Universul, august 1909 (Anul 27, nr. 208-238)

1909-08-01 / nr. 208

Praia „UNIVERSULUI Atragem atenția publi­cului cititor asupra neîn­­trecu­telor premii ce a­­cordăm prin tragere la sorți tuturor abonaților noștri. In­ schimbul abonamen­tului, care nu costă decât 18 lei pe an, 9.15 pe 6 luni, sau 4.65 pe 3 luni, se poate câștiga un ele­gant automobil, în va­loare de 15 mii lei. Un teren la Sinaia, în întin­dere de 300 m­, situat în str. Furnica. Un dormitor modern de bronz. Un sa­lonaș complect de bambu­ veritabil. Un splendid bu­fet­e le maison cu vitrouri, oglinzi și marmoră, și alte lucruri de valoare specificate î­n anunțul special ce publicăm­­ în acest număr. Spre a face o surpriză din cele mai plăcute mai ales abonaților de la țară, „Universul“ mai oferă ca premii 4 pluguri de oțel și 4 perechi de boi. ...■ [UNK] iiwiiliiwnirama­o­t «► ÄEVÖLT4 BELÂ DÖFTAMA După cum am spus, deținuții de la Doftana cari s’au resvrătit, au fost pedepsiți cu regimul celular, fiecare după fina sa. Din cauza aceasta de­ținuții sunt foarte îndârjiți și ame­nință că vor sparge celulele. Direcția inchisorei a luat măsuri severe de pază, mărind numărul sen­tinelelor. Intre cei pedepsiți cu închisoare celulară se află și mai mulți con­damnați la muncă silnică, cari însă nu au făcut cauză comună cu răsvră­­tiții. Ei sunt foarte agitați. Numai ocnașii au lucrat ieri in a­­telier unde au discutat asupra ches­tiunei cum să ceară să ii se facă dreptate. Starea deținutului Crîstea Radu Buhului, rănit de soldatul Adam Ni­­colae, merge spre bine, căci a înce­put să vorbească. El se află în spitalul închisoare­. După ce se va însănătoși, va fi bă­gat în celulă pe timp de o lună, de­oare­ce a­ fost unul dintre capii răs­­vrătirei. BSGULAMENTUL CUHTE.DB CB JUIRAȚE In :.Monitorul Oficial“ de azi a apărut regulamentul de administra­­țiune publică­ pentru funcționarea Curților cu jurați. Noul regulament de administrație publică pentru­ funcționarea­ curților cu juri, întocmit în Martie trecut se va pune in aplicare odată cu noua lege de organizare judecătorească. După regulament, iată cum au­ fost repartizate secțiunile. Curților cu ju­rați. Județele din circumscriptiunea fie­cărei Curți se­ grupează în două serii, urmând ca Curțile cu jurați să se țină succesiv în fiecare din județele cuprinse în ele. Curtea cu jurați va ține in fie­care județ trei sesiuni ordinare pe an. Se­siunile din­ fie­care serie de județe, vor începe la 15 Septembrie, 15 Ia­nuarie și 1 Mai. In Ilfov se vor ține cinci sesiuni ordinare pe an, cari vor începe la 15 Septembrie, 1 Octombrie, 15 Ianuarie, 1 Februarie și 1 Mai. Fiecare sesiune va dura 10 zile, putând fi prelungită de președintele Curții cu jurați cu încă 5 zile, pen­tru terminarea proceselor în stare de a fi judecate. Ori de câte ori trebuința se va simți, ministerul de justiție va putea prin deciziune ministerială, să con­voace în sesiune extra­ordinară o cur­te cu jurați, determinând procesele de judecat și durata acelei sesiuni. Iată ordinea în care Curțile cu ju­rați vor ține în fie­care județ șe­dințele : Curtea de apel din București Seria L—Ilfov : 45—25 Septem­­brie ; 15—25 Ianuarie ; 1—10 Maî; 1—­10 Octombrie; 1 - 10 Februarie ; Dâmbovița : 15—25 Octombrie; 15-25 Februarie ; 15—25 Mai . Argeș : 1—10 Noembrie; 1—10 Martie; 1—10 Iunie ; Vlașca ; 15—25 Noembrie ; 15—25 Martie ; 15—25 Iunie; La­ia 11­—Prahova: 15—25 Sept.; 15—25 Ianuarie; 1—10 Maî; Buzău: 1—10 Octom.; 1—10 Februarie; 15— 25 Mai; Ialomița: 15—25 Octom­brie; 15—25 Februarie; 1—15 Iunie; Teleorman : 1—10 Noembrie; 1—10 Martie; 15—25 Iunie; Muscel: 15— 25 Noembrie; 15—25 Martie; 1—10 Iulie. Curtea de apel din Craiova Seria I.—Dolj : 15—25 Septembrie; 15—25 Ianuarie; 1—10 Mai. Olt: 1—10 Octombrie; 1—10 Februarie; 15—25 Mai. Vâlcea : 15—25 Oct. ; 15—25 Februarie; 1—10 Iunie. Seria II.— Romanați : 15—25 Sep­tembrie ; 15—25 Ianuarie ; 1—10 Main . Mehedinți: 1—10 Octombrie; 1—10 Februarie; 15—25 Main ; Gorj: 15—25 Octombrie; 15—25 Februarie; 1—10 Iunie. Curtea de apel din Galați Seria I. — Covurlui: 15—25 Sep­tembrie ; 15—25 Ianuarie; 1—10 Main ; Tecuciu : 1—10 Octombrie ; 1—10 Februarie; 15—25 Main; Brăila: 15—25 Octombrie ; 15—25 Februarie; 1—10 Iunie; Seria II.—R. Sărat: 15—25 Sep­tembrie; 15—25 Ianuarie; 1—10 Mai; Putna: 1 —10 Octombrie; 1—10 Fe­bruarie; 15—25 Maiu.­Curtea de apel din Iași Seria 1.—Iași: 15—25 Septembrie; 15—25 Ianuarie; 1—10 Maî; Roman:­i—10 Octombrie; 1—10 Februarie; 15—25 Maî; Vaslui: 15—25 Octom­brie; 15—25 Februarie; 1—10 Iunie; Fălciu: 1—10 Noembrie; 1—10 Mar­tie; 15—25 Iunie; Tutova: 15—25 Noembrie; 15—25 Martie; 1—10 Iulie. Seria II.—Bacău : 15—25 Septem­brie ; 15—25 Ianuarie; 1 — 10 Main; Neam­țu : 1—10 Octombrie; 1—10 Februarie; 15—25 Main; Doroheiu : 15—25 Octombrie; 15—25 Februarie; 1—10 Iunie; Botoșani: 1—10 Noem­brie ; 1—10 Martie; 15—25 Iunie ; Suceava : 15—25 Noembrie ; 15—25 Martie; 1—10 Iulie. mm ape im KrV ROMANIA — Pe ziua de 30 iulie 1909 — Apele Dunărei cresc la Severin și Calafat, iar la cele­lalte porturi scad: T.­Severin 2.22, Calafat 1.98, Be­chet 1.80, T.­Măgurele 1.75, Giur­giu 2.09, Oltenița 2.03, Călărași 1.80, Cernavoda 2.11, Gura-Ialo­­m­iței 2.20, Galați 1.97, Tulcea 1.18, In Austro-ungaria — Pe ziua de 12 August 1909 — Passau 2.72, Viena 0.59, Press­­b­urg 2.76, Budapesta 3.40, Mohács­i 1.81, Bazi­aș 1.41, Orșova 2. 