Universul, aprilie 1909 (Anul 27, nr. 87-115)

1909-04-02 / nr. 87

> minim mixim DIN RUSCIUK Statul bulgar păgubit cu aproape 2 milioane (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Rusciuk, 30 Martie. O chestiune care pasionează in cel mai inalt grad întreaga Bul­garie, este astă­zi descoperirea u­­nor mari fraude in dauna statu­lui bulgar, comise de fabrica de tutun din Rusciuk, Giafer Persian et Comp. Ce fel de monopol­e 1n Bul­garia Se știe că in Bulgaria nu există de fapt monopolul tutunului, dar fabricanții cari sunt tot­deauna concesionarii Statului sunt obligați a plăti după calități banderolele ce­ aplică pe cutiile de țigarete sau pe pachetele de tutun. Pentru banderolele de calitatea I ei plă­tesc 36 bani, pentru calitatea II 23 bani, iar pentru a III-a 16 bani. Fie­care fabricant are la fabrica sa un funcționar fiscal care no­tează zilnic cantitatea fabricată și pe care o comunică vămeî res­pective. Aceasta ia de la Banca Națională— care in Bulgaria—e a Statului, numărul de banderole suficient cantităței de tutun în pa­­chete. In ce constă fraudele Pe str. Flotilei din Rusciuk, se găsește o casă nouă cu două etaje in care e instalată fabrica de tutun Giafer Persian et Comp. Această fabrică, la Început era condusă de mai multe persoane, cari depuseseră în formă de ac­țiuni banii necesari instalațiilor. După un timp însă, aceștia con­­cedară întreaga instalație bătrâ­nului Giafer Persian și fiilor aces­tuia, care luă de asociat și pe bulgarul Sava Chiosef. Mulțumită tutunului bun, a re­clamei întinse ce făcea, precum și prețului de concurență cu care își vindea produsele, fabricațiunile lui Giafer Persian & Comp. luară un mare avânt, fiind căutate pre­­a­tutindeni. Cu toate acestea, lumea din Rusciuk in special, observa cu mirare că Giafer se îmbogățise repede și lăsase fabrica în condu­cerea fiilor lui și a lui Sava Chiosel, începuse să se bănue că se pe­­treceau lucruri necurate la această fabrică; nimeni insă nu știa ce. Misterul se descoperi azi, când d. D. Diamanoff, directorul zia­rului «Dnevnic», și d. dr. Stoia­­noff, advocatul ziarului, cari fu­mați din fabricatele lui Giafer Persian, stând de vorbă s’au apu­cat să deslipească eticheta unei cutii cu țigări ce o avea pe masă. Au rămas mirați insă, când au văzut că banderola nu continua să fie și sub etichetă, ci ea se ter­mina brusc, prin tăere, de îndată ce începea eticheta pe cutie. Contrariați de acest lucru, cum­­părară și alte cutii de țigări și des­­lipindu-le prin ajutorul apei calde, au constatat același lucru : din fiecare banderolă, ce avea lungi­mea de 21 cm, se tăiase 73, astfel că din două se lipia 3 cutii în loc de c­oüa. D. dr. Stoianoff, având la el multe cutii deslipite se duse la d. Busche, directorul tipografiei pan­derolilor, căruia ii explică în­treaga afacere. Pentru d-sa nu mai rămase în­doială că se comisese o fraudă colosală. D. Busche credea că Giafer Persian a comandat bande­role In străinătate. Ideia aceasta a căzut insă, când d. dr. Stoianoff a mai deslipit etichete de pe alte cutii In fața d-sale. La parchet De la d. Busche, d. Stoianoff trecu la biuroul d-sale unde re­dacta o petiție către parchet. Pe­­tițiunea a fost înmânată d-iu­ pro­curor Dinof. Procurorul vesti în­dată poliția începându-se tot de odată și cercetările. Ministerul comerțului, recunoș­­tiințat de această fraudă, a dat ordin de confiscare a cutiilor gă­site in fabrica Giafer Persian și la toți depozitarii din Bulgaria Intr’o zi fură confiscate toate cu­tiile de țigări,exceptându-se pache­tele de tutun ale căror banderole sunt lipite exact. O descindere la fabrică. Procurorul făcu o descindere la fabrică și găsi toate cutiile de ți­garete în felul arătat. Fiii lui Giafer Persian și bul­garul Chiosei au fost Îndată a­­restați, luându-li-se și interogato­riile. Ei au negat frauda. Acelaș lucru l’au declarat și lucrătorii. Puțin după aceasta insă, lucră­­toarea Hristanca Panaiotova a spus că, din ordinul lui Chiosei, a lipit cu banderole pentru două cutii, trei. Această operație a fă­­cut’o de la 20 Aprilie 1908 conti­nuând să lucreze ast­fel 20 de zile , dar îmbolnăvindu-se, a plecat la București. Nu poate ști dacă și in lipsa ei’ s’a lucrat la fel de locții­torul său. După însănătoșire, s’a înapoiat la fabrică și a lipit banderolele exact, după cum cerea regula­mentul. In Septembrie insă, tot din ordinul lui Chiosei, a reînceput operația necinstită. Chiosei insă i-a atras atenția să se păzească de controlor și când ar veni cineva pe lângă dânsa, să lipească exact banderolele. Panaiotova a mai declarat că cantitatea țigărilor fabricate zilnic de dânsa se ridica la 2, 3, 5 și 7 chilograme de tutun. In ziua când s’a făcut