Universul, octombrie 1909 (Anul 27, nr. 269-299)
1909-10-01 / nr. 269
Prințesa Moștenitoare a Germaniei cu cei doi sonețî mai mari ai ei, prinții Wilhelm și Louis Ferdinand Calendar pe anul 1909 Ortodox Miercur, 30 Septembrie. — Păr. Grigorie, episcopul Armeniei. Catolic Miercuri, 13 Octombrie. — Eduard. Răsăritul soarelui 6.29. Apusul 5.36 București, 29 Septembrie. REABILITAREA CONDAMNAȚILOR Cititorii noștri își amintesc de sigur că Adunarea deputaților, în sesiunea 1908—909, a fost sesizată de o petițiune a a d-lui Constantin Zotta, din Huși, care cerea să se facă o lege pentru reabilitarea condamnaților. Comisiunea de petițiuni a Camerei, sub președinția d-lui deputat St. Filipescu, luînd în cercetare petiția d-lui C. Zotta, a recomandat-o Adunărea prin următorul raport: «Chestiunea ridicată de petiționar are o importanță deosebită, căci societatea nu are numai dreptul de a pedepsi pe cei ce frâng regulile de ea stabilite, ci și de a lucra pe toate căile pentru ridicarea morală a membrilor societății, cari din diferite împrejurări, sunt porniți a înfrânge regulile consacrate de morală și de legi. „Intre mijloacele admise pentru ridicarea morală a delicvenților este, în primul rând, condamnarea condițională, liberarea condițională și reabilitarea. Condamnarea condițională are de efect de a suspenda toate efectele condamnațiunii dacă delicventul în un anumit timp nu va mai comite vreun delict și odată timpul scurs fără ca delicventul să omită un nou delict, prima condamnațiune se șterge în toate efectele ei, ca și cînd individul n’a fost niciodată condamnat. „Sentința de condamnațiunie. un asemenea caz nu mai este o pedeapsă, ci o amenințare permanentă asupra delicventului, căruia îi amintește că dacă va mai înfrânge morala și legile,condamnațiunea își va prduce efectele ei. . Cu alte cuvinte, exercită asupra delicventului o influență binefăcătoare ți îl îmboldește către moralizare. Nu tot astfel este condamnațiunea propriu zisă care aruncă pe delicvent, de multe ori delicvent ocazional, în închisoare și îl pune în contact cu delicvenți desăvârșiți cari nu fac decât să desvolte și mai mult pornirile criminale născânde. . 1.Tot asemenea și liberarea toadițională.Un delicvent odată condamnat, dacă dă dovezi de moralizare, să poată fi scos din închisoare și lăsat a trăi în libertate sub anumite condiții și sub controlul a anumiți agenți cari să-l privegheze în mod discret și să-i înlesnească o viață onorabilă. „Atît condamnațiunea condiționala, cât și liberarea condițională au dat roade frumoase în Franța și Belgia. In această din urmă țară principiul liberarei condiționale s'a aplicat chiar condamnaților pentru crime de drept comun. Tot ca mijloc de moralizare a individului s’ar putea admite și reabilitarea. „Un om, care odată de multe ori printr’un fatal sau inexplicabil concurs de împrejurări, a comis un delict, nu trebue scos afară din societate pentru toată viața lui. Cel mai mare rău de care suferă societatea de azi este numărul peste măsură de mare, al populației închisorilor și al indivizilor scoși afară din societate. La lățirea acestui rău a contribuit în mare parte insuficiența legislației noastre penale,' ușurința cu' care judecătorii noștri 'condamnă ' în absența delicventului, totdeauna neregulat chemat—și mai întotdeauna asemenea sentințe rămân definitive, — cum și lipsa unor societăți de patronaj care să ajute pe toate căile pe cei liberați din închisori. „Pentru toate aceste considerațiuni, am onoare a vă ruga, d-lor deputați, să încuviințați trimiterea acestei petițiuni d-lun ministru de justiție, cu rugăminte de a veni cu o lege care să introducă sistemul condamnărei condiționale, al liberării condiționale, al reabilitării condamnaților cari au dat dovadă de moralizare completă și organizarea societăților de patronaj pentru liberații din închisori“. Lucrurile au rămas nci, închizându-se sesiunea Parlamentului. In vedere că o asemenea lege ar fi de interes general și că desigur ar da și la noi roadele bune pe cari le dă în alte țări, sperăm că d. ministru al justiției va veni cu un proiect în sesiunea viitoare, întoarcerea Suveranilor LA SINAIA. (Prin telefon, dela corespondentul nostru) Constanța, 29 Septembrie. Azi, cu trenul regal, la orele 11 jum., au plecat de aci MM. II. Regele și Regina și A. S. R. Principele Ferdinand. De la orele 9 dim., un imens public se adunase pe peronul improvizat la intrarea portului, de unde a pornit trenul. Toate școlile române și străine din localitate erau înșirate pe