12'. iieisipim cu vagonul princiar Am anunțat la timp că comi­­siunea mixtă însărcinată cu cer­cetarea vagonului cu care urma să călătorească A. S. R. princi­pesa Maria, a depus un raport prin care conchidea că vagonul în chestie a fost pe nedrept în­lăturat de impiegatul ungur. Suntem în măsură a da și pro­cesul verbal încheiat în această privință de comisie. Procesul verbal sună astfel: Cercetarea făcută de comisiune cu privire la o presupusă roată defectuoasă a vagonului-salon regal No. 1 al c. f. r.,—atașat la trenul No. 001,—care, la 3 ale lunei, fiind găsit de organe­le ținând de M. A. V. (căile fe­rate ungare) la Predeal ca pri­mejdios la întrebuințare, n'a fost primit. După o examinare amănunți­tă a roții în chestiune s-a cons­tatat că la lovirile cu ciocanul, sunetul produs e maî­năbușit de­cât la celelalte roți, care împre­jurare a indus în eroare pe M. A. V., organele căilor ferate un­gare. Spre a se convinge în mod i­­refutabil dacă s’ar produce o deplasare a roții, s’a făcut o că­lătorie de încercare de la Predeal la Sinaia cu vagonul frânat. La sfârșitul călătoriei semnele aplicate față în față pe bandaj și roată nu se deplasaseră. De­oarece roata, nu s’a depla­sat în intervalul călătoriei de încercare, s’a găsit că perechea de roți­e aptă la întrebuințare și, după regulament, ar fi tre­buit admisă. 7 August 1909 Din partea direcției c. f. r. Inspectorul general Cosmo­­vici, locțiitor de director al ate­lierelor și serviciului biuroului de mișcare; Vasilescu, inginer cl. I, șef al atelierelor din Bu­curești ; Al. Cristea, inginer cl. I, locțiitor de șef al atelierelor din București ; A. G. Perșinaru, locțiitor de inspector al servi­ciului de mișcare. Din partea direcției M. A. V., Ioseph Judic, inginer cl. I, din partea serviciului de mișcare din Cluj, div. IV; Ladis­laus Farmos, inginer cl. I, șef al atelierilor din Brașov; Mo­ritz Gáspár, șef fochist în Bra­șov. »-"Ufr * -«► «6»» dosiri îs MIMîn­ Pe ziua de 1 Septembrie a. c. au fost numiți în învățământul primar rural următorii diplo­mați ai școalelor normale: D-rele Eugenia, Petrov la Co­­marna (Iași); Elena Ștefănescu, la Garcina (Neamțu); Elena Popeasca, la Mănești (Dâmbovi­­ța) ; Natalia Leontescu, la N­u­­deștii mari (Dorohoi) ; Emilia Petrovan, la Călărași­ (Boto­șani) ; Emilia Stoianovici, la Liești (Tecuci); Maria Zaharia, la Măxineni (R.-Sărat); Alexan­drina Mihăilescu, la Provița (Prahova) ; Angela Christescu, la Sutești (Vâlcea) ; Maria Christodulo, la Piscu Domniței (R.-Sărat) ; Elena Tâmpeanu, la Olănești (Vâlcea) ; Ana Hoi­­ga, la Uscații Răsboeni (Neam­țu) ; Alin Vasiuiu, la Doftana (Bacău); Eugenia Macri, la Muntenii de sus (Vaslui); Eca­­terina Moisiu, la Ciortești (Vas­lui) ; Floarea Ilie, la Strâmbeni (Teleorman) ; Eugenia Simio­­nescu, la Topalu Roacic (Cons­tanța) ; Ana Bălțatu, la Cos­­mești (Falciu) ; Livia Ciurilea­­nu, la Cerna (Tulcea) ; Ecate­­rina Corășceanu, la Costuleni (Iași) ; Floarea Ionescu, la A­­mărăști (Romanațî) ; Maria Sa­­vastru, la Măncelu (Roman) ; Lucreția Gavrilov, la Tudor Vladimirescu (Tecuci) ; Elena Mihăilescu, la Plenița (Dolj) ; Maria Rădulescu ,la Dobro­­tești (Teleorman) ; Eugenia Tăn­­tăreanu, la Valea Lungă (Dâm­­bovița) ; Ecaterina Aramă, la Novaci (Gorj); Adela Balcescu, la Matea (Tecuci); Paraschiva Demetrian, la Tecuci-Calende­­ru (Teleorman) ; Eugenia Lupu, la Vladimir (Gorj) ; Elena Pur­­caru, la Brănești (Gorj); Aris­­tia Hordela la Gherăști (Ro­man) ; Elisa­beta Jalbă la Po­iana (Tecuci) ; Olimpia Gheor­­ghiu la Căzănești (Ialomița) ; Ana Dumitriu la Heleșteu (Ro­man); Maria Vm­iereanu la Va­mești (Iași) ; Eugenia Mândru la Stoiești (Botoșani) ; Elena Damian la Scurtești (Buzau) ; Elena Dumitrescu la Islaz (Ro­­manațî) ; Constanța Manolescu la Boteni (Muscel) ; Elena Ro­­șianu la Radovan (Ilfov); Zeno­­bia Botez la Coarnei Caprei (Iași) ; Elena Teodor la Sf. Gheorgh­e (Tulcea) ; Maria Da­­nescu la Rogojenî (Covurlui); Aurelia Negrițescu la Bistrița (Dolj) ; Elena Vârgolici la Sagna (Roman). Nenorocirea din Costuleni Azi dim., o nenorocire s’a întâm­plat în satul Costuleni din județul Iași. Băiatul D. Chelaru jucându-se în ogradă cu un revolver încărcat, la un moment dat a tras un foc de revol­ver și din imprudență a lovit pe fe­tița Maria Zaharia, fiica unui vecin. Nenorocita fetiță, grav rănită, a fost dusă la spitalul din Răducăneni, Iași, 30 Iulie COLOM* dTVACANTI A COPIII*® ® nSUCTIOSASIfIOR vmaamaa Prima serie a coloniei de vacanță, compusă din 63 copii, 42 fetițe și 21 băeți, organizată de Gassa de credit și ajutor a funcționarilor financiari, pentru copiii membrilor acelei Casse, după o lună de zile petrecută la mă­­năstirea Văratic din jud. Neamțu, s'a reîntors eri. La mănăstire copiii au­ fost repar­tizați pe la maici, unde tot timpul au avut hrana și îngrijirea delicată a maicelor, iar supraveghierea și con­ducerea lor a fost în grija d-nei și d-lui Ion G. Neamțu, controlor fiscal din Capitală. In timpul de o­ lună cât au stat a­­colo, coloniștii au fost des vizitați și inspectați de către d. G. Mihăi­lescu, directorul Cassei de credit și a­­jutor, care a rămas prea mulțumit atât de modul de întreținere cât și de ținuta și aspectul coloniștilor. Cântărindu-se atât la­ ducere cât și la întoarcere, copiii au câștigat în greutate între 1 și 5 kgr. Coloniștii au fost din următoarele localități : Giurgiu, București, Plo­ești, Buzău, Focșani, Tecuci și Bâr­lad și la reîntoarcere fiecare s-a lăsat în primirea părinților, cari au fost avizați de sosire. Grație localității cu clima dulce și răcoroasă, foarte potrivit aleasă pen­tru acest scop, copiii au profitat din toate punctele de vedere, iar părinții au fost liniștiți și bucuroși că cel pu­țin odraslele lor au avut norocul să fie o lună de zile mai fericit.i § Ibidint sigure §| fi prea frumoase și eftine || simt numai |l “,“î“ Ostertag | g CURIERUL JUDICIAR (TRIBUNALELE CIVILE) Procesul unor vestiți sfi&r­­tori Sunt câteva luni de când s'a furat de la comerciantul Săndulescu de la obor, bijuterii în valoare de 5700 lei. In urma cercetărilor făcute s-a sta­bilit că furtul a fost comis de vesti­tul spărgător Nicolae Dumitru zis și Marin Țiganu, care a și fost arestat și dat judecăței. Judecătoria ocolului VI l’a con­damnat pentru acest fapt la trei ani închisoare. Contra cărții de judecată condam­­natoare, el a făcut apel care s’a ju­decat ori la secția de vacanță a trib. Ilfov. Secția de vacanță a tribunalului Ilfov admițându-i ori apelul i-a redus pedeapsa la 6 luni închisoare. El a fost apărat de d. advocat Va­sile R. Nicolaescu.