descin­derea, Panaiotova a fost găsită lucrând tot în mod fraudulos. Membrii parchetului de Rusciuk au sigilat ori întrega avere a lui Giafer Persian și a asociatului său Chiosef. In Rusciuk s’au seches­trat 4000 cutii țigări călit. I și a II. Fabrica Giafer Persian a între­buințat anual între 200 — 250 mii lei banderole pentru țigarete. Dacă se socotește că fraudele au înce­put de la Aprilie, atunci Statul a fost defraudat cu mai bine de 2 milioane lei. Inspectorii financiari au fost tri­miși să controleze toate fabricile de tutun din țară. Se crede că și la alte fabrici de tutun s’a proce­dat la fel. Vă voi ține în curent cu, ce se va mai descoperi de autorități. Dunăreanul ftespre întrevederea lui Billon ca Tittoni —Serviciul nostru telegrafic— Veneția, 29.—D. Tittoni a sosit aci la 9,30, însoțit de secretarul sau particular, don Livio Caetani.­­­­ A tras la hotelul Danieli, la 10 a făcut o excursiune cu gondola in oraș. La am­i azi s’a dus la hotelul Britania unde-i aștepta principele Bülow. La ora 1 s’a dat la hote Britania un prânz de 13 tacâmuri, la care au luat parte principele și principesa de Bülow, d-na Laura Minghetti, d. Tittoni, Flotow, se­cretarul principelui de Bülow, se­natorul Blaserna, amiralul Viotti, primarul, prefectul, d. Caetani, consulul german Rechsteiner cu so­ția și fata lui. La ora 3, intr-o șalupă a ami­­ralității, toți invitații au făcut o excursiune în oraș. La ora 8, d. Tittoni va oferi la Hotelul Danieli un prânz la care vor lua parte invitații de azi di­mineață ai cancelarului german. D. Tittoni se va întoarce la Roma astă seară. (A. R.) Roma, 29. — «Tribuna» comen­tând întrevederea dintre domnii­­ Tittoni și Bülow, scrie : precum era ușor de prevăzut, d. Tittoni a îndeplinit o plăcută datorie de curtoazie mergând la Veneția spre a saluta pe principele de Bülow care, conform unui vechiu obicei, a venit și anul acesta în Italia spre a-șîi petrece scurtele sale va­­canțe, întrevederea dintre cei doui băr­bați de stat a avut un caracter cu totul intim și nu poate fi de­cât indiciul bunelor legături per­sonale între dinșiî ca și a bunelor legături unind Italia cu Germania ; această întâlnire insă nu a fost determinată de motive politice și nu este destinată a avea urmări­­ri politice. Aceasta exclude știrile­­ fantastice publicate de anumite ziare cu privire la Întărirea sau reinoirea anticipată a triplei a­­lianțe. Tripla alianță nu are de fel nevoie­ de a fi întărită și ni­meni nu s’a gândit a reînoi alianța înainte de vreme. (A.R.) Veneția, 30.— După prânzul de astă seară dela hotel Danieli, la care au luat parte principele și principesa de Bulow’ și invitații de azi dimineață dela’ dejun, d. Tittoni a plecat la orele 1 și 55 din noapte spre Roma. (A. R.) Roma, SI.— Cu privire la întâl­nirea dintre prințul Bülow și Tit­toni, ziarele spun că principalul obiect al convorbirii l-au format relațiile dintre Germania, Anglia, Franța și Italia. S’a discutat de asemenea asupra ultimelor eveni­mente din Balcani. O înțelegere deplină s’a stabilit între cei doi bărbați de stat. VNI SJ5L1CT .PIE? ZI Chifle.­­ Fă mămăliguță din­­tr'o jum, kilogram de făină bună și un sfert de litru de lapte. După ce s’a răcit, amestecă 25 grame­­ de drojdie de bere, adaogă un sfert de litru de lapte și lasă să se dos­pească. După ce bați trei ouă, vazi coaja de la o lămâie, adaogi 70 grame de unt topit și după ce alua­tul s'a dospit, le amesteci toate la un loc cu 50 grame de zahăr, sare cât trebue și frămănii timp de o oră. Dacă nu e aluatul potrivit, mioae­l tot cu lapte și frământă’l iar. După foc se dospește, se dai ferma chef­­telelor și, învălătucite în hârtie subțire, le așezi pe o lavă unsă cu unt, unde le lași să se mai dos­pească puțin. Unge­le apoi cu apa, cu zahăr sau cu ou și dă-le la cuptor, care să fie ușor încălzit. îndrăzneala spargere din frulevards! Carol — Bănuiala unei crime — O îndrăzneață spargere s’a săvârșit a doua zi de Paști in Capitală, la atelierul de spălătorie și călcătorie al d-lui Ghiță N. Cornățeanu, din bulevardul Carol No. 67. Suma furată de rău­făcători este un total de 3718 lei, în 35 hârtii a 100 lei, 2 a 20, 166 lei în argint și 12 lei in monede de nichel. Spargerea s’a săvârșit între orele 5 și 7 d. a., în timpul când atelierul sa afla în­chis și banii au fost luați dintr’un sertar. In acelaș sertar se mai aflau bo­nuri in valoare de mai multe mii de lei și polițe. Hoțul nu s’a atins insă de­cât de bani. D. Cornățeanu a observat spargerea la orele 7 seara și imediat s’a dus la circumscripția 6 unde a înștiințat pe d. comisar Andreescu. De asemenea a fost înștiințată și Siguranța Capi­talei. Cercetările s’au început imediat. O brigadă de agenți sub