c., au plecat din sat spre târlă, în balta moșiei Tonea. In acea noapte fiind un viscol groaznic, numiții au rătăcit drumul. După o căutare de 2 zile, Niță Munteanu a fost găsit azi mort sub zăpadă, în baltă, iar de urma celui l’alt nu s’a putut da nici pina acum. Sunt temeri că numitul a fost mâncat de lupi in baltă. Jefuit și bătut. Niște necunoscuți au’ voit să jefuiască casa locuitorului Nicolae Tican din satul Buești, pendinte de comuna Albeștii Prinzând de veste la timp, Tican a inceput să dea alarmă făcând astfel pe acei indivizi să renunțe la furt, mulțumindu-se să aplice lui Tican un ciomag in cap, lăsându-l în nesimțire. GIURGIU. — O moarte suspectă. — I. Adtor al pleșei Areake, d. Cazaciuk, comunică că intr’o sala a femeei Rada B. Oprică, din com. Arsake, a fost găsit îngropat un copil de sex femenin. Copilul este al sus arătatei femei,pe care l-a născut în noaptea de 17 cor., declarându- to regulă la primărie. Interogată, susține că copilul a lîburit in noaptea de 21 cor., și că l’a îngropat in sala, ne mai vroind al declara la primărie. Satul se anchetează de șeful de post. D. actor de plasă Kazaciuc comunică că identitatea cadavrului găsit in marginea satului Malu a fost stabilită după un pașaport bulgar găsit asupră-î. Pașaportul poartă No. 376 și e pe numele Nicola Gheorghiev din (Kobprinciaza (Bulgaria), Canal cu ghiață între Giurgiu și Rusciuc. Din cauza nesiguranței pentru a se trece la Rusciuk, câțiva barcagii au spart ghiața, făcând un canal către malul român, prin care trec călătorii pe o distanță de de câteva zeci de metri. De aci călătorii trebuesc să debarce pe ghiață pe care merg pe jos până la portul Ramadan, cu toate că apa trece de 20—30 cm. deasupra gheței. Serata mascații de la cercul militar. — Mâine, Sâmbătă, 38 c., în salonul cercului militar, va avea loc o serată mascată costumată, aranjată cu mult gust de comitetul cercului în frunte cu d. colonel N. Cernatescu, președinte și comandant al reg. 5 infanterie. Ziarul nostru a fost invitat oficial. FOCȘANI. — împrumutul orașului. — Pentru iluminatul cu electricitate și alimentarea orașului cu apă, consiliul comunal, in frunte cu d. Iorgu Poenaru, primarul orașului, a hotărât facerea unui împrumut de 1 milion lei. Din această sumă se vor cheltui : 730 mii lei pentru iluminatul orașului cu electricitate, iar 270 mii lei pentru facerea unei nouî conducte de apă, care va înlătura pe viitor întreruperea alimentarei și va mări debitul la 9000 m. c. în 24 ore. împrumutul se va face pe timp de 30 ani, plătibil prin anuități semestriale cu 5 la sută pe an. SERVICIUL TILL ® Ane AL HARULUI «MUSUL« om țahA Crima pasională din bul. Carol.— Societate Brăila, 27. — Azi judecătorul de instrucție a dat ordonanța definitivă in afacerea crimei pasionale din bul. Carol. Procesul se va judeca în sesiunea de Martie a Curței cu jurați. ■— Consiliul de ad-ție al soc. ofițerilor polițienești s-a întrunit azi și a luat dispoziții relativ la bunul mers al societăței și a dat diferte delegațiuni. Proces am sunt Galați. 27—Curtea de apel a amânat judecarea procesului dintre ministerul domeniilor și d. Manole Genciu Dimitrescu pentru regulirea și consolidarea prețurilor de concesiuni petrolifere în jud. Prahova. Crimă din imprudență Pitești, 27.—Azi, pe la orele 2 și jum., tînărul Tudorică Filipescu, având o pușcă pe umăr, s’a dus să viziteză pe prietenul său Pavel P. Gobzaru, din str. Dosul Morei No. 113. După ce a stat la acesta câteva minute, a lăsat pușca și s’a dus la un alt prieten. După plecarea acestuia, tînărul Pavel P Gobzaru ia pușca spre a o examina. Arma luând foc, alicele cu cariera Încărcată au lovit în cap pe femeia Marița P. Gobzaru, omorind-o pe loc. D. substitut Ghinea Constantinescu anchetează faptul, întrunirea avocaților in chestia consolidărilor petrolifere.—Un premiu pentru polițiștii vrednici Ploești. 21.— Astă seară, avocații a ținut o întrunire spre a-și da avîsul asupra ante-proectului pentru modificarea legei consolidărilor petrolifere. A presidat decanul avocaților d. Emilian. Au luat cuvântul d-nii avocați Sc. Orăscu, N. Negulescu, N. Ștefănescu, și Palas, făcând observațiile lor asupra ante-proectului. S’a hotărit ca o delegație de avocați să compună un memoriu cu modificările ce trebuesc aduse actualei legi. Memoriul va fi înaintat d-lui ministru al industriei. Societatea polițienească, înființată de activul director al poliției, a acordat un premiu de 50 lei agenților cari s’au distins la prinderea ve’stitului spărgător Țufa Bărbulescu zis și Țuțulică despre care am vorbit la timp. A mai acordat diferite ajutoare pentru caz de boală. De la consiliul de reformă. — Un proces al lui Fîșer.