strada ce ducea spre port. Pe peron se aflau d-ni miniștri I. Brătianu, Costinescu, Djuvara și Morțun, d. Saligny, cu tot corpul ingineresc, corpul consular, consiliul comunal în frunte cu d. Boteanu, primarul orașulului, magistrații, Camera de comerț, corpul medical și președinții comunităților străine de aci. Onorurile militare au fost date de o companie din bat. 5 vânători in cap cu muzica reg. 84. încetul cu încetul încep a sosi suitele regale și princiare. La orele 11 sosește în trăsuri misiunea rusă, in cap cu generalul Kalllbars și se aranjează pe peron, la rând, până la scara vagonului regal. La orele 11 și un sfert sosesc Suveranii cu automobilul regal, tn aclamațiunile entuziaste ale imensului public care era de față. MM. L. se întrețin foarte cordial cu generalul Kallbars și cu ceilalți ofițeri, în vreme ce sosește familia princiara de la vaporul «România» unde își are reședința. M. S. Reginei i s-au oferit mai multe buchete de flori de către d-nele Vârnav și Boteanu și mai multe domnișoare din elita locală. M. S. Regele, urmat de A. S. R. Principele Ferdinand, trece în revistă compania de onoare, la al cărei flanc drept, se aflau toți ofițerii superiori din garnizonă, în cap cu generalii Culcer și Boerescu și contra-amiralul Eustațiu. M.S. s’a întreținut, cu d-niî ofițeri superiori, strângând călduros, la plecare, mâinile d-lor Culcer, Boerescu și Eustațiu. Paperon M. S. Regele și A.S.R. Principele s’au întreținut cu corpul consular și notabilitățile ce se aflau de față. La orele li și jum. iau loc în trenul regal MM. LL. Regele și Regina și A. S. R. Principele Ferdinand, însoțiți de suitele lor, toți d-nii miniștri și d-niî prefect Vârnav și Panaitescu, directorul general al poliției. Trenul regal, condus de d. Cottescu, directorul general al C. F. se pune în mișcare, iar MM. LL. răspund bine-voitor saluturilor și aclamațiilor mulțime!. A. S. R. principesa’ Maria și micii principi mai rămân in localitate, probabil până mâine seară. In tot acest timp a domnit o perfectă ordine, grație dispozițiilor luate de d. inspector Pallade.’ polițaiul orașului. Ne simțim datoria arăta mulțumirile noastre d-lui N. Penescu și funcționarilor de la poștă pentru bunăvoința ce ne-ați arătat cu acest prilej, i Pipesti, 29.-a Trenul regal a trecut prin gara Plpești la ora 6 luând drumul spre Sinaia. LOGODNICA LUI LASSALLE — DIN AMINTIRILE ELENEI DE RACOVIȚA Marele ziar „Berliner Lokalanzeiger“ publică următorul articol : Cum să numim adică pe această femee ? Sub fel de fel de nume, in diferite situațiuni și funcțiuni sociale apare ea în ultimele decenii. Un Protheus femenin, ea apare când ca o damă de lumea mare răsfățată, când ca Bohemienă artistică, apoi iarăși ca scriitoare și in öne ca theosofă indică. Ea se compune din adevărate transformațiuni, numai capul ei blond roșiatic și fascinator rămâne totdeauna acelaș. Pe timpul când era fată se numea Elena de Düninges, iar azi se numește Elena de Schewitz. Dar mai înainte ea fusese soția excelentului actor Siegwart Friedman, care a fost sărbătorit zilele trecute în teatrul regal, după ce a făcut parte din scenă timp de 18 ani. Ferdinand Lassale a fost atot-puternicul, care i-a încrucișat calea vieței ; numai grație lui se revarsă asupra acestei femei ratele celebrității. Dar după moartea sa ea s-a căsătorit cu Iancu de Racoviță, care l-a împușcat pe Lassale în duel. Și de numele lui Racoviță se leagă ideea nebuloasă a unei coroane princiare. Femeia aceasta se numește Elena de Racoviță, deși s’ar putea numi cu mândrie ..Logodnica lui Lassalle“, sau doamna Friedman și Schewitz. Dar aceste memorii sunt foarte interesante. O soartă ciudată mâna pe această femee spirituală, frumoasă și bizară de la o curte princiară la un șef socialist, prin atelierele celor mai celebri maeștri, pe scenă, prin lumea nouă și veche. Logodnica lui Lassalle, ca fiică a celui mai de încredere bărbat de Stat al regelui Mai al II-lea al Bavariei, și-a petrecut anii copilăriei cu principele de coroană Ludovic I (regele de mai târziu Ludovic II), acest camarad de junețe însemnează primul eveniment în viața precocei fete. In localitatea Hohenschwangau acești copiii se declară la cele mai fantastice jocuri. Cât de vie era fantasia celor doi arată următoarea întâmplare : Prințul Ludovic își petrecea într'o zi vremea jucându-se cu soldați de plumb. Atunci îi povesti camaradul său de jocuri, drăgălașa poveste a lui Andersen „Soldatul de plumb“ care s-a înamorat atât de tare de o dansatoare de hârtie, încât se topi un cuptor. Principele de coroană plânse cu amar, ,,fiindcă a omorât atâți soldați de plumb“. Dar această primă și idilică amiciție se termină in chip tragic. Era vorba de o carte cu ilustrațiuni. Bunii camarazi se luară la bătae, Elena trăgea puțina prințului de coroană, fără nici un respect, iar acesta îi smulse o buclă de păr. Acasă ea auzi mare vorbă : „Nu se poate bate viitorul rege!