Universul, octombrie 1909 (Anul 27, nr. 269-299)

1909-10-01 / nr. 269

Prințesa Moștenitoare a Germaniei cu cei doi sonețî mai mari ai ei, prinții Wilhelm și Louis Ferdinand Calendar pe anul 1­909 Ortodox Miercur, 30 Septembrie. — Păr. Gri­gorie, episcopul Armeniei. Catolic Miercuri, 13 Octombrie. — Eduard. Răsăritul soarelui 6.29. Apusul 5.36 București, 29 Septembrie. REABILITAREA CONDAMNAȚILOR Cititorii noștri își amintesc de sigur că Adunarea deputa­ților, în sesiunea 1908—909, a fost sesizată de o petițiune a a d-lui Constantin Zotta, din Huși, care cerea să se facă o lege pentru reabilitarea con­damnaților. Comisiunea de petițiuni a Camerei, sub președinția d-lui deputat St. Filipescu, luînd în cercetare petiția d-lui C. Zotta, a recomandat-o Adunărea prin u­­rmătorul raport: «Chestiunea ridicată de pe­tiționar are o importanță deo­sebită, căci societatea nu are numai dreptul de a pedepsi pe cei ce frâng regulile de ea sta­bilite, ci și de a lucra pe toate căile pentru ridicarea morală a membrilor societății, cari din diferite împrejurări, sunt por­niți a înfrânge regulile consa­crate de morală și de legi. „Intre mijloacele admise pen­tru ridicarea morală a delic­venților este, în primul rând, condamnarea condițională, li­berarea condițională și reabili­tarea. Condamnarea condițio­nală­ are de efect de a sus­penda toate efectele condamna­­țiunii dacă delicventul în un anumit timp nu va mai comite vreun delict și odată timpul scurs fără ca delicventul să­­ omită un nou delict, prima condamnațiune se șterge în toate efectele ei, ca și cînd individul n’a fost nici­odată condamnat. „Sentința de condamnațiunie. un asemenea caz nu mai este o pedeapsă, ci o amenințare permanentă asupra delicventu­lui, căruia îi amintește că dacă va mai înfrânge morala și le­g­ile,condamnațiunea își va prd­­uce efectele ei. . Cu alte cu­vinte, exercită asupra delicven­tului o influență binefăcătoare ți îl îmboldește către morali­zare. Nu tot astfel este con­­­­damnațiunea propriu zisă care aruncă­ pe delicvent, de multe­­ ori delicvent ocazional, în în­chisoare și îl pune în contact cu delicvenți desăvârșiți cari nu fac decât să desvolte și mai mult pornirile criminale năs­cânde. . 1.Tot asemenea și liberarea toadițională.Un delicvent odată condamnat, dacă dă dovezi de moralizare, să poată fi scos din închisoare și lăsat a trăi în li­bertate sub anumite condiții și sub controlul­ a anumiți agenți cari să-l privegh­eze în­­ mod discret și să-i înlesnească o viață onorabilă. „Atît condamnațiunea condi­ționala, cât și liberarea­­ condi­țională au dat roade frumoase în Franța și Belgia. In această din urmă țară principiul libe­rarei condiționale s'a aplicat­­ chiar condamnaților pentru cri­me de drept comun. Tot ca mijloc de moralizare a individului s’ar putea admite și reabilitarea. „Un om, care odată de multe ori printr’­un fatal sau inexpli­cabil concurs de împrejurări, a comis un delict, nu trebue scos afară din socie­tate­ pentru toată viața lui. Cel mai mare rău de­­ care suferă societatea de azi este numărul peste măsură de mare, al populației închisorilor și al indivizilor­ scoși afară din societate. La lățirea acestui rău a contribuit în mare parte in­suficiența legislației noastre pe­nale,' ușurința cu' care judecă­torii noștri 'condamnă ' în­ ab­sența delicventului, totdeauna neregulat chemat—­și mai în­tot­deauna asemenea sentințe ră­mân definitive, — cum și lipsa unor societăți de patronaj care să ajute pe toate căile pe cei liberați din închisori. „Pentru toate aceste conside­­rațiuni, am onoare a vă ruga, d-lor deputați, să încuviințați trimiterea acestei petițiuni d-lun­ ministru de justiție, cu rugă­minte de a veni cu o lege care să introducă sistemul condam­­nărei condiționale, al liberării condiționale,­ al reabilitării con­damnaților cari au dat dovadă de moralizare completă și or­ganizarea societăților de patro­naj pentru liberații din închi­sori“. Lucrurile au rămas nci, în­­chizându-se sesiunea Parlamen­tului. In vedere că o asemenea lege ar fi de interes general și că desigur ar da și la noi roadele bune pe cari le dă în alte țări, sperăm că d. ministru al jus­tiției va veni cu un proiect în sesiunea viitoare, întoarcerea