* Acelaș tribunal a redus eri la 6 luni închisoare pedeapsa lui Gh. Mi­­rică și Androne Ștefănescu condam­nați la câte un an închisoare fiindcă au comis o mulțime de furturi. Furtul .din str. Gabroveni încă da prin luna Februarie a. c., d-na Aneta Comăneanu, proprietara unei tutungerii din str. Gabroveni din Capitală, observă zilnic lipsa la tutun, timbre și mărci fără să -și poată da seamă de unde poate proveni acea lipsă. In timpul din urmă însă d-na Co­­măneanu observând că’i lipsește tutun și timbre în valoare tot mai mare, s’a pus la pândă bănuind ca autor al furtului chiar pe un băiat din servi­ciul său. Care i-a fost însă mirarea când in loc să prindă pe omul său de ser­­vici după cum credea, prinde furând pe un anume Lazăr Löwenstein din serviciul unui magazin de postăvărie din apropiere Tutunul, timbrele și mărcile furate Löwenstein le vindea prin interme­diul complicilor săi Gogu Sterian și S. Velk­ovici pe la diferiți debitanțî, ba au vândut chiar și păgubașei. Pentru acest fapt Löwenstein îm­preună cu complicii săi au fost dați judecății și procesul s-a judecat ori de judecătoria ocol. I. Partea civilă a fost reprezentată prin d. adv. Olteanu. Inculpații au fost asistați de d-nii adv. Vasile R. Nicolaescu și Min­­gopol. Judecătoria a condamnat pe Lö­wenstein și Sterian la câte­ 2 luni în­chisoare, iar pe Velk­ovici la 3 luni. dISTIA CRETANA — Serviciul nostru telegrafic — Noua notă a Turciei către Grecia Constantinopol. 30. —Informați­­uni din izvor competente spun că un consiliu de miniștri extra­ordi­­nar,va redacta noua­ notă către Gre­cia, prin care Poarta găsește su­ficientă partea din nota grecească privitoare la Creta, obiectează în­să in contra ridicărea drapelului elen în Creta de ofițerii greci de jandarmerie și invită Grecia să desavueze pe ofițerii greci deghi­zați, cari au agitat in Macedonia, lamina, insulele Arh­ipelagului și Creta, Poarta având dovezi de culpabilitatea lor. Numai pe a­­ceastă bază restabilirea bunelor relații va fi cu putință (A­R.) Probabilități de pace Constantinopol. 30. —Telegra­mă din Salonic.—Cu toate că chestia cretană e încă destul de complicată. In cercurile co­mitetului june­ turc se observă o tendință mai pacinică. Se aș­teaptă răspunsul guvernului la nota de protestare a meetingu­­lui ținut aci în chestia cretană și apoi comitetul va lua o hotă­râre definitivă. Din aceasta reese că centrul de gravitate al chestiei se află acuma la Salonic nu la Constan­tinopol. Guvernul înclină pentru o so­luție pacinică și va face tot po­sibilul spre a evita un război și cu toate urmările grave ce ar putea aduce. Marele­ vizir despre nota de răspuns a Greciei Londra, 80.—Din Constanti­nopol se anunță următoarea de­clarație a marelui vizir făcută după ultimul consiliu de mini­ștri : Nota de răspuns a Gre­ciei nu e destul de mulțumitoare dar poate fi luată în considera­ție fiind­că se spune că Grecia nu se ocupă să anexeze Creta. In notă se mai spune că guver­nul grec nu poate fi responsa­bil de grozăviile bandelor gre­cești din Macedonia fiind­că ele nu sunt sprijinite de dânsul. Unele puncte din notă, spune marele vizir, nu sunt mulțumi­toare și asupra lor cerem expli­cații prin noua notă ce am a­­dresat-o guvernului din Atena. Ea va fi comunicată și Puteri­lor protectoare. Ministrul turc din Atena nu va fi rechemat. Soluția va fi favorabilă Turciei Berlin. 30. — Lokal-Anzeig­er află din Salonic că, în urma asi­gurării Puterilor, spiritul răz­boinic a început să scadă. Co­mitetul suno-turc a primit din Constantinopol înștiințarea că chestia cretană va căpăta o so­luție favorabilă Turciei. ---O» S «O. S'/Hilim­«.....—. Buletinul atmosferic al Institutului Meteorologic — Joi 30 Iulie 1909 — In țară.—In urma ploaei ce a căzut ori d. a. și peste noapte în cea mai mare parte a țarei, temperatura a descrescut puțin. La munte și în nor­dul extrem al țărei termometrul a os­cilat in cursul zilei între 24 ° și 29'°, iar în celelalte părți intre 30 ° și 33 °. Temperaturile minime au fost cuprinse între 12 ° și 20 °. Presiunea atmosfe­rică este aproape staționară (760 mm), a fost mult agitată pe timpul mani­­festațiunilor electrice, care au însoțit ploaia. Cele mai mari cantități de apă au fost: 13 mm, la Sinaia, 14 mm. la Govora și Ocnele Mari, 16 mm. la Galați, 22 mm. la Găești, 24 mm. la Petroasa, 35 m­m. la Arma­șeși­ (Ialomița), 57 mm. la Zîârja (Bacău),­ și 58 mm. la Călărași. Tim­pul este pretutindeni liniștit și cerul mai mult noros. In străinătate.-Miercuri, 29 iulie.