Universul, iunie 1909 (Anul 27, nr. 147-176)

1909-06-01 / nr. 147

j^Șjj^^^^aMMaMS8PtKBBaatBa»agBBaBBBaBâ8agSaSBB5aBtB8MiaKteaBgaamaM8BgBSBHa8g8a iSaMBB«aiiiB8aSga8M8HI^MMWWgg TRAIULUI Un com­ițet de persoane, compus din d-nii Căpitan-Comando­r I. Coandă, M. G. Haret, Scarlat C. Anon, I. N. Cesărescu, N. Dumitrescu-Câm­pina, Ath. A. Gheorgh­u, N. Eustațiu, I. G. Testiban, Nicu Ursulescu, Ștefan Romanescu și I­. Ta­tos , au pus bazele înființării unei societăți cooperative pe acțiuni sub denumirea de „Combustibilul“ cu scop de a cumpăra și vinde populațiunea Capitalei și întregei târî tot felul de cărbuni ca: Cocs, antra­cit, brichini, lignit, cardif, etc. lemne de foc, etc. Acest comitet a și depus Tribunalului de Ilfov, Secția de Notariat, Actul Constitutiv și Statutele acestei Societăți, cari au fost autentificate la No. 4823 din 16 Mai 199 și după ce D-lor au subscris un număr însemnat de acțiuni, pentru rest a lansat următorul prospect : PROSPECT Conform actului constitutiv și Statutelor autentificate de Tribunalul Ilfov, Secția Nolanat, la No. 4X23 din SR Main 1909 s'a constituit in București o Societate Cooperativă sub­ denumirea de «Combustibilul». Scopul acestei Societăți «fie da a cumpăra și vinde produse de încălzire ca: Cocs, antracit, bricheți, lemne de foc, etc... Sediul Societății, va fi la București și pe măsura necesităților se vor în­ființa Sucursale în toată tara. Durata Societății este nelimitată Capitalul social este de 200 000 lei împărțit la 2000 acțiuni nomina­tive a 100 lei acțiunea ce se va vărsa ia rate lunare de câte 10 lei de fie­care acțiune. Capitalul social va putea fi sporit până la 1.000 000 lei conform re­gulilor­ prescrise de codul de­ comerț. La o nouă emisiune preferința subscriere­­i vor avea vechii acționari si subscrierea se va face la modul ce se va decide de adunarea generală-Societatea este administrată de un Consiliu de Administrație si 4. Co­­misiunea censorilor, cari vor 6 acționari. Adunarea generală regulat constituită reprezintă universalitatea acționarilor. Cinci acțiuni dau dreptul de un vot in adunările generale Anul social se începe la 1 ianuarie și se inche» U 31 Decembrie st. v. Beneficiul net ce va rezulta la sfirșitul anului se va distribui ast­fel: 60%,„ acționarilor in raport cu numărul acțiunilor ce posed. 20 °/a fondului de rezervă care este tot averea acționarilor. 10% Membrilor Consiliului de Administrație. 3 °,o Comisiune a cenzorilor. 1>% Administratorului delegat care va fi și directorul Societăței. 2% Fondului de pensiuni personalului Societății. Pentru acoperirea capitalel social s'a deschis subscripție publică și conform actului constitutiv la Statutelor Societății subscripțiunea «• va face in modul următor : 10 lei de fiecare acțiune subscrisă, restul în rate lunare tot de 10 lei de fiecare acțiune. Odată cu primul vărsământ se va lua și­ o taxă de înscriere de 4 lei de fiecare acțiune care se servi pentru cheltuelile de constituire, spese de timbru etc., publicatiuni, împrmarea, confecționarea și timbrarea acțiunilor, care se vor libera acționarilor fără nici­ o altă­­ axă. Subscripția a început la 20 Ma­i 1909 și se va face­ la sediul Societății „Combustibilul“ din str. Caragheorghevici No. 2 (telefon *%) La Banca de Credit și Scont din București, Caragheorghevici 3­­ tel La Casa N. Eustațiu, colector principal al Loteriei Statului, Calea Vic­toriei No. 50, (telefon 11/gg) și prin persoanele care vor avea însărcinări spe­ciale din partea Societății. La facerea primului vărsământ acționarul primește drept chitanță un cer­tificat provizor de subscriere. CONSILIU DE ADMINISTRAȚIE Președinte: Cpt. Comandor I. Coandă, mare proprietar fost director al Serviciului Maritim Român COMISIUNEA CENSORILOR Ștef. Romanescu diplomat al Școalai de Com­e­rț, șeful serviciului con­tabili­tății Ca­sei de Depuneri IV Tates avocat-proprieta­r M. Ursulescu avocat In momentele actuale această societate este foarte bine-venită și suntem siguri că va avea cel mai strălucit succes , cunoscută fiind și competința d-lui Comandor I. Coandă, președintele consiliului de administrație, fostul director al Serviciului Maritim Român in materie de achizițiuni de căr­buni și a transportului lor pe apă. La ghișeurile locurilor de subscrierea acțiunilor, numeroase p­ersoane s’au prezentat cerând prospecte și făcând vărsăminte asupra acțiunilor ce subscriu. Anii Peronosporina Soluțiune­ concentrată Cel mai sigur prodes contra MANEI și INSECTELOR ia VII și POMI întrebuințată de Pepinierele Statu­lui și Primii Viticultori Fabrica de Produse Chimice G. FLORESCU.— Bacău Mașină Brevetată de spălat rufe Executată în fabrica «AUTINA» ver­­it­a metalurgica m&7 fisgsser & co.,— galați întrece in ceea­ ce privește perfecțiunea, ca­litatea, durabilitatea și «st­intatea ori­ce ma­șinii «te spale» importată din străinătate. Economisește 170 la sută din săpun, com­bustibil și muncă. Spală repede și face rufele albe ca zăpada Conservă rufei, căci Țâră, frecare se curățsi prin aburi. Ori­cine poate spăla căci nu se cere cunoștinți spe­ciale.