Universul, iunie 1909 (Anul 27, nr. 147-176)
1909-06-01 / nr. 147
j^Șjj^^^^aMMaMS8PtKBBaatBa»agBBaBBBaBâ8agSaSBB5aBtB8MiaKteaBgaamaM8BgBSBHa8g8a iSaMBB«aiiiB8aSga8M8HI^MMWWgg TRAIULUI Un comițet de persoane, compus din d-nii Căpitan-Comandor I. Coandă, M. G. Haret, Scarlat C. Anon, I. N. Cesărescu, N. Dumitrescu-Câmpina, Ath. A. Gheorghu, N. Eustațiu, I. G. Testiban, Nicu Ursulescu, Ștefan Romanescu și I. Tatos , au pus bazele înființării unei societăți cooperative pe acțiuni sub denumirea de „Combustibilul“ cu scop de a cumpăra și vinde populațiunea Capitalei și întregei târî tot felul de cărbuni ca: Cocs, antracit, brichini, lignit, cardif, etc. lemne de foc, etc. Acest comitet a și depus Tribunalului de Ilfov, Secția de Notariat, Actul Constitutiv și Statutele acestei Societăți, cari au fost autentificate la No. 4823 din 16 Mai 199 și după ce D-lor au subscris un număr însemnat de acțiuni, pentru rest a lansat următorul prospect : PROSPECT Conform actului constitutiv și Statutelor autentificate de Tribunalul Ilfov, Secția Nolanat, la No. 4X23 din SR Main 1909 s'a constituit in București o Societate Cooperativă sub denumirea de «Combustibilul». Scopul acestei Societăți «fie da a cumpăra și vinde produse de încălzire ca: Cocs, antracit, bricheți, lemne de foc, etc... Sediul Societății, va fi la București și pe măsura necesităților se vor înființa Sucursale în toată tara. Durata Societății este nelimitată Capitalul social este de 200 000 lei împărțit la 2000 acțiuni nominative a 100 lei acțiunea ce se va vărsa ia rate lunare de câte 10 lei de fiecare acțiune. Capitalul social va putea fi sporit până la 1.000 000 lei conform regulilor prescrise de codul de comerț. La o nouă emisiune preferința subscrierei vor avea vechii acționari si subscrierea se va face la modul ce se va decide de adunarea generală-Societatea este administrată de un Consiliu de Administrație si 4. Comisiunea censorilor, cari vor 6 acționari. Adunarea generală regulat constituită reprezintă universalitatea acționarilor. Cinci acțiuni dau dreptul de un vot in adunările generale Anul social se începe la 1 ianuarie și se inche» U 31 Decembrie st. v. Beneficiul net ce va rezulta la sfirșitul anului se va distribui astfel: 60%,„ acționarilor in raport cu numărul acțiunilor ce posed. 20 °/a fondului de rezervă care este tot averea acționarilor. 10% Membrilor Consiliului de Administrație. 3 °,o Comisiune a cenzorilor. 1>% Administratorului delegat care va fi și directorul Societăței. 2% Fondului de pensiuni personalului Societății. Pentru acoperirea capitalel social s'a deschis subscripție publică și conform actului constitutiv la Statutelor Societății subscripțiunea «• va face in modul următor : 10 lei de fiecare acțiune subscrisă, restul în rate lunare tot de 10 lei de fiecare acțiune. Odată cu primul vărsământ se va lua și o taxă de înscriere de 4 lei de fiecare acțiune care se servi pentru cheltuelile de constituire, spese de timbru etc., publicatiuni, împrmarea, confecționarea și timbrarea acțiunilor, care se vor libera acționarilor fără nici o altă axă. Subscripția a început la 20 Mai 1909 și se va face la sediul Societății „Combustibilul“ din str. Caragheorghevici No. 2 (telefon *%) La Banca de Credit și Scont din București, Caragheorghevici 3 tel La Casa N. Eustațiu, colector principal al Loteriei Statului, Calea Victoriei No. 50, (telefon 11/gg) și prin persoanele care vor avea însărcinări speciale din partea Societății. La facerea primului vărsământ acționarul primește drept chitanță un certificat provizor de subscriere. CONSILIU DE ADMINISTRAȚIE Președinte: Cpt. Comandor I. Coandă, mare proprietar fost director al Serviciului Maritim Român COMISIUNEA CENSORILOR Ștef. Romanescu diplomat al Școalai de Comerț, șeful serviciului contabilității Casei de Depuneri IV Tates avocat-proprietar M. Ursulescu avocat In momentele actuale această societate este foarte bine-venită și suntem siguri că va avea cel mai strălucit succes , cunoscută fiind și competința d-lui Comandor I. Coandă, președintele consiliului de administrație, fostul director al Serviciului Maritim Român in materie de achizițiuni de cărbuni și a transportului lor pe apă. La ghișeurile locurilor de subscrierea acțiunilor, numeroase persoane s’au prezentat cerând prospecte și făcând vărsăminte asupra acțiunilor ce subscriu. Anii Peronosporina Soluțiune concentrată Cel mai sigur prodes contra MANEI și INSECTELOR ia VII și POMI întrebuințată de Pepinierele Statului și Primii Viticultori Fabrica de Produse Chimice G. FLORESCU.— Bacău Mașină Brevetată de spălat rufe Executată în fabrica «AUTINA» verita metalurgica m&7 fisgsser & co.,— galați întrece in ceea ce privește perfecțiunea, calitatea, durabilitatea și «stintatea orice mașinii «te spale» importată din străinătate. Economisește 170 la sută din săpun, combustibil și muncă. Spală repede și face rufele albe ca zăpada Conservă rufei, căci Țâră, frecare se curățsi prin aburi. Oricine poate spăla căci nu se cere cunoștinți speciale.