— întrunirea colegiului universitar Iași. 27.— Azi s'a întrunit consiliul de reformă al corpului IV de armată spre a cerceta acuzațiunile ce se aduc d-lui maior P. Ciocazan, șeful intendenței de la Roman, acuzațiuni despre care „Universul“ s’a ocupat la timp. Consiliul a fost compus din d-niî general Lambrino președinte, maiorii Vlădoianu, Cruțescu, Beller și Zaharia, membrii. Consiliul, cu 3 voturi contra 2, a opinat pentru reformarea maiorului Ciocazan. Această hotărâre urmează a fi confirmată de d. ministru de războiu. — Trib. comercial a rezolvit azi un proces ce de câtva timp face mare sensație intre comercianții ieșeni. E vorba de pretențiile arendașului Șoil Fischer, că ar fi dat spre păstrare cunoscutului bancher S. Grosswald 50 mii lei, pe când în realitate iî dăduse numai 40 mii. Tribunalul n’a ținut seamă de martorii invocați de d. Fischer, și a referit bancherului un jurământ ce se va presta in instanță și un „more judaico“. — Azi, la orele 5 și jum., d. a., s’a întrunit marele colegiu universitar, discutându-se in privința alcătuirea unui memoriu prin care se va cere d-lui ministru al instrucției publice îmbunătățirea situației profesorilor universitari. DIN STREINĂTATE Neînțelegeri între miniștrii francezi Paris. 27.—Cu toate notele semioficiale, cercurile parlamentare cred că înțelegerea asupra cheltuelilor pentru luotă între ministrul de finanțe și cel de marină nu se poate face. Consiliul de miniștri de mâine va căuta să stabilească o înțelegere. (A. R.). Chestia Indiei în camera lorzilor Londra, 27.— Camera lorzilor a adoptat procetul de reforme al Indiilor engleze. D. Morley a spus că acest proect care corespunde cu politica guvernului are ca țintă să micșoreze tensiunea dintre populațiunile Indiilor. S’a comunicat Camerei rapoarte oficiale care dezmint in mod energic că această provincie ar fi în stare de rebeliune generală. (A.B.) Boicotarea mărfurilor bulgărești continuă Sofia. 27.—Cu toate asigurările date mai Înainte, în Turcia continuă boicotarea mărfurilor de proveniență bulgară. Ancheta contra unui general francez Paris, 27.— Minist»»! de răs boî. Picquart, a ordonat deschiderea unei anchete în afacerea generalului Ferron, care a atacat într’un discurs trupele și ofițerii din coloniile franceze. Cutremur Petersburg, 27.— In Novorosisk (Rusia), s’a simțit noaptea trecută un puternic cutremur de pământ. Agrarienii din Ungaria și convențiile comerciale Budapesta. 27.— Conferința tuturor societăților agrare ungare, convocată de uniunea centrală a agricultorilor, s’a deschis azi dimineață sub președinția marchizului Eduard Pallavicini. Iulius Rubinele a schițat istoricul atitudinea agrarienilor față de convențiile vamale și comerciale cu celelalte state. Continuîndu-și cuvântarea, oratorul a spus că retragerea convenției cu Serbia, din cauza situației politice actuale, aduce pagube însemnate Ungariei, din cauza că și România a început să exercite o presiune asupra statului maghiar, îndeplinirea cererilor României ar pricinui pagube însemnate creșterii vitelor noastre, deoarece, dacă am acorda României un export mare de vite, cere ilalte state balcanice ar cere acelaș lucru, ceia ce ar nimici cu totul politica protecționistă economică a Ungariei. Oratorul crede că ruperea tratativelor asupra convenției comerciale cu România nu prezintă încă niciun pericol pentru Ungaria. La sfârșit s-a adoptat o moțiune prin care se hotărăște ca o deputăție de agricultor să roage pe ministrul agriculturii să apere cu energie interesele agrarienilor in convențiile comerciala cu statele balcanice. Ministrul mai e rugat ca să se opună punctului de vedere al comercianților și al industriașilor relativ la aceste convenții. O deputăție numeroasă de agrarieni s’a prezentat ministrului de agricultură Darany, la Cameră. Marchizul Eduard Pallavicini a înmânat moțiunea aprobată și i-a rugat să sprijine cererile și dorințele agrarienilor. Ministrul Ia răspunsul căă a accentuat mai întă că nu se va permite sub nici un motiv importul vitelor vii. In ceea ce privește carnea tăiată se va căuta să se permită importul unei cantități care să garanteze desvoltarea normală a creșterei vitelor în Ungaria. Ministrul a mai spus că situația geografică a Ungariei nu-i permite să separe interesele economice de cele politice. Relativ la convenția comercială cu România, ministrul Darany a spus că s’au făcut cele mai mari concesii posibile, dar nu s’a putut ajunge la o înțelegere. Societatea «Lloydul» cerând încheerea convenției cu România ’ Budapesta. 