Universul, iulie 1909 (Anul 27, nr. 177-207)

1909-07-01 / nr. 177

srutim drapelii di­ n Afilii AlI COMERCIANȚILOR și ILUSTRIAȘILOR din jud. PRAHOVA Se știe că cu ocazia votărei legei monopolului băuturilor spirtoase, s'a pus în Capitală, bazele unui cerc al comercianților și producătorilor de băuturi spirtoase. Scopul fiind strângerea relațiunilor atât de prietenie cât și de apărare a intereselor comercianților, cercul a re­ușit să-și câștige nu numai ade­renți dar chiar înființarea de secțiuni până și în cele mai mici târguri ale țarei. Așa, erî s’a sfințit drapelul unei nouă secțiuni intitulată „Cercul co­mercianților și industriașilor din Ploești“. Ca nași ai drapelului au­ fost pro­­clamatî membrii ■“ercului din Capi­tală. C. Cernațeanu, președintele Cercului central din București In acest scop membrii comitetului In frunte cu d-nii C. Cernățeanu, Ion Mih­alcea-Vranceanu, G. S La­­zărescu, Tenasiacle Teodoru. Întovă­rășiți încă de vre-o două sute membri ai cercului din București, au plecat cu trenul de 7 dim. la Ploești. Primirea in gara Ploești In gara Ploesti au ajuns la orele 6 dimineața. Pe peron se găseau­ totî membrii cercului din Ploești împreună cu membrii a o mulțime de societăți și corporații, împreună cu drapelele lor. Muzica militară intonează ,,Deș­­teaptă-te Române“. Mulțimea de pe peron precum și mulțimea din vagoane izbucnește în Strigăte de ura La scoborârea din vagoane a mem­brilor din­­ București se produce un entuziasm de nedescris. ..Bine ați venit fraților“ „Bine v’am găsit fraților, se aude din toate părțile. D. Tudorică Ionescu-Pescaru salută pe oaspeți în numele comercianților din Plo­ști. Răspunde d. C. Cornâteanu in numele bucureștenilor. După o jumătate de oră sosesc tre­nurile din Moldova și Valea Praho­vei, aducând o mulțime de delegați din acele părți. Toți sunt primiți în strigăte de „Ura“ și „bine ați venit“. Spre oraș se formează apoi un impozant cor­tegiu in frunte cu muzica militară și drapelele tuturor cercurilor și socie­tăților. Ajunși la statuia vânătorilor, toți se descoperă. Muzica intonează :,Deș­­teapta-te Române“. D. Simionescu din Buzău, luând cuvântul, spune că toată suflarea ro­mânească trebue să se descopere in fața monumentelor cari arată trecu­tul glorios și vitejia fiilor țârei. Vorbește apoi d. Panaitescu arătând vitejia fiilor Prahovei. La bisericii Cortegiul se pune din nou­ în miș­care luând drumul spre biserica­ Sf. împărați, unde urma să se facă sfin­țirea drapelului. Serviciul divin a fost oficiat de Sf.­Sa protoereul Văleanu, asistat de preoții biserică. După terminarea serviciului divin ia cuvântul părintele iordăchescu, parohul bisericei. Sf.­Sa a ținut o înălțătoare predică arătând ce se poate face prin unire. Ca sfat membrilor cercului al cărui drapel s’a sfințit, ca strânși uniți să lupte pentru realizarea scopului ce ’l urmăresc. I. Mihalcea, vice-președinte al Cer­cului din București D. Ion Mihalcea-Vrânceanu arată Împrejurările in cari a luat ființă cercul precum și scopul ca­­ 1 urmă­rește­ pentru binele obștesc. Termină spunând că pentru îndrep­tarea situațiunei de aci a comercian­ților de băuturi spirtoase totul de­pinde de bună­vointa și de spiritul de solidaritate al comercianților. D. G. Zamfirescu, președintele cer­cului din Ploești, a ținut o frumoasă cuvântare arătând rezultatele bine­făcătoare ale însoțirilor și asociațiilor, fie comerciale, fie culturale. Banchetul De la biserică, in aceeași ordine, s’au îndreptat spre restaurantul High- Liffe, unde s'a dat un banchet la care au luat parte peste 500 persoane. A prezidat d. Cerni­ceanu. La șampanie, d. Mihalcea luând cuvântul, arată greutățile pe cari le-a termină spunând că totul se face numai prin unire și cercul central pentru a se conforma acestui prici­pui, a hotărî­ ca toți membrii cercului din Ploești să fie proclamați­­ ca membri de onoare a cercului din Bu­curești, conferindu-le în acela­ timp diplomele însoțite de câte o medalie de aur D. C. Cernăteanu toastează pentru toți comercianții D. Tudorică Ionescu (Ploești) luând cuvîntul spune că primul gând al vin­­tregei suflări românești trebue să fie îndreptat către M S. Regele, intelep­­tul nostru suveran. Lumea se ridică în picioare. Mu­zica intonează imnul national. D. lonescu dă apoi citire următoa­rei telegrame : „Comercianții ploeșteni și praho­veni, împreună cu delegații tuturor cercurilor din țară. Întruniți cu oca­zia sfințirea drapelului cercului co­mercial și industrial din Prahova, in­tervi gând se înalță către a Voas­tră vrându-Vă să trăi­m mulți ani pen­tru fericirea­­ erei și a neamului ro­mânesc. „Trăiască scumpa noastră Regină. „Trăiască întreaga dinastie“. Mai vorbesc d-ni­ Cr. Popescu și Manolescu-Giurgiu. D. Lăzărescu-București face apel ca comercianții să fie strâns uniți căci numai ast­fel cauza lor va tri­umfa. D. Simionescu-Buzău, toastează pentru toți cei ce luptă pentru tri­umful cauzei comercianților Termină mulțumind presei pentru sprijinul ce-l dă cauzei comercianților. Au­ mai vorbit apoi J. Spirtaru din Craiova, arătând însemnătatea cer­curilor comerciale; d. Al Crăciunescu vorbind despre interesul pe care-l poartă Camera de comerț desvoltărea comerțului in toate direcțiunile. D. Lupescu­ din Tg.