“ Din cauza aceasta comunicațiunea între eî încetă și astfel se sfârși acest prim amor. Originala femee descrie în spirit foarte liberal influențele care distruseră deja în tânăra fată noțiunile de morală și desvoltară in ea ideea că o femee in privința erotică trebue să se poarte întocmai ca și bărbatul. Deja fiind fetișcană, ea avusese prietine femei măritate cari iî făcură confidențe asupra amintirilor vieței lor. Ca fată tânără, petrecu mai multă vreme la Nizza, unde fu cuprinsă de o amețeală amoroasă. «Mediul în care am crescut—mărturisește Elena de Racoviță,—era cel mai frumos pentru intelect. Sentiment pentru frumusețe, fantasie artistică și culturală,—lucru cel mai nefavorabil pentru tot ceea ce se înțelege prin noțiunea obicinuită de morală. In Italia ea ori și unde,fiica de diplomat avu ocaziunea ca să intre în contact cu cei mai însemnați bărbați ai acelei epoce. Lord Bulwer, celebrul romancier, pe care l-a cunoscut, la Nizza se purta în frac roșu, pantaloni până la genunchi, și ciorapi de mătase. Cu buclele părului să fi văpsit și cu costumul său de moda veche el apărea ca o figură dintr’o epocă de mult dispărută. In societatea sa se afla întotdeauna o tânără adoratoare, care cu o harpă pe braț ședea la picioarele sale și când poetul Bulwer recita pasaje poetice din operile sale, acompania pe poet cu harfa. Nici Meyerbeer n’a avut noroc pe lângă d-ra de Dünniges, sau ea pe lângă el. El, care de altmintrelea era cel mai captivant om de societate, o lua cu ei, împreună cu fiica sa, în lungi preumblări. Era însă cea mai severă poruncă, ca să nu se schimbe nici o vorbă, deoarece maestrul compunea. Mai deschis se arătă față de ea un alt mare taciturn, Hans Makart. Acesta fiind încă un tânăr și necunoscut pictor veni la München să facă portretul tinerei d-re de Dünniges. Atunci fu refuzat. După opt ani el se afla în Viena, în culmea gloriei și recunoscu în actrița Elena Friedman pe idealul său din München. Franz Lenbach, care picta pe vremea aceea, îl prezintă pe Makart. El avea încă înfățișarea sălbatică, ca in München : păr mare, jachetă de mătase, pantaloni scurți și cizme Suwarow. Makart începu s-o picteze. Nu făcu un portret adevărat, care să semene, dar luă, ca de obiceiu, pe frumoasa femee ca pretext, pentru ca să creeze diferite figuri. Odată era o Venetians într’un costum splendid, altădată o figură alegorică, sau o baccantă elină. Oprindu-se în mijlocul pictării, el iî făcu într’o zi observația : «Povestește-mi ceva despre adevăratele bachante din Grecia antică, căci d-ta acolo ai răsărit și apoi ai venit în mijlocul nostru». intuițiunea marelui artist »’a condus la rătăcire pe Makart. Întregul curs al vieții fostului său model arată că în această femee era ceva demonic și fantastic. Se pare că nici Liszt n’a putut rezista farmecelor ei. Gând ea venea iarăși în fața lui Makart într’un costum de brocat de aur, pictorul Lenbach, care picta într’o cameră de alături, deschise ușa și strică. «Han», încetează, la mine se află Liszt, contesa Dönhoff și alți mulți, și îndată vor intra la tine! In zadar pictezi Makart». Elena Friedman se refugiă repede într’o nișă din atelier și rămase în acea ascunzătoare, până când plecă societatea. Când ea reapăru, Liszt se întoarce pe prag. Un țipăt de admirațiune e și printre buzele sale — istorisește frumosul model — el, omul înalt, dădu la o parte pe omul cel mic — Hans Makart— care făcea mișcări desperate de a se pune între mine și Liszt și să mă ascundă. Venind spre mine, Liszt mă arătă cu degetul ridicat și întrebă, — cine este asta ? — Am zis cu poftă și i-am spus cine sunt.