— Depresiunea de la nord se menține, iar anticiclonul din Atlantic a îna­intat până în centrul Europei. Asu­pra unor părți din România și din țările învecinate o depresiune ceva mai mică. A plouat mai mult în Austro-Ungaria, precum și in alte state dar puțin. Temperatura în des­creștere mai pretutindeni, numai pa coastele Franței a crescuți Sâmbătă 1 August 1309 VINERI . Domnii abonați cari­ cer schimbarea de adresă sunt ru­gați a ne trimite odată cu a­­dresa nouă și una din etiche­tele cu cari­­ primeau­ ziarul la adresa veche. Fără această etichetă nu se poate face schimbarea adresei . M. S. Regele a primit, din partea M. S. Reginei Țărilor de Jos, o scrisoare prin care’I notifică nașterea unei principese. O­ri se comunică din München că la examenul de diplomă din ultima sesiune Iulie, la Politeh­nicul de acolo, au reușit cu deo­sebit succes la secția agricolă și doi dintre compatrioții noștri, ami­mé d. Al. Negoescu, fiul d-lui profesor Cristu Negoescu și d.Dem. Vartiadi fiul generalului cu acelaș nume.­­ D. Gheorgh­e Rozamiti a fost numit mijlocitor autorizat pe lângă oborul de cereale din comuna Pe­­cineaga, județul Tulcea. 0 S-a deschis pe seama minis­terului de interne, direcțiunea ge­nerală a închisorilor, un credit suplimentar de lei 10.000, spre a plăti o parte din munca arestan­­ților cari au lucrat în saline și în atelierele Statului in cursul anu­lui 1908 -1909. ♦ Ni se scrie din Galați, cu data de 29 Iulie. Azi a trecut pe aci colonia școlară compusă din 30 copii din Tulcea, conduși de d. institutor D. Ni­­țescu. D. șef al gărei Galați a fost de o extremă bună-voință, punînd coloniștilor la dispoziție un vagon pentru Pașcani. Colonia e în stare bună și se duce pentru o lună la mănăstirea Neamțului. ♦ Agentul de control provizo­riu Ioan Gh. Popovici, de pe lângă fabricile supuse controlului minis­terului finanțelor, a fost lăsat în disponibilitate. ♦ D. M. Manolescu, inspector general administrativ, a fost au­torizat a gira afacerile prefecturii județului Constanța, precum și afacerile speciale ale acelui județ, pe tot timpul concediului de 40 zile ce s’a acordat d-lui prefect titular. ♦ S’a aprobat ca consiliul ge­neral al jud. Muscel, in sesiunea extraordinară in care se află con­vocat pentru ziua de 1 Septembre 1909, să se ocupe și să decidă a­­supra testamentului decedatei E­­lena Rucăreanu, prin care se lasă județului suma de 15.000 lei, cu destinațiunea de a se întrebuința la întreținerea bolnavilor din spi­talul județean. ♦ Comerciantul Costache Nes­­torescu din Capitală, mergând cu brișcă spre Mogoșești și fiind tur­mentat de băutură, a căzut din brișcă cauzându-și leziuni foarte grave. Fiind dus la spitalul din Mo­goșești el a încetat din viață după câte­va ore. ♦ Locuitorul Nae Moșoiu din Ferbinți, trecând cu o căruță prin satul Gruiu de jos (Ilfov), a călcat pe copilul Ștefan D. Iorga. Starea copilului e foarte gravă.­­ D. G. Brătleanu, consumul țâ­rei la Bitolia, a sosit în Capitală. 0 D. general Mavrocordat, șe­ful casei militare a M. S. Regelui, a sosit ori în Capitală. 0 Un comitet compus din d-niî: C. Codreanu, V. Mareș, E. Win­kler, P. N. Gheorghiu, N. Doiciu, M. Ionescu, D. Stamatiade, Em. Nicolau, J. Giotti, D. Ilangioff, T. N­. Nica, N. Cincu, Gh. Manoliu Tețcanu, Șt. A. Negruți, Gh. I. Ventura, D. Antonescu, M. P. Mun­teanu, Emil Juvara, A. G. Caloi, I. E. Palladi, dr. A. Ușu­­relu, N. I. Juvara, P. Antonescu, I. Boteanu, I. Radu, Al. Soutzo, L. G. Eostache, Gr. Perticari, P. Ivanciu, A. F. Monferrato, G. S. Sturza, Th. Mendel, I. Mavrocor­dat, Ion Berceanu, N. N. Ionescu, Filip, Th. Apostol, din Bârlad și jud. Tutova, au hotărât să fondeze o soc. comercială anonimă, ale cărei acțiuni vor fi acoperite de a­­gricultori și vor fi în posesiunea agricultorilor. Scopul societății va fi de a furniza agricultorilor, cu prețuri de cât­e posibil mai­eftine, toate mărfurile de cari au nece­sitate. D D. Toma Stelian, ministru de justiție, a plecat ori după a­­miaza la Sinaia.­­ Ministerul de interne a apro­bat modificarea mai multor arti­cole din regulamentul de cons­trucții și alinieri ai Capitalei, pri­vitoare la clădirile ce se construiesc pe bulevarde și splaiuri.­­ Iată mișcarea populației pe luna iunie în câteva din princi­palele orașe din țară: Bucu­rești numărul născuților a fost de 878 din care 458 băeți și 420 fete, iar al morților de 735 ; Iași, numărul născuților a fost de 209 din care 111 băeți și 98 fete, iar al morților de 193 ; Brăila, numărul născuților a­ fost de 151 din care 76 băeți și 75 fete, numărul morților de 130 ; Ga­lați, numărul născuților a fost de 165 din care 81 băeți și 74 fete, iar al morților de 128. In Ploești a fost 118 născuți, din care 55 băeți și 63 fete și 114 morți. In Craiova au fost 97 născuți din care 49 băeți și 48 fete și 105 morți.­­ S’a făcut următoarea miș­care in personalul exterior al di­recției generale sanitare : D-șoara Victoria Nicolescu, far­macistă-ajutoare la depozitul din Iași, a fost înaintată ca farma­cistă la depozitul regional din Craiova. D. Nicolae Tufescu a fost nu­mit în postul de farmacist ajutor în locul d-lui G. Marinescu, de­misionat. U. Const. Pan a fost numit în postul de farmacist-ajutor la de­pozitul regional din Iași. D. G. Popescu, sub-chirurg la spitalul Râșnov (Neamț) și d. G. Dumbravă la spitalul rural Să­­veni (Dorohoi) au fost transferați unul în locul altuia. <> Ministerul de interne a acor­dat o permisiune de 6 zile d-lui V. Ștefan, prefectul județului Olt, cu începere de la 1 August. ♦ D. Corbescu, prefectul jud. Falciu, a fost decorat de M. S. împăratul Frantz Iosef cu ordinul «Frantz Iosef­» în gradul de coman­dor iar d. Al. Orăscu, fost șef de cabinet al d-lui ministru de interne cu acelaș ordin in gradul de ca­valer.­­ D. cavaler Jacopo Bombar­­della a fost numit vice-consul de a doua categorie onorific, pe lângă consulatul României din Veneția.­­ Persoane sosite azi în Ca­pitală afirmă că alaltă erî, după amiază, a plouat în județele Buzău, Putna, Brăila și R.­Sărat.