­Jiu, aduce e­­logiu d-lui Mihalcea pentru munca depusă in apărarea intereselor comer­cianților de orice branșă. Au­ mai vorbit și a iții după care banchetul s’a sfârșit Seara s’a dat o frumoasă serbare In grădina „Sport“ la care a luat parte foarte multă lume. T. întâmpinai d-sa și tovarășii înființarea cercului central. d-sale la Spirtaru (Cratova) Bucur Alduleanu G. S. Lazărescu, secretarul Cercului din București mmm­ DIN TURCIA — Serviciul nostru telegrafic — In jurul sosirea generalului Von der Goltz Constantinopol. 29.—„Osmanis­­cher Lloyd" salută cu entuziasm­ pe generalul Von der Goltz, care sosește mâine noi. Ziarul citat pu­blică un articol al unui elev al generalului Pertev pașa, coman­dantul garnizoanei­ din Bagdad. Acesta spune că generalul Von der Goltz este o perlă internațio­nală și că armata turcă e mândră că in fruntea sa va reveni renu­mitul maestru de războiu­. Sesiunea parlamentară -Luptă cu o bandă grecească Constantinopol. 29 — Eri s'a ți­nut un consiliu de miniștrii, care a hotărât ca actuala sesiune par­lamentară să fie prelungită până la 13 August.­­ «Tanin» află că la Kadikoi s-a dat o luptă intre o bandă gre­cească și jandarmi. Jandarmii au avut 3 morți și 3 răniți. Banda a avut 2 morți și un om grav rănit. Autoritățile vinovate în ma­sacrele din Adana Constantinopol, 29. — Organul vino-turc «Tanin» cere să se pu­blice adevărul asupra masacrelor din Adana și­­ și începe publicarea documentelor care dovedesc vina autorităților. decebațichi Cu prilejul vizitei arhiducelui Frantz- Ferdinand, împăratul Austro-Unga­­riei a conferit următoarele distinc­­țiuni : A. S. R. Principelui moștenitor al României, însemnele Lânei de aur. D-lor general Crăiniceanu și I Ka­­linderu, marea cruce a ordinului Leopold. D-lor generali Mavrocordat și Ro­­bescu, marea cruce a ordinului Co­roana de fer. D-lui colonel Grașoski, însemnele de mare­ ofițer al ordinului Frantz- Iosef D-ni, coloneii Baranga Greceanu și Magheru, au primit fotografia bo­gat încadrată și cu dedicații, a Arhi­ducelui Frantz Ferdinand D-lor maiori Toroceanu, Grigorescu și Benndeî, însemnele de comandor al ordinului Coroana de per. D-lui căpitan G. Manu, cavaler al Coroanei de fier. D-lui Basset, comandor al ordinu­lui Leopold D-lui colonel Brociner, comandor al ordinului Frantz-Josef D-lui locot.-colonel Negruzzi, co­mandor al Coroanei de fer­d-lui Butculescu cavaler al Co­roanei de fer­­­d-lu­g Kirileanu, ca­valer al ordinului Frantz-Josef M­S. Regele Carol a conferit, la rândul său, următoarele decorațiuni : Prințului de Schönbur­g- Hartenstein ministrul Austro-Ungariei la Bucu­rești, însemnele marelui coraon al Stelei României D-lui conte Ugron de Abramfalva, consilier de­ legație, mare ofițer al Coroanei României. D-lui baron d Andrian de Verburg secretar de cl 1, comandor al Coroa­nei României D-lui conte Bucidiaro de Belavary secretar de cl ll­a »fiter al Stelei României D-ln"" baron de Gagari. »fițer al Coroanei României D lui căpitan com» Fischer de Le­­demce, atașat militar, ofițer al Stelei României D-lui de Wodianer, consul gene­ral mare ofițer al Coroanei Româ­niei D-lui Orivan, consul la Ploești, fițer al Coroanei Rom Membrilor suitei Arhiducelui moș­tenitor D-lui general conte Huyn ,Marea cruce a Coroanei­­ României-D-lor căpitan baron de Rummers­­kirsch­ și mami Brosch von Arzenau, însemnele de mare ofițer al Coroanei Rom­i-lor capitan conte de Gudernă și dr Zdrenko Maresch comandori ai Coroanei Rom­u­lui dr Nikitch ofițer al Coroa­nei Rom Se știe că Arhiducele moștenitor al Austro-Ungarei are Aegam cea mai înaltă decorație românească nviat miREA­ngela Ciuli,­­ mesariaștii. Eri dimineață, meseriașii din Capitală s'au Întrunit ,a­­mbul meseriașilor, unde s'a discutat, a­­supra scumpirei traiului in Ca­pitală. A vorbit intâiu­l Nițu Ionescu- Bumnu, care spune că a mat parte la Întrunirile de la Brăila și Galați unde credea că condițiile de viață sunt m­ai lesnicioase In urma constatărilor făcute, a­m văzut că traiul este tot așa de scump ca și in Capitală Pâinea se vinde 35 bani carnea 1­20 st­reștere mai scu­mp decât la Bu­curești Termină insistând pe lângă muncitori să nu înceteze lupta ce acum s'a pornit in toată tara, până nu vor realiza amelio­rarea condițiilor de trai din țară și din Capitală . Țigăneșteanu spu­ne că a­­ceasta agitație a meseriașilor din Capitală este azi alimentată și de faptul că majoritatea lor nu are ce lucra și nici unde lucra. Cere ca autoritățile in drept