—Așa exclamă el surprins. Acum văd ce este ! Dar pentru ce nu le-am întâlnit niciodată ? Doi oameni ca noi trebue să ne cunoaștem ! Lenbach, ține la d-ta pe d-ra Donbopf precum și pe celelalte. Vom veni și și eu, Makart. Voești să pictezi acest tablou ? Iți spun dinainte că aceasta nu merge, absolut nu va merge ! El privi multă vreme portretul, apoi îl puse jos clătinând din cap și apoi zise : — Nu, aceasta nu merge! Dar m’ai auzit cântând ? — Da, odată in casa părinților mei și eli la concert ! — Așadar nu ! căci atunci erai prea tânăr și în concert sunt un mare virtuos, dar nu sunt eu veritabil ! Așadar Makart, mâine seară va veni iarăși ia d-ta, și apoi vom cânta, da, pe acest pian, pentru această femee! Hans Makart se pricepea să transforme atelierul său intr’un templu cu colori, când vroia și a asculta pe Liszt în asemenea împrejurări și disposițiune era ceva foarte rar. Marele ei roman al vieței, epoca de logodnică a lui Ferdinand Lassalle sfârșită într’un chip atât de tragic, o povestește ea încă o dată în memoriile ei, fără ca să aducă momente interesante și noui, cari n’au fost cuprinse în publicațiunile ei de mai nainte. Interesante sunt numai observațiunile de la sfârșit ale acestei femei, care deveni destinul lui Lassalle, în amurgul vieței ei. Este o mărturisire sinceră, care provoacă simpatie când zice : Ca și când ea ar sta iarăși înaintea mea in întreaga sa personalitate puternică, dominatoare, fascinatoare și totuși sdrobinduse de o bagatelă intimă, de slăbiciunea și lașitatea unei tinere femei. C. S. ȘTIRI Din STRĂINĂTATE — Prin poștă — Din Roma se anunță : Profesorul Caliosso a descoperit în localitatea Lama din munții Abruzzi un sat preistoric complet din epoca neolitică. S’au găsit numeroase fragmente de vase cu ornamente. Ultimele știri din Liebenberg spun că boala principelui Eulenburg s’a agravat. Parchetul din Berin a renunțat de a mai trimite comisiuni medico-legale pentru a examina pe bolnav. Alaltă erî au sosit în Berlin mai mulți membri ai Camerei de comerț din Paris ca , să studieze școalele comerciale din capitala Germaniei. .*. Corespondentul nostru din Sofia ne comunică . Semi-oficioasa «Agenția telegrafică bulgară» primește din Constantinopol știrea că sărbătoritul erou al mișcărei junilor turci,, maiorul Niazi Bey, domnește ca un satrap în orașul său natal Ressna (Macedonia). El silește populația bulgară să-i facă robotă și-i impune biruri arbitrare. Afară de aceea el este tovarăș cu niște celebri cămătari, bancheri și negustori de vite. Din cauza aceasta Bulgarii emigrează în America. In Hanovra s-a sinucis căpitanul de artilerie Hildebrand. Nefericitul era, să-și serbeze a doua zi cununia cu fiica unui colonel , Cantonierul Pressler din Kirchenraibach (Germania) într’un acces de nebunie a ucis cu o sabie veche pe soția sa și pe cele două fiice ale sale în vârstă de 8 și 10 ani, și apoi s’a spânzurat. Ziarele belgiene spun că regele Leopold î și vinde"colecția de tablouri, ca să aibă cu ce face mari speculații de terenuri în împrejurimile Parisului. Il Miliția ORIENT — Serviciul nostru telegrafic — GRECIA DIN CAMERĂ sirena. 29. — Camera. —D. Mavromichaiis a făcut apel la toți deputații ca să se unească spre a face cu putință adoptarea reformelor, pentru ridicarea prestigiului parlamentului și spre a face dintr’însul un organ eficace.(Aplause). Ministerul de interne a depus pe birou un proect pentru modificarea regulamentului Adunăreî în scop de a se evita discuțiuni inutile. Ministrul de război, a declarat că voește să mențină armata în stare perfectă fără amenințare pentru nimeni. Depune proecte de legi cu privire la serviciul militar al principilor regali, suprimând comandamentul general al armatei și statul major actual înlocuindu-l cu unul analog cu cel al Franței. (A. R.). Prețul oficial al la Brăila Marți, 29 Septembrie Grâu bun curat (Si kg. la hi.) chila muntenească lei 113.90. Grâu mijlociu (77 kg.) 102.31. Grâu amestecat (75 kg.) 95,6S. Secară cal.T (74 kg.) 73,44. Secară cal.TI (72 kg.) 69,70. Orz de toamnă (66 kg.) 54,74. Orz de primăvară (62 kg.) 49,30. Ovăz (46 kg.) 34,34. Porumb vecinii, gros, țărănesc (77 kg.) 74,12. Porumb cineantin (80 kg.) 85,34. Porumb nou, comun, uscat (74 kg.) 66,30. ■ Fasole suia de chiiograme dela lei 23, până la 24,50. • Msin suia de chiiograme lei 13. Solemnitatea lnaintarei Prințului Carol ca sublocotenent I, A. S. R. Prințul Carol, care se află în Tunisia, și care va fi înaintat la gradul de sublocotenent pe ziua de Sâmbăta, 3 Octombrie, în batalionul I de vânători, care se află la Craiova, va sosi în Capitală Vineri seara, astfel că Alteța Sa va fi prezent la această avansare, care i se va face în ziua nașterei Sale, când împlinește 16 ani. Pentru această solemnitate, batalionul I de vânători a sosi din Craiova la Sinaia. Vineri dimineață, sub comanda d-lui locotenent-colonel Conta și va fi încartierat în cazarma de la castelul Peleș. La această solemnitate vor lua parte d-nnl. I. Brătianu, prim-ministru; Toma Stelian, ministru ad-interim la războiu; general Boteanu, secretar-general al ministerului de războiu; general Crainiceanu, șeful marelui statmajor general și locot.