—Luăm in apoi orice mașină «Favorita» dacă nu va îndeplini avantajele arătate în prospect. Vindem franco in toată țara. Prospecte și prețuri curente gratuit la cerere, — Vulte scrisori de mulțumire la dispoziție. MEMBRII SATUL TECHIRGHIOL (nu la Tuzla) -----jr DJ JEvuZ. CONSTANT--------Se deschide vizitatorilor dela 15 Mai nou hotel „CLEMENT I. POPESCU“ situat lângă lac (unde e sursa nămolului) str. Ovidiu, compus din 2 pavilioane cu încăperi de 40 camere acum montate cu mobilier nou și cu tot confortul, având fiecare cameră 50 m. c. de aer, locul larg împrejmuit pe 7000 m. p. cu plantatiune peste tot. Loc de distracție in parc ca : tenis, crochier, gimnastică și plajă de nisip pentru copii, aranjată cu chioșcuri pentru lectură și repaus. Camerile se închiriază cu luna și cu ziua de la 2—5 lei pe zi. Se recomandă d-lor visitatori, că la sosirea în localitate, urmând în căutarea camenilor de cari au nevoe, să binevoiască a cerceta și vizita și hotelul meu. PROPRIETARUL HWS^3a^BSS3SSi&vSISSSä SSSRBS^BSWSM^SSSS2 SSl SSSI IMPORTANT pentru AGRICULTORI „ IZIBAN&A.” aparat pentru fosat Și li de PAIE Aplicabil și condus direct de la masinele de treerat = BREVET „WAIDMANNU = in RoBiâM în, Germania, Austria și azi«1 State de Culturii _ Transportă paiele «direct de I», batoza de 1 treerat la distanțe peste o sutii de metri, formând șire chiar de peste 25 metri înălțime fără 1 întrebuințare de vile și cu 1/3 din personalul obișnuit. Succes desăvirșit. ^ Costul facerii șirelor redus La o cheltuială minimă Accelerarea hrecratului prin îndepărtarea repede și regulată a paielor. " CEREȚI PROSPECTE GRATIS SI FRASCO LA : M. C .Sastner Reclama e sufletul comerțului C flarei proprietar, fost director general al Creditului Agricol și Viticol Alt». A. Gheorghio avocat, mare proprietar, deputat Scarlat C. Arion ,vocat, mare proprietar j Miculae Eustatiu, comerciant Ioan N. Cezărescu proprietar, avocat fost prim-ajutor de primar al Capitalei IM. Dumitrescu-Cămpina propretar, directorul ziarului „Universul“ I. G Tesliban propr., exploatator de mine, directorul Băncei de Credit și Scont din București LACUL SABAT Hotel Splendid Villa APSSfOLSSCS Batez de primul rang, din nou amenajat cu tot confortul absolut nou, cu apartamente speciale, ca bucătării la subsol, situat pe posțiunea cea mai frumoasă din stațiunea balneară, in fața parcului. Prețurile cele mai reduse. Serviciul prompt. A se adresa proprietarului: Ath. Apostolescu, Lacul-Sărat. 3552 Informațiuni comerciale Încasări de efecte Agentura și Comision P. Bano, Popovici 4 Co, iași SOCIETATE IN COMANDITA Birou autorizat și controlat de Camera de comerț și Industrie din Iași 3723 Garanție depusă Lei 3000 inciinoștiințare In ziua de 16 Iunie 1909, se vinde prin licitațiune publica înaintea Tribunalului Ilfov, secția de notariat moșia Mihâești, proprietatea moștenitorilor defunctului Al. Comărâșescu, situată în comuna Mihăeștii-de-Jos, plasa Mlihăești, județul Olt, in întindere de 640 pogoane și situată la o oră depărtare de gara Roșiori___________________3697 fiatfornira (centru exploatare) AB salinului Pădurea Ciupăgeanca după moșia Tulbeasca-Glodeni, din județul Dâmbovița, aproape de gara Pucioasa și Lăculețe, care începe, din Apa Bizdidelu și merge până în Apa Cordonului de la Valea- Lungă Vârsta 20 ani intrat cu toporul și 15 ani de când a eșit cu toporul. Întinderea aproximativ 480—500 pogoane. Vânzarea se face integral văzută și plăcut și nu se garantează întinderea. Celelalte condițiiiuî ?i prețul se pot vedea la d-nii (leorgescu, strada Mihail-Cogălniceanu No. 4, București 367R m EmmmmB mâWS ® sunt de mm și MARMORA MACINAT PENTRU TENCUELE! Se gasește în Depozit Permanent j CL. SANTALENS BLCUREȘTI 30281 în 18.—llnle» Grivița.— î68 i Comnanic pentru "ogodn« minți, yulis punlii sărbători, a sosit transport nou la cel mai mare depozit de șampanie din țară, începând cu lei 2.90 butelia mărci superioare franceze. Zilnic se fac expediții cu poșta și cu mare viteză în toată țara contra ramburs. Adresați comande din vreme la Depozitul S. G. Șerbanesc și sub Holed Regal, str. Academiei No. 26, București 3692 i I Stărpirea șoarecilor 1 «de CASA și de GAMP ptin Bacillus typhi murrain îoî-d’avna proaspăt efect garantat Un tub mare 2 Lei cu instrucțiunea necesară Ajunge pentru o casă, magazie, sau un pogon (o jum. hectar). Venim cantități ionii, reduceri Laboratorul Dr. G. Robin 5, Str. I.C. Brătianu, Telefon și ia Drogueriile principale Pentru farmaciști depozit general : Drognetia Stoen’escu, strada Academiei. 