să ia mă­suri ca această stare de lucruri să înceteze . Ai. Ionescu aduce laude ac­­țiunei întreprinse de d­omnescu, vede insă că meseriașii sunt des­­binați și nu ’i dau tot concursul trebuitor . Mănc­ulescu spune că le pe urma acestor stări de lucruri su­feră nu numai meseriașii dar si familiile lor , a criticat mișcarea industrială de la noi susținută in mod fictiv cu tarife protecționiste, după d-sa singura cauză care a­duce scumpirea viețiii. D. Bănică-Ionescu, insistă asu­pra promisiunei autorităților că va ofteni peștele. Astăzi peștele nu numai că nu s’a oftemt dar cu el se face o speculă neomenoasă D. Cernat vorbește des­pre con­vențiile comerciale Încheiate cu Statele vamale și spun c­­ă toate s’au încheiat in defavorul nostru D. Stănescu vorbește de rapor­tul d-lui dr Minovici citit la a­­dunarea membrilor societăței de profilaxie. Crede că decât s'ar face spitale, ar fi mai bine să se facă clădiri sănătoase pentru munci­tori. Insistă asupra speculei ce se face cu produsele alimentare și termină rugând pe meseriași să continue lupta până ce vor putea obține de la guvernanți îmbunătă­țirea condițiilor de viață. întrunirea se termină la orela 12 când se dă citire unei moțiuni prin care se cere autorităților a se lua cât mai repede măsuri pentru oftenirea pâinpî, a peștelui și a lemnelor,cari dacă vara s’au scum­pit in mod așa de simțitor, ce va fi ia iarnă, când omul nevoiaș nu ’și va putea face provizie din timpul verii. _____I* O. Síiul UI­N STRĂINĂTATE — Prin poștă­­,*. Pentru monumentul poetului ungur Jokay s’au strâns până a­­cum 81 324 coroane. Aiadăeri a încetat din viață la Londra, marchizul Ripon, fost vice-rege al Indiei, in vârstă de 82 de ani In toamna aceasta se va inau­gura la München o statue a ma­relui compositor Richard Wagner Marea moșie din Sm­onger, comitetul Somogy( Ungaria) a prin­țului Ipsilanti, a fost cumpărată de Baronul Radvensky, pentru su­ma de 8 milioane și 500 mii de coroane. ,*. Vaporul «Aitonia» a plecat alaltăieri din portul Fiume la New­ York, având ne­cord 1800 de e­­migranti din Ungaria De la 18 și până la 24 Iulie st. u. se va ține la Londra con­gresul internațional antialcoolic. Cafn­antmauersteinínaschnis (Mașina de fabricat cărti­­mi­zi) de vânzare cu preț FOARTE RFOL­S. De văzut în zilele de lucru, între orele 4 și 5 dupa amiaza. 60, Strada Călugărului, 60 3822 Miercuri­i Iulie 1809 Neîntrecute In calitate și construcțiun­e s’au dovedit cele mai moderna PLUGURI ca ABURI Originale „FOWLER“ De 10 până la 21 ca» put­ere nominali Forvler* fur­nizate după cerere fâ>­ă sau cu in­stalațiune paten­tată de supra-încsRzire (Hirsscampf) f«ra nici o di­ferență de preț, cu cable de «stea de 550 metri lun­gime construite, pe baza exponențelor noastre practice făcute in timp, de mai mult de 60 de ani in toate țările din lum­e, si intro­duse de 20 de ani, cu cel mai mare succes, și in România, unde lucrează astăzi peste 60 pluguri cu aburi «ORIGINALE FOWLER», funcționând prin ardere de paie sau ori­ce alt com­bustibil Prin funcționarea lor sigură și ireproșabilă ele garantează o­ arătură rațională producând ce­a mai mare cantitate de arătură zilnică Toate aceste pluguri au­ fost puse în funcțiune personal de i­­i nasoli Inginer specialist și reprezentant­ general al D-for JOȘI* FOW1.E« Costip. București —Strada Armașului No 6 NR.—Aproape întreaga elită a marilor proprietari români ați cumpărat numai pluguri cu aburi "Originale Fowler», adresân­du-ni scrisori elogioase și de deplină mulțumiri­­pentru perfecta lor funcționare neîntreruptă 3675 mm BS­?avum T1ÖISULUS AÜSTEQ-UM<IÄR [Prin telefon de la corespondentul nostru particular) Sinaia. 29 iunie. Excursiiun­a de era Arhiducele Franz Ferdinand și principii moștenitori au făcut azi dimineață la orele 10. excursiuni la stânc­a egală, vizitând stânca Frantz- Iosef și pozițiile pitorești din imprejurimi. După aceea, arhiducele a fost condu­­s la automobil până la un punct, unde escursioniștii au În­călecat Arhiducele și prinții României, însoțiți de suite, s’au intors la a­­miazi pentru dejun la castelul Peleș Timpul urmează a 3 frumos După ammz­ia orele 5, încep serbări? populare pe platoul ca­­zarmelor Serbarea populară La ora 5 s­a dat pe platoul cazăr­­me' vânâtoale» serbarea populară *­­nuntata La intrare pe platou s’a con­struit un '"rumos «re de triumf împo­dobit cu­­ erdeala și drapele române și austriace In jurul platoului fâlfâiau de ase­meni drapelele cu culorile române și ausmace Erau de față școlile, din Ploești, Câ­mpina și Azuga »colile profesio­nale de fete din București, societatea „Hora“,și Reuniunea cântăreților din Azuga Mii de țărani și țărance din Pra­hova tn costume naționale, erau În­șirați In cirul vastului platou Cercul acesta întins, in cadrul pitoresc al îm­prejurimilor. *orma o priveliște de o frumusețe care întrece mice închipuire. Din Sinaia a­u sistat de asemeni la serbare un public imens am toate straturile societății Pe platou ira construit un mare pavilion foarte amstia Împodobit cu ghirlande de verdeață, drapele și co­roane Acest pavilion a fost rezervat Su­veranilor și aubuștilor .Oaspet­i Sosesc pe rând d-noi generali Ma­rmcordat. Wartiade. larca Crâini­­ceanu, minișrii Morțun. T. Stelian, A Carp i­n Kannderu. d. ) Bra­­tianu iu d-na. și alte persoane­­ mar­cante La orele 5 jum. sosesc pe platou Suveranii și »aspețtî și sunt salutati la mirare ie d-mî miniștri, pe când muzica reg.