-colonel Conta, cu ofițerii batalionului, cari vor primi pe Prințul Carol îmbrăcat în uniforma de ofițer in cercul lor. De asemenea vor lua parte la această solemnitate și ofițerii ruși. Rusenesc…. SUIZA din min — Sermenii nostru, telegrafic ATACURILE CONTRA LUI KOSSUTH ȘI A PARTIDULUI SAU Budapesta. 29. — Vicepreședintele partidului independenței, Gabriel Ugron, a declarat unui ziarist următoarele asupra retragerii sale din partidul Kossuthist: „Scrisoarea mea, care am crezut că rămâne confidențială, a apărut în mai multe ziare și e redată exact. Cuvintele atribuite împăratului „Kossuth nu e altceva decât un conducător condus de alții fi un om în care nu le poți încrede nu sunt ale mele, ci ale lui Kossuth însuși . Dânsul le-a pronunțat la conferința vice-președinților și a secretarilor de Stat din partidul independentei, când a fost întrebat asupra rezultatului audientei sale și după ce a citit articolul din „Neue Freie Presse“ in care se arăta părerea arhiducelui Franz-Ferdinand asupra unuui cabinet kossuthist. E adevărat că nu te poți încrede in Kossuth și nu cercurile Coroanei va fi astfel socotit chiar dacă se va împodobi in întregime cu culorile negru-galben (dacă s'ar lepăda adică de toate principiile sale și ar accepta condițiunile austriacilor. N. R.). Coroana are nevoe de bărbați care pot face ceea ce promit, iar nu de unul care se clatină la fiecare atingere. Ugron mai spune că în ceea ce privește înființarea unei bănci independente în Ungaria, nici chiar grupul băncii nu știe ce vrea. Membrii acestui grup nu știu dacă banca ar fi să fie fundată cu capital unguresc sau cu capital străin. Pe de altă parte, chiar dacă regele n’ar fi opus un veto formal în această chestie, nu se vor găsi nici 20 de membri în Camera magnaților cari să adereze la ideia fundărei unei bănci independente. Regele s’a purtat în mod franc. Dânsul ar fi putut să tărăgăneze afacerea, să lase ca să se voteze în Adunarea deputaților înființarea unei bănci independente pentru ca apoi acest proect de lege să fie respins de Camera magnaților. In ceea ce privește eșirea mea din partidul independentei, am făcut-o fără să mă consult cu cineva, dar sunt încredințat că mulți membri din partidul independenței gândesc ca și mine. ȘEDINȚA CAMEREI UNGARE Budapesta. 29.— Președintele Camerei, Justh, a deschis ședința la orele 10 dimineața. Ministrul de comerț, Franz Kossuth, a apărut la Cameră încă de la orele 9 și juni, și a avut o convorbire cu Justic și cu fostul ministru de justiție Geza Polonyi. După deschiderea ședinței președintele a arătat în cuvinte călduroase meritele decedatului deputat croat Iosif Purici. Arpad Bozoky cere ca chestia indemnizației vice-președinților să se pună la ordinea zilei în ședința de mâine. Camera admite. S’au ales apoi 4 membri in comisia de emigrare. Camera hotărăște cu 123 de voturi contra 24, că imunitatea deputatului slav Franz Skicsak a fost atinsă. După discutarea altor „ neînsemnate cazuri de imunitate ședința a fost închisă. intaia.nrui’nwi »IIMUMM CURIERUL JUDICIAR TRIBUNALELE CIVILE Ö chestie cie drept Ua preot intentează acțiune de divorț soției sale. Tribunalul admite acțiunea de divorț și o pronunță in favoarea lui. Înainte de expirarea termenului,soția preotului adresează tribunalului o petiție prin care renunță la dreptul de apel. După câteva zile însă, ea revine, și face apel. Curtea însă respinge, pe motiv că renunțase la acest drept. Contra acestei deciziuni preoteasa a făcut recurs. Advocații ei, d-nii P. Misir și Petre P. Poni, au invocat ca motiv de casare faptul că în materie de divorț nici o parte nu poate renunța, înainte de termen, la dreptul de apel, întrucât aceasta e o chestie de ordin public. D. adv. P. Borș, din partea preotului, a susținut contrarul. Asupra acestei chestiuni,Curtea de casație a făcut în două rânduri divergență, astfel ca afacerea se va judeca acum în secțiuni unite. CIOCNIREA DE TRENURI DIN GARA BUFTEA Sense vagoane si arimate.