27.—Soc. «Lloyd» având în sânul său toate delegațiile corporațiunilor industriale și comerciale din Budapesta, a ținut adunare sub preșidenția d-lui Adolf Kohner. S'a discutat asupra convențiilor comerciale ca expiră și s'a adoptat in unanimitate moțiunea propusă de către d-rul Engel ciprimînd nemulțumire contra politicei economice actuale și dorința de a se încheia convenția cu România, unde industria și comerțul ungar au interese mari. Duminecă 1 Martie 1909 &at (14) martie a. ext începe vânzarea = Mărfurilor= cumpărare «De la Magazinul mordsovici 36 CALM VICTORIE! 36 0X7 NEPOMENIT PRETORI — INELEPTINE Spion executat Belgrad. 27. — Consiliul de războiu din Neo-Planta (Austria) a condamnat la moarte, pentru spioniaj, pe un bătrân profesor Ertumicî. Azi Ertumicî a fost executat. O atenție a Austriei față de Serbia Viena. 27. — In zilele de 17 și 20 Martie se vor da la palatul imperial de aer prinzurî de gală -pentru corpul diplomatic. La aceste prinzurî a fost invitat și ministrul plenipotențiar sârb, Sinnkî. TURCIA Misiunea lui Rifaat Pașa Petersburg, 27. — Ministrul de externe turc, Rifaat Pașa, care a avut azi o lungă conferință cu ministrul de externe rus, Isvolsky, și-a amânat plecarea de Duminecă. Petersburg, 27.— Ziarul «Slovo» scrie că in cercurile diplomatice s’a răspândit zvonul că" negocierile dintre Rifaat Pașa și Iswolski, s’au lovit de dificultăți de neînvins. Rifaat Pașa a cerut nouă instrucțiuni din Constantinopol. Ziarul «Novoje Vremja» acuză pe marele vizir, Illmi Pașa, că lucrează sub înrâurirea ambasadorilor german și austriac. Tinerii turci criticați. Consuli pentru Bosnia Constantinopol, 27. — Deputatul Riza publică în ziarul „Ikdam“ un lung studiu sub titlu : „Văd că merge rău“ in care constată că elementele rele ce au pătruns în comitetul tânăr turc au devenit o forță despotică ; comitetul se amestecă în toate afacerile statului iar pe de altă parte în sinul comitetului domnește nepotismul și protecțiunea. Riza cere desființarea comitetului din Constantinopole și a comitetelor locale din Anatolia. Comitetele trebue să continue a exista numai la Salonic și Monastir. Ziarul «Turcia» zice că, spre a se consolida relațiunile amicale cu Austro-Ungaria, ministrul de externe a hotărât să numească patru consuli turci pentru Bosnia. Permisiunea de tranzit acordată pentru material de răsboiu Serbiei, nu este decât parțială și condiționată; ea are in vedere numai descărcarea vaporului «Crimee», cât pentru descărcarea vasului .Orinoco ea va trebui cercetată prealabil (A. R.) încetarea boicotului contra Bulgariei Constantinopol, 27. — De la declarațiunea boicotare contra vaselor și mărfurilor bulgare, ieri pentru întâia dată vasul „Boris“ a putut descărca la Constantinopole și încărca pasageri și mărfuri. (A. R.) _____ mentale, declarațiuni Cari au satisfăcut pe cei prezenți. Se zvonește că guvernul vrea să cumpere de la Turcia o porțiune din sangeacul Novibazar, care să-i permită a deschide Serbiei drumul spre mare. E posibil insă ca guvernul să să fi răspândit acest svon numai pentru a risipi reaua impresiune produsă de notat către Puteri, întreaga presă ia azi poziție contra notei. Poporul sârb a dus la disperare Belgrad. 27.Nota contelui Forgach, ministrul Austro-Ungariei, a fost supusă ministerelor de comerț și finanțe cari vor întocmi procesul de răspuns , apoi consiliul de miniștri se va ocupa cu redactarea lui definitivă. Din loc competițte se declară că acest răspuns va trebui remis săptămâna viitoare. Cercurile guvernamentale spun că răspunsul guvernului va arăta că nu trebuesc amestecate două chestiuni: chestiunea europeană a anexiunei și cea relativă la tratatul de comerț. Părerea în general favorabilă pe care depeșa circulară a întîmpinat-o in presa austro-ungară, a pricinuit oarecare dificultate cercurilor din Belgrad. Unele ziare spun insă că Austro-Ungaria, îmbătată de ultimul succes obținut, va căuta să umilească Serbia tot mai mult, provocând astfel o acțiune de desperare a poporului sârbesc care va goni guvernul și va lua armele. (A. R.). O cerere a Serbiei nerealizabilă Berlin. 27.