­­ Absolvenții școalei de con­­ductori-desenatori, notați mai jos, au fost numiți pe ziua de 6 Iulie în următoarele posturi : 1 D-nii. Mazdrac Gh. și Stănescu Traian la serviciul lucrărilor noi din administrația C. F. R. D-.niî Constantinescu Vasile și Băl­a­șa Vasi­le la serviciul de po­duri și șosele din jud. Mehedinți. D. Neneiu Valeriu la serviciul de poduri și șosele din jud. Buzău. D. Dumitrescu Mihail la servi­ciul de poduri și șosele din jud. Dâmbovița. D. Anghelache Anton la servi­ciul de poduri din jud. Gorj. D. Bogdan Ștefan P., la servi­ciul central al direcțiunei de po­duri și șosele. ♦ Alaltă erî, după amiază, a plouat în județul Covurlui. In comunele Șendreni, Braniștea și Lascar Catargi a plouat a­­bundent. In alte 11 comune a plouat mai puțin, iar în restul de 22 comune nu a plouat de loc. ^ D. Emil Costinescu, minis­tru de finanțe și ad-interim la interne, a plecat azi dimineață la Sinaia. ^ D. Floru, comisar special ajutor în direcția poliției și si­guranței din ministerul de in­terne, a fost însărcinat cu con­ducerea brig­ăzei speciale de a­­genți din Tulcea, în locul d-lui comisar special Vintilă Ionescu, care a fost rechemat la direcție. D. Benedict Grigoriu a fost numit comandant al sergenților din Tg.­Ocna.­­ M. S. Regele a semnat de­cretele prin care au fost numiți: D. Titu Maiorescu, profesor la facultatea de litere și filosofie din București, membru asesor din partea Universității din Bu­curești în comisia de judecată a corpului didactic secundar și superior, pe termen de 6 ani, în locul d-lui dr. I. Cantacuzino, demisionat, iar d. Ralet, profe­sor la facultatea de științe din Iași, membru în aceeaș comi­sie, din partea Universităței din Iași, în locul d-lui Matei Can­tacuzino, demisionat . ❖ Biuroul de informații de la ministerul industriei a primit înștiințarea că o societate co­mercială din Turcia europeană dorește să importe articole in­dustriale românești. Bi­roul de informații al ace­lui minister e gata să dea orice lămuriri celor cari ar dori. D D-na Ecaterina și d. Virgil Stoenescu anunță cu durere rude­lor și prietenilor încetarea din viață a iubitului lor soț și pă­rinte Ion I. Stoenescu, pensionar, înmormântarea s’a făcut la 30 Iulie ora 7 seara.­­ Cercul artistic „Artă și mun­că“ a organizat o excursie Bucu­rești - Constanța - Constantinopol. Plecarea la 13 August.­­ D. Dobrovici, directorul ge­neral al închisorilor, va prezenta azi d-lui Emil Costinescu, minis­tru de finanțe și ad-interim la in­terne, un raport amănunțit asupra celor petrecute la Doftana. In privința gardianului-șef, s-a luat măsuri de a fi permutat la un alt penitenciar. Iată situația epidemiilor în Capitală în intervale de la 16—25 iulie : scarlatina : 114 bolnavi din­tre cari 60 bărbați și 54 femei, au murit 2, vindecați 19, rămași 88. Febra tifoidă : 37 bolnavi, dintre cari 20 bărbați și 17 femei, morți 5, vindecați 10, rămași 22. Față cu anul trecut, numărul bolnavilor de scarlatina e mai mic­: 514 în 1908, 465 în 1909 ; morți 86 față de 66 în 1909. Bolnavii de febră tifoidă se prezintă în aceeași proporție : 150 in 1908, 81 în 1909 ; morți 15 in 1908, pe când în 1909 au sucom­bat 25, din 81 bolnavi.­­ Primăria Capitalei a primit demisiunea d-lui S. Constandache funcționar la oficiul stărei civile.­­ In ziua de 2 August se va face instalarea noului stareț al mănăstirei Turnu (Argeș), de către d. Grigore Pișculescu, defensor eclesiastic.­­ In ziua de 28 Iulie, colonia școlară din Comarnic a făcut o frumoasă escursiune in satul Brea­za de sus, sub conducerea d-nei Laurențiu Gribincea, secondată de ajutoarele d-sale. Cu acest prilej, au întors vi­zita coloniștilor brezeni, care de asemenea au făcut o vizită la Co­marnic, sub conducerea d-lui pe­dagog Const. G. Popescu. Excursionistele au­ fost primite în urale nesfârșite de coloniștii de aici, având în frunte pe d-nu D. Cazacu, dirigintele coloniei și pe d. Const. Popescu, pedagog, care au așteptat pe micile vizitatoare în splendida alee de nuci a prințului Brâncoveanu. In această alee, colonistele au luat masa iar în urmă au eșit să viziteze satul ; pe la orele 2 jum. au vizitat și locul coloniei de aici­, unde au fost întâmpinate de d-na Sofia D. Gazaim, care ie-a servit cu câte un pahar cu lapte, tainul obișnuit al coloniștilor la ora 4 p. m. S’au recitat poezii,s’a făcut gim­nastică și s’a jucat piesa „Poetul flămând“. Pe la orele 5 jum. escursionistele au părăsit Breaza, fiind conduse pe o bună distanță de veselia co­pilărească a micilor coloniști.­­ Administația Bisericei de la Grant roagă pe persoana care a trimis cele 4 bare de fier să-șî dea numele spre a fi trecut printre donatori. ❖ Comitetul cercului cultural central al meseriașilor a fost con­vocat pentru azi, orele 8 seara, la sediul din str. Calomfirescu, colț cu calea Moșilor (Hotel Londra). ♦ D-niî doctori în medicină din București, d-niî interni ai Spitalelor (civile, Brâncovenești și Militar) din București, precum și d-niî studenți in medicină, sunt rugați a se întruni la o consfătuire intimă ce o provoacă d. dr. Botescu la Societatea studenților în medi­cină (Palatul Băilor Eforiei), astă seară la orele 9, relativ la«Soci­­etatea Govora», care urmează să ia ființă in curând act,în Capitală.­­ Societatea literară «Lyra» a organizat pentru ziua de 2 August o excursiune în pădurea Chitila. Întâlnirea excursioniștilor va fi în gara de Nord, la ora 7 30. dim. ♦ D. dr. Creangă, secretarul general al ministerului de indus­trie și comerț, a convocat la acest departament pe mai mulți prefecți la o consfătuire relativ la intro­ducerea cuptoarelor model pentru uscatul fructelor,în diferitele re­giuni ale țării. Aceste aparate urmează a fi in­stalate în județele unde recolta fructelor e mai bogată. Ministerul a cumpărat până a­­cum 30 de cuptoare’ model. Ißculture . Au fost numiți cu titlu defi­nitiv in Învățământul secundar, următorii profesori și maeștri cu titlu provizoriu : D.