—Luăm in apoi ori­ce mașină «Fa­vorita» dacă nu va îndeplini avantajele ară­tate în prospect. Vindem franco in toată țara. Prospecte și prețuri curente gratuit la cerere, — Vulte scrisori de mulțumire la dispoziție. MEMBRII SATUL TECHIR­GHIOL (nu la Tuzla) -----jr DJ JEvuZ. CONSTANT--------­Se deschide vizitatorilor dela 15 Mai nou­ hotel „CLEMENT I. PO­­PESCU“ situat lângă lac (unde e sursa nămolului) str. Ovidiu, compus din 2 pavilioane cu încăperi de 40 camere acum montate cu mobilier nou și cu tot confortul, având fie­care cameră 50 m. c. de aer, locul larg împrejmuit pe 7000 m­. p. cu plantatiune peste tot. Loc de distracție in parc ca : tenis, crochier, gimnastică și plajă de nisip pentru copii, aranjată cu chioșcuri pentru lectură și repaus. Camerile se închiriază cu luna și cu ziua de la 2—5 lei pe zi. Se recomandă d-lor visitatori, că la sosirea în localitate, urmând în cău­tarea cam­enilor de cari au nevoe, să bine­voiască a cerceta și vizita și hotelul meu. PROPRIETARUL HW­S^3­a^BSS3SSi­&vSISSSä SSSRBS^BSWSM^SSSS2 SSl SSSI IMPORTANT pentru AGRICULTORI „ IZIBAN&A.” aparat pentru fosat Și li de PAIE Aplicabil și condus direct de la masinele de treerat = BREVET „WAIDMANNU = in RoBiâM în, Germania, Austria și azi«1 State de Culturii _ Transportă paiele «direct de I», batoza de 1 treerat la distanțe peste o sutii de metri, for­­­­m­ând șire chiar de peste 25 metri înălțime fără 1 întrebuințare de vile și cu 1/3 din personalul o­­­­bișnuit. Succes desăvirșit. ^ Costul facerii șirelor redus La o cheltuială minimă Accelerarea hrecrat­ului prin îndepărtarea re­pede și regulată a­ paielor. " CEREȚI PROSPECTE GRATIS SI FRASCO LA : M­­. C .Sa­stner Reclama e sufletul comerțulu­i C­ flarei proprietar, fost director general al Creditului Agricol și Viticol Alt». A. Gheorgh­io avocat, mare proprietar, deputat Scarlat C. Arion ,vocat, m­are proprietar j M­iculae Eustatiu, comerciant Ioan N. Cezărescu proprietar, avocat fost prim-ajutor de primar al Capitalei IM. Dumitrescu-Căm­pina propretar, directorul ziarului „U­niversul“ I. G Tesliban propr., exploatator de mine, direc­torul Băncei de Credit și Scont din București LACUL SABAT Hotel Splendid Villa APSSfOLSSCS Batez de primul rang, din nou­ a­­menajat cu tot confortul absolut nou­, cu apartamente speciale, ca bucătării la subsol, situat pe pos­țiunea cea mai frumoasă din stațiunea balneară, in fața parcului. Prețurile cele mai reduse. Servi­ciul prompt. A se adresa proprietaru­lui: Ath. Apostolescu, Lacul-Sărat. 3552 Informațiuni comerciale Încasări de efecte Agentura și Comision P. Ban­o,­­ Popovici 4 Co, iași SOCIETATE IN COMANDITA Birou autorizat și controlat de Camera de comerț și Industrie din Iași 3723 Garanție depusă Lei 3000 inciinoștiințare In ziua de 16 Iunie 1909, se vinde prin licitațiune publica înaintea Tribunalului Ilfov, secția de notariat moșia Mi­­hâești, proprietatea moșteni­torilor defunctului Al. Comă­­râșescu, situată în comuna Mihăeștii-de-Jos, plasa M­lihă­­ești, județul Olt, in întindere de 640 pogoane și situată la o oră depărtare de gara Ro­șiori___________________3697 fia­tfornira (centru exploatare) AB salinul­u­i Pădur­ea Ciupă­­geanca după moșia Tulbeasca-Glo­­deni, din județul Dâmbovița, aproape de gara Pucioasa și Lăculețe, care începe, din Apa Bizdidelu și merge până în Apa Cordonului de la Valea- Lungă Vârsta 20 ani intrat cu toporul și 15 ani de când a eșit cu toporul. Întinderea aproximativ 480—500 pogoane. Vânzarea se face integral văzută și plăcut și nu se garantează­­ întinderea. Cele­lalte condițiiiuî ?i prețul se pot vedea la d-nii (leorgescu, strada Mihail-Cogălniceanu No. 4, București 367R m EmmmmB mâWS ® sunt de mm și MARMORA MACINAT PENTRU TENCUELE! Se gasește în Depozit Permanent j CL. SANTALENS BL­­CUR­EȘTI 30281 î­n 18.—lln­­le» Gri­vița.— î­68 i Comnanic pentru "ogodn«­ minți, yulis pun­lii sărbători, a sosit trans­port nou la cel mai mare depozit de șampanie din țară, începând cu lei 2.90 butelia mărci superioare fran­ceze. Zilnic se fac expediții cu poșta și cu mare viteză în toată țara contra ramburs. Adresați comande din vreme la Depozitul S. G. Șerbanesc și sub Holed Regal, str. Academiei No. 26, București 3692 i I Stărpirea șoarecilor 1 «de CASA și de GAMP ptin Bacillus typhi murrain îoî-d’a­vna proaspăt efect garantat Un tub mare 2 Lei cu instrucțiunea necesară Ajunge pentru o casă, magazie, sau un pogon (o jum. hectar). Venim cantități ionii, reduceri Laboratorul Dr. G. Robin 5, Str. I.C. Brătianu, Telefon și ia Drogueriile principale Pentru farmaciști depozit ge­­neral : Drognetia Stoen’escu, strada Academiei. 