—«Norddeutsche Algsmeine Zeitung» scrie : Se pune i relief la Viena și aici că cererea Serbiei, ca toate pretențiunile sale să fie cercetate fie conferința europeană, nu putea să aibă vreo influență asupra hotăririlor puterilor, căci toate puterile au fost totdeauna de acord de a supune conferinței un program precis, limitat numai la chestiuni de natură a putea fi tranșate intre participanții conferinței. (A. P.) Nota sârbească aprobată Petersburg, 27.— «Novoie Wrepna» și «Slovo», vorbind de conflictul austro-sârb, aprobă in totul nota circulară sârbească reînoind atacurile obișnuite contra Austro- Ungariei. (A. R.) Diferende în caii Puterile nu se amestecă Colonia. 27. — Un ziar află că printre diferendele austro-sârbe sunt unele de natură pur economică în care Puterile nu sunt competente. (A. R.) Chestia conferinței Paris, 27.—«Le Temps» zice că Serbia, în felul cum a ascultat de sfaturile d-lui Isvolski, și-a îndeplinit datoria față de Europa. Notele rusă și sârbă dau Austriei satisfacțiune în tot ceea ce cerea în mod legitim. Pretențiunea că conferința se va putea întruni înainte de un acord direct austro-sârb poate cu greu fi admisă. «Petit Parisien» zice : se cuvine acum ca Austria să declare că va diminua armamentul la graniță. Dacă tripla alianță va primi în principiu conferința Puterilor, va putea sfătui pe Serbia să dea drumul rezervelor. Pansamente pentru Serbia Colonia. 27.— Fabrica de pansamente primind o comandă de furnituri pentru armata sîrbă, de un milion pansamente aseptice, a expediat furnitura acum două săptămâni. (A. R.). il imina ■ «♦«———. Răspunsul președintelui Dumei la scrisoarea deputatului Markov Petersburg, 27. — Președintele Dumei, Komiakov, răspunzând deputatului Markov, spune că din scrisoarea ministrului de justiție nu reese că ar fi nevoi să se deschidă o anchetă sau ca Markov să fie dat în judecată. Revenind la chestie, Komiakov amintește deputatului Markov că acesta a acuzat pe unii deputați de les-majestate și pe președinți» ca incapabil. Rechemându-l la ordine, n’a înțeles insă să-l acuze de o crimă. Președintele Dumei nefiind în măsură să intenteze un astfel de proces, Komiakov închee scrisoarea spunând că regretă că nu-i poate satisface dorință. Guvernul rus cumpărând un balon dirigiabil Paris. 27. — Azi s-a terminat cumpărarea balonului dirigiabil Bayard de guvernul rus. Procesul de înaltă trădare din Agram Budapesta. 27. —Telegramă din Agram. — Desbaterile In procesul de înaltă trădare au continuat azi la orele 9 dimineața. Apărătorul dr. Popovîci pune diferite întrebări acuzatului Adam Pribicevici asupra originea ideilor pan-sârbe, asupra propagandei și scopului acestor idei. D. Popovici întrebând pe acuzat^de chestiuni care nu sunt in legătură cu procesul și nevoind să asculte de observațiile președintelui, acesta îi retrage cuvântul. Sa introduce apoi al doilea acuzat, Valerian Pribicevici, întrebat dacă are cunoștință de actul de acuzare și dacă se simte vinovat, el declară că n’a înțeles actul de acuzare și nu poate spune prin urmare dacă e vinovat sau nu. Acuzatul mai adaugă că el n’a intrat in partidul independent sârb, fiindcă partidul era clerical, iar dânsul e pentru despărțirea bisericei de stat. Acuzatul recunoaște că înființarea ziarului «Srbsko Kolo» se datorește lui,dar spune că nu era de acord cu politica dusă mai târziu de dânsul. Recunoaște apoi că a luat parte la organizațiile partidelor sârbe, întrebat asupra societății «Slovenski Jug» din Belgrad, acuzatul refuză să răspurundă, apoi și la celelalte întrebări ce i-au pus. Ședința se suspendă la ora 12. In jurul convențiilor comerciale ale Austro-Ungariei cu România și Serbia Budapesta. 27.— Contele Paul Esterhazy, șef de cabinet la ministerul de externe din Viena, a sosit aci ca să discute cu guvernul ungar asupra convențiilor comerciale cu România și Serbia. Azî dânsul a conferit despre aceste chestiuni cu primul ministru Weckerle, și cu ministrul de agricultură, Darany. Încetarea reprezentațiilor lui Milan Cristicî la circul Schumann Berlin, 27. — Milan Cristicî nu va mai apare tn circul Schumann. Poliția n’a oprit reprezentațiile sale, dar n’a dat voé ca numele său pe afiș să fie însoțit de cuvintele , fiul regelui Milan. Din această cauză reprezentațiile sale au perdut puterea de atracție și directorul circului i-a reziliat contractul. NĂSCUȚI ȘI MORȚI —Po ziția de 27 Februarie 1900— Născuți 16. Morți 22 și anime: Maria T. Radu 33 ani. Vasile Gheorghe 60 ani, Anton Ion, 93 ani, Nicolae Kiparis, 65 ară, Atanase Ștefănescu, 47 ani, Ana Volf, 7 ani, Serafim Marcovici, 8 luni, Mihaiu A. Cioculescu, 11 luni, Elisabeta T. Țone, 1 an, Bebi Popovici, 70 ani, Radu Stan Coman, 41 ani, Vasile S. Niculescu, 20 ani, Ana N. Gheorghe îl zile, Ghiță lea, 75 ani, Lazăr Iancu Economu 88 ani, Tatu Niculae, 00 ani, Ion Pandele, 40 ani, Ion V. Florescu, Ion I0 zile, Teodor Rizescu, 22 ani, Elena D. Dobrescu, 27 ani, Victoria Pal, 2 ani, Macarie Sándor, 13 ani. SPECTACOLE — Sâmbătă 28 Februarie — TEATRUL NAȚIONAL.