­­ C. Cernicea­­nu, maestru de muzica vocală la gimnaziul «Alexandru Donici» din Fălticeni. D-na Maria Pavele­scu, maestră de gimnastică la școala normală de fete grad I din Pit­­ești, și d-na Constanța Simiones­­cu­, maestră de muzica vocală la școala secundară de fete, inter­nat din Craiova.­­ Mâine, Sâmbătă, se va des­chide în București, la liceul „La­zăr“ cursurile de gimnastică sue­deză, sub precedent la d-lu- minis­tru Sp. Ha­ret. JMTin­éajre . La concursurile ținute la școala de tragere, au obținut pre­mii următorii d-nî ofițeri: Sublo­cotenenții Cepleanu Ovidiu. din reg. 6 roșiori, un revolver Para- Bellum ; Popovicî Victor din reg. 11 căi., o sabie de cavalerie ; Tho­­mescu Nicolae din reg. 1 roșiori, un frâu sau mur—la tragerea cu ca­rabina. Din infanterie: Turceanu Toma din bat. 1 vânători, un re­volver Mauser ; Vlad Victor reg. 7 inf., o sabie; Popovici Ion reg. 17 inf., o trusă, la tragerea cu arma. La tragerea cu revolverul sublocotenent Turceanu, bat. 1 vânăt., un pistol Webley. La a­­precierea distanțelor : Papadopol Gh. reg. 32 inf., un aparat Scu­­chier; Marinescu Gabriel bat. 6 vânăt., o busolă. 0 D. căpitan în retragere A. Napoleon, șeful biuroului taxelor militare din ministerul de răsboi, a obținut un concediu de 30 zile.­­ In urma câtor­va cazuri de disenterie ce s’au ivit printre sol­dații din tabăra de la Dadilov, sta­tul-major al armatei a decis ca să nu se mai trimeată în concen­trare în acea tabără al­te corpuri de trupă, până la noui dispoziții.­­ Conform ordinului mare mi stat-major al armatei, cursurile școalei militare de cavalerie pen­tru elevi, vor începe la 1 Septem­bre, iar examenul pentru admi­terea în școală se va ține în ziua de 17 August. Efectivul pentru elevii cari vor fi admiși în anul I, a fost fixat la 14 locuri. S’a hotărit in acelaș timp ca plu­­tonieratul ce trebuia să-i facă e­­levii din anul II, să fie suprimat anul acesta. Jind i­i­str­e . Secția II a Curții de casație a stabilit următoarele jurispru­­dențe: N­otăririle care regulează poziția copilului nu pot constitui lucru judecat, căci ele se pot schimba după împrejurări, iar pentru a­­cea­sta cererea se va face la pri­ma instanță ca ori­ce cerere in justiție. Prin urmare, tribunalul este competent a judeca o cerere a u­­nei părți de a i se da sub a lui îngrijire copilul născut din căsă­torie, schimbând dispoziția luată de Curtea de apel în această pri­vință. Dacă concluziunile la care ajunge o instanță de fond nu se sprijină pe nici un fapt, ci se mărginește la o anumită formulă de j stil apre­ciind faptele, sau dacă faptele puse înainte nu există de fel, sau sunt străine cauzei, sau chiar dacă cele enunțate ca un simu­lacru de motivare, nu au în sine nici o însemnătate și nu legiti­mează în mod logic și necesar concluziunea, învederat este că, în toate aceste cazuri, Curtea de casație are dreptul să censureze deciziunea și să o caseze ca ne­motivată. Prin urmare, este nemotivată o deciziune a Curtei de apel, care, pentru ca să justifice luarea co­pilului de sub îngrijirea mamei și să-l dea tatălui, argumentează nu­mai pe probabilități­ și ipoteze, iar nu pe fapte precise, a căror sta­bilire și apreciere ar da deciziunii caracterul de o motivare în fapt, caz numai în care censura Curții de casație nu s’ar putea exercita asupră­ î. C Relativ la legea de expro­priere, secția 111-a a Curții de ca­sație a stabilit jurisprudența că, asemănat dispozițiunilor art. 50 și 59 din legea­ de expropriere, co­misia arbitrară trebue să hotă­rască suma de indemnizare, fără a se împiedica de procesul sau orice fel de pretențiune ar exista asupra fondului expropriat, iar pe de altă parte arbitrul-președinte trebue să consemneze arătata sumă până la terminarea procesului. Aceste dispozițiuni se aplică numai in cazul când se pune in discuțiune în suș dreptul de pro­prietate asupra fondului expro­priat, fie de către un al treilea, fie de către însăș autoritatea care expropriază, sprijinindu-și preten­­țiunile pe drepturi anterioare fap­tului de expropriere, iar nu și a­­tunci când "nu se contestă dreptul de proprietate asupra fondului ex­propriat, ci numai se susține că nu s’ar cuveni nici o indemnizare, fie că s’ar fi renunțat la ea, fie că s’ar compensa prin creșterea va­lorii fondului rămas neexpropriat. In aceste din urme cazuri se a­­plică art. 57 și 61 din Legea de expropriere, în sensul că comisia arbitrară este surverană aprecia­­toare a orice titluri sau acte ce se prezintă de către părți, pentru a hotărî dacă se cuvine și câtă sumă se cuvine ca indemnizare pentru fondul expropriat. LanH&vp ; D. Vasile P. Ionescu, revizor de vite la punctul de observație Vârciorova, a fost destituit din funcțiunea ce ocupă, fiind con­damnat 15 zile închisoare corec­­țională pentru mituire. D D. dr. Grigore Nădejde a fost însărcinat provizoriu, cu în­cepere dela 1 August 1909, în în­deplinirea atribuțiunilor de medic­­ajutor și cap al laboratorului de bacteriologie dela serviciul sanitar al porturilor de la gurile Dunării, în locul d-luî dr. I. Panea, tran­sferat. ❖ Direcțiunea generală a ser­viciului sanitar, a autorizat des­chiderea unei infirmerii în com­. Beciu (Olt) pentru combaterea scarlatinei și unei infirmerii la Cotnari (Iași), pentru combaterea pojarului. ❖ D. dr. Bugenchi medicul ve­terinar primar al orașului Iașî a sosit in Capitală în interes de serviciu. Jum­îsiÎG ® Teatrul Bland­uziei. — Marți, 5 Au­gust se va da în beneficiul d-lui N. Grigorescu, frumoasa comedie „Tu­dorá Mira Sucitu“. Brezeanu, Toneanu, Liciu, Achil, Belcot, Barbelian, susțin rolurile principale. Biletele la Feder. ...