3282 „Policliarea GRIVIȚâ**" Str. Buzeșt­i 2 (Matache Măcelaru Se tratează toate boa­lele Tratamentul special al celor sifi­litice­­ lumești BIJRTI — Se scot, se pun și se plombează toata consultațiuni gratuite In toate zilele de la­­ 9­­ 2 și 2­4 d. a. Consultația 1 Leii 3702­5rTaTi 515wm de la facultatea de medicină din Viena D­ENTIST — Specializat la Berlin — Plumbuirea dinților cu guttapercha, diverse cimente, amalgame, porcelan­­aur și Inlay. Tratare exactă și asep­­tică a dinților bolnavi Extractiune de dinți cu sau fără narcose. Lucrări de plăci in cauciuc și­ aur. Tratează diferite boli de gură.­­Strada Academiei ÎVo. 1 — 3714____ S £ f.B­ de CONTRAFACERI viereti numai adevărata P­UDRĂ» fabricată ritmulu­l HlIifJ E °~~ret'di frumuseței PAIFÎIS iOT*S§5JG$^f?,Partor,i i3. Rue Vivienne La Bails CILIMASEȘTI Marele Hole! Vasin Se va deschide la i­ronie a. c. A­o­ti­c«»astriiît, cu tot confortul cerințulor moderne. — Situat in cea mai frumoasă pozițiune înconju­rat de parcuri bine întreținute. 100 CAMERE triji­ns care luminate electric și cu instalație de apă la lavoir.— Ascensor — 2 A­­utomobile la dispoziția unor : clienți pr. excursiuni. In Corpul clădirii hotelului se află un Sanatoriu sub direcțiunea unui eminent doctor specialist. RESTAURANT cu bucătărie română, germană și­­ franceză. Curățenie exemplară. Ser­vicii­ conștiincios. Prețuri moderate. Pentru in­forma­ți arsi se poate adresa de pe acum la administrația Hotelu­lui Urisiu, Calimănești. ‘ 3635 -a Luni­i Iunie 190» N­eîntrecute la calitate și cons­trucțiune s’au dovedit cele mai moderne PLUSURI ® a­RBURI Originale „FOWLER“ De IO până la 24 cai putere nominală Fowler fur­­nisate după cerere tară sau cu instalațiune paren­­tală de supra-incălzire f Heisscampf fără nici o di­ferență de preț, cu cable de oțel «le 530 metri lun­gime construită, pe baza experiențelor noastre practice făcute in timp, de mai mult de 60 de ani în toate țările, din lume, și intro­duse de 20 de ani, cu cel mai mare succes, și in România, unde lucrează astâ­zi peste 60 pluguri cu aburi «ORIGINALE FOWLER­, funcționând prin ardere de paie sau ori­ce alt com­bustibil Prin funcționarea lor singură și ireproșabilă ele garantează o arătură rațională, prod­­când l cea mai mare cantitate de axi atură zilnică. Toate aceste pluguri au fost puse in funcțiune personal de D-1 JC’iilW SAXOIS Inginer specialist și reprezentant­ general al D-lor JOHN FOWLJER <&Com­p. București.—Strada Armașului IMp. 6 NB.—Aproape întreaga elită a marilor proprietari români »a cumpărat numai pluguri cu aburi «Originale Fowler», adresându-ne scrisori elogioase și de deplină mulțumire pentru perfecta lor funcționare neîntreruptă 3675 fața apariției lui Rutland, adevăratul, singurul autor. Tot Parisul a salutat cu bucurie alegerea lui Marcel Prévost la Aca­demia franceză. E unul din autorii cei mai simpatici și editorilor și prie­tenilor, și pentru dânsul cu toții nu fac de­cât unul. Conferințele Victor Hugo, în sa­lonul Malakoff, sunt încă foarte ur­mărite. Cea de săptămâna trecută a fost a lui d'Esnardes, care a vorbit despre Bătrâna gardă, adică despre elita armatei lui Napoleon I, și o doamnă care se mira : — Cum, in seria conferințelor acestora cari au atâta ținută, se tratează un subiect atât de deșănțat ! Pentru sfârșit. Marea cântăreață Iudic are uri ginere foarte bolnav, atât de bolnav in­cât un ziar i-a a­­nunțat moartea. Sudic a protestat. Nu va rămâne acestui ziar prea grăbit de­cât să facă cum a făcut alt coti­dian, într’un caz la fel. Acesta anun­țase : — D-l X a murit. D-l X. răspuns» : — Pardon, trăesc și n’am de loc gust să plec. Peste zece ani d. X. muri. Și cotidianul triumfă : — După cum am anunțat noi, cei dintâi, d. X a murit. Să prezici cu zece ani mai nainte un deces, asta întrece marginile in­­formației­ ____ Situația critică DIN ALBANIA Este un fapt notoriu­ că partidul li­beral din Turcia, de sub șefia prin­țului Sahahedin, nu a avut nici un a­­­mest­ec direct în mișcarea anti-consti­­tuțională care s'a isprăvit cu triumful desăvârșit al tinerilor turci. Nu mai puțin adevărat este visa­tă unii mem­bri ai acestui partid, in frunte cu al­­banezul Ismail Kam­al, au­ căutat să profite de aceste tulburări spre a pro­voca «o mișcare in Albania, in sclop d’a se cere autonomia acestei proviniei”. Albania este una din acele provin­cii turcești fără de­ care restul impe­riului nu se poate menține multă vreme sub suzeranitatea sultanului. De aceea vechiul regim a combătut cu energie orice tendință a albanezilor spre cultură națională și­ a căutat să apropie de ladiz elementele influente pe lângă­­ triburile din Albania prin tot felul de favoruri. Astfel, in­cât ,cu toat­e că Albania era cufundată în întuneric, mulți din fiii ei,­deși fără nici o cultură, urcau cele mai înalte trepte ale ierarhiei administrative. Sub regimul constituțional, firește că nu se mai poate refuza populației albaneze dreptul la instrucțiune in limba maternă. Instrucțiunea în limba materna rusă, dezvoltând în albanezi sentimentul național, ii va împinge fatalmente spre năzuința de a-și for­ma un Stat de sine stătător. Ceea­ ce a întărit credința guvernan­ților turci că cultura in limba maternă fatalmente va duce pe albanezi la po­litica de