3282 „Policliarea GRIVIȚâ**" Str. Buzești 2 (Matache Măcelaru Se tratează toate boalele Tratamentul special al celor sifilitice lumești BIJRTI — Se scot, se pun și se plombează toata consultațiuni gratuite In toate zilele de la 9 2 și 24 d. a. Consultația 1 Leii 37025rTaTi 515wm de la facultatea de medicină din Viena DENTIST — Specializat la Berlin — Plumbuirea dinților cu guttapercha, diverse cimente, amalgame, porcelanaur și Inlay. Tratare exactă și aseptică a dinților bolnavi Extractiune de dinți cu sau fără narcose. Lucrări de plăci in cauciuc și aur. Tratează diferite boli de gură.Strada Academiei ÎVo. 1 — 3714____ S £ f.B de CONTRAFACERI viereti numai adevărata PUDRĂ» fabricată ritmulul HlIifJ E °~~ret'di frumuseței PAIFÎIS iOT*S§5JG$^f?,Partor,i i3. Rue Vivienne La Bails CILIMASEȘTI Marele Hole! Vasin Se va deschide la ironie a. c. Aotic«»astriiît, cu tot confortul cerințulor moderne. — Situat in cea mai frumoasă pozițiune înconjurat de parcuri bine întreținute. 100 CAMERE trijins care luminate electric și cu instalație de apă la lavoir.— Ascensor — 2 Automobile la dispoziția unor : clienți pr. excursiuni. In Corpul clădirii hotelului se află un Sanatoriu sub direcțiunea unui eminent doctor specialist. RESTAURANT cu bucătărie română, germană și franceză. Curățenie exemplară. Servicii conștiincios. Prețuri moderate. Pentru informați arsi se poate adresa de pe acum la administrația Hotelului Urisiu, Calimănești. ‘ 3635 -a Lunii Iunie 190» Neîntrecute la calitate și construcțiune s’au dovedit cele mai moderne PLUSURI ® aRBURI Originale „FOWLER“ De IO până la 24 cai putere nominală Fowler furnisate după cerere tară sau cu instalațiune parentală de supra-incălzire f Heisscampf fără nici o diferență de preț, cu cable de oțel «le 530 metri lungime construită, pe baza experiențelor noastre practice făcute in timp, de mai mult de 60 de ani în toate țările, din lume, și introduse de 20 de ani, cu cel mai mare succes, și in România, unde lucrează astâzi peste 60 pluguri cu aburi «ORIGINALE FOWLER, funcționând prin ardere de paie sau orice alt combustibil Prin funcționarea lor singură și ireproșabilă ele garantează o arătură rațională, prodcând l cea mai mare cantitate de axi atură zilnică. Toate aceste pluguri au fost puse in funcțiune personal de D-1 JC’iilW SAXOIS Inginer specialist și reprezentant general al D-lor JOHN FOWLJER <&Comp. București.—Strada Armașului IMp. 6 NB.—Aproape întreaga elită a marilor proprietari români »a cumpărat numai pluguri cu aburi «Originale Fowler», adresându-ne scrisori elogioase și de deplină mulțumire pentru perfecta lor funcționare neîntreruptă 3675 fața apariției lui Rutland, adevăratul, singurul autor. Tot Parisul a salutat cu bucurie alegerea lui Marcel Prévost la Academia franceză. E unul din autorii cei mai simpatici și editorilor și prietenilor, și pentru dânsul cu toții nu fac decât unul. Conferințele Victor Hugo, în salonul Malakoff, sunt încă foarte urmărite. Cea de săptămâna trecută a fost a lui d'Esnardes, care a vorbit despre Bătrâna gardă, adică despre elita armatei lui Napoleon I, și o doamnă care se mira : — Cum, in seria conferințelor acestora cari au atâta ținută, se tratează un subiect atât de deșănțat ! Pentru sfârșit. Marea cântăreață Iudic are uri ginere foarte bolnav, atât de bolnav incât un ziar i-a anunțat moartea. Sudic a protestat. Nu va rămâne acestui ziar prea grăbit decât să facă cum a făcut alt cotidian, într’un caz la fel. Acesta anunțase : — D-l X a murit. D-l X. răspuns» : — Pardon, trăesc și n’am de loc gust să plec. Peste zece ani d. X. muri. Și cotidianul triumfă : — După cum am anunțat noi, cei dintâi, d. X a murit. Să prezici cu zece ani mai nainte un deces, asta întrece marginile informației ____ Situația critică DIN ALBANIA Este un fapt notoriu că partidul liberal din Turcia, de sub șefia prințului Sahahedin, nu a avut nici un amestec direct în mișcarea anti-constituțională care s'a isprăvit cu triumful desăvârșit al tinerilor turci. Nu mai puțin adevărat este visată unii membri ai acestui partid, in frunte cu albanezul Ismail Kamal, au căutat să profite de aceste tulburări spre a provoca «o mișcare in Albania, in sclop d’a se cere autonomia acestei proviniei”. Albania este una din acele provincii turcești fără de care restul imperiului nu se poate menține multă vreme sub suzeranitatea sultanului. De aceea vechiul regim a combătut cu energie orice tendință a albanezilor spre cultură națională și a căutat să apropie de ladiz elementele influente pe lângă triburile din Albania prin tot felul de favoruri. Astfel, incât ,cu toate că Albania era cufundată în întuneric, mulți din fiii ei,deși fără nici o cultură, urcau cele mai înalte trepte ale ierarhiei administrative. Sub regimul constituțional, firește că nu se mai poate refuza populației albaneze dreptul la instrucțiune in limba maternă. Instrucțiunea în limba materna rusă, dezvoltând în albanezi sentimentul național, ii va împinge fatalmente spre năzuința de a-și forma un Stat de sine stătător. Ceea ce a întărit credința guvernanților turci că cultura in limba maternă fatalmente