­ue geniu intonează im­nurile «usniac și român. Principesa Mana si micile princi­pese Elisabeta­­i Mana sunt in cos­tume nationale,iar prințul Carol si Ni­colae poarta costum de cioban La vederea Suveranilor, * Prin­cipilor și arhiducelui si principesei Sofia, imensul public isbucnește în ural? Soc. ,Hora“ și =oc. corală din Azuga Înșirate in apropiere de pavilion in­tonează imnurile imperial austriac și regal român Suveranii și oaspeții lor au luat foc in pavilion. M­S Reginei, Prin­cipesei si arhiducesei Li se oferă frumoase buchete, de dori In­dunelul unui taraf de lăutari in costum național un grup de copii din Azuga execută cu succes deose­bit mai multe lanțuri nationale, în fata pavilionului Apoi si alte grupuri de elevi e­­xecută .Banul Mărăcine banțul „Tărâșel“. Romanul“ si „ hora. Au fost admirabili in danțuri călu­șarii din Azuga După producțiile elevilor prințul Ca­rol și principesa Elisabeta s'au prins in horă și au jucat­­ pui sârba și brâulefui cu o uimitoare precizie, stârnind ad­mirația imensei asistente care a a­­plaudat cu frenezie ca L­. au fost călduros felicitați de arhiducele Frantz Ferdinand și principesa Sofia. D­ra Angliei a cântat cu succes și voce plăcută „Mândruliță de la munte“ și alte cantece nationale fiind viu a­­plaudată Atelierul fotografic „Julieta“ a luat mai multe fotografii. . MM­LL si augu­stil oaspeți erau vădit satisfăcut­ de cele văzute și au felicitat pe organizatorii acestei fru­moase serbări. Păcat insă că din cauza aglomera­ției excesive perfecta ordine nu putut fi menținută in tot timpul serbărei La orele 6 și jum., MM. II. îm­preună cu AA. LI s’au întors la castel, in uralele entuziaste ale elevi­lor și publicului. Sinaia, 29 Iunie. Audiția muzicalii de la castel Seara a fost la castelul Peleș o audiție muzicală cu concursul d-lui Dinicu. Au luat parte Suveranii și înalții oaspeți. O delegație a ardelenilor pri­mită de arhhiduce Sinaia, 29 — Archid­ucele Frantz Ferdinand a pri­mit azi in audiență, la castelul Peleș delegația românilor născuți in Au­s­­tro-Ungaria și stabiliți in România, care i­a înmâ­nat o adresă omagială. Vă­ostenitorul tronului austro-u­ngar a primit cu o deosebită bună-voință delegaț­iu­nea , compusă din d-nii: dr. Dumitru Po­­povici, Nicolae SHrcea și dr. Ion Scurtu­. Glasul presei austriace și ungare Viena. 29. — Ediția de seară a ziarului «Neue Freie Presse» vor­bind despre toasturile ținute la castelul Peleș, scrie : «Aceste to­asturi dovedesc încă o dată legă­turile amicale dintre Austro-Un­­garia și Rom­ânia și că ambele po­poare apreciază valoarea acestor legături. Amiciția noastră față de România este de mare folos pen­tru politica noastră balcanică «Neue Wiener Abendblatt» scrie : Cuvintele rostite dra la castelul Peleș nu sunt formule diploma­­tice stabilite de mai înainte, ci sunt pornite din fundul m­ini­Î și dovedesc relațiile amicale dintre România și Austro-Ungaria Budapesta 29 — Ziaml «Pester Lloyd» scrie «Extraordinar de călduroasele cuvinte din toasturile ținute in eastern! Pereș arată nu numai legăturile personale ami­cale dintre suve­ranul nostru și regele României ci și că relațiile amicale dintre cele două țări vor dura încă mult timp Acolo ca și la noi se recunoaște acordul și comunitatea de inte­rese dintre Austro-Ungaria și Ro­mânia Relațiile amicale au fost din când în când tulburate de chestii naționale, neînțelegeri cari din fericire ou țineau prea mult timp Partea politică a relațiilor ami­cale­­ a putut fi realizată din cau­za memb­rilor parlamentului din Viena, cari au pus interesele par­tidului lor mai presus de intere­sele generale ale tării. Cuvintele imparatului . ..Ar fi un scandal“ sunt o dovadă de importanta ce se fă ic Austro-Ungaria raporturilor cu România» Viena 2s.