Suveranilor LA SINAIA. (Prin telefon, dela corespondentul nostru) Constanța, 29 Septembrie. Azi, cu trenul regal, la orele 11 jum., au plecat de aci MM. II. Regele și Regina și A. S. R. Principele Ferdinand. De la orele 9 dim., un imens public se adunase pe peronul improvizat la intrarea portului, de unde a pornit trenul. Toate școlile române și stră­ine din localitate erau înșirate pe strada ce ducea spre port. Pe peron se aflau d-ni­ miniș­tri I. Brătianu, Costinescu, Dju­­vara și Morțun, d. Saligny, cu tot corpul ingineresc, corpul con­sular, consiliul comunal în frunte cu d. Boteanu, primarul orașu­­lului, magistrații, Camera de co­merț, corpul medical și preșe­dinții comunităților străine de aci. Onorurile militare au fost date de o companie din bat. 5 vânători in cap cu muzica reg. 84. încetul cu încetul încep a sosi suitele regale și princiare. La orele 11 sosește în trăsuri misiunea rusă, in cap cu genera­lul Kalllbars și se aranjează pe peron, la rând, până la scara va­gonului regal. La orele 11 și un sfert sosesc Suveranii cu automobilul regal, tn aclamațiunile entuziaste ale imensului public care era de față. MM. L­. se întrețin foarte cor­dial cu generalul Kallbars și cu ceilalți ofițeri, în vreme ce soseș­te familia princiara de la vaporul «România» unde își are reședința. M. S. Reginei i s-au oferit mai multe buchete de flori de către d-nele Vârnav și Boteanu și mai multe domnișoare din elita locală. M. S. Regele, urmat de A. S. R. Principele Ferdinand, trece în revistă compania de onoare, la al cărei flanc drept, se aflau toți ofi­țerii superiori din garnizonă, în cap cu generalii C­ulcer și Boe­­rescu și contra-amiralul Eustațiu. M.­­S. s’a întreținut, cu d-niî­ o­­fițeri superiori, strângând căldu­ros, la plecare, mâinile d-lor Cul­­cer, Boerescu și Eustațiu. Pa­peron M. S. Regele și A.S.R. Principele­­ s’au întreținut cu cor­pul consular și notabilitățile ce se aflau de față. La orele li și jum. iau loc în tre­nul regal MM. LL. Regele și Re­gina și A. S. R. Principele Fer­dinand, însoțiți de suitele lor, toți d-nii miniștri și d-niî prefect Vâr­nav și Panaitescu, directorul ge­neral al poliției. Trenul­ regal, condus de d. Cot­­tescu, directorul general al C. F. se pune în mișcare, iar MM. LL. răspund bine-voitor saluturilor și aclamațiilor mulțime!. A. S. R. principesa’ Maria și micii principi mai rămân in localitate, probabil până mâine seară. In tot acest timp a domnit o perfectă ordine, grație dispozițiilor luate de d. inspector Pallade.’ po­lițaiul orașului. Ne simțim datori­a arăta mul­țumirile noastre d-lui N. Penescu și funcționarilor de la poștă pentru bună­voința ce ne-ați arătat cu acest prilej, i Pipes­ti, 29.-a Trenul regal a tre­cut prin­ gara Plpești la ora 6 luând drumul spre Sinaia. LOGODNICA LUI LASSALLE — DIN AMINTIRILE ELENEI DE RACOVIȚA Marele ziar „Berliner Lokalanzei­ger“ publică următorul articol : Cum să numim adică pe această femee ? Sub fel de fel de nume, in diferite situațiuni și funcțiuni sociale apare ea în ultimele decenii. Un Protheus femenin, ea apare când ca o damă de lumea mare răsfățată, când ca Bo­­hemienă artistică, apoi iarăși ca scrii­toare și in öne ca theosofă indică. Ea se compune din adevărate transfor­­mațiuni, numai capul ei blond roșia­tic și fascinator rămâne totdeauna acelaș. Pe timpul când era fată se numea Elena de Düninges, iar azi se nu­mește Elena de Schewitz. Dar mai înainte ea fusese soția excelentului actor Siegwart Friedman, care a fost sărbătorit zilele trecute în teatrul re­gal, după ce a făcut parte din scenă timp de 18 ani. Ferdinand Lassale a fost atot-puternicul, care i-a încruci­șat calea vieței ; numai grație lui­ se revarsă asupra acestei femei ratele celebrității. Dar după moartea sa ea s-a căsătorit cu Iancu de Racoviță, care l-a împușcat pe Lassale în duel. Și de numele lui Racoviță se leagă ideea nebuloasă a unei coroane prin­ciare. Femeia aceasta se numește Elena de Racoviță, de­și s’ar putea numi cu mândrie ..Logodnica lui Lassalle“, sau doamna Friedman și Schewitz. Dar aceste memorii sunt foarte inte­resante. O soartă ciudată mâna pe această femee spirituală, frumoasă și bizară de la o curte princiară la un șef socialist, prin atelierele