- «Apus de soare» de Delavrancea. TEATRUL LIRIC.—„Farmecul unui vals“, operă. CIRCUL SIDOLI — Mare reprezentație briliantă. SALA EFORIEI. — Cinematograful Patmi frâres. SALA EDISON. Varietăți și cinematograf. __________ ULTIMA, © SA — SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC — Un alt aromân ucis de greci.— O societate culturală bulgară Sofia. 27.— Inteligența bulgară din Macedonia are intențiunea de a înființa un așa zis «fond matern» (malitza blgarska), pentru scopuri culturale. — Se anunță din Gevgeli (Macedonia) că in apropierea acelui oraș s’a găsit, la 22 Februarie, cadavrul aromănului Petre Juko din satul Mupa care, cu cateva zile înnainte, mersese la oraș pentru a da de veste autorităților că populațiunea din satul sau e terorizată de o bandă grecească spre a o face să recunoască patriarhatul. Dna Toselli încercând o apropiere de fostul ei soț, regele Saxoniei Roma, 27. — Teiegr. din San Remo. — Pe când regele Saxoniei se afla la gară, spre a pleca la Turin, o doamnă elegantă se repezi pe neaștepate spre rege, incercându-se să străbată suita suveranului. Multe persoane din anturajul regelui recunoscură in acea doamnă pe fosta soție a regelui, actuala d-nă Toselli. Din ea se afla ascunsă de mai multe zile în Santa Margheritta, vrind să se apropie de rege spre a-i întreba de mica prințesă Pia Monica. Poliția a recondus-o la hotelul Bristol, unde descinsese. Roma, 27. — Știrile după cari d-na Toselii ar fi făcut încercări de a se apropia de fostul ei soț, actualul rege al Saxoniei, sunt neîntemeiate, d-na Toselii aflându-se în acest moment la Florența. Proces între un ministru englez și un ziar Londra 27.— Un ziar calomniase pe ministrul de finanțe Lloyd George, acuzându că a rupt contractul de căsătorie cu actuala sa soție. Ministrul a dat în judecată ziarul în chestie și la procesul, care a avut loc azi, a asistat și soția sa. In ședință, ziarul a retras acuzația sa și a oferit de la sine o despăgubire de 1000 de lire sterline precum și cheltuelile de judecată. Conferința unui publicist ungur despre chestia agrară din România Budapesta. 27.—Cunoscutul publicist și cercetător al României, Benedict Santcho, a ținut azi conferința anunțată sub titlul «Politica agrară a României». Conferențiarul a arătat modul de împărțire a proprietăței rurale în România, unde proprietatea mare e concentrată într-un grad în care nu există în nici un Stat din Europa.In schimb,proprietatea mijlocie aproape nu există și proprietatea mică e neînsemnată. Conferențiarul explică cum s’a ajuns la o asemenea situațiune. Vorbește de așa numita împroprietărire a țărănimei române din 1864 în legătură cu creditul agricol, arată lacunele legii tocmelilor agricole și influențarea pe care a avut’o arendă și a mare asupra stăreî țărănime. Santche arată apoi cauzele revoltei agrare și citează nouile reforme agrare cu cari se speră a se îmbunătăți situațiunea țăranului român, a cărui lipsă de pământ a fost în cea mai mare parte pricina revoltei in chestie. Situația cancelarului german Berlin, 27.— Expozeul făcut era de cancelarul Buelow împăratului Wilhelm, asupra situației politice, a pus în evidență faptul că, contrar zvonurilor răspândite de ziare există o deplină înțelegere intre împăratul Wilhelm și cancelarul Buelow. Excese comise de trupe germane în Africa Berlin. 27. — Ziarele pariziene publică știri despre excese ce-ar fi fost comise de trupele germane din Kamerun, care, in urma nouei convențiunii de frontieră cu Franța, trebue să fie evacuat. Oficiul colonial german afirmă că aceste știri sunt exagerate. Călătorie cu balonul între Europa și America Paris, 27. — Se anunță din Zuzieh că, în înțelegere cu contele Zeppelin și în prezența mai multor aeronauți celebri, un aeronaut austriac, Drucker, va pleca, In ziua de 25 Iunie, cu un balon dirijabil de la Cadix spre America. Drucker va urma in călătoria sa același drum ca pe vremea lui Columb. Contele Zeppelin consideră proiectul ca executabil. Călătorie pe mare a împăratului Wilhelm Berlin, 27.