va duce pe albanezi la politica de separatism, sunt agitațiunile acelora dintre albanezi cari au avut ocazia a se adăpa la cultura națională Gazul propagandistului Fiorvți Unna, arestat in toiul campaniei pentru alegerile legislative și acela a lui Ismail Kemal, cu ocazia mișcărei anti-constituționale, sunt tipice,. De aceea guvernul turcesc, sau mai bine zis comitelui „Uniune și Progres“, in cântarea unui mijloc de a face cel puțin pentru multă vreme imposibilă, nu numai o asemenea tentativă, dar și o mișcare care să poată atrage, după sine o intervenție străină, a găsit că lucrul cel mai cuminte e de a dezarma populațiunea albaneză și de a-i impune serviciul militar obligatoriu. In acest scop s'a hotărit să se uzeze de toate mijloacele pacifice și in caz când ele s'ar dovedi insuficiente, să se recurgă și la represiune. Spre acest sfârșit, a fost trimis in localitatea Ghiacovici, centrul Albaniei de Nord, generalul Glavid-pașa. El așteaptă să sosească întăririle ce i s-au trimis din Salonic si Bitolia. După sosirea acestor întăriri el va dispune de un contingent de 40.000 de soldați. Această armată este trebuincioasă pentru faptul că, după unele indicii, albanezii cari refuză să predea armele și se pregătesc la o rezistență armată. Deocamdată Glavid-pașa i-a încunoștiințat să predea toate tunurile și armele de Cari dispun, să plătească ca toată lumea impozitele, să dărâme toate culele (fortărețele întărite) și să dezarmeze pe celelalte cari servesc de locuințe. In caz contrariu, Glavid-pașa i-a amenințat că va împărți armata in mici detașamente și va întreprinde în contra lor o adevărată expediție, până îi va supune cu sila. Hotărârea jucilor turci de a sfârși odată cu rezistența albanezilor, pare a fi cu atât mai serioasă, cu cât au indicii că la Valona și Gleiavici există comitete cari vor să provoace încurcături interne, spre a slăbi realizarea programului junilor turci care este extrem de centralizator. Spic. Școala militară de infanterie la Piatra-Neamț Zilele acestea a sosit in orașul nostru școala militară de infanterie din București. întregul efectiv al școalei, compus din 250 elevi și 20 ofițeri, s'a instalat in tabără in satul Stura-Văcî, spre a executa ridicări de topografie. Anul I, sub conducerea d-lui căpitan Alexiu, execută o ridicare, regulată de 100 km. p. suprafață ,iar anul al 11-lea, sub conducerea d-lui maior Stoenescu, execută diferite ridicări neregulate. Această campanie, instructivă va ține până în ziua de 6 Iunie, când școala va pleca in studii de geografie pe Valea Bistriței până la Vatra Dorna, după care se va întoarce la București, spre a începe examenele.. TEATRUL NATIONAL Producția elevilor de la Conservatoruri după amiază, a fost la Teatrul National producția de dramă și comedie a elevilor Conservatorului din București. S'a jucat ,,Vânturătorii mărilor“ (le fibustier) 3 acte în versuri de Jean Richepin, traducere de d. N Tine, și „Frantuzitele“, comedie intr'un act de C. Racca. Nu pricep de ce s’a dat elevilor de la Conservator să joace «Flibustierul» Piesa lui Richepin nu se susține dacât prin frumusețea stilului și printr’un joc admirabil. Reprezentația de erî n’a avut nici une nici alta din aceste calitati. Traducerea, deși îngrijită, e departe de a ne da o idee cu de vagi de stilul lui Richepin, iar interpretarea nu putea să fie decât real zic nu putea să fie decât rea, căci cum s’ar putea cere unui elev care de abia a părăsit băncile Conservatorului ,și care nu văzut deloc sau foarte rar jocul rampei, sa joace într’o piesă toste actori consumați și cu renume de abia reușesc să fie pasabili Ca să joc „Flibustierul“ nu se cere numai diploma de absolvire a Conservatorului, se mai cere ceva. Și când vedeam pe, bieții interpreți chinuindu-se pe scenă, u a cuprins o nespusă milă, iar când am zărit pe cei mai mulți dintrânșii umblând cu ochii pe jos, ca și cum căutau ceva, îmi Venea sa-i întreb : ce cauți ? talentul ?. Deci, incăodată, reprezentația a fost slabă, mai mult decât slabă. Totuși d-ra Aurelia Teodorian (îansk) a reușit să fie destul de bine. A-sa Și-a luat revanșă la examenul de la Conservator ne-a făcut să întrezărim calități pe cari era ni le-a arătat în toată lumina lor. Sunt calități cari fac cinste tinerei artiste, calități de care trebue să se ție seama. Bine d-ra Ana Luca (Mariana) și d. Economu (Jaquemin). O mențiune specială pentru d. G. Nedelcovici (Petre)—d-sa e în anul II-a. „Franțuzitele“ aveau aerul că merg ceva mai bine. E o comedie ușoară în care exagerările nu par defecte și in care unele strigăcii trec, drept calități. Or, cum marea calitate a elevilor Conservatorului nostru e exagerarea, iar titlul lor de glorie stângăcia înțelege oricine de ce comedia lui Facca și a avut efectul „Flibustierului“. Rine d-ra Virginia Ionescu (Elena) și d-mi Gr. Mărculescu (Boer Enache), C. Toneanu (Stan) , Teodorescu (Simion) și Iancovescu (Panalotache). Când citiți bine, nu uitați stângăcia și exagerarea... Ci M Doro, ~ VIZITĂ Mitropolitului primat la azilul Domnița Bălașa și spitalul Brâncovenesc Eradim, la orele 10. I. P. S. S Mitropolitul primat Atanasie, insoțit de către preotul econom Gilescu, sub-director al cancelariei mitropolitane, a vizitat spitalul Brâncovenesc, biserica și azilul ■•Domnița Bălașa». La spital a fost întâmpinat de către d-nii d-r. Cantacuzino,Buicliu și Leonte. T. P. S. S. Mitropolitul primat, insoțit de d-nii doctori și d-nii Băleanu, efor și Greceanu director, a vizitat serviciul d-lui dr. Cantacuzino, unde a fost primit, de d-ra dr. secundar Minicatide, internul Manolescu și V. Georgescu, extern. In serviciul d-lui dr. Buicliu au fost întâmpinați de către d-rul Europcea, șef de laborator, și d-rul Tatușescu, șef de clinică, iar în serviciul d-lui dr Leonte au fost întâmpinați de către d. dr. Bărdescu, Victor Ionescu, T. Leonte, interni și Stăncescu, B Borcescu, externi I. P. S. S. Mitropolitul primat a trecut prin toate saloanele. Întrebând ne bolnavi de ce suferă, Îmbărbătând pe fiecare, spunându-te : “Îmbdare și curaj să aveți in viața asta grea, căci durerile sunt trecătoare !» înaltul Prelat a mulțumit din tot sufletul d-lor doctori pentru Îngrijirea părintească ce o dau bolnavilor. De aci a plecat, insoțit de d-nii Greceanu și Băieanu și a vizitat cu deamănuntul azilul „Domnița Bălașa“. Toate camerile in care sunt adăpostite pensionarele azilului au fost cercetate și pretutindeni T. P. S. S. a rostit vorbe de încurajare și mângâire. . La orele ti’’jumătate 1. P S. S Mitropolitul primat a părăsit azilul, mulțumit de felul cum sunt îngrijite bătrânele in azil. AMEN Al conducătoarelor grădinilor de copii Iată, in ordinea clasificației, numele candidatelor cari au reușit ia examenul pentru conducătoare de grădini de copii: Dioarele ' Stoica Maria, Stamatopol Ecaterina, Filip Lucreția, Bogdan Lucreția, Gheorghu Agripina, Ioanițescu Maria, Livian Aîatilda, Ionescu Elena, Drăghescu Maria, Elstațiu Maria, Ionescu Sabina, Cârț Vera, Mărdarescu Vera, Ivănceanu Maria, Petrovan Maria, Tatomir Eivira, Iacob Maria, Cu*mescu Elisa, Oprea Paraschiva, Dumitrescu Elena, Dumitriu Maria, Antonovici Maria, Ștefănescu Agripina, Marinoscu Maria, Ștefănescu Magdalena, Protopopescu Dora, Verbian Eliza, Munteanu Elena, Buzoianu Maria, Nanulescu Aneta, Săndulescu Alexandrina,Saitz Elena, Damfi EUrș, Niculescu Elena și Racoș Stefania. cum trebue judecată atitudinea ofițerilor in nenorocita intimplare de la Giurgiu de Generalul C. I. Brătianu Prea onorate d-le director al ziarului *Universul» Nenorocita Întâmplare petrecută în orașul Giurgiu, in noaptea de 19 Mai curent, a preocupat și încă preocupă cu tot dreptul opiniunea publică : unii iau apărarea ucigașului, alții pe a celui ucis ; iar mulți alții au îmbrățișat cestiunea dintr’un punct de vedere mai înalt, osândind pe cei ce erau datori ca să preîntâmpine cele întâmplate. Să-mi fie însă și mie permis, ca vecinii și îmbătrânii oștean, să fac câteva reflexiuni, explicând atitudinea ofițerilor din punctul de vedere al datoriei și onoarei militare. Intriadevăr, domnule director, armata nu este o societate sau corporațiune, adică o colectivitate de interese comune, ci ea alcătuește o parte Însăși din elita națiunea incorporată ca scut de tărie al țarei. Cetățeanul, sfințind calitatea sa de ostaș prin jurământul de credință făcut Țării și Regelui, se leagă implicit ,iCă nu va trăda steagul, nici de față, nici intr'ascuns și întrupează neclintita credință . ..Ca ce legați prin jurământul ostășesc devin frați de cruce, nedespărțiți la viață și la moarte". O armată insufețită de aceste nobile sentimente de viteji și de frați, începând de la căpetenia cea mai înaltă până la cel mai de jos grad aerarhei militare, constitue o adevărată familie ai căreia membri, de ți depărtați unii de alții, pururea însă unt strânși și solidari intre ei, în așa putet că legătura nu poate fi lovită in nici o parte fără ca familia intreagă să nu se găsească atinsa și să sufere. In aceste sublime virtuți ostășești trebuește deci căutată spontaneitatea trupei, si a ofițerilor regimentului 10 de roșiori fie a acoperi cu viața lor necinstea adusă camaradului dezarmat prin cursă și asasinat mișelește. Tot astfel se explică încă și acea fermecătoare putere a comandantului regimentului, care printr’un singur gest a putut ține in frâu trupa și ofițerii în fata chiar a cadavrului nefericitului sublocotenent, atunci când autoritatea administrativă cu tot alaiul polițienesc se găsea in neputință de a pune margini legitimei indignări a ofițerilor ce fuseseră huiduiți, insultați, ba unul din frații lor ,fusese omorât in mijlocul lor Si cuvine să vărsăm cu toți lacrime pe mormântul tânărului ofițer ; datori suntem să blamăm și să înfierăm criminala faptă a advocatului Rădulescu. Trebuește, in