celor mai celebri maeștri, pe scenă, prin lumea nouă și veche. Logodnica lui Lassalle, ca fiică a­ celui mai de încredere bărbat de Stat al regelui Mai al II-lea al Bavariei, și-a petrecut anii copilăriei cu principele de coroană Ludovic I (regele de mai târziu Ludovic II), acest camarad de junețe însemnează primul eveniment în viața precocei fete. In localitatea Hohenschwangau a­­cești copiii se declară la cele mai fan­tastice jocuri. Cât de vie era fantasia celor doi arată următoarea întâmplare : Prințul Ludovic își petrecea într'o zi vremea jucându-se cu soldați de plumb. A­­tunci îi povesti camaradul său de jocuri, drăgălașa poveste a lui An­dersen „Soldatul de plumb“ care s-a înamorat atât de tare de o dansa­toare de hârtie, încât se topi un cup­tor. Principele de coroană plânse cu amar, ,,fiind­că a omorât atâți sol­dați de plumb“. Dar această primă și idilică ami­ciție se termină in chip tragic. Era vorba de o carte cu ilustrațiuni. Bu­nii camarazi se luară la bătae, Elena trăgea puțina prințului de coroană, fără nici un respect, iar acesta îi smulse o buclă de păr. Acasă ea auzi mare vorbă : „Nu se poate bate viitorul rege!“ Din cauza aceasta comunicațiunea între eî­ încetă și ast­fel se sfârși acest prim amor. Originala femee descrie în spirit foarte liberal influențele care distru­seră deja în tânăra fată noțiunile de morală și desvoltară in ea ideea că o femee in privința erotică trebue să se poarte întocmai ca și bărbatul. Deja fiind­ fetișcană, ea avusese prie­tine femei măritate cari iî făcură confidențe asupra amintirilor vieței lor. Ca fată tânără, petrecu mai multă vreme la Nizza, unde fu cuprinsă de o amețeală amoroasă. «Mediul în care am crescut—măr­turisește Elena de Racoviță,—era cel mai frumos pentru intelect. Senti­ment pentru frumusețe, fantasie ar­tistică și culturală,—lucru cel mai nefavorabil pentru tot ceea ce se în­țelege prin noțiunea obicinuită de morală. In Italia ea ori și unde,fiica de di­plomat avu ocaziunea ca să intre în contact cu cei mai însemnați bărbați ai acelei epoce. Lord Bulwer, cele­brul romancier, pe care l-a cunoscut, la Nizza se purta în frac roșu, panta­loni până la genunchi, și ciorapi de mătase. Cu buclele părului să fi văp­­sit și­­ cu costumul său de moda veche el apărea ca o figură dintr’o epocă de mult dispărută. In societatea sa se afla în­tot­deauna o tânără adora­toare, care cu o harpă pe braț ședea la picioarele sale și când poetul Bul­wer recita pasaje poetice din operile sale, acompania pe poet cu­ harfa. Nici Meyerbeer n’a avut noroc pe lângă d-ra de Dünniges, sau ea pe lângă el. El, care de altmintrelea era cel mai captivant om de societate, o lua cu ei, împreună cu fiica sa, în lungi preumblări. Era însă cea mai severă poruncă, ca să nu se schimbe nici o vorbă, deoarece maestrul com­punea. Mai deschis se arătă față de ea un alt mare taciturn, Hans Ma­kart. Acesta fiind încă un tânăr și ne­cunoscut pictor veni la München să facă portretul tinerei d-re de Dünniges. Atunci fu refuzat. După opt ani el se afla în Viena, în culmea gloriei și recunoscu în actrița Elena Fried­man pe idealul său din München. Franz Lenbach, care picta pe vre­mea aceea, îl prezintă pe Makart. El avea încă înfățișarea sălbatică, ca in München : păr mare, jachetă de mă­tase, pantaloni scurți și cizme Suwa­­row. Makart începu s-o picteze. Nu făcu un portret adevărat, care să semene, dar luă, ca de obiceiu, pe frumoasa femee ca pretext, pentru ca să creeze diferite figuri. Odată era o Vene­tians într’un costum splendid, altă­dată o figură alegorică, sau o baccantă elină. Oprindu-se în mijlocul pictării, el iî făcu într’o zi observația : «Poves­­tește-mi ceva despre adevăratele ba­­chante din Grecia antică, căci d-ta acolo ai răsărit și apoi ai venit în mijlocul nostru». intuițiunea marelui artist »’a con­dus la rătăcire pe Makart. Întregul curs al vieții fostului său model arată că în această femee era ceva demonic și fantastic.