—Ziarul «Neues Wie­ns» Journal in numărul său de­ astăzi se exprimă astfel despre vizita a­re­gi riu cel­ui Frantz-ferdi­­nand­ la Sinaia ■ [UNK]Regele Carol și regina Elisa­­bPta au făcut moștenitorului tro­nului Austro-Ungarei » prim­­e din cele mai cordtate Manifestația .or de simpatie se adresează ur­mașului de mâine a­ acelui mo­narh­ care a fost și este cel mai prieteni­l regelui Carol căruia nu i-a precupețit sprijinul său amical la momentul urcărei sale pe tronul României și mai târziu, in alte împrejurări „Nici o schimbare, nici o știr­bire n'a intervenit in legaturile acestea de amiciție dintre cele două case domnitoare și cele două târî La isbucnirea și in tot timpul cri­zei balcanice, Austro-Ungaria a putut și mai bine să-și dea seama de valoarea prieteniei vecinei sale de dincolo de Carpați, o țară ad­mirabil organizată ca Stat, cu o populațiune harnică și cinstită ..Eventuale chestiuni de pură politică, cum e cea recentă cu ra­­ificarea convenției comerciale, nu pot și nici nu vor putea vreodată răci aceste raporturi amicale, a căror trăinicie de ani îndelungați a fost pusă la încercare“. Programul­­­e mâine Mâine dim. se va face inspecție la ca­zarma de vânători de către M. S. Regele, A. S. Imperială Ar­hiducele Franz-Ferdinand și AA. N­. RR. Principele Ferdinand și Garou la orele 5 se va da un ceai la Cuibul Prințesei. Se­ara cu un tren special la orele 7 Arhiducele și Principesa Sofia îm­preună cu suita, părăsesc Sinaia. * * După cum am arătat, organizarea serbărilor populare de pe platoul ca­­cazărmei v­ânătorilor a lăsat foarte mult de dorit. Imensul public, care a isistat, a avut din pricina aceasta să sufere mari neajunsuri Așa. in îmbulzeala de nedescrts ce a domnii acolo—fin lipsa unui «u­­ncient serviciu de menținere a «r­dmnei—d-na Theodora Dumitrescu- Câmpina, patrona noastra, și-a perdut o gen­tu­l­i­ță cu 6 800 lei in bilete de bancă a 100 lei, câteva cârti de vizită și o pereche de ochelari. Gentulița e de piele marron, cu un ceasornic mignon fixat in ea Probabil că gentulija i-a fost fu­rată de niscai pungași de meserie cari, profitând de absența unei vigi­lente supravegheri polițienești, au reu­șit în mare număr să se strecoare im­­ nassa colosală de asistenți Poliția locală a fost imediat înști­ința­t­ă de dispariția gentuliței d-mi Dumitrescu-Câmpina Cercetările fă­cute ni au dat insă nici un rezultat. De la Brăila la Galați înot .Prin telefon­ie la ■ores( nostru particular) Galați. 29 iunie Astă seară, la orele 7.05, a sosit aci venind Înot de la Brăila, d C Puia­­nu, corespondentul ziarului nostru din acel oraș membru al clubului nautic .Istru- D-sa a fost însoțit, pe toot par­cursul de un canat­ automobil al clubului in care se aflat d-niî Ruso Belafronte, directorul soc Ge­­nerala și președintele clubului nau­tic ,Istru­­ cu d-na. inginer Mari­­nescu, dirigintele oficiului telegrafo­­poștal din Brăila cu d-na. și dr Di­­mitriu, medicul spitalului din Brăila. Cheiul Dunărei a fost pu­ț de bite care a făcut ovațiuni d-lui lamn Marinarii vapoarelor au aplau­dat Distanța Brăila-Gaia, a fost par­cursă înot in 3 lire și 31 minute și medicul a constatat perfect sănătos pe înotător. Tot odată cu d. Puianu a sosit și o barcă de cursă a clubului „Istru“ care a parcurs distanța Brăila-Galați intr’o oră si 15 minute. II I mn­» UHUIMlaroufli­­ € 3>SK^asia''33a3aKi«.J.­..i.m~ Intru­nirî-conferințe — Membrii societatei Cuvioasa Ra­­casdi­va (Vinerea Mare), neintrunin­­du-se în număr suficient, s’a amânat adunarea generală pentru ziua de 12 Iulie c., când se va proceda la alege­rea comitetului r. MARȚI ♦ Se dă o bună recom­pensă persoanei care va aduce, fie la administra­­ția ziarului nostru, fie la vila „Universul“, din str. Pîverescu, din Sinaia, o gentuliță de piele mar­ron, conținând 11.800 leî in bilete de bancă a 100 leî, câte­va cărți de­­ vi­­zită și o pereche­ de oche­lari. (Gentulița a fost per­n­­ată la Sinaia, Luni 20 Iunie, pe platoul cazăr­­mei batalionului de vâ­nători. ♦ Ministerul de interne a a­­cordat un concediu de 30 zile d-lui Țăranu, ajutor de primar în Galați . Noul bason de lemnărie din­tre șos Galați și Reni și digul Brateș va fi in curând mărit. Lucrârie, cari vor costa 273 de mii lei. se vor incepe în campa­nia anului curent ♦ "Griporas și ilustoriide>" ? o comedie bufă. Cu ruptete de actua­litate care face pe sportatori să râdă până la lacrimi Ea se joacă astă-seară cu artiștii teatrului .Na­­ționat, in grădina Blanduziei din strada Academiei, de unde se pot procura bilete. ♦ Primăria orașului Galați a cerut ministerului de interne să aprobe deschiderea unui credit de KIOO lei spre a contribui la ri­dicarea unei statui în Galați, ma­relui patriot Costache Negri. 