fine, să fim mai îngăduitori in judecata noastră cu privire la cei șase sublocotenenți, căci dânșii ca frații le arme cu nefericitul sublocotenent Foseatina, se găseau loviți in tot ce are ofițerul mai scump pe lume , în onoarea lui, in sentimentul lor de camaraderie și frăție. Aceste nobile sentimente fac din armată un singur trup și un singur suflet. Ele, deci trebuesc toate în seamă atunci când suntem chemați a judeca cazuri ca cel intâmplat la Giurgiu, caz nenorocit pe care numeni nu l'a dorit și toți il deplâng și il blamează. Mulțumindu-vă, domnule director pentru ospitalitatea ce veți da acestor rânduri, vă rog a primi sentimentele mele cele, mai osebite. General C. I. Uraliana 29 Mai 1909. Gin Muntenegru și Albania (Coresp particulari a ziarului “Universul» de linie, 23 Mai). Principele Albert Ghica, președintele inaltului comitet albanez Kombi i, a debarcat in noaptea de 18 Mai pe coasta Muntenegrului, in micul port Val-di Noce, puțin deasupra orașului Dulcigno, in majoritate locuit de albanezi. Drumul de la Val-di-Noce spre Dulcigno l-a făcut, noaptea călare, traversând păduri rătărețe de măslini, însoțit fiind de numeroși șefi albanezi, atât musulmani cât și catolici, a vizitat ruinele cetăței Dulcigno. Vechea fortăreață fulcigino este măreață, cu ziduri enorme cari răsar din marea Adriatică pe niște stânci ce au o înălțime de 800 metri de-asupra nivelului mărei. In interior se văd și acum cazematele, redutele și coridoarele mari cari legali cetatea de mare și de munți. Am văzut vechi tunuri turcești ruginite, pietre funerare cu inscripții latine aproape șterse, in centrul citadelei lângă vechea biserică creștină transformată astăzi în moschee ,Isvorește apă limpede» A doua zi 19 Mai seara principele Ghica, însoțit de o escortă sigură, a sosit la Mercot, sat albanez situat, chiar pe granița albaneză intre Dubigno și Antivan. Satul Mercot se compune de vre-o 69 case locuite de albanezi catolici, zidite pe niște sfinți aproape inaccesibile, de unde vederea este feerică, căci înaintea ochilor se întinde o mică fâșie a Muntenegrului, iar in apropiere valurile azurii ale Adriaticei. Femei și copii, tineri și bătrâni, cari rămăseseră la vetrele lor,înarmați cu pușca ManUclier, Maurer și Martini, au eșit intru întâmpinarea oaspeților. Aci așteptau delegații Toskeriei (Albaniei de sud), trimiși de Ismail Kemal, membru al comitetului ,,Kombi“, fost deputat al Parlamentului otoman. După schimbul salutului s’a prestat jurământul solemn ,,8e?a“ și s'a luat decisiunea de a se opune cu orice preț la dezarmarea cerută de junți turci. Moment solemn a fost acela când toți albanezii, având in mijlocul lor pe preoții catolici, pe hogea musulman și pe dervișii bedtași, s'au jurat din nou înaintea drapelului pe care principele Ghica l-a încredințat hairaktarilor (șefii albanezi). S’au tras numeroase salve, pe cari ecoul munților se repeta întrege! Albanii de nord. Albania de nord este locuită de Ghegi împărțiți în două religiuni, musulmană și catolică, între cari exisită o iubire adevărată frățească. Albania de nord refuză de secole orice impozit si orice supunere la legile musulmane. In tot districtul din Scutari, se găsesc vre o 2.300 soldați asiatici,urâți și disprețuiți de întreaga populațiune, și cari n-ar îndrăzni să părăsească cazarmele din oraș. Da 20 Mai principale fizica a părăsit, satul Mercer îndreptându-se spre Antivari, fără a întâmpina vre-o greutate din partea autorităților muntenegrene. După un repaos de 2 zile la Pristan, principele Ghica s’a îndreptat spre Vir-bazar, unde s’a îmbarcat pe șalupa ..Drin“ traversând lacul Scutari și debarcând la Rieka. De acolo a urmat drumul spre Cetinje, capitala Muntenegrului, unde probabil se va odihni câteva zile. Vom urmări cu deosebită atențiune mișcările, atât ale principelui Ghica, cât și ale colaboratorului său Ismail Kemal, precum și evoluțiunea chestiunei naționale albaneze, care desigur a intrat acum într'o fază foarte acută.§ Mirditu. "ugit—imw mimi mimuMii , ‘mul 2 sÎjsgsH ibfj- VSBttBBBBBWam&uamesxBaesKiaBUUUKSB Tlrguî fmaadar și comercial in țară și străinătate cota valorilor II bursa am București COTA CEREALELOR 1 București, 30 Maini. Chicago, 29 Maiüi împrumuturi de Stat ro- Cents pe busel. (Pentru grâu si po~ nane reala 5 °/0 din 1894 internă rumb 1 cent pe busel —0.14 bani pe ei 1001/»,-100; idem 5*>/0 smpr. de 185 hectolitrul de 77 k gr., sau 0.19 bani ml ani 1903 lei 103-102»/«; id. 46/ore .1.00 k3/ " mprum de 321/* mil. intern lei 9P/4- Lu ie 8 sc^‘ ~ o C0 ; id. 4% dl 50 mil. din ISS9 lai Sept. 09 /„ urc. «„ '2—O11/, , id. 4,1/0 de 274 milioane ^r4u , Dec. ” , in 1890 lei 96.70-96.40 ; id. 4 °/0 de P ° rumb lu ^i^8 SC^‘ d* 5 mil. din 1891 lei 91V9W«; »dem Porumb Sept 70 « /8 •/c de 120 mil. din 1894 lei l»/, Porumb Decembrie 59»/* arc. 