­­ Se pare că nici Liszt n’a putut re­zista farmecelor ei. Gând ea venea iarăși în fața lui Makart într’un cos­tum de brocat de aur, pictorul Len­bach, care picta într’o cameră de a­­lături, deschise ușa și strică. «Han», încetează, la mine se află Liszt, con­tesa Dönhoff și alți mulți, și îndată vor intra la tine! In zadar pictezi Makart». Elena Friedman se refugiă repede într’o nișă din atelier și rămase în acea ascunzătoare, până când plecă societatea. Când ea reapăru, Liszt se întoarce pe prag. Un țipăt de admirațiune e și printre buzele sale — istorisește fru­mosul model — el, omul înalt, dădu la o parte pe omul cel mic — Hans Makart— care făcea mișcări despe­rate de a se pune între mine și Liszt și să mă ascundă. Venind spre mine, Liszt mă arătă cu degetul ridicat și întrebă, — cine este asta ? — Am zis cu poftă și i-am spus cine sunt.—Așa­­ exclamă el surprins. Acum văd ce este ! Dar pentru ce nu le-am întâlnit nici­odată ? Doi oa­­meni ca noi trebue să ne cunoaștem ! Lenbach, ține la d-ta pe d-ra Don­­bopf precum și pe celelalte. Vom­ veni și și eu, Makart. Voești să pic­tezi acest tablou ? Iți spun dinainte că aceasta nu merge, absolut nu va merge ! El privi multă vreme portretul, a­­poi îl puse jos clătinând din cap și apoi zise : — Nu, aceasta nu m­erge! Dar m’ai auzit cântând ? — Da, odată in casa părinților mei și eli la concert ! — Așa­dar nu ! căci atunci erai prea tânăr și în concert sunt un mare virtuos, dar nu sunt eu veritabil ! Așa­dar Makart, mâine seară va veni iarăși ia d-ta, și apoi vom cânta, da, pe acest pian, pentru această femee! Hans Makart se pricepea să trans­forme atelierul său intr’un templu cu colori, când vroia și a asculta pe Liszt în asemenea împrejurări și dis­­posițiune era ceva foarte rar. Marele ei roman al vieței, epoca de logodnică a lui Ferdinand Lassalle sfârșită într’un chip atât de tragic, o povestește ea încă o dată în memo­riile ei, fără ca să aducă momente interesante și noui, cari n’au fost cu­­prinse în publicațiunile ei de mai nainte. Interesante sunt numai observațiu­­nile de la sfârșit ale acestei femei, care deveni destinul lui Lassalle, în amurgul vieței ei. Este o mărturi­sire sinceră, care provoacă simpatie când zice : Ca și când ea ar sta ia­răși înaintea mea in întreaga sa per­sonalitate puternică, dominatoare, fas­­cinatoare și totuși sdrobinduse de o bagatelă intimă, de slăbiciunea și la­șitatea unei tinere femei. C. S. ȘTIRI Din­ STRĂINĂTATE — Prin poștă — Din Roma se anunță : Profe­sorul Caliosso a descoperit în lo­calitatea Lama din munții Abruzzi un sat preistoric complet din epoca neolitică. S’au găsit nume­roase fragmente de vase cu orna­mente. Ultimele știri din Liebenberg spun că boala principelui Eulen­­b­urg s’a agravat. Parchetul din Berin a renunțat de a mai tri­mite comisiuni medico-legale pen­tru a examina pe bolnav. Alaltă erî au sosit în Berlin mai mulți membri ai Camerei de comerț din Paris ca , să studieze școalele comerciale din capitala Germaniei. .*. Corespondentul nostru din Sofia ne comunică . Semi-oficioasa «Agenția telegrafică bulgară» pri­mește din Constantinopol știrea că sărbătoritul erou­ al mișcărei ju­nilor turci,, maiorul Niazi Bey, domnește ca un satrap în orașul său natal Ressna (Macedonia). El silește populația bulgară să-i facă robotă și-i impune biruri arbi­trare. Afară de aceea el este to­varăș cu niște celebri cămătari, bancheri și negustori de­ vite. Din cauza aceasta Bulgarii emigrează în America. In Hanovra s-a sinucis căpi­tanul de artilerie Hildebrand. Ne­fericitul era, să-și serbeze a doua zi cununia cu fiica unui colonel ,­ Cantonierul Pressler din Kir­­chenraibach (Germania) într’un acces de nebunie a ucis cu o sabie veche pe soția sa și pe cele două fiice ale sale în vârstă de 8 și 10 ani, și apoi s’a spânzurat. Ziarele belgiene spun că re­gele Leopold î și vinde"colecția­ de tablouri,­ ca să aibă cu ce face mari speculații de terenuri în îm­prejur­i­mi­le Paris­ului. Il Miliția ORIENT — Serviciul nostru telegrafic — GRECIA DIN CAMERĂ sirena. 29. — Camera. —D. Ma­­vromichaiis a făcut apel la toți deputații ca să se unească spre a face cu putință adoptarea refor­melor, pentru ridicarea prestigiului parlamentului și spre a face din­­tr’însul un organ eficace.