separatism, sunt agitațiunile acelora dintre albanezi cari au­ avut ocazia a se adăpa la cultura națională Gazul propagandistului Fiorvți Unna, arestat in toiul campaniei pentru ale­gerile legislative și acela a lui Ism­ail Kemal, cu ocazia mișcărei anti-con­­stituționale, sunt tipice,. De aceea guvernul turcesc, sau mai bine zis comitelui „Uniune și Pro­gres“, in cântarea unui mijloc de a face cel puțin pentru multă vreme imposibilă, nu numai o asemenea ten­tativă, dar și o mișcare care să poată atrage, după sine o intervenție străină, a găsit că lucrul cel mai cuminte e de a dezarma populațiunea albaneză și de a-i impune serviciul militar o­­bligatoriu. In acest scop s'a hotărit să se uzeze de toate mijloacele paci­­fice și in caz când ele s'ar dovedi insuficiente, să se recurgă și la re­presiune. Spre acest sfârșit, a fost trimis in localitatea Ghiacovici, centrul Alba­niei de Nord, generalul Glavid-pașa. El așteaptă să­­ sosească întăririle ce i s-au trimis din Salonic si Bitolia. După sosirea acestor întăriri el va dispune de­ un contingent de 40.000 de soldați. Această armată este trebuin­cioasă pentru faptul că, după unele indicii, albanezii cari refuză să predea armele și se pregătesc la o rezistență armată. Deocamdată Glavid-pașa i-a încu­­noștiințat să predea toate tunurile și armele de Cari dispun, să plătească ca toată lumea impozitele, să dărâme toate culele (fortărețele întărite) și să dezarmeze pe celelalte cari servesc de locuințe. In caz contrariu, Glavid-pașa i-a amenințat că va împărți armata in mici­ detașamente și va întreprinde în contra lor o adevărată­­ expediție, până­ îi va supune cu sila. Hotărârea jucilor­ turci de a sfârși odată cu rezistența albanezilor, pare a fi cu atât mai serioasă, cu cât au indicii că la Valona și Gleiavici există comitete cari v­or să provoace încurcă­turi interne, spre a slăbi realizarea programului junilor turci care este extrem de­ centralizator. Spic. Școala militară de infanterie la Piatra-Neamț Zilele acestea a sosit in orașul nos­tru școala militară de infanterie din București. întregul efectiv al școalei, compus din 250 elevi și 20 ofițeri, s'a insta­lat in tabără in satul Stura-Văcî, spre a executa ridicări de topografie. Anul I, sub conducerea d-lui căpi­tan Alexiu, execută o ridicare, regu­lată de 100 km. p. suprafață ,­­iar anul al 11-lea, sub conducerea d-lui maior Stoenescu, execută diferite ri­dicări neregulate. Această campanie­, instructivă va ține până în ziua de 6 Iunie, când școala va pleca in studii de geografie pe Valea Bistriței până la Vatra­ Dor­­na, după care s­e va întoarce­ la Bucu­rești, spre a începe examenele.. TEATRUL NATIONAL Producția elevilor de la Con­servator­uri după amiază, a fost la Teatrul National producția de dramă și co­medie a elevilor Conservatorului din București. S'a jucat ,,Vânturătorii mărilor“ (le fi­bustier) 3 acte în ver­suri de Jean Richepin, traducere de d. N Tine, și „Frantuzitele“, come­die intr'un act de C. Racca. Nu pricep de ce s’a dat elevilor de la Conservator să joace «Flibustierul» Piesa lui Richepin nu se susține da­cât prin frumusețea stilului și prin­­tr’un­ joc admirabil. Reprezentația de erî n’a avut nici une nici alta din aceste calitati. Traducerea, deși îngrijită, e departe de a ne da o idee cu­ de vagi de sti­lul lui Richepin, iar interpretarea nu putea să fie de­cât rea­l zic nu putea să fie de­cât rea, căci cum s’ar putea cere unui elev care d­e abia a părăsit băncile Conservatorului ,și care nu văzut de­loc sau­ foarte rar jocul ram­pei, sa joace într’o piesă to­ste ac­tori consumați și cu renume de abia reușesc să fie pasabili Ca să joc „Flibustierul“ nu se cere numai diploma de absolvire a Conservatorului, se mai cere ceva. Și câ­nd vedeam pe, bieții interpreți chi­­nuindu-se pe scenă, u­ a cuprins o nespusă milă, iar când am zărit pe cei mai mulți dintrânșii umblând cu ochii pe jos, ca și cum căutau ceva, îmi Venea sa-i întreb : ce cauți ? ta­lentul ?. Deci, incă­odată, reprezentația a fost slabă, mai mult de­cât slabă. Totuși d-ra Aurelia Teodorian (îa­­nsk) a reușit să fie destul de bine. A-sa Și-a luat revanșă l­a examenul de la Conservator ne-a făcut să în­trezărim calități pe cari era ni le-a arătat în toată lumina lor. Sunt ca­lități cari fac cinste tinerei artiste, calități de care trebue să se ție seama. Bine d-ra Ana Luca (Mariana) și d. Economu (Jaquemin). O mențiune specială pentru d. G. Nedelcovici (Petre)—d-sa e în anul II-a. „Franțuzitele“ aveau aerul că merg ceva mai bine. E o comedie ușoară în care exagerările nu par defecte și in care unele strigăcii trec, drept ca­lități. Or, cum marea calitate a ele­vilor Conservatorului nostru e exage­rarea, iar titlul lor de glorie stângă­cia­ înțelege oricine de ce comedia lui Facca și a avut efectul „Flibus­­tierului“. Rine d-ra Virginia Ionescu (Elena) și d-mi Gr. Mărculescu (Boer Ena­­che), C. Toneanu (Stan) , Teodo­­rescu (Simion) și Iancovescu (Pana­­lotache). Când citiți bine, nu