—Se anunță din Kiel că yachtul imperial «Hohenzollern» a primit ordinul de a fi gata pentru o călătorie mai îndelungată. Se afirmă că împăratul Wilhelm se va îmbarcă in ziua de 15 Martie probabil spre a se duce la Corfu. Procesul de înaltă trădare din Agram Budapesta, 27. — Teiegr. din Agram. — Valerian Pribicevici a refuzat, ca și fratele sau, să răspundă la întrebările in legătură cu Nashcî, autorul broșurei „Finale“. Președintele îi spune atunci că nu’i va mai cere lămuriri asupra acestor chestiuni ci il va confrunta asupra lor cu Nasicî însuși. Se dă apoi citire unor documente din care reese că Pribicevicî la cunoscut pe Nasicî în redacția ziarului «Sioveoeky Zug», că cunoaște bine și pe redactorii acestui ziar, Jovanovici, pe care-l frecventa la redacție și că cunoaștea cu anticipație și cuprinsul broșurei «Finale». La alte chestiuni puse de președinte, acuzatul refuză de asemenea să respundă. Se citește apoi corespondența sechestrată, in care se află o scrisoare a unui anume Georgevici in care acesta roagă pe acuzat să se pună în legătură cu Dushan, ca să fie numit contabilul clubului. O altă scrisoare vorbește de Vasili care făcea spionaj în Bosnia, și discută chestiunea constituției in Bosnia. Are loc apoi un schimb de vorbe și de întreruperi între procuror și acuzat, întreruperi pe care procurorul cere tribunalului să le consemneze un protocol. Ședința se amână pe mâine. Afacerea de spionaj din Veneția Roma, 27. — Teiegr. din Veneția.—Ancheta in afacerea de spionaj a căpitanului Frillero, continuă. Er a fost ascultat un fotograf care ar fi dat lui Frulero diferite plăci fotografice. A fost interogat de asemenea și un chelner. Plăcile în chestie ar fi fost arătate la Veneția, unui ofițer din suita prințului Danilo al Muntenegrului, care a dat sfatul ca ele să fie trimise în Muntenegru. Un chelner inventator Berlin, 27. — Telegramă din Storckerau. Cu prilejul catastrofei de la drumul de fier aerian din Berlin, un ziar german publicase un premiu pentru acei care ar inventa un aparat sau o instalație menită a evita asemenea nenorociri. La acest concurs a luat parte, între alții, și chelnerul ucenic de aci Ignatz Graf, care a trimis schițe după o instalație maginată de el. Invenția lui Graf a căpătat premiul al 2-lea, de 100 taleri. O firmă germană de patente, a oferit acum lui Graf să îi patenteze invențiunea și in cercurile specialiștilor se exprimă dorința ca talentele tehnice ale tînărului chelner să fie cultivate. Demisia lui Tittoni Borna, 27.—Ministrul de externe Tittoni și-a dat din nou demisiunea. Primul ministru Giolitti l-a rugat însă să aștepte cu demisia până după alegerile parțiale. Nu e imposibil ca întreg cabinetul să fie remaniat. Călătoria prințului României Sigmaringen, 27.—A. S. R. Principele Ferdinand al României, a plecat astăzi spre București. (A. R). încercare de scandal în Camera austriacă Viena, 27.—Cameră.—Discutând moțiunea de urgență a cehilor radicali, relativă la instrucțiunea judiciară ce se face contra membrilor partidului național-socialist din Boemia, ministrul de interne D. Haerdl, declară in chipul cel mai categoric că guvernul nu s’a servit de fel de agenți provocatori ; instrucțiunea a fost deschisă din cauza evenimentelor extrem de deplorabile care s-au manifestat fățiș, silind autoritățile să stabilească responsabilitățile pentru acțiunea ostilă statului, și de natură a păgubi țara, mai ales dată fiind situațiunea externă actuală care necesită ca țara să fie liniștită în interior. Cehii radicali, cari au întrerupt in repetite rânduri discursul ministrului prin sgomotoase protestări, au cercat, la terminarea discursului, să se repeadă amenințători la banca miniștrilor, au fost împiedecați însă de masa compactă a deputaților germani și creștino-socialiști. (Mare mișcare). Urgența cerută a fost respinsă.Camera, trecând la ordinea zilei, a început studierea, în prima citire, a legei fixând contingentul recruților. Viitoarea ședință Luni., Conflictul austro-sârb — Serviciul nostru telegrafic — Austria și conferința Berlin. 27.—Corespondentul din Roma al ziarului «Berliner Zeitung am Mittag» spune că în cercurile competente opaci se afirmă că dacă Austria ar căpăta garanția că Puterile, după recunoașterea anexiunei ca fapt îndeplinit, s’ar mărgini să formuleze numai un desiderat în favoarea unei uniuni economice între Serbia și Muntenegru, Austria ar adera fără greutate la o conferință. Situațiunea neschimbată pentru Austria Viena, 27.