(Aplause). Ministerul de interne a depus pe birou un proect pentru modi­ficarea regulamentului Adunăreî în scop de a se evita discuțiuni inutile­. Ministrul de război, a declarat că voește să mențină armata în stare perfectă fără amenințare pentru nimeni. Depune proecte de legi cu privire la serviciul militar al principilor regali, suprimând comandamentul general al armatei și statul major actual înlocuindu-l cu unul analog cu cel al Franței. (A. R.). Prețul oficial al la Brăila Marți, 29 Septembrie Grâu bun curat (Si kg. la hi.) chila muntenească lei 113.90. Grâu mijlociu (77 kg.) 102.31. Grâu amestecat (75 kg.) 95,6S. Secară cal.T (74 kg.) 73,44. Secară cal.TI (72 kg.) 69,70. Orz de toamnă (66 kg.) 54,74. Orz­ de primăvară (62 kg.) 49,30. Ovăz (46 kg.) 34,34. Porumb vecinii, gros, țărănesc (77 kg.) 74,12. Porumb cineantin (80 kg.) 85,34. Porumb nou, comun, uscat (74 kg.) 66,30. ■ Fasole suia­­ de chiiograme dela lei 23, până la­ 24,50.­­ • Msin suia de chiiograme lei 13. Solemnitatea lnaintarei Prințului Carol ca sub­locotenent I,­ A. S. R­. Prințul Carol, care se află în Tunisia, și care va fi înaintat la gradul de subloco­tenent pe ziua de Sâmbăta, 3 Octombrie, în batalionul I de vâ­nători, care se află la Craiova, va sosi în Capitală Vineri seara, astfel că Alteța Sa va fi pre­zent la această avansare, care i se va face în ziua nașterei Sale, când împlinește 16 ani. Pentru această­­ solemnitate, ba­talionul I de vânători a sosi din Craiova la Sinaia. Vineri di­mineață, sub comanda d-lui lo­­cotenent-colonel Conta și va fi înc­artierat în cazarma de la cas­telul Peleș. La această solemnitate vor lua parte d-nnl. I. Brătianu, prim-mi­­nistru; Toma Stelian, ministru ad-interim la războiu; general Boteanu, secretar-general al mi­nisterului de războiu; general Crainiceanu, șeful marelui stat­­major general și locot.-colonel Conta, cu ofițerii batalionului, cari vor primi pe Prințul Carol îm­brăcat în uniforma de ofițer in cercul lor. De asemenea vor lua parte la această solemnitate și ofițerii ruși. Rusenesc…. SUIZA din min — Ser­menii nostru, telegrafic ATACURILE CONTRA LUI KOSSUTH ȘI A PARTIDULUI SAU Budapesta. 29. — Vicepreșe­dintele partidului independen­­ței, Gabriel Ugron, a declarat unui ziarist următoarele asu­pra retragerii sale din partidul Kossuthist: „Scrisoarea mea, care am­ cre­zut că rămâne confidențială, a apărut în mai multe ziare și e redată exact. Cuvintele atribuite împăratu­lui „Kossuth nu e altceva de­cât un conducător condus de alții fi un om în care nu le poți încre­de nu sunt ale mele, ci ale lui Kossuth însuși . Dânsul le-a pro­nunțat la conferința vice-preșe­­dinților și a secretarilor de Stat din partidul independentei, când a fost întrebat asupra rezulta­tului audientei sale și după ce a citit articolul din „Neue Freie Presse“ in care se arăta păre­rea arh­iducelui Franz-Ferdi­nand asupra unuui cabinet kos­suthist. E adevărat că nu te poți în­crede in Kossuth și nu cercurile Coroanei va fi astfel socotit chiar dacă se va împodobi in în­tregime cu culorile negru-gal­­b­­en (dacă s'ar lepăda adică de toate principiile sale și ar ac­cepta condițiunile austriacilor. N. R.). Coroana are nevoe de bărbați care pot face ceea ce promit, iar nu de unul care se clatină la fiecare atingere. Ugron mai spune că în ceea ce privește înființarea unei bănci independente în Ungaria, nici chiar grupul băncii nu știe ce vrea. Membrii acestui grup nu știu­ dacă banca ar fi să fie fun­dată cu capital unguresc sau cu capital străin. Pe de altă parte, chiar dacă regele n’ar fi opus un veto formal în această ches­­tie, nu se vor găsi nici 20 de membri în Camera magnaților cari să­ adereze la ideia fundă­­rei unei bănci independente. Regele s’a purtat în mod franc. Dânsul ar fi putut să tărăgăneze afacerea, să lase ca să se voteze în Adunarea depu­taților înființarea unei bănci independente pentru ca apoi acest proect de lege să fie res­pins de Camera magnaților. In ceea­ ce privește eșirea mea din partidul independen­tei, am făcut-o fără să mă consult cu cineva, dar sunt în­credințat că mulți membri din partidul independenței gândesc ca și mine. ȘEDINȚA CAMEREI UNGARE Budapesta. 29.