conducerea d-lui comisar Vrinceanu a făcut mai multe descinderi pe la spărgătorii de meserie. Dri dimineață poliția a găsit o nouă cale. D. Ghiță N. Cornățeanu a de­clarat că odată cu săvârșirea sparge­rea, a dispărut de la d-sa un copil anume Nae, de fel din com. Voinești, jud. Muscel. Se presupune că acest copil,care e în vârstă de 13 ani, a fost ademenit de vre­un spărgător și in urmă a dispărut cu el. O altă bănuială și mai gravă există insă între polițiștii cari cercetează a­­ceastă spargere. Polițiștii cred că co­pilul, ademenit de­ vre­un spărgător, a servit drept complice și apoi a fost omorât pe unde­va de acesta. Bănuiala aceasta se întemeiază oare­cum pe faptul că, cu toate cercetările făcute copilul nu a fost încă găsit și s’a stabilit că până acum mei nu s’a dus acasă. Cercetările se urmează acum in a­­ceastă direcție. Tis. SD ® SO­EAUA PISCULUI — Unde duce beția — De abia mă reintorsesem de la groaznicul omor săvârșit la șo­seaua Viilor și telefonul Îmi a­­nunță o nouă crimă în șoseaua Piscului. Când am ajuns la locul indicat, trei oameni zäceau scăl­dați în sânge și Împrejurul lor se adunase un public imens. Unul din cei căzuți încetase chiar din viață și cadavrul lui era stră­puns de ș­apte lovituri de cuțit. Autoritățile toate au sosit la a­­ceastă crimă, dar anchetarea ei a fost încredințată d-lui judecător de instrucție Vasile Popovici, a­­jutat de către comisarul Anghe­­lescu, șeful ci­s. 24. Iată, din ancheta făcută, cum s’a petrecut această crimă. O bătae după beție In seara zilei întâi ű de "Paști pe la orele 5, în cârciuma lui Ion Manea din șoseaua Piscului No. 33, faceau chef parlagiiî de la abator Nicolae Cirjan și Vasile Cirjan din str. Livedea cu Duzi, Toma Gh­eorghe a lui Orbu din strada Piscului 42 și Niță, și Oprea Be­rendei din strada Livedea cu Duzi. După ce au băut strașnic, cam de pe la amiazi, la orele 6 fără un sfert ei au pornit-o din câr­­ciumă cântând pe stradă. In drum, ei s’au întâlnit cu soldatul Miha­­lache Mitică de la tabăcăria de la Bucovăț care venise în permi­sie de sărbători. Nicolae Cirjan, care avea o ceartă veche cu sol­dații, încă de pe la Crăciun, cum is zări ii trase două palme și apoi plecă mai departe cu ceata lui. Crima Soldatul văzându-se bătut și in neputință de a se apăra, a alergat în grabă acasă la dânsul in sos. Piscului No. 45 și luând pe tatăl sau Mihalache Stoica, pe Mihala­­che Baicu cumnat, și pe fratele sau Mihalache Dinu, au venit cu toții să bată pe cei cari pălmuiseră pe soldat. Cele două tabere s’au întâlnit la intretăerea șoselei Piscului cu str. Cărămidari și se înțelege că bătaia s’a făcut numai de­cât. Nicolae Cârjan îndârjit de atitu­dinea soldatului, a scos de la brâu un cuțit și a început să dea cu el in dreapta și în stânga. Cel dintâia lovit a fost soldatul Mihalache Mitică, care primind 7 lovituri, a mai făcut câți­va pași după care a căzut mort în curtea caselor cu No. 46. Al doilea lovit, tot de Cârjan a fost Mihalache Baicu din str. Cărămidarii de jos No. 19; el are o lovitură în picior și alta in abdomen. In sfârșit al treilea rănit este Mihalache Stoica, tatăl soldatului, care a primit o lovitură in cap cu lopata, de la pârlagiul Oprea Berendei. Avizarea juitorităiiilor, ares­tarea criminalilor Un alt cumnat al soldatului mort, văzând de departe cele ce se petrecuseră, a alergat în grabă la circumscripția 24 și a dat de știre d-lui comisar Anghelescu, care sosind la locul unde se pe­trecuse crima, a găsit acolo pe:­­Toma Gheorghe al lui Orbu care s’a predat de bună voe și care a dat in urmă și numele tuturor to­varășilor săi de chef. Cei doui ră­niți au fost ridicați de jo­ și tran­sportați la spital, Mihalache Stoi­ca la Zerlendi și Mihalache Baicu la Brâncoveneasa, unde a fost in­ternat in secția d-lui dr. Leonte. Făcând cercetări în jurul locului unde s’a petrecut crima, d. comi­sar Anghelescu a găsit cuțitul a­­runcat in grădina lui Petre Cis­maru din șoseaua Piscului No. 26 și tot acolo a găsit și baioneta soldatului mort, de care se vede, că criminalii au făcut uz. După aceasta, comisarul, însoțit de mai mulți agenți, a arestat pe toți cei cari au luat parte la crimă și pe cari i-a găsit pe la casele lor. Fiind aduși la circumscripție, ei au mărturisit fapta ce au făcut și au repetat apoi mărturisirea lor și în fața d-lui judecător de in­strucție Vasile Popovici, de la ca­binetul 4. Reconstituirea crimei Alastă­ era dimineață d. judecă­tor de instrucție, după ce a luat interogatorul tuturor celor arestați s-a dus cu ei în șoseaua Piscului și acolo au reconstituit crima. Cadavrul a fost transportat la morgă, iar toți arestații au fost de­ținuți în arestul poliției până astă­zi când vor fi depuși la