—Ziarul «Wiener Algemeine Zeitung» spune că pe ziua de azi nu se înregistrează nici o schimbare în situațiune. E stabilit că nota sârbească nu conține acea renunțare categorică pe care o cere Austro-Ungaria și care ar servi ca bază de negocieri. Această renunțare ar trebui comunicată direct monarhiei, în forma cuvenită. După cum se anunță din Belgrad, săptămâna viitoare se va da răspunsul la demersul contelui Forgács și se speră că acest răspuns va aduce o clarificare a situațiunei. Presa germană și nota sârbă Berlin, 27.—Ziarul «Norddeutsche Allgemeine Zeitung» spune că nota sârbească e apreciată în diferite feluri de către presă. Nota e considerată ca un progres, dar nu produce o desăvirșita mulțumire nicăeri, nici chiar în presa engleza sau franceză. Se așteaptă acum cu oarecare nerăbdare răspunsul la demersul contelui Forgács. Un ziar june-turc despre nota sârbească Constantinopol, 27. — Intr’un remarcabil articol de fond, ziarul suno-turc „Sarafumet“ atrage atenția asupra declarațiunei din nota sârbească că chestia bosniacă e o chestie europeană, și accentuează că Turcia a declarat acest lucru de mai ’nainte și a cerut și convocarea unei conferințe. Ziarul întreabă de ce Poarta a regulat apoi chestiunea direct cu Austria și de ce protocolul acesta turc nu pomenește un cuvânt despre această chestie. Ziarul spune apoi că Puterile au cerut aceasta, că, in special Germania a declarat că nu va lua parte la conferință înnainte de încheerea protocolului, și că și Italia a găsit că e o compensare, ►suficienta evacuarea sangeacului șî nu s’a opus anexiuni, Austria cerând explicații Serbiei pentru convocarea rezervelor Viena. 27.— Telegramă din Belgrad. Contele Forgacî a vizitat azi pe ministrul de externe Milovanovici, pe care l-a întrebat despre motivul’convocărei celei de-a treia ’rezerve. Milovanovici a dat o explicațiune evasivă, spunând că această măsură n’are un caracter agresiv. In jurul răspunsului Serbiei la demersul contelui Forgács Berlin, 27.—Ziarul «Lokalanzeiger,» anunță din Paris că la recepția de era de la Eliseu, s'a afirmat printre diplomați că, în urma intervenției Rusiei, se speră că Serbia va răspunde la demersul contelui Forgács. E întrebarea numai dacă răspunsul va fi dat direct sau prin intermediul Rusiei. Voluntari sârbi sosiți la Agram Budapesta. 27.— Telegramă din Agram. Cunoscutul șef de bandă Povedanitza și preotul Andalovici au sosit aci împreună cu un detașament de voluntari. Opinia sîrbă nemulțumită de nota către Puteri Belgrad. 27.—Nemulțumirile cu nota guvernului către Puteri cresc mereu. Se reproșează guvernului că a mers mai departe decât trebuia când a incredințat Europei, fără condiții, rezolvarea afacerilor sârbești. Milovanovici a dat însă erl la Scftaferința majorității guvernaConflict austro-rus — Serviciul nostru telegrafic — Mobilizare rusă la granița austriacă Viena, 27. — Telegramă din Lemberg.— In ultimele zile a sosit la comandamentul districtului militar al Kievului ordinul de a spori cu rezerve cavaleria districtului. La graniță se concentrează mereu trupe. OBORUL DIN CAPITALĂ — Marți, 27 Februarie 1909— Prețul cerealelor, nutrețului, cartofilor, făinoaselor, lemnelor în gara de Nord Grâul greutatea 77—79 k. per. hiect. s’a vîndut suta de kilogr. cu leî 20-21.50. Corpuri streine 2—3 la sută. Orzul greutatea 66-68 kgr. per. hiect. s’a vîndut suta kgr. cu leî 11-12.50. Ovăzul greutatea 45—49 kirame r. hect. s’a vîndut suta kgr. cu 0.50. Fânul s’a vîndut cu 90—97 leî mia de kilograme. Paiele de meiu păsăresc cu 70— 76 leî mia de kgr. Cartofii, fasolea, meiul aceleașî prețuri ca la data precedentă. Lemnele de tufă cojite s’au vîndut cu 220—230 leî vagonul sau 22 — 23 lei mia de k. Cele necojite cu 210—220 leî vagonul sau 21—22 leî mia de klgr. Lemnele de fag (de metru) 180— 190 lei vag. sau 18—19 mia de kgr. Lemnele de șleau fag, amestecate, cu 165 — 175 lei vag. sau 16.50— 17,50 leî mia kgr. Lemnele de tufănică (subțiri), cu 180—190 leî vag. sau 18 — 19 leî min kilograme.Vagoane sosite cu lemne pe rampă 45. Din causa comunicației rele, in urma viscolului, au fost puțini cumpărători de lemne, causa Cind*că transportul pentru un vagon ajunsese de la 40—60 leî. Prețul vinurilor, țuicei și rachiului pe rampele Grivița, Vinicultura și Nectar Vinul de Panciu s’a vindut deca cu lei 4.40—4.80. Vinul de Odobești deca cu lei 5 — 5.40. Vinul de Drăgășani deca cu lei 5.60—6. Vinul de Dealul Mare deca cu lei 5.50—6. Vinul de Moldova (jud. Bacău) deca cu lei 3.50—4. Vinul da Dobrogea deca cu lei 6.