—Cum s’a produs ciocnireaîn’egHen»a șefului gărei Buftea. — O veste despre un nou dezastru pe căile feate, întâmplat pe linia București-Ploești, s’a răspândit ori dimineață în Capitală producând o impresie colosală în toate cercurile. Știrea a căpătat repede crezământ, întrucât până la orele 12 nu se primise încă poșta și sute de persoane au alergat la gara de Nord. Controlând zvonul la direcțiunea căilor ferate, ni s’a confirmat acolo că la intrarea în stația Buftea două trenuri s’au ciocnit și că șase vagoane au fost sfărâmate. La locul ciocnire! Imediat ce am căpătat această confirmare, am pornit cu automobilul ziarului la Buftea. In numita stație, personalul vorbea cu aprindere despre noua nenorocire și două echipe de lucrători sosiți din București se îndreptai tocmai spre locul unde se întâmplase ciocnirea : la 200 metri numai de peronul gării, spre Ploești. Am urmat convoiul de lucrători și după câteva minute neam aflat în fața unui morman de vagoane culcate la pământ cari ocupau ambele linii de-antregul. Resturile vagoanelor sfărâmate arătau cât de puternică a fost ciocnirea. Erau în total șase vagoane răsturnate, dintre pari unul având roțile în sus. Linia se afla stricată pe o întindere de câțiva metri. In jurul locului ciocnirea se aflau o mulțime de oameni din Buftea care comentau în fel și chipuri cauzele care au dat naștere ciocnirea. Intre cei de față se aflau și mai mulți inspectori de la căile ferate, sosiți din București spre a stabili respunderea celor petrecute și pagubele suferite de direcția căilor ferate. Cercetările lor au conchis că ciocnirea s'a produs în următoarele împrejurări : Rezultatul primei anchete din dimineață, la orele 3 și 15 minute a plecat din gara Chitila trenul de marfă cu No. 719. Acest tren, care avea direcțiunea Predeal, trebuia să treacă fără oprire, prin toate stațiile până la Ploești și a trecut prin stația Buftea pe la orele 3 și jum. La orele 3 și 40 minute, un alt tren ocazional „No. 719 partea 11-a" a plecat din Chitila, având aceeaș destinație și la el se atașase și un vagon militar, plin cu soldați de la fortul Chitila, cari urmau să se ducă la Ploești. In momentul trecerei acestui din urmă tren prin stația Buftea, d. Niculescu, șeful acestei gări, a dat drumul și trenului de marfă No. 855 care se afla pe linia N-a și care trebuia să plece la orele 4 și 2 minute. Cum semnalul de deschidere a liniei era dat, mecanicii celor două trenuri au dat viteza regulată a trenurilor în mers și la punctul unde linia 111-a se împreună cu linia I-a, lângă barieră, trenurile s’au întâlnit și s’a produs ciocnirea. Vagoanele cu No.51979,, 69802, 54233, 51871, un vagon rezervor de petrol și un vagon de transportat soldați, au fost răsturnate și prefăcute în bucăți. Frânarul care se afla la vagonul militar atașat pe lângă trenul 719, partea II-a s’a ales cu ușoare contuziuni pe față, iar soldații cari se aflau în vagonul militar au scăpat ca prin minune. După ciocnire.—Ce spune șeful stației Burtea D. Niculescu, șeful gărei,fiind informat de ciocnire, am înștiințat imediat direcția căilor ferate și apoi a plecat cu tot personalul stației in ajutorul celor cari se aflau în tren. Am văzut pe d. Niculescu în gara Buftea. D-sa era abătut și la rugămintea noastră de a ne da deslușiri asupra accidentului întâmplat, ne-a răspuns următoarele : „Ancheta va stabili cauzele cari au dat naștere nenorocirei. Eu pot să spun un singur lucru, că din Chitila nu mi-a fost anunțat al douilea tren și că mecanicul trenului 855 se vede că dormita, de vreme ce el nu a auzit sosirea trenului separat No. 719. „In tot cazul, a fost o întâmplare nenorocită și datorită numai norocului, nu am avut de înregistrat cine știe ce catastrofă“. La înapoiere spre București am avut o convorbire cu personalul gărei Chitila, care ne-a declarat că toată vina este a șefului gărei Buftea care a dat semnalul de plecare a trenului de marfă 855, ce a pornit din acea gară și a uitat să dea semnalul de oprire pentru trenul 719, partea II-a, ce venea din spre Chitila. Cum ancheta continuă, ea va stabili cauzele ciocnire! cum și de partea cui este adevărata vină. Vom ține pe cititori în curent cu marșul anchetei. Circulațiunea pe linie, a fost restabilită. Lucrătorii direcției căilor ferate au fost conduși de, d-ni, inginer subinspector Sfințescu,inginer Ștefanopol și subinspectorul Negoes de Tis. JUair ® Castriota in ALBANIA Scopul călătoriei lui In ultimul timp, după cum ne comunică corespondenții noștri, Albania este inundată de mii de proclamații, prin care poporul albanez este chemat la lupta pentru neatârnare, în numele lui Aladro Castriota, pretendentul la tronul Albaniei. Aladro pune în aceste manifeste, alături de numele Castriola, și pe acel de Skanderbeg, pentru ca albanezii cei inculți să poată pricepe mai lesne că pretendentul lor se coboară direct din eroul lor național. Manifestele conțin, alături de armele Albaniei, portretul