uitați stângă­cia și exagerarea... Ci M Doro, ~ VIZITĂ Mitropolitului primat la azilul Domnița Bălașa și spitalul Brâncovenesc Era­dim, la orele 10. I. P. S. S Mitropolitul primat Atanasie, in­­soțit de către preotul econom Gi­­l­escu, sub-director al cancelariei mitropolitane, a vizitat spitalul Brâncovenesc, biserica și­­ azilul ■•Domnița Bălașa». La spital a fost întâmpinat de către d-nii d-r. Cantacuzino,Buicliu și Leonte. T. P. S. S. Mitropolitul primat, insoțit­ de d-nii doctori și d-nii Bă­­leanu, efor și Greceanu director, a vizitat serviciul d-lui dr. Can­­tacuzino, unde a fost primit, de d-ra dr. secundar Minicatide, internul Manolescu și V. Geor­­gescu, extern. In serviciul d-lui dr. Buicliu au fost întâmpinați de către d-rul Europcea, șef de laborator, și d-rul Tatușescu, șef de clinică, iar în serviciul d-lui dr Leonte au fost în­tâmpinați de către d. dr. Bărdescu, Victor Ionescu, T. Leonte, interni și Stăncescu, B Borcescu, externi I. P. S. S. Mitropolitul primat a trecut prin toate­ saloanele. În­trebând ne bolnavi de ce suferă, Îmbărbătând pe fie­care, spunân­­du-te : “Îmbdare și curaj să aveți in viața asta grea, căci durerile sunt trecătoare !» înaltul Prelat a mulțumit din tot sufletul d-lor doctori pentru Îngri­jirea părintească ce o dau bol­navilor. De aci a plecat, insoțit de d-nii Greceanu și Băieanu și a vizitat cu deamănuntul azilul „Domnița Bălașa“. Toate camerile in care sunt a­­dăpostite pensionarele azilului au fost cercetate și pretutindeni T. P. S. S. a rostit v­orbe de încu­rajare și mângâire. . La orele t­i’’jumătate 1. P S. S Mitropolitul primat a părăsit a­­zilul, mulțumit de felul cum sunt îngrijite bătrânele in azil. AMEN Al conducătoarelor grădinilor de copii Iată, in ordinea clasificației, nu­mele candidatelor cari au reușit ia examenul pentru conducătoare de grădini de copii: D­ioarele ' Stoica Maria, Stama­­topol Ecaterina, Filip Lucreția, Bogdan Lucreția, Gheorgh­u A­­gripina, Ioanițescu Maria, L­ivian Aîatilda, Ionescu Elena, Drăghescu Maria, E­lstațiu Maria, Ionescu Sa­bina, Cârț Vera, Mărdarescu Vera, Ivănceanu Maria, Petrovan Maria, Tatomir Eivira, Iacob Maria, Cu­*­mescu Elisa, Oprea Parasch­iva, Dumitrescu Elena, Dumitriu Ma­ria, Antonovici Maria, Ștefănescu Agripina, Marinoscu Maria, Ștefănescu Magdalena, Pro­­topopescu Dora, Verbian Eliza, Munteanu Elena, Buzoianu Maria, Nanulescu Aneta, Săndulescu A­­lexandrina,­Saitz Elena, Damfi E­­Urș, Niculescu Elena și Racoș Ste­fania. cum trebue judecată atitudinea ofițerilor in nenorocita intim­plare de la Giurgiu de Generalul C. I. Brătianu Prea onorate d-le director al zia­rului *Universul» Nenorocita Întâmplare petrecută în orașul Giurgiu, in noaptea de 19 Mai curent, a preocupat și încă preocupă cu tot dreptul opiniunea publică : unii iau apărarea ucigașului, alții pe a celui ucis ; iar mulți alții au îm­brățișat cestiunea dintr’un punct de vedere mai înalt, osândind pe cei ce erau datori ca să preîntâmpine cele întâmplate. Să-mi fie însă și mie permis, ca vecinii și îmbătrânii oștean, să fac câte­va reflexiuni, explicând atitudi­nea ofițerilor din punctul de vedere al datoriei și onoarei militare. Intriadevăr, domnule director, ar­mata nu este o societate sau corpo­­rațiune, adică o colectivitate de inte­rese comune, ci ea alcătuește o parte Însăși din elita națiunea incorporată ca scut de tărie al țarei. Cetățeanul, sfințind calitatea sa de ostaș prin ju­rământul de credință făcut Țării și Regelui, se leagă implicit­ ,iCă nu va trăda steagul, nici de față, nici intr'ascuns și întrupează neclintita credință . ..Ca ce­ legați prin jurământul ostășesc devin frați de cruce, ne­despărțiți la viață și la moarte". O armată insufețită de aceste no­­bile sentimente de viteji și de frați, începând de la căpetenia cea mai înaltă până la cel mai de jos grad a­­erar­­h­ei militare, constitue o adevărată familie ai căreia membri, de ți de­părtați unii de alții, pururea însă unt strânși și solidari intre ei, în așa­ putet că legătura nu poate fi lo­vită in nici o parte fără ca familia intreagă să nu se găsească atinsa și să sufere. In aceste sublime virtuți ostășești trebuește deci căutată spontaneitatea trupei, si a ofițerilor regimentului 10 de­ roșiori fie a acoperi cu viața lor necinstea adusă camaradului dezarmat prin cursă și asasinat mișelește. Tot ast­fel se explică încă și acea fermecătoare putere a comandantului regimentului, care printr’un singur gest a putut ține in frâu trupa și o­­fițerii în fata chiar a cadavrului ne­fericitului sublocotenent, atunci când autoritatea administrativă cu tot a­­laiul polițienesc se găse­a in nepu­tință de a pune margini legitimei indignări a ofițerilor ce fuseseră hui­duiți, insultați, ba unul din frații lor ,fusese omorât in mijlocu­l lor Si cuvine să vărsăm cu toți la­­crim­e pe mormântul tânărului ofițer ; datori suntem să blamăm și să înfie­răm criminala faptă a advocatului Rădulescu. Trebuește, in fine, să fim mai îngăduitori in judecata