—«mm» ■ ■ 1FZ.13BXQ*TM.■ ■ i­­­ mm valósulod la euesa dim mmmmi București, 30 Iulie. Im­prumuturi de Setat ro­mâne : renta 5 °/# din 1894 internă lei 101-1003/*1­­dem 5% împr. de 185 mii.din 1903 lei 103 — 103*/,;id. 4 ®/0 imprum. de 32V2 mii. intern lei 90­— 89.70; id. 4 ®/0 de 50 mii. 1889 lei 90*/g—90V*; idem 4% de 274 mii. din 1890 lei 943/4—941/* ; id. 4»/0 de 45 mii. din 1891 lei 913/8—91Vs ; idem 4 ®/„ de 120 mii. din 1894 lei 90/4. 903/4 ; id. 4% de 90 milioane din 1896 lei 9ii/s—911/g ; id. 4 ®/0 de 180 mii. din 1898 lei 91­ 903/*; id. 4a/0 de 100 milioane din 1905 Seria A și B 913/a—91; idem 4 °/0 convertită din 1905 lei 90­90 inch. ; idem 4 °/0 de 70 mii. din 1908 lei 6Olog—897/s. CREDITUL jadelian și co­munal 5 °/0 lei 102.25—102.05; 47­% cu lei 92—913/4. OBLIGAȚIUNILE com. Bu­­curești 4 °­ 6 din 1903 lei 867/8— 86% ;­ id. 4 ®/0 din 1900 lei 867/a— 86?­18 ; idem com. Craiova 5 °/0 din 1906 lei 973/4 ; id. com. Ploești 56/6 din 1906 lei 923/*—­921/* ; idem com. lași din 1906 lei 943/4—Ol1/^ FOND­ARE rur. 5«/0 lei 97­ 20­­97. ; id. 4«/6 lei 877* — 87 ; i­­dem urban București 5% lei 961/a ; idem urb. Iași 5% lei 937.2­­0S1/*; Bonurile Casei Rurale 5% lei 98—97­ 1/*­ACȚIUNI: Banca Națională 4290- 4275. Casa Rurală 430 — 425. Banca Agric. 439-437. Bana of Pioum. Ltd. lei 226—224. Banca de Scont din București lei 140 — 135. Banca Marmorosch-Blank & Co. lei 875-870 Banca Generală Română lei 1745- 1735. Banca populară din Pitești 280-260. SOCIETĂȚI de ASIGURARE: Dacia-România lei 744-741 . Națio­nala lei 925-920.Generala lei 800-790. SCHIMB: Cek Londra lei 25.22V­, 25.177a; cek Paris 100.15 — 99.95 ; cek Berlin 123.427a—123.17%; cek Viena 105.15 — 104.95; cek Belgia 99.90 -99.70. MONEDE : Napoleon lei 20.15— 20.10 ; coroana austriacă lei 1.051­2­­1.0574- Rubla de hârtie lei 2.67— 2.661­ 2. SCONTURI și AVANSURI : Banca Națională, scont 5 ®/0; idem avans, pe dep. 51/2% ; Casa de Dep. avans, pe dep. 5%%. Cota valorilor românești la bursele străine Berlin, 29 iulie. Renta 5% împr. 185 mii. din 1903 mărci 102.25; id. 4%/„ împr. 50 mii. din 1889 mărci 91.10 ; id. 4010 împr. 274 mii. din 1890 mărci 95.— ; id. 4% împr. 45 mii. din 1891 mărci —.—; id. 4 °­,, împr. 120 mii. din 1894 mărci 90.50; id. 4 °/0 împr. 90 mii. din 1896 mărci 91.10; id. 4% împr. 180 mii. din 1898 mărci 90.60; id. 4 °/fl conv. din 1905 mărci 90.75 ; id. 4 °/0 seria A. și B. de 100 mii. din 1905 mărci 90.60 ; id. 4 °/6 împr. 70 mii. din 1908 mărci 89.25. Francourt, 29 iulie. Renta 4% lei 95.15 ; noul Împr. rom. 101.70. Paris, 29 Iulie. Renta rom. 50­0 lei —.—­­ renta rom. conv. leî 93.75; noul împr. —.—. Triest, 29 Iulie. Acțiuni Dacia-România cor. — ; id. Naționala cor. 627; id. Generala cor. —. Cursul schimbului pe piețele străine închiderea de la 29 Iulie. Viena: schimb Londra 239.75; id. Paris 95.20; idem Berlin 117.275; id. Amsterdam 198.30 ; id. Belgia 95.26; id. Italia 95.05. Paris: schimb Londra 251.85 ; idem Viena 104.87 ;.id. Amsterdam 208.25; id. Berlin 123.18; id. Belgia 74 pierd, idem Italia 7* pierdere; Elveția al pari. Londra : schimb Paris 25.30; id. Berlin 20.58; id. Amsterdam 12.03. COTA CEREALELOR TOATE PBEȚimiUS SüríT DATE m lei ps \m mm. Chicago, 29 Iulie. Grau­ Septembre 18,74 urc. 0,16 ,, Decembre 18.22 ,, 0,14 ,, Maiu 18,88 ,, 0,16 Porumb Septembre 12,30 . 0,20 „ Decembre 10,35 ,, 0,12 „ Maiu 10,51 ,, 0,07 New-York, 29 Iulie. Grâu­ Disponibil 21,47 arc. 0.19 ,, Septembre 20,34 ,, 0.21 ,, Decembrie 19­77 ,, 0.19 „ Maiu 20,11 „ 0,32 Porumb Disponibil 11,37 ,, 0,12 Londra, 29 Iulie. Grâul slab, cerere slabă ; porum­bul ferm, vânzătorii stând în rezervă; orzul calm, cu tranzacții slabe; ovă­zul idem. S’au vândut două încărcări com­plete de grâu : una de grâu românesc din Constanța, greut. 75 kg. pe hector. încărcat, pe prețul de 23.73 suta ki­­logr.;—cealaltă de grâu din Balcic, greut. 75 kgr. hectol., încărcat, cu prețul de 23.73. Liverpool. 29 Iulie. Grâu­ Septembre 22,27 urc. 0,12­­ Decembre 21,07 ,, 0,14 Porumb Septembre 14,98 ,, 0,09 ,, Octombre 15,12 ,, 0,11 Anvers, 29 Iulie. Grâu­ dunărean călit, infer. —,— „ ,, „ super. —,— Porumb dunărean ,, infer. —,— ,, „ ,, super.­­ , Cobza —,— Paris. 29 Iulie. Grâu Sept.-Debre. 23,20 urc. 0,10 ,, Nbre.-Febr. 23,40 ,, 0.10 Făină Sept.-Debre 30.80 —----­,, Nbre.-Febr. 30.40 urc. 0.05 Xileiü cobza Iulie 62.75 scă. 0.25 „ „-August 63.— „ 0.25 „ „ Sept.-Debre 63.25 ,, 0.50 „ ,, Ianuar-Apr. 63.75 —----­Berlin. 29 Iulie. Grâu Septembre 26.84 scă. 0.09 ,, Decembre 26.10 urc. 0.03 Secară Septembre —,— —----­,, Decembre 21.16 urc. 0.03 Porumb Septembre —,— —----­— Decembre —,— —-----­Budapesta, 29 Iulie. Grâu­ Octombre­i 28.26 urc. 0.14 ,, Aprilie 28.96 ,, 0.16 Secară Octombre 20.79 ,, 0.25 Ovăz 15.77 „ 0.02 Porumb August ——----­,, Mai 1910 14.61 scă. 0.04 Rapiță Mai 28.99 „ 0.21 Brăila, 29 Iulie. Grâu gr. 80—81 k. 1% c. str. 19.60 „ „ 78-79 „ 4% „ 19.­„ „ 75-76 „ S«­o „ 17-50 Porumb 13.— Orz 12.50 Ovăz 11.90 Secară 14.— Fasole ,—.— Constanța, 29 Iulie. Grâu gr. 80-81 k. 1 °­ 0 c. str. 19.30 „ „ 78-79 k. 4% „ „ 18.70 „ „ 75-76 k. 8 ®­, „ „ 17.70 Porumb 13.— Orz 11.80 Ovăz 11.50 Secară 15.25 Colza —.