— Președintele Camerei, Justh, a deschis șe­dința la orele 10 dimineața. Ministrul de comerț, Franz Kossuth, a apărut la Cameră încă de la orele 9 și juni, și a avut o convorbire cu Justic și cu fostul ministru de justiție Geza Polonyi. După deschiderea ședinței președintele a arătat în cuvinte călduroase meritele decedatului deputat croat Iosif Purici. Arpad Bozoky cere ca chestia indemnizației vice-președinților să se pună la ordinea zilei în ședința de mâine. Camera admite. S’au ales apoi 4 membri in comisia de emigrare. Camera hotărăște cu 123 de voturi contra 24, că imunitatea deputatului slav Franz Skicsak a fost atinsă. După discutarea altor „ neîn­semnate cazuri de imunitate șe­dința a fost închisă. intaia.nrui’nwi »IIMUMM CURIERUL JUDICIAR TRIBUNALELE CIVILE Ö chestie cie drept Ua preot intentează acțiune de di­vorț soției sale. Tribunalul admite acțiunea de di­vorț și o pronunță in favoarea lui. Înainte de expirarea termenului,so­ția preotului adresează tribunalului o petiție prin care renunță la dreptul de apel. După câteva zile însă, ea revine, și face apel. Curtea însă respinge, pe motiv că renunțase la acest drept. Contra acestei deciziuni preoteasa a făcut recurs. Advocații ei, d-nii P. Misir și Petre P. Poni, au invocat ca motiv de ca­sare faptul că în materie de divorț nici o parte nu poate renunța, înainte de termen, la dreptul de apel, întru­cât aceasta e o chestie de ordin pu­blic. D. adv. P. Borș, din partea preo­tului, a susținut contrarul. Asupra acestei chestiuni,Curtea de casație a făcut în două rânduri diver­gență, astfel ca afacerea se va judeca acum în secțiuni unite. CIOCNIREA DE TRENURI DIN GARA BUFTEA Sense vagoane si arimate.—Cum s’a produs ciocnirea­­­în’egH­en»a șefului gărei Buftea. — O veste despre un nou dezas­tru pe căile feate, întâmplat pe linia București-Ploești, s’a răs­pândit ori dimineață în Capi­tală producând o impresie colo­sală în toate cercurile. Știrea a căpătat repede crezământ, întru­cât până la orele 12 nu se pri­mise încă poșta și sute de per­soane au alergat la gara de Nord. Controlând zvonul la direcțiu­nea căilor ferate, ni s’a confir­mat acolo că la intrarea în sta­ția Buftea două trenuri s’au ciocnit și că ș­ase vagoane au fost sfărâmate. La locul ciocnire! Imediat ce am căpătat aceas­tă confirmare, am pornit cu au­tomobilul ziarului la Buftea. In numita stație, personalul vorbea cu aprindere despre no­ua nenorocire și două echipe de lucrători sosiți din București se îndreptai­ tocmai spre locul unde se întâmplase ciocnirea : la 200 metri numai de peronul gării, spre Ploești. Am urmat convoiul de lucră­tori și după câteva minute ne­am aflat în fața unui morman de vagoane culcate la pământ cari ocupau ambele linii de-an­­tregul. Resturile vagoanelor sfărâ­mate arătau cât de puternică a fost ciocnirea. Erau în total ș­ase vagoane răsturnate, din­tre pari unul având roțile în sus. Linia se afla stricată pe o întindere de câțiva metri. In jurul locului ciocnirea se aflau o mulțime de oameni din Buftea care comentau în fel și chipuri cauzele care au dat naș­tere ciocnirea. Intre cei de față se aflau și mai mulți inspectori de la căile ferate, sosiți din București spre a stabili respunderea celor pe­trecute și pagubele suferite de direcția căilor ferate. Cercetă­rile lor au conchis că ciocnirea s'a produs în următoarele îm­prejurări : Rezultatul primei anchete din dimineață, la orele 3 și 15 minute a plecat din gara Chitila trenul de marfă cu No. 719. A­­cest tren, care avea direcțiunea Predeal, trebuia să treacă fără oprire, prin toate stațiile până la Ploești și a trecut prin stația Buftea pe la orele 3 și jum. La orele 3 și 40 minute, un alt tren ocazional „No. 719 partea 11-a" a plecat din Chitila, având aceeaș destinație și la el se a­­tașase și un vagon militar, plin cu soldați de la fortul Chitila, cari urmau să se ducă la Plo­ești. In momentul trecerei acestui din urmă tren prin stația Buf­tea, d. Niculescu, șeful acestei gări, a dat drumul și trenului de marfă No. 855 care se afla pe linia N­-a și care trebuia să plece la orele 4 și 2­ minute. Cum semnalul de deschidere a liniei era dat, mecanicii celor două trenuri au dat viteza regu­lată a trenurilor în mers și la punctul unde linia 111-a se îm­preună cu linia I-a, lângă ba­rieră, trenurile s’au întâlnit și s’a produs ciocnirea. Vagoanele cu No.51979,, 69802, 54233, 51871, un vagon rezervor de petrol și un vagon de trans­portat soldați, au fost răstur­nate și prefăcute în bucăți. Frânarul care se afla la vago­nul militar atașat pe lângă tre­nul 719, partea II-a s’a ales cu ușoare contuziuni pe față, iar soldații cari se aflau în vagonul militar au scăpat ca prin mi­nune. După ciocnire.