4 Duminecă s’a făcut in Ca­pita­ă unirea a două dintre fami­liile cale mai harnice și intreprin­zătoare din Dolj. D-șoara Elisa I. D. Gabroveanu s'a logodit cu d-l dr. Marinen Schimbarea veri­ghete­or s’a făcut de d-na și d-l Mariu Marian,fost deputat de Dolj. Urăm viitorilor soți toate fericirile. ♦ Consiliul teh­nic superior a aprobat, în ședința sa trecută, următoarele proiecte : deschiderea unei str. în Caiova, începând din str. Sf. Gheorg­he-Nou și traver­sând bul. Carol I; aprovizionarea a 7 mii mc. pietriș necesar șos. vicinare Constanța-Ostrov, in va­loare de 28 mii lei; aproviziona­rea a H90 mc. petriș necesar șos. vecinale Morărești-Păduroiu din jud. Argeș, in valoare de 21514 lei. ♦ I­­l f General Pet­ficări a făcut achizițiunea unui automobil marca „I.IK­­TRICI­“. Reprezentanta acestor case o are GAUR­­,si 1 PRAGIAR. ♦ Intro consfătuire ținută in­tre d prim-m­inistru I. Brătianu și delegațiunile județelor Tulcea și Constanța in privința întocm­i­­rei notelor electorale din Dobro­­gea, s'a hotărât ca până la 15 Septembrie să-șî valideze dreptu­rile cetățenii din Dobrogea cari se vor înscrie pe listele electorale. Alegerile se vor face in Octom­brie astfel ca deputații și senato­rii dobrogeni să poata participa la ședințele sesiunea de toamnă a Parlamentului. ♦ La administrația financiară a Capitalei s’au descoperit unele nereguli și falsuri în­ sarcina a trei agenți pentru urmărirea taxe­lor provenite de la succesiuni. Agenții, după cum am anunțat la timp, au fost îndepărtați din serviciu Doi din ei au fost dați judecăți pentru falsuri și distru­gere de acte. Acum sau mai descoperit niște falsur in sarcina fostului agent D . Vladescu. pentru suma de 4P iei Afacerea a fost trimisă la parchet, iar Wădescu chemat la instrucție. După cum se vede, suma descoperită până acum este mică ♦ In înțelegere cu organizatorii u­nuiui congres esperantist In Ro­mânia, Liga esperantistă bulgară a decis ca congresul esperanti bulgar din anul acesta să se fie la Rusciuc in zilele de 16- 18 iulie, iar de acolo cei mai mulți din ei (cel puțin 100' vor veni in Româ­nia ca sa ia parte ia congresul esperantist ce se va ține in zilele de 19—21 Iulie in București . Se știe că fostul primar al Tulcei, d Sebastian Teodorescu a fost osândit la 15 zile inchi­­soare pentru ultragiu adus d-lui I. C. Atanasiu, prefectul jud. Tul-D. Teodorescu, ne roagă să ară­tare că sentința s’a dat in lipsa d-sale și că a făcut opoziție . Eri fiind ziua onomastică a regelui Petru­­ al Serbiei, un «Te- Deum» s'a oficiat la biseria Kalin­­deru din str Doamnei la care au participat pe lângă numeroșii membri ai coloniei sârbești din Capitală d-nn­ maior Gra șosk­i din partea Curței regale, Trăsnea- Greceanu directorul protocolului din ministerul de externe, M. Bur­­gfapiea directorul afacerilor con­sulare, Hagi-Tudunaky, primul a­­jutor de primar, Ristici ministrul Serbiei la București, însoțit de d­avilocosici primul secretar și de intregul personal al legațiunei. După amiazi intre orele 5 și 7 membrii coloniei sârbești au fost primiți la regație. M­S Regele a trimis o căldu­roasă depeșă de felicitare regelui Petre I . Ni se scrie din Constanța, că acolo au sosit din Corretanti­­nopole Munip Demurgean Eifendi și Islamali Cocor, primii tineri Dobrogeni, bursieri ai statului român, cari au terminat cursurile de teologie arabă la seminarul su­perior din Constantinopol. Ei fi­ind și absolvenți, ai seminarului din Medgidie, cunosc și vorbesc perfect limba română ♦ «Federața cooperativelor să­tești de producție și consum din România» dorește să înființeze in capitală un «muzeu industrial co­­mrecial și agricol», unde se vor expune toate produsele satelor, cu mențiunea cantității, a prețului și a localității. «Federala», neavând fonduri ca să înfăptuiască această operă, apelează la ajutorul tutu­ror­ societăților cooperative, ru­­gându-le a contribui cu ori­ ce su­me vor putea spre a putea face față cheltuelilor » Eri, serbătoarea Sf. Apostoli Petru și Pavel, biserica din cătu­nul Herăstrău (Ilfov), și-a serbat hramul. Cu această ocaziune s-a celebrat și parastasul de 8 ani pentru defunctul Ion Apostol, care a lăsat casei Bisericei o sumă în­semnată de bani. Serviciul divin a fost oficiat de P. S S. Archie­­reul Sofronie Craioveanul, locote­nentul eparohiei Râmnicul Noul Severin, asistat de preotul bise­­ricei, de parochu­ com­. Băneasa, părintele Nucșoreanu, și de dia­conii Georgescu și Antohie, dela biserica „Sf. Nicolae Șelari”.. Din partea administrațiunei Casei Bi­sericei au fost de față d-nii Fili­­mon și Tomescu. După terminarea serviciului di­­ vs î î­n 3Ni­tis vin, la care au asistat foarte mulți credincioși, s’a împărțit pomană la săraci,, iar d. Stoenescu, func­ționar superior la Casa Bisericei, a ținut un discurs in care a făcut apologia sfinților apostoli Petru și Pavel. ♦ D. Florică Tutunaru, și-a trecut examenul de licență in drept în sesiunea această. ♦ Era 29 Iunie, au sosit in Ca­pitală studenții Ionescu-Govora, C. Ifrim și C. Busacu, delegați ai omitetului organizator din Iași, cari, împreună cu comitetul or­ganizator din București, vor sta­bili programul definitiv și toate modalitățile privitoare la congre­sul studențesc, care se va ține în Iași la 15 August. Programul redactat definitiv și toate informațiile necesare vor fi date publicității și trimise tuturor societăților studențești. U­niversitate . Următorii studenți în teolo­­gie au fost proclamați licențiați in sesiunea Iunie : Berechet Ștefan, Cercel Ilie, Cio­­su