Vă­căreați. Eri, d. judecător de instrucție Va­sile Popovici, însoțit de d. procuror Hiotu și de criminalul Nicolae Câr­­jan, s’au dus la morgă, unde d. prof. dr. Mina Minovici a procedat la au­topsia cadavrului soldatei«­ Mitică Mihalache. Criminalul, în fața cadavrului, a făcut din nou mărturisiri, arătând cum a dat loviturile. Autopsia a sta­bilit că moartea a provenit din cauza tăerii arterei femurale. ** * Interesându-ne aseară la spitalul Brâncovenesc despre starea celui de-al doilea rănit, Mihalache Baicu, nu s’a afirmat că el este in afară de­ orice pericol. * » D. judecător de instrucție, având încă de lămurit unele puncte rămase obscure în această crimă, va continua cercetările. Se crede însă că singurul care va fi dat în judecată pentru crimă va fi Nicolae Cârjan. Toma Gheorghe a lui Orbu va fi dat în ju­decată pentru rănire simplă iar ceilalți vor fi scoși din cauză. _______ ** _ ȘTIRI DIN STRĂINĂTATE — Prin poștă — ,*. In cursul săptămânei trecute au sosit din Ungaria la New­ York 2380 emigranți, dintre care 141 ro­mâni, 1025 slovaci, 321 nemți, 361 croați și 532 unguri. Principele de Pless a cumpă­rat casa din stația balneară Salz­­brunn, in care s-a născut poetul german Gerhart Hauptman pen­tru suma de 560.000 mărci. ... Mâine, Joi, se va judeca la Lemberg procesul lui Siczynski, asasinul contelui Potoki, fostul gu­vernator al Galiției. .. Niște rău­ făcători rămași ne­cunoscuți au dezgropat în noaptea Vinerea Paștelor cadavrul unei fe­mei din cimitirul catolic de la Cer­năuți, de curând îngropat, jefu­­indu-i de obiectele prețioase de pe ei. ... Acum când chestia dirijabi­lelor e la ordinea zilei, e intere­sant de semnalat încercările fă­cute în Germania spre a se lupta contra lor. Uzinele Krupp au construit în acest scop trei tunuri de 65, 75 și 165 milimetri putând fi dispuse după calibrul lor pe un afet de piese ușoare, pe un afet automobil, sau pe puntea unui vapor. Iuțeala inițiala a proecti­­lelor e de 620, 650 și 700 metri pe secundă. Se vestește din Belgrad . După ce a­u trăit 115 ani, lui Costa Nikolici, din satul sârbesc Krajkovaia, i se urî cu viața, și își curmă zilele tregându-și­ un foc de pușcă in creeri. ARg * * *M Tis. I­ PROVINCIE ! (Prin poștă, dela corespondenții noștri particulari) „ Luni, 30 Martie, 1909. FĂLTICENI.—Descoperirea unei fioroase crime.—Am fost singurul ziar care am arătat că Bistrița a aruncat pe mal, în drep­tul cătunei Crucea’, cadavrul fos­tului învățător din satul Rusca, com. Dorna, anume Teodor Vasi­lea, care dispăruse din sat incă de la 27 Noembrie 1908, fără a i se putea da de urmă. D. Victor Ionescu, procurorul de Suceava, bănuind că s’a săvirșit o crimă monstruoasă asupra nefe­ricitului învățător, a procedat la facerea unei riguroase­ anchete și rezultatul a fost descoperirea cri­minalilor. Ei se numesc Ion Roșia ,și Iacob Roșia, de fel din satul Rusca, și au fost văzuți pe când comiteau crima, de o copilă ca de 13—14 ani care, interogată, a arătat îm­prejurările în care s’a comis. Criminalii au fost arestați, ei neagă insă, deși contra lor sunt dovezi zdrobitoare. Mobilul crimei este tâlhăria. Criminali, după săvârșirea odi­oasei lor fapte au legat ’ probabil cadavrului o greutate de gât și a­­poi i’au aruncat în Bistrița unde a stat până ce a putrezit funia cu care era legat și ast­fel a eșit la suprafața apei, care aa aruncat la mai. € CHESTIUNEA — Serviciul nostru telegrafic — Din parlament, reduceri de lofuri Constantinopol, 28. — Senatul a adoptat In contra unei minori­tăți de două voturi, protocolul austro-turc dar cu câteva modifi­cări primite de guvern. Constantinopole, 28.—In Cameră s’au discutat zecimile provizorii. Comisiunea bugetară a propus mai multe reduceri foarte importante la lista civilă a Sultanului, pre­cum și la apanagiile principilor, la lefurile miniștrilor și ale ma­rilor funcționari. Marele vizir și întregul cabinet erau de față la discuția Camerei. Marele vizir luă cuvântul de mai multe ori și sprijini in mod e­­nergic proiectul guvernului, ex­punând imposibilitatea pentru guvern de a găsi înalți funcționari cinstiți și capabili dacă s’ar da lefuri așa de reduse. Marele vizir și-a terminat cu­vântarea spunând că nu poate primi responsabilitatea adminis­trației imperiului dacă se vor face aceste reduceri. El promite că va reorganiza serviciile administra­tive și că numărul funcționarilor va fi redus pe jumătate. Miniștrii justiției, al lucrărilor publice, și al răsboiului au luat cuvântul spre a apăra proiectul cabinetului. Mai mulți deputați au vorbit despre mizeria din provincie. Raportorul proiectului comisiu­­nei, d. Djabid, a expus necesita­tea economiilor și a susținut pro­iectul comisiunei. Marele vizir insistă, cerând men­ținerea procetului guvernului in numele intereselor imperiului. Raportorul comisiunei cedă a­­tunci’, dar se părea că Camera nu era dispusă să’l urmeze. Un de­putat propuse o rezoluție pri­mită de marele vizir, care îngă­­duește cabinetului autorizarea în ceea ce privește încasările și chel­­tuelile prevăzute în proect. Dar in privința lefurilor, discuția este a­­mânată până Mercuri. Această rezoluție a fost primită cu 148 voturi contra unu. (A. R.) Constantinopol, 29.