'l»/8; id. 4% de 90 milioane din 1896 New York, 29 Main. e ’siloz Cents Pe busel. (Vezi explicarea dt in l898 lei 90.40—90.2a; id. 4>>/0 demaslift_ 100 milioane din 1905 Seria A și B Grâu Disponibil 151— ---------— idem 4 °/0 convertită din( iulie 124‘/8 scă. *'s 905 lei 90.35—90.25 încheiat ; idem Septembrie 116’/* urc. U % de 70 mii.din 1908 lei 893/«89.60. Decembrie 115»/8 „ Vi CREDITUL județian și co- Porumb Disponibil 82— „ —— «»nat 5»/o lei 100.40—100.30 ; iulie S2‘/s „ —»/2% cu lei 91»/«—94.15. Septembrie 79 „ 2. OBLIGAȚIUNILE com. Ba- Decembrie 69«/* „ , surest! 4«,0 din 1903 lei 86.25- Liverpool. 29 Main.6.— ; idem 4% din 1906 lei 86.25- Șilingi pe cental (Pentru grâu și 16.— ; id. com. Craiova 5*/# din porumb 1 siting pe cental=lei S.o’S 906 lei 97/«; id. com. Ploești 5/o>e hectolitrul de 7S kg. sau lei 2.77 in 1906 lei 95»/«—943/« ; idem com. Pe top kgr.asi din 1906 lei 928/« Grâu Julis */p Vs id 6/s V’ONTARE rurale S ®/# lei 99.40, Grâu Septembrie 87 Va ,, 5/s 19.30 ; idem 4% lei 89 - 88.80 ; Porumb Iulie 5/s și„d. urb. Hue. 5% lei 98.45—98.35 ; Porumb Septembrie VI Ve arb. V* d. urb. lași 5% lei 95»/«95; Bonn- Londra, 29 Mainile Casei Rurale 5 ®/« lei 100»/«100.05. Grâul calm, cumpărătorii rezervați. ACȚIUNI: Banca Național 4070- porumbul, tranzacții slabe ; orzul, ten 260. Casa Rurală 420—415. Banca dința mai ușoară , ovăzul, tendință agricolă 418—416. Bann of Roum, mai fermă. _,td. lei 225 —223. Banca de Scout Anvers. 29 Main. in București lei 135—133. Banca Grâul ferm ; porumbul susținut, ►tarmorosch-Blankot Co iei 853-850 ; orzul_ susținut ; ovăzul ferm ; coiza *' d. emisiII lei necotată. Banca Ge calmă; naveta calmă. Prețul coizei ■ serală Română lei 1670—1660. Ban —S6/s Pe 100 kgr. anopulară din Pitești 265—250. Bans. 29 Main. SOCIETĂȚI de ASIGURARE: „ ... . Francine 100 kgr iacis-România lei 747-744 . Națio- «râu Iuhe-Aug. 26.60 scă. 0.3a iaa lei 910-900. Generala lei 780-775. "V Sept.-Dec. 21.66 „ O.1O SCHIMB :Cek Londra lei 25.288/« Fd.nă Iude-Aug. 33.56 „ 0../> 15.26»/« cek Paris 100.30-100.20; _*? Sept.-Dec 31.95 „ 0.20 .ek Berlin 123.67»/,—123.57»/.2 . cek 11161,1 coif, Iunie £ 3.75 » 0.26 /Jena 105.30—105.20; cek Belgia *» , î ® . ” ~~7 -® 1 .00.05-79.95. Iulie-Aug. 64.66 0.25 ^ MONEDE J Napoleon lei 20.20— ” Sept.-De.c^«5.50 e^r^na .au*‘"Mâ lei 1_05V« Mărci pe 1000 kgr. (Pentru grâu: *lumiă de hârtie lei ^.6/— porumb și secară 1 marcă pe 1000 Î.66» l. kgr.—0.09 bani pe hectolitrul de 75 SCONTURI și AVANSURI : ț?rITM 0.12 bani pe 00 kgr.) . Banca Națională:* scont 5%; i^ena ^riuur ®‘ avans. pe dup. Sl f/0, Casație Dep. 0 ” STerscă-ST st. & .; L5oota valorilor românești la Porumb Iulie bursele străine * Budapesia, 29 Main. Berlin, 29 Main. Coroane pe la kgr. (Pentru grâu, t. , ... . .c- „ secară și porumb 1 coroană pe solenta 5 ®/„ impr. 18u mii. din 1303 —ien,ar pe hectolitrul de 7s kg. aarcî 102.50, id. 4 ° 0 impr. 50 mii. sau tei 2.10 pe 100 kgr.) din 1889 mărci 91.50; id.4 ®/„ impr. Graü Octombrie 13.78 scă. 0.1274 mii. din 1890 mărci 94.60; id. 4 ° 0 ., Aprilie 14.16 „ 0.14 mpr 45 milioane din 1891 mărci 91 . Secară Octombrie 10.68 „ 0.10 d. 4% impr 120 mii. din 1894 mărci Ovăz „ 7.81 ,, 0.13 *1.— , ul. 4 ®/„ impr. 90 mii. din 1896 porumb Iulie 7.85 , 0.03 mărci 91.25; id. 4 ®/0 impr. ISO mii. ., August 8.01 lin 1898 mărci 91.30; id. 4% conv. Răpiți August 14.70 ,, 0.20 lin 1905 mărci 90.40 ; id. 4% seria Brăila, 29 Main 4. și B. de 100 mii. din 1905 mărci Lei pe 100 kgr. franco-vagon-port.0 60 ; id. 4 °/c impr. 70 pul. din 1908 Grâu gr. 78—79 k. l ° 0 c. str. 23 60 Hârci 89.25. „ „ 76—77 „ 4% „ 22.70 Francfurt, 29 Maifi. p»um^ c^~73 » S °^ » Renta 4 ° l lei 94.50 ; noul impr. Orz ., <250 rom. 102.10. Ovăz susținut 13.70 Paris, 20 Maiü. Secară calm 15 50 Renta rom. 500 lei 98.50; renta Fasolea 20 50 rom. conv. lei 92.40; noul impr. 94.50. Meiul ___ . . . Triest., 29 Maiu. Constanța. 29 Maiu! Acțiuni Dacia-România cor. 740 ; Lei pe 100 kgr. franco-vagon-port i id. Naționala cor. 900; id. Generala Grâu gr. 78-79 k cu 1 ° 0 c. str. 24.30 sor 780. „ „ 74-75 k. cu 5 ®/0 „ 22.80 Cursul schimbului pe piețele D “ 7’ ~0"71 k. cu 9 °/a ., 2180 ; străine * P ’ PwfTMmb susD“ut închiderea de la 29 Main. ” «350 Viena: schimb Londra 240.15 ; id. Fasole ,. .— Paris 95.225; idem Berlin 117.45; id. București. 30 Maiü. ')*• Amsterdam 198.90; id. Belgia 95.31. La Bursa din București s’av :ind. Italia 94.80; cheiat următoarele tranzacții: grâu. Paris: schimb Londra 252.05; id. recolta 1909, 7000 hector., greut. 77 Viena 104.87 ; id. Amsterdam 208.50; kgr., lei 14.28»/, hector., termen pláid. Berlin 123.21 ; id. Belgia »/« id. multreeriș Iulie, gara Ciocănești, Italia V8 perdere; Elveția »/js perdere. 