—Ce spune șeful stației Burtea D. Niculescu, șeful gărei,fiind informat de ciocnire, a­m înștiin­țat imediat direcția căilor fe­rate și apoi a plecat cu tot per­sonalul stației in ajutorul celor cari se aflau în tren. Am văzut pe d. Niculescu în gara Buftea. D-sa era abătut și la rugămintea noastră de a ne da deslușiri asupra accidentu­lui întâmplat, ne-a răspuns ur­mătoarele : „Ancheta va stabili cauzele cari au dat naștere nenorocirei. Eu pot să spun un singur lucru, că din Chitila nu mi-a fost a­­nunțat al douilea­ tren și că mecanicul trenului 855 se vede că dormita, de vreme ce el nu a auzit sosirea trenului separat No. 719. „In tot cazul, a­ fost o întâm­plare nenorocită și datorită nu­mai norocului, nu am avut de înregistrat cine știe ce catas­trofă“. La înapoiere spre București am­ avut o convorbire cu perso­nalul gărei Chitila, care ne-a declarat că toată vina este a șe­fului gărei Buftea care a dat semnalul de plecare a trenului de marfă 855, ce a pornit din acea gară și a uitat să dea sem­nalul de oprire pentru trenul 719, partea II-a, ce venea din spre Chitila. Cum ancheta continuă, ea va stabili cauzele ciocnire! cum și de partea cui este adevărata vină. Vom ține pe cititori în curent cu marșul anchetei. Circulațiunea pe linie, a fost restabilită. Lucrătorii direcției căilor ferate au fost conduși de, d-ni, inginer subinspector Sfințescu,inginer Ște­­fanopol și sub­inspe­ctorul Nego­es d­e Tis. JUair ® Castriota in ALBANIA Scopul călătoriei lui In ultimul timp, după cum ne co­munică corespondenții noștri, Albania este inundată de mii de proclamații, prin care poporul albanez este chemat la lupta pentru neatârnare, în numele lui Aladro Castriota, pretendentul la tronul Albaniei. Aladro pune în aceste manifeste, alături de numele Castriola, și pe a­cel de Skander­beg, pentru ca alba­nezii cei inculți să poată pricepe mai lesne că pretendentul lor se coboară direct din eroul lor național. Manifestele conțin, alături de ar­mele Albaniei, portretul pretenden­tului, apoi urmează programul de luptă. Aladro invită pe albanesi în pri­mul rând să înființeze cât mai multe școli, apoi să nu mai emigreze în ță­rile vecine. In sfârșit, manifestul zice că pre­tendentul lucrează pentru izbânda i­­dealului național în unire cu frun­tașii din­­ Albania cari fac parte din organizația lui revoluționară. In afară de aceste manifeste por­tretul lui Aladro este răspândit in mii de exemplare. Se zice însă că 'Aladro Castriot» colindă el însuși satele și orașele de pe coasta Albaniei, unde se întâlnește cu amicii lni. Când nu poate debarca în Albania, se duce în orașele mun­­tenegrene de la frontiera Albaniei și acolo invită pe aderenții lui la con­sfătuiri. Dacă ar­­ fi să credem ziarele sâr­bești, Aladro Castriota a fost văzut chiar acum de curând la Niș, de unde s'a dus într’un sat sârbesc de la fron­tiera sârbo-turcească. Acolo Aladre a avut întâlnire cu mai mulți șef al­banezi. Ziarele sârbești afirmă că Aladze este un agitator plătit de Austro- Ungaria ca să agite pe albanezi, spre a pune ast­fel bețe în toate acțiunea de regenerare a Turciei, pornită de tinerii turci. In acest scop atât pro­clamațiile cât și portretele pretenden­tului ar fi răspândite de misionarii catolici din Albania. Spic. UNIVERSUL ii primes (Prin poștă de la coresp. noștri particulari) C.­LUNG.— Vizită princiară.— A. S. R. Principele Ferdinand, care-șî anunțase sosirea la caste­lul de vânătoare de la Bahna-Ru­­suluî pentru astă­zi, urmând a lua parte în aceste­ zile la inau­gurarea portului Constanța și la examenele căpitanilor din corpul­ II aspiranți la gradul de maior, și-a amânat venirea pentru o dată ulterioară care nu va fi mai Îna­inte de 3 Octombrie. Călcată de tren.—Trenul de per­soane care sosește in C.-Lung la orele 12, a călcat în dreptul co­munei Mihăești, la kim. 139, 400, pe femeia Stanca Băitoaia, de 75 ani. Accidentul s’a întâmplat pe când victima, care era surdă, încerca să treacă linia ferată, tocmai când trenul era așa de aproape ca nu mai putea fi oprit. GIURGIU. Găsirea cadavru­lui lui Gh. Nicoles­cu.