George, Cristescu Radu, Mă­­nescu Nicolae, Păslaru Mateiu, Po­pescu Andreiu, Diac Popescu A­­ninoasa, Proca M. Nicolae, Sacer­­doțeanu Gheorghe, Stănciulescu Ion si Vuza Tom­a. Licitați ♦ In ziua de 13 June se va ține la prefectura de Tulcea licitație pentru furnizarea a 80 000 kgr. orz, 90 000 kgr. pae de orz și 25 mii kgr. pae de secară sau grâu. Lu­crări publica . Consiliul de miniștri a auto­rizat direcțiunea generală a căilor ferate să construiască linia și să instaleze aparatele telegrafice pe linia ferată Podul Iloaei Hârlău in legătură cu stațiunile Isbiceni, Belcești, Cotnari și Hârlău. CF SA C. F. R . Consiliul teh­nic superior a opinat ca d-ni. A. Achimescu șef de birou principal și L. Fran­­cisc, șef de birou, din ad­ția c. f. să ifie licențiațî din serviciu pe ziua de 1 Octombrie a. c.. spre a-și regula drepturile la pensie A­­rtistice — „Viitorul“ societate internaț iona­­la a lucrătorilor tinichigii din Bucu­rești, va da o serbare în parcul Li­bertăței, din str 11 iunie Filareti în ziua de 12 iulie a c. sub patronașiu­ d­lui Mihail­­ Botez consilier »omu­mai și membru al Camerei de comerț.­­Bibliogrrafie Au apărut : — »Revista Asociației învățătorilor și învățătoarelor, anul X, No 1. — »Ramuri», anul IV, No 11. — Medicina Populară No 36, anul IV, sub direcțiunea dr.Eracle Sterian, cu următorul cuprins : Masculiniza­rea femeii.— Omul primitiv.— Higie­na urechiei —Inteligența animalelor.— Corpuri străine in stomac.— Convul­­siunile la copii.— Ce sunt ciclopii.— Higiena cusîitoreselor.—Cocorii și Pig­meii in Egiptul antic.—Economia cas­nică.— Consult­ațiuni. E­COURI Avis domnilor automobilist! ♦ In scopul de a facilita vân­zarea și cumpărarea automobilelor de ocazie, garajul Leonila 4 C-ie a decis să țină la 1 și 15 a fie­cărei luni. licitații publice de a­­utomobile. (Tatersal). Prima licitație de acest fel va avea loc Miercuri 1 Iulie. Pentru ca o mașină să poată fi înscrisă la vânzare, trebue ca cererea să se facă cu cel puțin 5 zile înainte, remițănd în acelas timp și suma de 15 lei ca taxă de publicitate. In caz de vânzare definitivă garajul Leonidă iși rezervă un co­mision de 2 la sută din prețu vânzărei. b­il5 £ tatăl" examenelor de la facul­tatea de drept Iată rezultatul examenelor anului al II-lea și anului al 111-lea la facul­talea de drept din București . La examenul II din 88 candidați au reușit d-mi Bogdan R., Columsehi I , Catanescu Al., Cerchez T­, Chiri­­tescu S­t., Danescu M. G., Diana F Nie., Dunoflache Gr. I., Fried­man Rom . Ghica Eugeniu, Grntescu V . Iacovescu fl. Al., Ioani­d D. C­iuncu Gh., Michel Isidor, Menet C. V . Palie A. L., Păunescu Gruia Poenaru S Când. Potarca V , Ro­­­tman A., Săvescu C Emil. Săvoiu Em­., Semen V„ Stanciu N Șt., Ste­­fanescu­ Priboi Dem., Trisca C. P. Tigoianu M., Vasilescu C. V. La examenul al lll-lea din 193 candidați au reușit d-niî • Anastasiu V . Apostolichi D., Barbuc­eanu Ion Băsceanu I D., Becherescu I G. Borcescu N., Boscoff I. M., Brănescu I I., Bubucnelu­ D Al., Buzescu M., Chelner M T., Constantinescu I. Ar­geș, Cruțescu Alfred, Carp I. G., Dariu C. Al., Degeanu I., Demetrian A. Mircea, Dim­ilriu Otto, Dia­­conu P G., Dobrescu I. Toma, Dorcescu M. Ion, Frunzescu C., Ga­­culeanu Șl Matei, Georgescu Stefan, Glasberg Felix, Grigorescu Andrei, Ionescu A. C., Ionescu Gr., Ionescu M. Teodor, Ionescu V., Isvoranu G. 1­, Jiteanu C Onoriu. ,Jugureanu Slavii, Seaule­y M., Lehrer Victor, Luca Gh., Marinescu Virg., Mateescu Capetineanu I., Mihailescu Gr., Mi­­hailescu I. Ion, Moise , Alexandru, Moise F. Gh., Negulescu D., Nico­­laescu I. N., Orezeanu Romulus, O­­iescu I. 1. Panaitescu M. M., Pe­­»acol St. Vladimir, Pitișteanu G. ,Al., Poenaru M., Pop G. N., Po­pescu C. Alexandru, Popescu C., Po­pescu St. Constantin, Petrescu E­­liache, Popescu Pârvan, Popescu Gr. Nicolae, Popescu N. N., Popescu Nicolae Godineștî, Rădulescu V., Raicoviceanu Nicolae, Rasucianu N. D., Săulescu T. G., Săulescu Nic., Sighinașu G. Gr., Silberman Jack, Sofia G. Ș., Stănescu C. Șt., Stârcea Al., Stoica St. Telre, Stoi­­cescu C. V., Strelicescu N. Al., Sturza G. Eugeniu, Tomazi G., To­­mescu G. Tr., Tudor S. D., Tum­­nescu N. N., Tutunaru F., Vasilescu C., Valner Nie., Wiling Eng., Zol­­mer Baruch. Astă­zi Mart! 30 Iunie a apărut No. 034 din Ziarul Călătoriilor în 16 pagini, cuprinzând o bo­gată și foarte interesantă ma­terie și numeroase ilustrații Ziarul Călătoriilor se vinde în toată țara cu 10 bani numărul SERVICIUL TELEGRAFIC al mmm »üihiiml­­ GIN STREINATATE Țarul în Anglia Londra. 29.— După o comunica­­­re oficială, țarul Rusiei va sosi în­­ Ang­ia pe la 2 (15) August, și va debarca la Cowes. Misiune marocană în Spania Madrid. 