—In­formațiu­nea răspândită eri era greșită : Senatul a adoptat protocolul a­­cordului austro-turc, fără modi­ficări. (A. R.) Negocierile turco-bulgare Constantinopol, 30. — Azi după prânz a avut loc ședința delega­ților turci și bulgări. S’au făcut cercetări asupra reclamațiunilor particulare relative la vaculuri; aceste reclamațiuni reprezintă sume considerabile asupra regu­larii cărora Poarta pare a stărui. Poarta a declarat ori ambasa­dorului persan că afacerile liti­gioase relative la graniță nu vor fi regulate de­cât după sfârșirea desordinelor din Persia. Ziarul «Tanin» pretinde că ști­rile date de ziare cu privire la chestiunea strâmtorare­ nu sunt de­cât svonuri false provocate de discursurile ținute în ședința se­cretă a Camerei. (A. R.) Iminente tulburări Macedonia Sofia, 31. — Știrile sosite din Macedonia sunt tot așa de neliniș­titoare ca și cele de­­ la Constan­tinopol. Din Salonic se anunță că colonisarea emigranților bosniaci in Macedonia pregătește mari ca­lamități populațhinei țărănești bul­gare, care este aproape fără pă­mânt și va provoca primejdioasa chestiune agrară. Populația bul­gară va cere pămînt și dacă ches­tia emigranților bosniaci va fi re­­solvată în defavorul Macedo-Bul­­garilor, sunt de așteptat răscoale. In ținuturile macedo-bulgare se remarcă o mișcare în scop de a se refuza darea militară, de­oare­ce Macedo-bulgarii persistă de a face serviciul militar in armată pe baza Constituțiunei și nu voesc să se mulțumească cu amânarea reglementării serviciului creștini­lor în armata otomană. Sancționarea înțelegerii aus­­tro turce Constantinopol, 31.—Sancționa­rea de către Sultan a protocolului asupra Înțelegerii aust­ro-turce se așteaptă pentru astăzi. Desgroparea cadavrului lui Hassan Fehmi Constantinopol, 31.— Judecătorul de instrucție a dispus desgroparea ca­davrului lui Hassan Fehmi. BALCANICA TURCIA Jóul 2 aprilie 1909 INFORMAȚIUNI MIERCURI ♦ Direcția școalei comerciale superioare din Galați, roagă pe d-niî absolvenți ai acestei școale să binevoiască a-i arăta ce ocu­pație au azi și localitatea, unde se află stabiliți. Aceasta, în­ vederea întocmirea unei statistici și spre a strânge legăturile dintre toți absolvenții. ♦ Toți proprietarii mari și mici, agricultori, săteni, arendași, vi­ticultori, etc., din județul Dâm­­bovița, sânt rugați a lua parte la adunarea ce se va ține Duminecă, 5 Aprilie, ora 1 d. a., in sala pre­fecturei din Târgoviște. In acea zi urmează a se vota statutele, a se alege comitetul și a se constitui definitiv sindicatul. ♦ Fotografiile veteranilor, cari cer vizarea acelor fotografii la mi­nisterul de razboiu, pentru redu­cerea pe căile ferate, să le tri­­meată­ albe pe contra-pagină, fără firma fotografului. ♦ D. I. Dragomirescu-Dragion, funcționar C. F. R. la Călărași, a fost mutat pe ziua de 16 Aprilie st. n. in centralul diviziei L. 1 Craiova. ♦ S’a sancționat legea prin care se modifică circumscripțiile mai multor comune rurale și plăși din țară. Cei interesați pot găsi această lege în «Monitorul Oficial» No. 290. ♦ In No. 290 al „Monitorului Oficial“ s’a publicat noua lege pentru organizarea Ministerului domeniilor. ♦ S’a promulgat legea pentru fixarea veniturilor și ch­eltuelilor statului De exercițiul 1909—1910. ♦ D. I. Mardiros, agent auxiliar cl. II in serviciul exterior al vă­milor, a fost pus în disponibili­tate pe ziua de 1 Aprilie, pentru limită de vârstă, spre a-și regula drepturile la pensie. ♦ D. D. Ionescu a fost numit grefier­ contabil la arestul preventiv din jud. Argeș, post creat din nou. ♦ Corespondentul nostru din Cernăuți ne scrie: La 10 August 1909 țăranii din Crasna-Ilschi s’au revoltat contra proprietăței boe­­rești, posesiunea baronului Styr­­cea, făcând hotar Intre­­ pădurea boerească și cea pretinsă țără­nească, tăind în pădure o linie de 3 metri lățime și 7 k­ilometri lun­gime, pentru care faptă au fost dați judecăței 257 țărani ai sus numitei comune. Acest proces avea să se judece Mercuri­i Aprilie, de către tribu­nalul din localitate, însă în urma intervenției deputatului Isopescul- Grecul, a fost amânat pe un timp nedeterminat. D. N. Cavazopol, șef de secție clasa III în serviciul exterior ge­neral al finanțelor, se