—6.50. Vinurile negre (Bordo). Vinul de Dealul-Mare deca cu leî 6 — 6.50. Vinul de Drăgășani deca cu lei 7— 7.50. Vinul de Nicorești deca cu leî 6.50—7. Țuică (jud. Muscel) deca cu leî 7 — 7.50. Țuică Vălenii-de-Munte deca cu leî 7—S. Rachiu drojdie deca cu leî 9— I. Tescovină, deca cu leî 10—11.50. Vinurile au început a fi trase la pritoc, prețurile aproape staționare, nici o animație, dată fiind lipsa de cumpărători. TEATRUL LIRIC COMPANIA LYRICA ROMÂNĂ Conducerea Const. Grigore« Astăzi, Sâmbătă, 28 Februarie, c. se va cânta FARMECUL LALI VALS opereta Duminecă, 1 Martie c., la ora 21 — MA TINEU se va juca_____ JEL Și IZA. Biletele la INDEPENDENȚA Teatral EDISON Sâmbătă 28 Februarie, ora 9 seara Debutul celebrului duet LES OSCARS — CINEMATOGRAF — Cu vederi interesante, amuzante și senzaționale — Program Schimbat — La orele 11 și jum. .^4. X i Mâine, Duminecă, 1 Marte 2 Mari REPREZENTAȚII 2 la orele 3 ziua și seara la 9 ore SALA BOULEVARD (Eforie) — Teatru CINEMA PATHE FRERES Paris — AZI, SAMBATA. 28 FEBRUARIE NU ESTE REPREZENTAȚIUNE Mâine, Duminecă, \ Martie 2 Mari REPREZENTAȚII 2 Matineu, la orele 2 și jun. ziua fix. Seara la orele 9 Circul este bine încălzit cu calorifer MARELE circ SIB © M Arî, Sâmbătă,28 Februarie 6. MARE REPREZENTAT! WIE HIGH-LIFE dată în Beneficiul iubiților clovnî Samoa și Mărculescu La această reprezentație beneficienții vor face nouî intermezuri comice. Cine voește să râză să vie la Circ CITARSTAGS1I Executat de 15 clovni THsti NEllgONS Clovni muzicali electrici — Xes 5 j Bonesettis — Cei mai renumiți acrobați aui întoarcerea de la vânătoare executat de frații CIOTTI O GRUPA DE CAI Prezintați de d. RENZ Palatul ATEH&ULC2 — Duminecă, 1 Mărtte — — orele 2 jum. d. a. — va avea loc An aL»LSâ 60NG&&T sastome cu concursul Marelui JkMTIST Xaver Scharweoka Directorul Conservatorului din Berlin și al celebrului pianist Biletele la INDEPENDENȚA Sf. MARALAM! Membru al Societăței de Dermatologie și Sifiligrafie din Paris SIFILIS și BOALE de PIELE (căderea părului, edema acnee, etc. lupus tratat prin electricitate) — De la 2 la 5 ore — 113,— Calea Victoriei,—113 Telefon 8/96 — 3308 S’A. MISNT la 26 Februarie o cațea de 5 luni de vânătoare, rasă seter, albă cu urechile galbene, răspunde la numele de MISS. Cine o va găsi este rugat a o aduce d-lui H. Șendrea, strada Amzeî No. 2, contra unei bune recompense.__________________ Mârțișare NOUL NOUȚE, LUXOASE si DRIÉUTE maiEFTINE ca oriunde la Ceasornicăria „COLJES“ 31, strada Colței, 31 Prețuri FIXE 2463 Pilisațim Direcțiunea Șantierului de Construcțiiunî Navale din Turnu-Severin, aduce la cunoștința publică că, în ziua de 4 Aprilie 1909, orele 3 p. m., va ține licitațiune publică pentru vânzarea unei cantități aproximativ de 350.000 kgr. fer vechiü, cea mai mare parte provenit din lucrări de constricțiunîi de vase. Condiținile de licitațiune sunt publicate în „Monitorul Oficial" ‘ No. 243 din 6 (19) Fa’ îsoâ- pag. N%1 “ Io iMii. mm uimim BALCANICA — Serviciul nostru telegrafic — , BULGARIA Rezolvarea chestiei turcobulgare Sofia. 27,—Știri sigure din Petersburg spun că tratativele rusoturcești in ceea ce privește Bulgaria, s’au terminat. Prin urmare, guvernul bulgar, ca să nu sufere de trăgănarea tratativelor asupra contra-propunerei financiare turcești, va stărui ca chestiunea bulgară să fie separată de celelalte chestiuni. Acum a rămas să se încheie contractul de împrumut între Bulgaria și institutul financiar rusesc, după care apoi se va refigia la Constantinopol protocolul înțelegerei turco-bulgare. Răscumpărarea liniilor ferate rumefiate Sofia. 27.— «Vremia», ziar oficios, vorbind de chestiunea indemnității cuvenită liniei ferate orientale, declară ca guvernul bulgar, care are a veghia la indemnizarea societăței, a făcut demersuri la Petersburg pentru ca societatea să primească din cele 82 milioane ce are de primit din partea Bulgariei. Înainte de toate’ valoarea liniilor rumefiate confiscate de Bulgaria. (A. B.) SERBIA Noi credit militar Belgrad, 27.— Iu ședința de azi a Skupcinei s’a discutat asupra tarifului minimal și s-a votat proectul de lege relativ la un nou credit suplimentar de 5.400.000 dinari pentru școlari militare, HAZAmor modern. Amorezatul bagă de seamă că iubita lui i-a luat portofelul, de aceea zice : , — Pn vechime femeile furau inima iubitului lor, acum le fură portofelul. — Dar, dragă, e tot același incinit pentru că acum toată inina in mutafei