noastră cu privire la cei șase sublocotenenți, căci dânșii ca frați­i le arme cu nefe­­ricitul sublocotenent Foseatina, se gă­seau loviți in tot ce are ofițerul mai scump pe lume , în onoarea lui, in sentimentul lor de camaraderie și frăție. Aceste nobile sentimente fac din armată un singur trup și un singur suflet. Ele, deci trebuesc toate în seamă atunci când suntem chemați a judeca cazuri ca cel intâmplat la Giurgiu, caz nenorocit pe care numeni nu l'a dorit și toți il deplâng și il blamează. Mulțumindu-vă, domnule director pentru ospitalitatea ce veți da aces­tor rânduri, vă rog a primi senti­mentele mele cele, mai osebite. General C. I. Uraliana 29 Mai 1909. Gin Muntenegru și Albania (Coresp particulari a ziarului “Universul» de li­nie, 23 Mai). Principele Albert Gh­ica, președin­tele inaltului comitet albanez Kombi i, a debarcat in noaptea de 18 Mai pe coasta Muntenegrului, in micul port Val-di­ Noce, puțin deasupra orașului Dulcigno, in majoritate locuit de al­banezi. Drumul de la Val-di-Noce spre Dulcigno l-a făcut, noaptea călare, traversând păduri rătărețe de măslini, însoțit fiind de numeroși șefi al­banezi, atât musulmani cât și catolici, a vizitat ruinele cetăței Dulcigno. Vechea fortăreață f­ulcigino este măreață, cu ziduri enorme cari răsar din marea Adri­atică pe niște stânci ce au­ o înălțime de 800 metri de-a­­supra nivelului mărei. In interior se văd și acum cazematele, redutele și coridoarele mari cari legali cetatea de mare și de munți. Am văzut vechi tunuri turcești ruginite, pietre fune­rare cu inscripții latine aproape șterse, in centrul citadelei lângă vechea bi­serică creștină transformată astăzi în moschee ,Isvorește apă limpede» A doua zi 19 Mai seara principele Ghica, însoțit de o escortă­­ sigură, a sosit la Mercot, sat albanez situat, chiar pe granița albaneză intre Dub­­­igno și Antivan. Satul Mercot se compune de vre-o 69 case locuite de albanezi catolici, zidite pe niște sfinți aproape inaccesibile, de unde vederea este feerică, căci înaintea ochilor se întinde o mică fâșie a Mu­ntenegrului, iar in apropiere valurile azurii ale Adriaticei. Femei și copii, tineri și bătrâni, cari rămăseseră la vetrele lor,înarmați cu pușca ManUclier, Maurer și Mar­tini, au eșit intru întâmpinarea oas­peților. Aci așteptau delegații Tos­­keriei (Albaniei de sud), trimiși de Ismail Kemal, membru al com­i­tetu­lui ,,Kombi“, fost deputat al Parla­mentului otoman. După schimbul sa­lutului s’a prestat jurământul solemn ,,8e?a“ și s'a luat decisiunea de a se opune cu ori­ce preț la dezarmarea cerută de ju­nți­ turci. Moment solemn a fost acela când toți albanezii, având in mijlocul lor pe preoții catolici, pe hogea musul­man și pe dervișii bedtași, s'au jurat din nou înaintea drapelului pe care principele Ghica l-a încredințat hai­­­raktarilor (șefii albanezi). S’au tras numeroase salve, pe cari ecoul mun­ților se repeta întrege! Albanii de nord. Albania de nord este locuită de Ghegi împărțiți în două religiuni, musulmană și catolică, între cari e­­xisită­ o iubire adevărată frățească. Al­bania de­ nord refuză de secole ori­­ce impozit si ori­ce supunere la legile musulmane. In tot districtul din Scu­tari, se găsesc vre o 2.300 soldați a­­siatici,­urâți și disprețuiți de întreaga populațiune, și cari n-ar îndrăzni să părăsească cazarmele din­­ oraș. Da­­ 20 Mai principale fizica a pă­răsit, satul Mercer îndreptându-se spre Anti­vari, fără a întâmpina vre-o gre­utate din partea autorităților mun­­tenegrene. După un repaos de 2 zile la Pri­­stan, principele Ghica s’a îndreptat spre Vir-bazar, unde s’a îmbarcat pe șalupa ..Drin“ traversând lacul Scu­tari și debarcând la Rieka. De acolo a urmat drumul spre Cetinje, capi­tala Muntenegrului, unde probabil se va odihni câte­va zile. Vom­­ urmări cu deosebită atențiune mișcările, atât ale principelui Ghica, cât și ale colaboratorului său Ismail Kemal, precum și evoluțiunea ches­tiunei naționale albaneze, care de­si­gur a intrat acum într'o fază foarte acută.§ Mirditu. "ugit—imw m­i­m­i mimuMi­i , ‘­­mul 2 sÎjsgsH ibfj- VSBttBBBBBWam&uamesxBaesKiaBUUUKSB Tlrguî fmaadar și comercial in țară și străinătate cota valorilor II bursa am București COTA CEREALELOR 1 București, 30 Maini. Chicago, 29 Maiü­­i împrumuturi de Stat ro- Cents pe busel. (Pentru grâu si po~ nane­­ reala 5 °/0 din 1894 internă rumb 1 cent pe busel —0.14 bani pe ei 1001/»,-100; idem­ 5*>/0 sm­pr. de 185 hectolitrul de 77 k­ gr., sau 0.19 bani ml ani 1903 lei 103-102»/«; id. 46/o­re .1.00 k3/­­ " mprum de 321/* mil. intern lei 9P/4- Lu ie 8 sc^‘ ~ o C0 ; id. 4% dl 50 mil. din ISS9 lai Sept. 09 /„ urc. «„ '2—O11/, , id. 4,1/0 de 274 milioane ^r4u , Dec. ” ,­ in 1890 lei 96.70-96.40 ; id. 4 °/0 de P ° rumb lu ^i^8 SC^‘ d­* 5 mil. din 1891 lei 91V9W«; »dem Porumb Sept 70 « /8 •/c de 120 mil. din 1894 lei l­»/,­ Porumb Decembrie 59»/* arc. 