— Piața pescăriilor Galați, 30. — In piața pescăriilor: s’au vândut pe ziua de azi 9439 kgr. pește proaspăt și sărat 1780 kgr. cu­ următoarele prețuri : Crap 122, efortocrap sărat 92, cior­tan 17—116, sărat 72—92, ciortănică 82, sărat 72, șalău 72-349, sărat 41, avat sărat 41, cârjeancă 16—35, cosac sărat 62, lin 20—45, sărat 41—42, știucă 27—67, caracudă 10—31, sărat 21, babușcă 1i—18, somn pană 38, somn erma 124—132, somn cprac 69 — 108, sărat 70-73, somotez 26-80, biban 3—24, sărat 51—54, sabiță 34, sărat 8—34, albitură 14—28, mreană 110, morun 73, nisetru 64--75, păs­­trugă 52—60, icre de morun sărat 19,50-21,75, icre de nisetru 12-23,25 sărate 19,50—21,75. Brăila, 30. — In piața pescăriilor s’au vîndut pe ziua de azi 6000 kgr. pește proaspăt și sărat, cu următoa­rele prețuri: Crap 96 — 110, ciorto­­crap 84—96, ciortan 40 — 49, șalău­ 60—285, avat 35 — 58, cârjeancă 17 — 45, plătică 30 — 52, lin 45 — 49, știucă 19—34, caracudă 16—58, ba­­bușcă 7 —18, somn­ patia 130, somn oprac 110 — 129, somotez 30— 100, biban 6—10, albitură 7 •­­ 68, oblețe 15—25, mihalți 70—93, nisetru 90—­ 125, păstrugă 100—350, cegă 235— 375, mică 100—205, icre 18—29. STAREA "SEMÃNATURILOR Eri s’au primit la ministerul de in­­terne următoarele rapoarte asupra stă­­rei semănăturilor : Ilfov.—Porumburile și livezile în majoritate compromise. Se vor usca cu­ desăvîrșire dacă nu va ploua bine în curând, iar toată recolta va fi per­­dută. Treeratul, păpușitul porumbu­lui și facerea ogoarelor continuă. Se simte mare nevoe de ploae. Constanța.—Porumburile, meiurile, fânețele, în mare parte sunt pierdute. Speranțe de îndreptare nu mai sunt. Porumburile cari au fost bine îngri­jite poate ar putea fi salvate dacă plouă zilele acestea. Viile și pomii se prezintă binișor. Se simte mare ne­voe de ploae. Dâmbovița. — In ziua de 27 c. a plouat puțin în câteva comuna. Po­­rumburile sunt compromise. Islazu­rile s'au uscat. Viile au rod îndes­tulător, dar din cauza secetei boabele sunt împiedicate să crească. Livezile naturale și artificiale sunt slave. Sa simte mare nevoe de ploae. de aptitudine sl­ad=»4 © HI © r de plasă Iată numele­ candidaților reu­șițî la concursul în scris, pentru posturile de administratori de plasă, examen care, după cum să știe, s’a ținut la consiliul su­perior administrativ. Seria I, d-ni: Buzescu T., chip. Constantinescu I., Demetrescu III G., Demetriescu M. Seria II, d-nim : Manu P., Mo­ca­­dea G., Nicol­aide S. și Obran Nie. căp. Seria III, d-nim: Poenaru 1% Poroineanu T. Const., Rădulescu N. Gh. și Tom­escu D. Astăzi la orele 9 va începe e­­xamenul oral. INT­AMPL­ABI MI­ CAPITALA Accidentul din strada C**fea Soc. de salvare a fost înștiin­țată era, că în str. Orfeu No. 5 se află un bătrân care are la ochi o adâncă rană de cuțit. D. intern Victor Anastasiu,­ ducân­­du-se imediat la fața locului, a găsit acolo pe bătrânul Vasile Ioan, zugrav, în vârstă de 60 ani, care sub pleopa stângă a­­vea o rană ce-i perfora țesutu­rile până la conjuctivă. Bătrânul a declarat că în tim­pul somnului a căzut din pat și s’a tăiat într un cuțit care se­ afla jos. Cum accidentul, așa cum îl povestea bătrânul era prea cu­rios, s’a anunțat poliția. Căzut dintr’o căruță Căruțașul Ion Ispas, în vâr­stă numai de 15 ani, a făcut erî chef și după ce s’a îmbătat bine, s’a urcat în căruță dând drumul cailor în fugă. Pe când trecea pe șos. Vitan, căruța dădu într un șanț. In zguduitura care se produse, be­țivul a fost aruncat jos din că­ruță, din care cauză s-a rănit grav în mai multe locuri. Pacientul a fost ridicat de o ambulanță a soc. de Salvare, care l-a dus la circumscripția 29 și apoi la domiciliul sau, în calea Văcărești No. 380. Neuc­rocire­a din strada Bra­­dului Copila Ținca Tincă, din str., Gogoși No. 20, jucându-se erî cu mai mulți copii, în casa din str. Bradului No. 27, și fugărin­­du-se unii pe alții, numita co­pilă a căzut pe o scară făcân­du-și mai multe răni pe corp. Locatarii casei au cerut con­­cursul sec. de Salvare și d­­in«­tern Anastasiu, sosit în grabă, a dat pacientei ajutoarele nece­sare. An accident Un alt accident s’a întâmplat băiatului de prăvălie Nicolae Stoenescu, în vârstă de 17 ani, din strada Teilor No. 133. Acesta fiind pus de stăpânul sau să care niște saci, din cau­za greutatea unuia, a căzut pe spate și s’a rănit într’un fier ca­re se afla în apropierea lui. Pacientul a fost pansat la șoc« de Salvare. —----——»«■»»»<»►■»■« b.,iwmm ............ firgtil financiar și comercial în țară și străinătate :, . Septembre 13,86 ,, 0,09 ,, Decembre 12,30 , 0,07 „ Maiu —-------,— Bo­ tineri Io­jüg W*()E VINZARE­W Moșia © sdreal SoreEisan Informab­im­ in adminis­trația moșiei Codreni, prin Milianca Dorohoiu. 3944 răsfid­u­l Spano-Marocan Maurii puși pe fugă Penon de la Gomora. 30.—Cano­nada a durat toată ziua punând de fugă dușmanul. Artileria a bom­bardat satele vecine, omorând și hrănind pe mai mulți mauri. (A. R.) Generalul Marina la ofensiva Paris. 30.—Din Madrid se a­­nunță că mâine generalul Marina va lua ofensiva contra maroca­nilor. Numărul marocanilor. — Nouă luptă.—Epidemie printre răniți Paris.30. — „Le Matin“ află din Melilla că focurile de pe munții Gurugu au asigurat pe spanioli că acolo se află concen­trate numeroase trupe de ma­rocani. Dintr’un balon captiv care s’a ridicat la o înălțime de 900 de metri s’a putut prețui nu­mărul lor la vre-o 50 mii. Generalul Marina a ordonat bombardarea pozițiilor inami­cului, la care au participat și vasele de război din port. Ina­micul s’a retras din pozițiile ce se ocupa la Sud. „Le Matin’’ adaogă că în in­sula Zaffarina unde se află 290 soldați spanioli răniți, dom­nește temerea de isbucnirea u­­nor epidemii, din cauza relei stări sanitare. Se simte mai a­­les lipsă de apă ; aceasta se a­­duce cu vapoarele de la Mata­laga

Next