29. — Regele Alfonso a primit era pe membri ambasadei marocane. Regele și șeful misiu­ne! au exprimat dorința de a strânge legăturile de prietenie in­tre cele două națiuni. (A. B). Turcia și titlul regelui Bulga­riei Berlin, 39. — In cercurile diplo­matice de aci domnește convin­gerea­ că sultanul va recunoaște in curând regelui Bulgariei titlul de țar al tuturor bu­gărilor. Când va fi numit noul cance­lar al Germaniei Berlin. 29.— Prințul Bixton va fi primit in audiență de adio de către împărat Jo. In aceiaș zi se va publica in «Monitorul Oficial» numirea noului cancelar. Lucrările Reichstagului s-au sfârșit. Sesiunea va fi probabil în­chisă mâine. Accidentul de automobil Viena, 29. — Din Gmunden se anunță că echipagrdi prințului Al­fons de Bourbon s’a ciocnit erî cu automobilul prințului de Cumber­land. Caii de la trăsură s’au spe­riat și prințul de Bourbon a scă­pat neatins, sărind jos. Vizitiul prințului de Bourbon, a fost grav rănit. ] Destăimu­irile lui Bur­fiV.—De­clarațiile abasadorului rus Paris, 29. Tot nu se știm­, încă unde se afla Harting. Din Bruxel­les, după cum se știe, a fugit ș­i Se pretinde că a plecat la Londra, dar telegrame particulare anunță că a luat drumul Germaniei, unde crede că va fi mai bine privit. Cer­erile oficiale ruse spun că Harting a fost până in ultimul timp favoritul țarului, care nu cunoștea trecutul său. Burzev continuă in «Le Matin» destăinuirile sale asupra poliției secrete ruse. Aceste destăinuiri sunt cu atât mai interesante, cu cât Juares le va aduce In discuț Camerei și va cere isgonirea tu­turor agenților ruși din Franța Clemenceau va răspunde la a­ceastă cerere a deputatulu cialist. Din destăinuirile lui reese că și Rașkovski­, lui lui Harting, a ca și acesta. Danîs­mul până acolo van într’o revistă mai­r? sunt supuși In inc’ în Siberia deținuții dați de dânsul pe. Raskovski a fos funcțiunea sa de nistru de interne omorârea acestuia luționarii de sub Azev, Raskovski ai poliției secrete iar ca succesor al fost numit Harting Destăinuirile prinț n’au adus nici un ri­kovski, care se duc de favoarea țarului, rusov a dovedit că Ras proprietarul ucioî mici p­­in care s’a tipărit prob­a prin care se face apel la «ba neagră» să ucidă pe evrei și pe intelectualii din Rusia. Amicii lui Burzev i-au atras a­­tenția că agenții secreți ruși vor să-l omoare, dânsul insă nu se teme de ei, deoarece crede că în urma destăinuirilor sale, agenții ruși vor fi isgoniți din Franța. Paris, 29.— Ambasadorul rus, Nolidov, a declarat că, guvernul rus n’a fost încă oficial înștiin­țat despre afarirea Harting și de aceea nu poate stabili dacă Harting e identic cu acel Landes­­sen condamnat in 1890. Nelidov mai adaugă că e convins că guvernul francez nu știa nimic despre trecutul lui Harting înainte de destăinuirile lui Burzev, căci astfel ar fi înștiințat despre a­­ceasta pe guvernul rus. Despre Burzev, ambasadorul rus spune că e unul din cei mai peri­culoși revoluționari și a făcut des­­tăinurile acestea că să scape de su­pravegherea polițienească de care era jenat. Dară planurile lui Bur­zev s’ar îndeplini, spune Nelidov Franța ar fi neplăcut atinsă. Vizita escursioniștilor români la Belgrad Belgrad. 29.— Românii au fost in tot timpul obiectul celor mai deosebite atențiuni și calde ma­­nifestatiuni de simpatie. Ziarele apărute azi cuprind des­crieri amănunțite asupra vizitei. Intr’un articol important intitulat «Să trăiască România», se arată dragostea care bagă pe Rom­ini cu Sirbi și se vorbește de suferințele comune căci dacă Serbia are de re­vendicat, Bosnia și Herțegovina, România are de asemenea Buco­vina și Ardealul, motive care leagă acestee două popoare in simțiri. In timpul ce Krori prințul aus­triac face vizită la Sinaia, poporul român face o vizită de simpatie la Belgrad. Ziarul Jud­ce făcând o descriere a grandioasei primiri. Azi Românii vor asista la ser­viciul divin de la catedrală. Foarte mulți s’au inscris în re­gistrele de la Palat. D. deputat Titu Frumușanu a făcut o vizită primului ministru Novacovtei. După amiazi s’a dat o serbare în parcul Tood­der. Diseară municipalitatea oferă un banchet de 40 tacâmuri oaspe­ților români. • ITotelierul­ refuză să primească bani de la români. Londra. 29.—„Agenția Reuter“ află din Sidney că in ar­hipelagul Bismark (Australia) s’a simțit un puternic cutremur, care a produs o mare panică și a făcut multe victime omenești. Apropierea turco-bulgară Constantinopol, 29.­­.,Sabah“ se ocupă in articolul sau de fond de apropierea turco-bulgară; zia­rul se pronunță pentru această apropiere și laudă atitudinea bul­garilor din Turcia. Speră că Poarta va lua inițiativa unei apropieri de Bulgaria. Noul episcop al Caransebe­șului Caransebeș, 29. — Sinodul eparohiei Caransebeșu­lui a ales ca episcop ’p Traian R­ădescu, cu 3‘ voturi. Dr. Olariu a avut nu­m­ai SS voturi. Perech­ea regală daneză la Petersburg Petersburg, 29. — Perechea re­­gală daneză va sosi aci la 12 iu­lie. Perechea regală va fi însoțită de principesela Tyro și Dagmar. Mare cutremur

Next