'l»/8; id. 4% de 90 milioane din 1896 New­ York, 29 Main. e­ ’siloz Cents Pe busel. (Vezi explicarea dt in l898 lei 90.40—90.2a; id. 4>>/0 de­ma­­slift_ 1­00 milioane din 1905 Seria A și B Grâu Disponibil 151— ---------—­ idem 4 °/0 convertită din­­( iulie 124‘/8 scă. *'s 905 lei 90.35—90.25 încheiat ; idem Septembrie 116’/* urc. U % de 70 mii.din 1908 lei 89­3/«­89.60. Decembrie 115»/8 „ Vi CREDITUL județian și co- Porumb Disponibil 82— „ —­— «»nat 5»/o lei 100.40—100.30 ; iulie S2‘/s „ —­­»/2% cu lei 91»/«—94.15. Septembrie 79­ „ 2. OBLIGAȚIUNILE com­. Ba- Decembrie 69«/* „­­ , surest! 4«,0 din 1903 lei 86.25- Liverpool. 29 Main.­­6.— ; idem 4% din 1906 lei 86.25- Șilingi pe cental (Pentru grâu și 16.— ; id. com. Craiova 5*/# din porumb 1 siting pe cental=lei S.o’S 906 lei 97/«; id. com. Ploești 5­/o­­>e hectolitrul de 7S kg. sau lei 2.77 in 1906 lei 95»/«—943/« ; idem com. Pe top kgr.­­asi din 1906 lei 928/«­ Grâu Julis */p Vs id­ 6/s V’ONT­ARE rurale S ®/# lei 99.40, Grâu Septembrie 8­7 Va ,, 5/s 19.30 ; idem 4% lei 89 - 88.80 ; Porumb Iulie 5/s și„­­d. urb. Hue. 5% lei 98.45—98.35 ; Porumb Septembrie VI Ve arb. V* d. urb. lași 5% lei 95»/«­95; Bonn- Londra, 29 Main­­ile Casei Rurale 5 ®/« lei 100»/«­100.05. Grâul calm, cumpărătorii rezervați. ACȚIUNI: Banca Național 4070- porumbul, tranzacții slabe ; orzul, ten­ 260. Casa Rurală 420—415. Banca dința mai­ ușoară , ovăzul, tendință agricolă 418—416. Bann of Roum, mai fermă. _,td. lei 225 —223. Banca de Scout Anvers. 29 Main. in București lei 135—133. Banca Grâul ferm ; porumbul susținut, ►tarmorosch-Blankot Co­ iei 853-850 ; orzul_ susținut ; ovăzul ferm ; coiza *' d. emis­iII lei necotată. Banca Ge­ calmă; naveta calmă. Prețul coizei ■ serală Română lei 1670—1660. Ban­ —S6/s Pe 100 kgr. a­nopulară din Pitești 265—250. Bans. 29 Main. SOCIETĂȚI de ASIGURARE: „ ... . Franci­ne 100 kgr iacis-România lei 747-744 . Națio- «râu Iuhe-Aug. 26.60 scă. 0.3a ia­a lei 910-900. Generala lei 780-775. "V Sept.-Dec. 2­1.66 „ O.1O SCHIMB :Cek Londra lei 25.288/«­ Fd.nă Iude-Aug. 33.56 „ 0../> 15.26»/«­ cek Paris 100.30-100.20; _*? Sept.-Dec 31.95 „ 0.20 .ek Berlin 123.67»/,—123.57»/.2 . cek 11161,1 coif, Iunie £ 3.75 » 0.26 /Jena 105.30—105.20; cek Belgia *» , î ® . ” ~~7 -® 1 .00.05-79.95. Iulie-Aug. 64.66 0.25 ^ MONEDE J Napoleon lei 20.20— ” Sept.-De.c^«5.50 e^r^na .au*‘"Mâ lei 1_05V«­ Mărci pe 1000 kgr. (Pentru grâu: *lumiă de hârtie lei ^.6/— porumb și secară 1 marcă pe 1000 Î.66» l. kgr.—0.09 bani pe hectolitrul de 75 SCONTURI și AVANSURI : ț?r­ITM 0.12 bani pe­­ 00 kgr.) . Banca Națională:* scont 5%; i^ena ^riu­ur ®‘ avans. pe dup. Sl­ f/0­, Casa­ție Dep. 0 ” STer­scă-ST st. & .; L5o­­ota valorilor românești la Porumb Iulie bursele străine * Budapesia, 29 Main. Berlin, 29 Main. Coroane pe la kgr. (Pentru grâu, t. , ... . .c- „ secară și porumb 1 coroană pe so­lenta 5 ®/„ impr. 18u mii. din 1303 —ien,ar pe hectolitrul de 7s kg. aarcî 102.50, id. 4 ° 0 im­pr. 50 mii. sau tei 2.10 pe 100 kgr.) din 1889 mărci 91.50; id.4 ®/„ impr. Graü Octombrie 13.78 scă. 0.12­­74 mii. din 1890 mărci 94.60; id. 4 ° 0 ., Aprilie­­ 14.16 „ 0.14 mpr 45 milioane din 1891 mărci 91 . Secară Octombrie 10.68 „ 0.10 d. 4% impr 120 mii. din 1894 mărci Ovăz „ 7.81 ,, 0.13 *1.— , ul. 4 ®/„ im­pr. 90 mii. din 1896 porumb Iulie 7.85 , 0.03 mărci 91.25; id. 4 ®/0 impr. ISO mii. ., August 8.01 lin 1898 mărci 91.30; id. 4% conv. Răpiți August 14.70 ,, 0.20 lin 1905 mărci 90.40 ; id. 4% seria Brăila, 29 Main 4. și B. de 100 mii. din 1905 mărci Lei pe 100 kgr. franco-vagon-port.­­0 60 ; id. 4 °/c im­pr. 70 pul. din 1908 Grâu gr. 78—79 k. l °­ 0 c. str. 23 60 Hârci 89.25. „ „ 76—77 „ 4% „ 22.70 Francfurt, 29 Maifi. p»um^ c^~73 » S °^ » Renta 4 ° l­ lei 94.50 ; noul impr. Orz ., <2­50 rom. 102.10. Ovăz susținut 13.70 Paris, 20 Maiü. Secară calm 15 50 Renta rom. 50­0 lei 98.50; renta Fasolea 20 50 rom. conv. lei 92.40; noul impr. 94.50. Meiul ___­­ . . . Triest., 29 Maiu. Constanța. 29 Maiu! Acțiuni Dacia-România cor. 740 ; Lei pe 100 kgr. franco-vagon-port i id. Naționala cor. 900; id. Generala Grâu gr. 78-79 k cu 1 °­ 0 c. str. 24.30 sor­ 780. „ „ 74-75 k. cu 5 ®/0 „ 22.80 Cursul schimbului pe piețele D “ 7’ ~0"71 k. cu 9 °/a ., 2180 ; străine * P ’ PwfTMmb susD“ut închiderea de la 29 Main. ” «3­50 Viena: schimb Londra 240.15 ; id. Fasole ,. .— Paris 95.225; idem Berlin 117.45; id. București. 30 Maiü. ')*• Amsterdam 198.90; id. Belgia 95.31. La Bursa din București s’av :i­­nd. Italia 94.80; cheiat următoarele tranzacții: grâu. Paris: schimb Londra 252.05; id. recolta 1909, 7000 hector., greut. 77 Viena 104.87 ; id. Amsterdam 208.50; kgr., lei 14.28»/, hector., termen plá­id. Berlin 123.21 ; id. Belgia »/«­ id. mul­treeriș Iulie, gara Ciocănești, Italia V8 perdere; Elveția »/js perdere. 