însărcinează provizoriu cu girarea serviciului administrației financiare a județu­lui Fălciu, de la 1 Aprilie până la numirea unui titular la acea administrație, iar d. D. Gogules­­cu, șef de secție cl. HI, a fost în­sărcinat să gireze administrația financiară a jud. Dorohoi. ♦ In direcția statisticei generale din ministerul de finanțe s-a făcut următoarea mișcare pe ziua de 1 Aprilie : D. Marin Trifoescu a fost îna­intat șef de birou cl. I-a. D. N. Popovici a fost înaintat sub-șef cl. I în locul d-lui I. Petrescu de­misionat. D. I. Iorga sub-șef de birou cl. II in locul d-lui Popovici. D. C. Dumitrescu sub-șef de bi­­­rou cl. II în locul creat prin buget. D-nii Platania și Cancicoff au fost înaintați impiegați cl. I in locurile vacante. ♦ Din partea Direcțiunei Gene­rale a Loteriei Privilegiate pe Clase a Regatului Român, primim co­municarea că un anume L. Porn­­hagen, de fel din Stzehóe ar fi în­ființat in București un așa numit Club de Loterie sub denumirea de «Asociația Norocul», str. Regală No. 18, unde nu ei se găsește nici un Locatar cu acest nume. Sub acest pretext, el emite liste numerice de loturi al căror pose­sor se pretinde că este, cerând la cei ce vor să participe la aceste loturi, pe cari după­­ investigațiu­­nile Direcțiunei Generale nici nu le posedă, sume de­ bani prin ram­­burs sau anticipație, drept costul de participare la aceste loturi. Direcțiunea Generală a interve­nit la parchet și previne contra unei ast­fel sau­ ori­ce altă misti­­ficație asemănătoare; tot cu această ocaziune atrage atențiunea că nu permite punerea în vânzare de­cât de lozuri originale, fiind oprite ori­ce combinațiuni de grupe de lozuri, aceasta ca publicul să nu f­­e daunat. ♦ Direcțiunea generală a dat ordine ca, pentru călătoria în gru­puri de cel puțin trei persoane a membrilor societatei turiștilor din România, de la ori­care stațiune care deservește o comună urbană, la ori­care stațiune balneară sau climaterică din țară, precum și la întoarcerea lor, la aceeași sta­țiune de plecare, să li se acorde o reducere de 50 la sută din ta­xele de călătorie tarifare la ori­ce tren de persoane și cu ori­ ce clasă, afară de trenurile de marfă și ex­prese. Această reducere se acordă pen­tru ori­ce timp al anului și se va aplica pe baza prezentarei cartei de membru. ♦ Eri, la orele 2 d. a., s’a fă­cut la cimitirul Bellu, înmormân­tarea regretatului Nicolae San Marin, fost procuror și fost direc­tor al prefecturei poliției Capitalei. ♦ Eri d. a. la orele 4, s’a făcut la „Casa Diaconeselor“ din șo­seaua Ștefan cel Mare No. 43, ser­barea aniversarei anuale. Serbarea s’a dat în sala de ru­găciuni a institutului. M. S. Regina și A. S. R. Prin­cipesa Maria au onorat serbarea cu înalta lor prezență. Pastorul Königsberg, subdirecto­rul institutului, a rostit o cuvin­­tare ocazională, apoi au urmat producțiunile elevelor institutului. După serbare, M. S. Regina și A. S. R. Principesa Maria au vi­zitat institutul și sanatoriul, in­­teresându-se de aproape de mersul» «Casei Diaconeselor», care este sub protectoratul M. S. Reginei. ♦ Contrar zvonurilor răspân­dite in ultimele zile, putem anunța din sursa cea mai autori­zată că tratativele pentru încheie­rea convențiunei comerciale cu Austro-Ungaria vor fi terminate în curând cu deplin succes. Deși la început se hotărâse ca comisiunea să lucreze și în zilele de Paște, in ultimul moment însă s’a revenit și o parte din delegații Austro-Ungariei au plecat. Cu începere de azi, Miercuri, ședințele vor fi reluate și se speră ca în cel mult trei zile totul va fi terminat. ♦ D. locot.-colonel Teodorescu, comandantul școalei tinerilor cu termen redus,­a terminat „Cursul de tactică“, predat in acea școală. Această lucrare, întocmită după programul analitic al școalei,poate servi atât tinerilor cari se pre­gătesc pentru examenul de sub­locotenent de rezervă cât și sub­ofițerilor cari se prezintă la exa­menul direct de sub-locot, activ sau de administrație. « Societatea funcționarilor și ofițerilor prefecturei poliției capi­talei a îmbrăcat, cu ocazia sărbă­torilor de Paști, un număr de 85 copii ai sergenților și ofițerilor de­ poliție din cei cu familii mai nu­meroase. o Joi 9 (22) Aprilie ora 4 d. a. se va ține licitație la direcțiunea generală a căilor ferate pentru a­­provizionarea a 70.000 metri cubi lemne de foc, cari se vor preda în ori­ce stațiune în timp de 8 luni. Ofertele vor fi timbrate, sigi­l“­late și făcute pe formularul pro­curat de la serviciul de economat, str. Lascar Catargi No. 5, de unde se pot lua și deslușirile necesare. ♦7D­­I- Teodorescu, medic al plășei Pucioasa, (Dâmbovița), vi­zitând școala din satul Șerbă­­nești, com. Pucioasa­,a luat iniția­tiva de a da