10 vag. gráü rec. 1909, gr. 78 corp. Londra. : schimb Paris 25.321/, str. 5 °/0 iei 19.50 suta kgr., termer id. Berlin 20.62; id. Amsterdam 12.03. Iunie, moară, București. < CURIERUL JUDICIAR MAIAM ASSAM (TRIBUNALELE CIVILE) . a O nouă ispravă a lui Florea ! O ploaie torențială a căzut asupra Tudoran Capitalei aseară, la orele 9 și jum. Cititorii ’și amintesc despre ishr,R,l °,a„ceastă,cauza- frumoasa serprava unui anume Florea Tudoran, , ,t DlZâ a SoCietatea .,Macare acum un an s'a introdus noaptea 16 și care urma să aibă loc din casa d-lui căpit. Heliu din str. Uranus, sub pretext că ar intreținea ,sujia, jer liber, id relațiuni amoroase cu fiica d-saie. P81 . , , acvardul Independenței. Crezându-se că Tudoran e nebun, era literalmente până de tot ce Caparchetul a numit o comisiune medipLtulară.b/a/sdlistl“s'. cală, care să se pronunțe asupra stă ,Erau ,de A A- L.L. R.R. re- lui mintale. Comisiunea opinând P‘luciPei d ’el viand și principesa ca nu e nebun ?i ca e responsabil de '/u*' ■ fapta ce a comis, tribunalul Facon- Alea se ridicase cortina și încodamnat la câteva zile închisoare, puse pomul tablou, <ând primele pidupă expirarea cărora apoi a fost pus c'uunde apa au suit pe spectatori in libert ler să-și parasească locurile și să-și ca Acun. Tudoran a făcut o altă nuze refugiu. Pavilionul era neincăpută, „pator pentru a adăposti pe toată D. Bellu mutându-se in str. Po T"“ea a fost.fel în cât multe persoane lonă. Tudoran s'a dus a laită seară a 8au,16 ugla .81?b P0«111 d"« P*re pe colo, si găsind pe d-ra Bellu in curte, Gand, alte e,sau in?»rat de a lungul zis’a repezit la dânsa ca s’o ia in brațe, durilor iesindu-se cat se poate de Fala, speriată, a început să țipe si contactul apei, atunci intervenind d. Bellu si alte Pl ° ala insă se deslanțuia din ce in persoane. Tudoran a fost dus la secție, CR mai Putere *» devenise un adevar de aci a fost înaintat parchetului, vatat PD»0PD. prm-procuror a însărcinat pe 111 aCG‘ moment incePu să bată «nd. «I. Stoenescu ca să mai exam. ví" Puternic care amenința să desneze odată pe Tudoran. rădacineze pomii. „ 4 D dr. I’a examinat chiar erî contampioane e cu cari era împodobit chizând că el nu e nebun ci se preface. Parcu!,d *> lâmple, el ocrice se stiu- In urma acestei constatări parche ?e că din cauza violenței viatului, și tu va interveni către autoritățile în lntr?8ul Parc âulase mtnnsne, drept ca să 1 expulzeze întrucât ele b,nd lui înna l de felinarele trăsurilor supus austro-ungar și nu are nici un f* ?as? ,caii veneau sa’^1 caute pe v vi<ț rrv stapanilor. ..——— Ploaia încetă chiar peste vreun ^7^* ___4 ceas când asistenții putură încetul cu JL si C3* încetul să se întoarcă pe la casele lor. Firește, frumoasele toalete are Hipodromul de la Băneasa doamnelor din asistență au suferit e- Duminica, 31 lunna, orele 3 d. a. norm din cauza ploaiei. PRONOSTICURI AA. IL, RR. principii moșteni-Premiul Express, Marama, *ori cari de asemenea se adăpostiseră Hands Down, Malvina. Fe terasa de j-s a pavilionului, se Pr. Pajera, Grajdul MarghileaP °ara la palatul Lotroceni cu automan, Mandra, Comobilul. Pr.«Izar, Grajdul Marghilo * » ’ mart. Călător Din cauza ploilor de aseară, unele Premiul de primăvară., La străzi mărginașe ale capitalei au avut Cathanna, Girdle, mult de suferit. Pr. Clarct lup, Dame de Meuse, In deosebi, în str. Scărlătescu, in Melodrama, apropiere de soseaua Basarab, mai Pr. Vârful Câmpului, Fruit multe curți și subsoluri au fost mun- Picker, Good Bye date, Premiul Cotroceni, Straia, ■ [UNK] [UNK] [UNK]»■ [UNK]» » . » 1 — . J . «ISCARE IN ARMATA Comisiunea de organizare pentru Aö fost trecuți in poziție de retroconcursul de călărie și alergări inligere pentru limită de vârstă : degetare al corpului 2 armată, compusă alfțial D .S?TM6ni de la comandamendin d-nii coloneii Bogdan și Basarabul corpului III de armata, și d.Babescu și locotenent Radescu, a slabi 121 1T1 Goareanu, din reg. Górj hi următorul program: * .4 t*.* * c. 3 lunie, ora 8.30 dim., concurs de | . ^ Tâtărăscu, subocotenent călărie și cursă de capete și inele in inr ° î10111 a fost mutat în reg. Arenele romane și de infanterie „Ștefan-cel-Mare, ca ,J‘5 lumie, ora 11. a», alergări de unul.C6 s^subnutrefe de 8''’ vânătoare $i alergări de obstacole n.c«»’ 12 ,din Frankfurt (Germania). (sleeple chasse) pe hipodromul dela 1 — veterinar'1’' ^tenent Priboianu Târcovi^tu. N., din reg. 3 călărași, a fost main- h ' mir un—in m ■ m rnniT—i..i..«m stat la gradul de căpitan veterinar și «om "B“? smam ! » IN ROMANȚA ji0ânda ]n spitalul militar de cal a Dunărea scade pe toată întinderea, i fost înaintat la gradul de maior vete- Apele au următoarele cote in centrinar și mutat la reg. 1 artilerie ,,Retimeni, in raport cu etingiul :gele Carol“. Turnu-Severi 2.67; Calafat 2.75; I . Locotenentul veterinar Stavrescu Bechet 2.90; Turnu-Magurele 2.67 ; I., din reg. 12 roșiori, a fost mutat Giurgiu 3.36 ; Oltenița 3.50; Că- în reg. 3 călărași, lărași 3.30; Cernavoda 3.78; Gura- * Veterinarul locotenent in rezerva însomnet 4.08; Galați 3.66; Titi- Pasculescu D.. din reg. 11 artilerie, cea 2.37. - la fost trecut in poziție de renasere)