10 vag. gráü rec. 1909, gr. 78 corp. Londra. : schimb Paris 25.321/,­­ str. 5 °/0 iei 19.50 suta kgr., termer id. Berlin 20.62; id. Amsterdam 12.03. Iunie, moară, Bucure­ști. < CURIERUL JUDICIAR MAIAM ASSAM (TRIBUNALELE CIVILE) . a O nouă ispravă a lui Florea ! O ploaie torențială a căzut asupra Tudoran Capitalei aseară, la orele 9 și jum. Cititorii ’și amintesc despre is­­hr,R,l °,a„c­ea­stă,­cauza- frumoasa ser­­prava unui anume Florea Tudoran, , ,t DlZâ a SoCietatea .,Ma­­care acum un an s'a introdus noaptea 16­­ și care urma să aibă loc d­­in casa d-lui căpit. Heliu din str. Uranus, sub pretext că ar intreținea ,s­­ujia, jer liber, id relațiuni amoroase cu fiica d-saie. P81 . , , acvardul Independenței. Crezându-se că Tudoran e nebun, era literalmente până de tot ce Ca­­parchetul a numit o comisiune medi­­pLtulară.b/a/sdlistl“s'. cală, care să se pronunțe asupra stă­ ,Erau ,de A­ A- L.L. R.R. re- lui mintale. Comisiunea opinând P‘luciPei d ’el viand și principesa ca nu e nebun ?i ca e responsabil de '/u*' ■ fapta ce a comis, tribunalul Fa­con- A­lea se ridicase cortina și înco­damnat la câte­va zile închisoare, puse pomul tablou, <ând primele pi­­după expirarea cărora apoi a fost pus c'u­u­n­de apa au suit pe spectatori in libert­ le­r să-și parasească locurile și să-și ca­ Acun. Tudoran a făcut o altă n­­­uze refugiu. Pavilionul era neincă­­pută, „pator pentru a adăposti pe toată D. Bellu mutându-se in str. Po­ T"“ea a fost.fel în cât multe persoane lonă. Tudoran s'a dus a lai­tă­ seară a­ 8au,16 ugla .81?b P0«111 d"« P*re pe colo, si găsind pe d-ra Bellu in curte, Gand, alte e,s­au in?»rat de a lungul zi­­s’a repezit la dânsa ca s’o ia in brațe, durilor iesindu-se cat se poate de Fala, speriată, a început să țipe si contactul apei, atunci intervenind d. Bellu si alte Pl ° ala insă se deslanțuia din ce in persoane. Tudoran a fost dus la secție, CR mai Putere *» devenise un ade­­var de aci a fost înaintat parchetului, vatat PD»0P­D. prm-procuror a însărcinat pe­­ 111 aCG‘ moment incePu să bată «n­d. «I­. Stoenescu ca să mai exam.­ ví" Puternic care amenința să des­­neze odată pe Tudoran. rădacineze pomii. „ 4 D dr. I’a examinat chiar erî con­­tampioane e cu cari era împodobit chizând că el nu e nebun ci se preface. Parcu!,d­ *> lâmp­le, el oc­rice se stiu- In urma acestei constatări parche­ ?e că din cauza violenței viatului, și tu­ va interveni către autoritățile în lntr?8ul Par­c­­ âu­lase mtnnsne, drept ca să 1 expulzeze întru­cât ele b,nd lui înna­ l de felinarele trăsurilor supus austro-ungar și nu are nici un f* ?as? ,caii veneau sa’^1 caute pe v vi<ț rrv stapani­lor. ..——— Ploaia încetă chiar peste vre­un ^7^­* ___4 ceas când asistenții putură încetul cu JL si C3* încetul să se întoarcă pe la casele lor. Firește, frumoasele toalete are Hipodromul de la Băneasa doamnelor din asistență au suferit e- Duminica, 31 lunna, orele 3 d. a. norm din cauza ploaiei. PRONOSTICURI AA. IL, RR. principii moșteni-Premiul Express, Marama, *­ori­ cari de asemenea se adăpostiseră Hands Down, Malvina. Fe terasa de j-s a pavilionului, se Pr. Pajera, Grajdul Marghi­­leaP °­ara la palatul Lotroceni cu au­­tom­an, Mandra, Comobilul. Pr.­­«Izar, Grajdul Marghilo­ * » ’ mart. Călător Din cauza ploilor de aseară, unele Premiul de primăvară., La străzi mărginașe ale capitalei au avut Cathanna, Girdle, mult de suferit. Pr. Clarct lup, Dame de Meuse, In deosebi, în str. Scărlătescu, in Melodrama, apropiere de soseaua Basarab, mai Pr. Vârful Câmpului, Fruit multe curți și sub­soluri au fost mun- Picker, Good Bye date, Premiul Cotroceni, Straia, ■ [UNK] [UNK] [UNK]»■ [UNK]» » . » 1 — . J . «ISCARE IN ARMATA Comisiunea de organizare pentru Aö fost trecuți­ in poziție de retro­­concursul de călărie și alergări inli­­gere pentru limită de vârstă : de­ge­­tare al corpului 2 armată, compusă alfțial D­ .S?­TM6ni de la comandamen­­din d-nii coloneii Bogdan și Basara­­bul corpului III de armata, și d.Ba­­bescu și locotenent Radescu, a slabi­ 121 1T1­ Goareanu, din reg. Górj hi următorul program: * .4 t*.* * c. 3 lunie, ora 8.30 dim., concurs de | . ^­­ Tâtărăscu, sub­ocotenent călărie și cursă de capete și inele in in­r ° î10111 a fost mutat în reg. Arenele romane ș­i de infanterie „Ștefan-cel-Mare, ca ,J‘5 lumie, ora 11. a», alergări de unul.C6­ s^sub­nutrefe de 8''­’ vânătoare $i alergări de obstacole n.c«»’­ 12 ,din Frankfurt (Germania). (sleeple chasse) pe­ hipodromul dela 1 — v­eterinar'1’' ^tenent Priboianu Târcovi^tu.­­ N., din reg. 3 călărași, a fost main-­­ h ' mir un—in m ■ m rnniT—i..i..«m s­tat la gradul de căpitan veterinar și «om "B“? smam ! » IN ROMANȚA j­i0ân­­da ]n spitalul militar de cal­ a Dunărea scade pe toată întinderea, i fost înaintat la gradul de maior vete- Apele au următoarele cote in cen­­t­rinar și mutat la reg. 1 artilerie ,,Re­­timeni, in raport cu etingiul :­gele Carol“. Turnu-Severi 2.67; Calafat 2.75; I . Locotenentul veterinar Stavrescu Bechet 2.90; Turnu-Magurele 2.67 ; I., din reg. 12 roșiori, a fost mutat Giurgiu 3.36 ; Oltenița 3.50; Că- în reg. 3 călărași, lărași 3.30; Cernavoda 3.78; Gura- * Veterinarul locotenent in rezerva însomnet 4.08; Galați 3.66; Titi- Pasculescu D.. din reg. 11 artilerie, cea 2.37. - la fost trecut in poziție de renasere)

Next