un bal în pavilionul parcului Pucioasa, și a strâns ast­fel 160 lei cu cari a îmbrăcat mai mulți copii de sărbătorile Paște­­lii­, atât din această școală cât și din cea din Podurile de Jos, mai contribuind și d-sa cu ceea ce nu s’a ajuns. ♦ Direcțiunea „Caninului Cul­tural“ exprimă mulțumiri vii și­ călduroase doamnelor­ și domnilor, cari au contribuit la ajutorarea copilelor din cursul gratuit, spre a fi îndrumate temeinic pe ccile de muncă cinstită. Au contribuit cu bani: Banca Marmoroș Blanc C. S. A. 100 lei, Banca Generală Română 50 lei, d. I. Bibicescu 40 lei, d. dr. N. Minovici 20 lei, The Bank of Romania Ltd. 20 lei, Banca de Credit Român 20 lei, Alfred Lö­­wenbach 20 lei, Familia Adamo­­vici 5 lei, d. Grigore Alexandrescu 46 lei, d. C. Jocu 10 lei, Direcțiu­nea petroliferă Bleichröder 20 lei, d. Șerban 20 lei, d. Gustav Reity 10 lei, d. M. Ciucian 10­ lei, d-na E. Carp 10 lei, d. Sigmund Prager 20 lei, Dacia Romania 5 lei, d. N. SERBIA Intervievat «Universului» cu ministrul Pastei Belgrad, 31. — Azi dimineață, m’a primit ministrul Pastei, care în timpul din urmă n'a mai­­ primit pe nici un ziarist. — Te primesc, zise d-sa, pentru ca să nu crezi că nu vroesc să te primesc. De­oarece însă d-ta vii in calitate de corespondent de ziar, iți pot s­pune că nu este nimic. Totuși că i-am răspuns : — Ași dori să aflu ce credeți d-voastră despre com­ensațiunile pe cari le așteaptă Serbia, după aplanarea conflictului cu Austro-Ungaria. — Eh! despre aceasta nu se poate spune, cu atât mai puțin inventa, răspunse Pasici zâmbind ironic; acum afacerea aceasta stă cu totul invers. Austro-Ungaria cere acum energic ca Serbia să dea monarh­iei mari compensa­­țiuni. Cum ? Așa este Austro-Un­garia nu ne dă acum nici atâta ca mai înainte, cât ne a promis pe baza tratatului. Aceasta poți s’o comunici foarte liniștit ziaru­lui d-tale, care se interesează des­­pre aceasta. Ba chiar nu este absolut nici exportul transito despre care se vorbește acum atât de mult. Con­cesiunea Austro-Ungariei ne oferă legătura prin Bosnia, dar față de această concesiune preferăm ex­portul la Egipt, ca fiind mult mai folositor. _ La sfârșit l-am rugat pe Pasici să mă informeze asupra călăto­riei regelui Petru la Petersburg. Dânsul mi-a răspuns că știrea a­­ceasta nu este altceva de­cât o obicinuită scornitură de reporter. BULGARIA Încordarea relațiunilor turco­­bulgare — Iminenta mobilizare a armatei bulgare Sofia. 31.—Pronunciamentul din Constantinopol nu surprinde aici pe nimeni, dar din cauza dispo­­sițiunei încordate care predomină, guvernul va fi silit să facă pași energiei pentru a accelera recu­noașterea independenței bulgare. Consiliul de miniștri va discuta astăzi sau mâine măsurile militare și va ruga cabinetele europene, ca chiar cu înconjurul Turciei să re­solve chestia bulgară, pentru ca să se facă liniște. Se așteaptă ordinul de mobilizare. Negociatorii din Pe­tersburg și Constantinopol vor primi instrucțiuni in sensul a­­cesta. Mâine „Inimos Mănag&lfi“ — Poezii de A. Museus — cu o notiță de Caragiale . Peste câte­va zile va apare legea generală de pensiuni cu ul­timele modificări, comentată și ad­notată cu jurisprudenț» de M. Șe­­reanu, șeful serviciului pensiilor din ministerul de finanțe. Edițiunea aceasta va cuprinde și formulare cu explicațiuni asupra procedurei ce trebue urmată pen­tru regularea drepturilor la pensie. ♦ Profesorii gimnaziului «Can­­temir-Vodă», au durerea a în cu­­noștiința pe d-niî profesori din București ,că colegul­ lor Dim. Gor­­lescu, a încetat din viață, și-î roagă a lua parte la ceremonia fu­nebră ce se va săvârși azi Miercuri, 1 Aprilie, orele 2 p. m., la locuința defunctului, str. Crăciun 7. ♦ Ni se scrie din Arad că gu­vernul ungar a anunțat pe mitro­politul Mețianu că alegerea de episcop a pr­otosinghelului Filaret Musta la Caransebeș nu este întă­rită și-i invită să ia măsuri grab­nice pentru altă alegere. ♦ Redacția ziarului «Tribuna» de la Arad a trimis suma de 3.742 cor. și 49 tițeri, primului­­ministru al Italiei, Gio­tti, ca a­­jutor din partea națiunei române din Ungaria și Transilvania, pen­tru nenorociții din Messina și Ca­labria Suma aceasta este însoțită de o scrisoare, in care se zice, între altele : «Nici un popor din Europa civi­lizată nu a dat dovezi mai nu­meroase de simpatie călduroasă pentru suferințele poporului ita­­lan, ca poporul românesc. Este sentimentul nobil și sublim al solidaritatei frățești care unește toate popoarele de rasă latină, ră­sărite din trunchiul atât de rodnic și veșnic tînăr al Urbei eterne». ♦ Impiegatul de mișcare Virgil Albini, din stația Smârdioasa, care a fost de serviciu în noaptea accidentului din acea stație, a fost destituit; asemenea a fost destituit și acarul N. Rogoveanu; șeful de stațiune d. Florea Rădu­­lescu a fost degradat și mutat la Craiova ca impiegat­­ de ma­gazie; iar Dumitrescu Gh., me­canicul, a fost oprit pe timp de 6 luni de a mai fi întrebuințat la trenuri, fiind reținut a face manevră prin stațiuni. DESCRIDINIA BAILOR MOVILA TECIflR­T- calde de nomol, reci de lac și Băi de Mare —— Numărul camerilor fiind relativ mic, iar cererile crescânde, se menține dispozițiunea închirierea camerilor pe Serii de câte o lună.