pretendentului, apoi urmează programul de luptă. Aladro invită pe albanesi în primul rând să înființeze cât mai multe școli, apoi să nu mai emigreze în țările vecine. In sfârșit, manifestul zice că pretendentul lucrează pentru izbânda idealului național în unire cu fruntașii din Albania cari fac parte din organizația lui revoluționară. In afară de aceste manifeste portretul lui Aladro este răspândit in mii de exemplare. Se zice însă că 'Aladro Castriot» colindă el însuși satele și orașele de pe coasta Albaniei, unde se întâlnește cu amicii lni. Când nu poate debarca în Albania, se duce în orașele muntenegrene de la frontiera Albaniei și acolo invită pe aderenții lui la consfătuiri. Dacă ar fi să credem ziarele sârbești, Aladro Castriota a fost văzut chiar acum de curând la Niș, de unde s'a dus într’un sat sârbesc de la frontiera sârbo-turcească. Acolo Aladre a avut întâlnire cu mai mulți șef albanezi. Ziarele sârbești afirmă că Aladze este un agitator plătit de Austro- Ungaria ca să agite pe albanezi, spre a pune astfel bețe în toate acțiunea de regenerare a Turciei, pornită de tinerii turci. In acest scop atât proclamațiile cât și portretele pretendentului ar fi răspândite de misionarii catolici din Albania. Spic. UNIVERSUL ii primes (Prin poștă de la coresp. noștri particulari) C.LUNG.— Vizită princiară.— A. S. R. Principele Ferdinand, care-șî anunțase sosirea la castelul de vânătoare de la Bahna-Rusuluî pentru astăzi, urmând a lua parte în aceste zile la inaugurarea portului Constanța și la examenele căpitanilor din corpul II aspiranți la gradul de maior, și-a amânat venirea pentru o dată ulterioară care nu va fi mai Înainte de 3 Octombrie. Călcată de tren.—Trenul de persoane care sosește in C.-Lung la orele 12, a călcat în dreptul comunei Mihăești, la kim. 139, 400, pe femeia Stanca Băitoaia, de 75 ani. Accidentul s’a întâmplat pe când victima, care era surdă, încerca să treacă linia ferată, tocmai când trenul era așa de aproape ca nu mai putea fi oprit. GIURGIU. Găsirea cadavrului lui Gh. Nicolescu.Azi dimineață a fost găsit de pescari, în dreptul Olteniței, cadavrul lui Gh. Nicolescu, desenator al serviciului hidraulic, care se știe că s’a înecat în urma unui accident în portul Ramadan, după cum am arătat la timp, noi singuri. Cadavrul a fost adus de acei pescari în portul Ramadan. S’a vestit parchetul care a autorizat înmormântarea. Un membru al familiei care se află aci, a luat azi ultimele măsuri ca corpul să fie transportat la București. Examenul pentru admiterea în școala de notari.Astăzi, s’a întrunit în localul prefecturei comisiunea examinatoare pentru admiterea în școala de notari din Curtea-de-Argeș, a candidaților vlăsceni. Comisiunea se compunea din d-nii Sc. Stănescu, directorul prefecturei, în lipsa d-lui prefect, G. I. Pipereanu, directorul școalei No. 2 de băeți, și N. P. Simionescu, directorul școalei No. 3 de băeți. A fost un singur candidat: Andrei Neacșu zis și Sima M. Neacșu, care a și reușit cu media 8.67. Contrabandă de tutun.Șeful secției de jandarmi din Drăgănești, a arestat ori și înaintat parchetului pe sătenii Florea Băluță din Crovu-Ghimpați și Petre Voichiță din Drăgăniești, la care a găsit 28 klg. și 650 gr. tutun în foi, ce-l oprise din cultura de tutun ce o făcuse și pe care voia să-l vândă. Scarlatina la Slobozia. — La Slobozia, 5 km. distanță de oraș, bântie cu furie scarlatina. Au fost până în prezent 38 cazuri cu 9 morți și 11 însănătoșiți, rămâind azi 18 bolnavi. ■ D. dr. N. Popescu, medicul primar al județului, a luat măsuri pentru înființarea unei infirmerii îa această comună. Infirmeria va fi condusă de d. dr. Vrânceanu, medicul plășel. —*La Gângani, bântue febra tifoidă. Teatrale— La 4 Octombrie în sala Ateneului, trupa de comedii a d-lui Niculescu-Buzău, cu concursul d-nei Lucia Brezeanu, va reprezenta „Popescu petrece“, frumoasa comedie care s’a jucat de peste 15 ori in Capitală astă vară. TÂRGOVIȘTE. — Nenorocire din imprudență.—Pe când tînărul Ioniță Radu Banu, din Butoiu, umbla om cu un revolver încărcat, a căzut victimă propriei sale imprudențe. Voind să încarce revolverul, din nebăgare de seamă a atins trăgaciul și arma a luat foc. Grație numai unei fericite împrejurări, imprudentul tînăr a scăpat cu viață, căci puțin a lipsit ca glonțul să nu-i lovească În piept, deoarece revolverul era îndreptat în acea direcție. Totuși glonțul pătrunzând în palma mânei stângi, i-a străpuns-o eșind afară. Tânărul se află acum la spitalul județean. Agresiune.— Pentru că vitele lui Nicolae Soare Vintilă, din com. Picior-de-Munte, au intrat în ograda lui Pavel Marin, făcându-i neînsemnate stricăciuni, acesta din urmă a sărit cu parul asupra lui Vintilă, dându-i mai multe lovituri, cauzându-i o leziune serioasă la cap, și altele la ambele mâni. Rănitul a fost dus la spital. O fetiță arsă de vie.Pe când fetița Maria, de 3 ani, fiica lui Gheorghe Radu, din Crânguri, sta eri în apropierea focului s’au aprins hainele de pe ea, cari au ars cu desăvârșire, împreună cu o bună parte din pielea de pe corp. Arsurile au fost așa de grozave încât i-au provocat moartea foarte repede CĂLĂRAȘI. — Bătut grav.— Ion V. Nicolescu, din Găunoși, ura de mai mult timp pe consăteanul său, loan 1. Ursoiu. Intâlnindu-se aseară, după un schimb de cuvinte, l’a bătut atât de îngrozitor astfel că a fost nevoi să fie internat în spitalul județian din localitate de unde nu se știe dacă va scăpa cu viață. Furt prin spargere. — Niște necunoscuți, prin spargerea unei uși dela casa lui Panca Gheorghe din com. Dragoș-Vodă, s’au introdus înăuntru în lipsa acestuia de acasă, furându-i suma de 100 lei, și mai toate lucrurile din casă. Diverse. — Ziarul „Universul“ și toate celelalte publicațiuni ale sale se găsesc de vânzare numai la d. V. R. Brăcăcescu, librar din str. Știrbey-Vodă. PROGRAMUL. alergărilor de cai din Constanța In ziua de 4 Octombrie, la orele 3 și jumătate d. a., se vor face la Constanța, pe hipodromil de la Anadolkioi, mari alergări de cai. Ministerul de lucrări publice a acordat o reducere de 50 la sută, atât pentru persoane cât și pentru transportul cailor. Programul curselor este următorul : Alergare de trap pe distanță de 16.000 m. pentru armăsari, cai și ape, născuți in Dobrogea, înhămați la căruță. Premiul 1 200 lei, premiul al II-lea 70 lei, premiul al IlI-lea 40 lei. Alergare de iuțeală pe o distanță de 1500 m. pentru armăsari, epe și cai crescuți în Dobrogea. Premiul I 200 lei, premiul al II-lea 70 lei, premiul al III- lea 40 lei. Alergarea de fond pe o distanță de 6000 m. pentru armăsari, epe și cai crescuți în Dobrogea, în greutate de 65 kgr. Premiul I la 700 lei, al II-lea 200 lei și al IlI-lea 100 lei. Alergare pe o distanță de 2000 m. pentru armăsari, cai și ape din Dobrogea, de orî-ce vîrstă. Premiul I-la 150 lei, al II-lea 100 lei, al IlI-lea 60 lei și al IV- lea 50 lei.* Comisiunea pentru decernarea premiilor se compune din d-nii: Miclescu, D. PaiaUu, C. Mantu, Scarlat Vârnav, prefectul județului, Boteanu, primarul orașului și maiorul Miron Costin. ■ais 9«Ba Mișcarea de la Pisanie .La ministerul de finanțe, afară de mișcarea pe care am dat’o, s’au mai făcut următoarele numiri, înaintări și mutări : D. Emilian Bratu, șef de secție cl. II Ilfov, înaintat cl. I. Actualii sub-șefi de secție cl. I au fost înaintați șefi de secție cl. III și mutați după cum urmează : d-nii G. P. Parisianu de la Ilfov la Gorj ; C. Chiriță de la Bacău la Teleorman, C. I. Dobrovici de la Prahova la Teleorman ; M. G. Mălăncescu de la Iași la Vaslui; Har. Vasilescu, csontrolor la Capitală, șef de secție cl. III la Ialomița. Au fost înaintați subșefi de secții următorii impiegați clasa I: d-nii G. G. Stoiceanu de la direcția contabilităței generale, la administrația financiară Ilfov, I. Niculescu de la Brăila la Bacău, D. I. Serafim da 1. Neamț la Iași, G. I. Nacian de la, Creditul agricol Prahova la ad trația financiară Prahova, D. M. Zamfirescu, șef de secție cl. 3 la Gorj, numit șef de secție cl. ? la creditul agricol Dorohoiu. D. N. C. Săulescu, impiegat cl. II în direcția contabilităței generale, înaintat cl. I pe loc. Au fost înaintați impiegați cl. I d-ni I. P. Enăceanu de la Brăila; V. C. Caramalău de la Neamțu la Argeș, în locul d-lui N. Niculescu trecut la Constanța; I. C. Teodorescu la creditul agricol Prahova; Au fost numiți impiegați cl. 11, actualii impiegați auxiliari cl. 1, d-nii Ap. Constantin de la Argeș la Putna în locul d-lui N. Petrescu mutat la Neamțu ; G. Ionescu-Ghinea la Fălciu, în locul d-lui I. N. Ciudin mutat la Neamțu ; V. Constantinescu la Brăila; D. C. Thorand, impiegat cl. 11 la Capitală, trecut la direcția contabilităței generale. D. I. N. Niculescu, auxiliar cl. 1, la creditul agricol Prahova, numit impiegat cl. 11.. S. Zlătescu, impiegat auxiliar cl. 11 în Capitală, înaintat cl. I. I. Frumușache Constantinescu, auxiliar cl. II la Prahova, numit de la creditul agricol din acel județ. D-nii I. Popovici și N. B. Hristic au fost numiți impiegați auxiliari cl. II, primul la Prahova și al doilea t*. Argeș. »