—Prima serie 26 Mai­, 20 Iunie ; a doua 22 Iunie, 22 Iulie; a treia 24 Iulie, 24 August.—­ închiderea stagiune! 1 Septembrie, închirierile se fac nominai fără drept de cedare. Masa în Hotelul mare table d'hotel 6 leî de persoană zilnic, cuprinzând —Copiii până la 10 ani, leî 3.—Restaurantul mic table d hotes 6 tei și ...60. Se servește și a la carte. Abonamentele la Restaurant nu sunt obligatorii.—Cantina cu prețuri foarte moderate. Vizitarea medicală pentru luarea băilor este obligatorie: Poștă, Telegraf, Farmacie, Infirmerie, Tramcar­da la 1 Iunie. Se observă respectarea strictă a regulamentului Stațiune!. Angajamentele pentru camere se fac chiar de acum la Biuroul vânzărei țelurilor în Strada Modestiei No. 3, București, până la 15 Mată și de la această dată la Stațiunea băilor prin Constanța. 3442 Pentru ori­ ce informațiune a se adresa la Biurou. Administrația mn «wnurjg. —■ .. iT IHTI 99 Telefon :ZVirzîI JB&poü6* STRADA BL’ZLȘT! No. IO Telefon SSÎ BRAVERIALE­M CON­STR&CTZZ Ciment Portland, Var Hydraulic, Ciment Ro­man, Var alb stins și nestins, Ipsos, Cărămizi de tot felul, Olane, Trestie pentru plafoane, Câltî, etc. SEMNE DE FOC Vinzărî cu gros și en detail. 3425 Provincia se servește prompt și cu exactitate. ■Femei­e­­ și. Copii. de constituție slabă vor intrebuinta cu . foîcs Somatosa iiquida Gust sac Gust dulce. Pofta de mâncare și pnterite revin­ în chip surprinzător DE VÂNZARE IN TOATE FARMACIILE 3$ ■vizitați -ing Hotel INGUSH* Calea, "Victoriei, (SPiața. Teatrual­u­i), B­uc­arești De la 1 Martie a trecut sub o n­ouă administrație — Îmbunătățiri noul prin toate camerile — Samsre de la 2,59 în sus. — Curățenie exemplară. CERETÎ : EDUCAȚIA SEXELOR a 44-a mie (Ed.II) revăzută și adăogită cu paza, cunoașterea și tratamentul boalelor sexuale, scrisă pe înțelesul tuturor de­­ D. ERACI.DE STERIA IV — vechiul medic al Eforiei spitalelor civile 1 l­ă 50 b. volumul de 240 pansai Se gaseste in capitală și provincie la toți depozitarii de săare si la toate librăriile.—Pentru librarii din țari­, depozitul la autor Strada Bibescu- Vodă No. 22, trimițându-se costul plus porto înainte sau rambus cu rahat 30 la sută. 3357 UCEIBAM de manufactură cu gros. Li­chidând în primele zile are lune î .A­­prilie mărfurile­­ mele curente pentru sesonul actual și reduse, mult îm­ preț, invit pe d-nii amatori, cari vorŭ să profite de această ocazie, de a mă­ vizita cât mai curând. .Joseph Bernstein, Galați se­maus Imobilul din strada Traian No. JOB, lângă Calea Moși­lor, cu trei corpuri de clă­diri. Hypotecat la Creditul Iașî 13.500 lei.—A se adresa Se. Borosnai, »vocat, strada Doamnei 23, 3428 De închiriat 0 PRĂVĂLIE Cu­ CAICĂ iss Wlitartsa Sfa. £ 13 A se adresa d-lui N. D. CAM­­PINA, la ziarul „Universul“­­Dr. GAUM1 de la Facultatea din Paris Soaie de STolnjkC (asistathiBe modernă pentru tratamentul BOALELOR SECREȚI STR. DOAMNEI » (Palatul Nifon) Telefon: 4/55 Consult : 2­—4 și 7—8 p. m. imm SALIPDRINA îs 2 J|8dS ■s ă d s <ș ts. •— S a a •2 » U-o So vinde in toate droguecin­e și bă­­căniile din țară. Fabrica de Produse Ghimice EI. FLORISCU, Bacău Repr. Gen.: A. BLAÜ & Qo, ca­lea Bahovei S (Telefon 3ßl. 3342 SECEMTOEH Simple cu 4 și 5 greble și cu aparat de legat Comitona*© de JE^în H M«așini de întors JR­ to G*re t­le de JE^în = JPinguri Americane — AUTOMATICE — || cu discuri de 50 cm. diametru Cele mai simple, practice și trainice instrumente din renumita Fabrică: Tbe Johnston Harverstor C9- Bitarâ (taica* Societate tentat Pntro Giseretal­ie Mașini si întreprinderi Mulca fost etigkettxti București, Str. Bitasii-Vodă No. 1—3-Secersate: Brăila, Graiova, Genstanța, Vama Celebrele Garnituri de Treerat model perfecționat 1909 mm sus NunsiTA fabrica HOFHERR & SCHRANTZ, im FĂRĂ CONCURENȚA ! LUMEA ÎNTREAGĂ — societate m miinim — '' ' wm, josspi ier WÎCULEȘTI, 5, STRANA SMARDA IV, 5, (Casa Țăranii) IAȘII! A­­RICOLE și MESTMALE. — SPECIALIZAȚI BREVETAU Reprezentant pentru județul Dolj, D . S. IRITZ, Craiova, strada Libertăței No. 6. Reprezentant pentru județul Teleorman, B-l D. I. DEBQVEANU, T.-Măgurele. 3320 Singurul JDeposit în Românîn: —­ cele mai s@rme si cele mai sistematice — De vânzare numai fa­ste prezent­an­ța

Next