­Azi di­mineață a fost găsit de pescari, în dreptul Olteniței, cadavrul lui Gh. Nicolescu, desenator al ser­viciului hidraulic, care se știe că s’a înecat în urma unui acci­dent în portul Ramadan, după cum am arătat la timp, noi sin­guri. Cadavrul a fost adus de acei pescari în portul Ramadan. S’a vestit parchetul care a autori­zat înmormântarea. Un mem­bru al familiei care se află aci, a luat azi ultimele măsuri ca corpul să fie transportat la Bu­curești. Examenul pentru admiterea în școala de notari.­Astăzi, s’a întrunit în localul prefecturei comisiunea examinatoare pen­tru admiterea în școala de­­ no­tari din Curtea-de-Argeș, a can­didaților vlăsceni. Comisiunea se compunea din d-nii Sc. Stănescu, directorul prefecturei, în lipsa d-lui pre­fect, G. I. Pipereanu, directorul școalei No. 2 de băeți,­ și N. P. Simionescu, directorul școalei No. 3 de băeți. A fost un singur candidat: Andrei Neacșu zis și Sima M. Neacșu, care a și reu­șit cu media 8.67. Contrabandă de tutun.­Șeful secției de jandarmi din Drăgă­­nești, a arestat ori și înaintat parchetului pe sătenii Florea Băluță din Crovu-Ghimpați și Petre Voichiță din Drăgăniești, la care a găsit 28 klg. și 650 gr. tutun în foi, ce-l oprise din cul­tura de tutun ce o făcuse și pe care voia­ să-l vândă. Scarlatina la Slobozia. — La Slobozia, 5 k­m. distanță de o­­raș, bântie cu furie scarlatina. Au fost până în prezent 38 ca­zuri cu 9 morți și 11 însănăto­șiți, rămâind azi 18 bolnavi. ■ D. dr. N. Popescu, medicul primar al județului, a luat mă­suri pent­ru înființarea unei in­firmerii îa­ această comună. In­firmeria va fi condusă de d. dr. Vrânceanu, medicul plășel. —*La Gângani, bântue febra tifoidă. Teatrale— La 4 Octombrie în sala Ateneului, trupa de come­dii a d-lui Niculescu-Buzău, cu concursul d-nei Lucia Brezea­­nu, va reprezenta „Popescu pe­trece“, frumoasa comedie care s’a jucat de peste 15 ori in Ca­pitală astă vară. TÂRGOVIȘTE. — Nenorocire din imprudență.—Pe când tînă­­rul Ioniță Radu Banu, din Bu­­toiu, umbla om­ cu un revolver încărcat, a căzut victimă pro­priei sale imprudențe. Voind să încarce revolverul, din nebă­gare de seamă a atins trăgaciul și arma a luat foc. Grație numai unei fericite îm­prejurări, imprudentul tînăr a scăpat cu viață, căci puțin a lipsit ca­ glonțul să nu-i lovească În­ piept, de­oare­ce revolverul era îndreptat în acea direcție. Totuși glonțul pătrunzând în palma mânei stângi, i-a stră­puns-o eșind afară. Tânărul se află acum la spitalul județean. Agresiune.— Pentru că vitele lui Nicolae Soare Vintilă, din com. Picior-de-Munte, au in­trat în ograda lui Pavel Marin, făcându-i neînsemnate strică­ciuni, acesta din urmă a sărit cu parul asupra lui Vintilă, dându-i mai multe lovituri, cauzându-i o leziune serioasă la cap, și altele la ambele mâni. Rănitul a fost dus la spital. O fetiță arsă de vie.­Pe când fetița Maria, de 3 ani, fiica lui Gh­eorghe Radu, din Crânguri, sta eri în apropierea focului s’au aprins hainele de pe ea, cari au ars cu desăvârșire, împreună cu o bună parte din pielea de pe corp. Arsurile au fost așa de grozave încât i-au provocat moartea foarte repede CĂLĂRAȘI. — Bătut grav.— Ion V. Nicolescu, din Găunoși, ura de mai mult timp pe consă­teanul său, loan 1­. Ursoiu. Intâlnindu-se aseară, după un schimb de cuvinte, l’a bătut a­­tât de îngrozitor astfel că a fost nevoi să fie internat în spitalul județian din localitate de unde nu se știe dacă va scăpa cu viață. Furt prin spargere. — Niște necunoscuți, prin spargerea u­­nei uși dela casa lui Panca Gheorghe din com­. Dragoș-Vo­­dă, s’au introdus înăuntru în lipsa acestuia de acasă, furân­­du-i suma de 100 lei, și mai toate lucrurile din casă. Diverse. — Ziarul „Universul“ și toate celelalte publicațiuni ale sale se găsesc de vânzare numai la d. V. R. Brăcăcescu, librar din str. Știrbey-Vodă. PROGRAMUL. alergărilor de cai din Constanța In ziua­­ de 4 Octombrie, la o­­rele 3 și jumătate d. a., se vor face la Constanța, pe hipodro­­m­il de la Anadolkioi, mari aler­­g­ăr­i de cai. Ministerul de lu­crări publice a acordat o redu­cere de 50 la sută, atât pentru persoane cât și pentru trans­portul cailor. Programul curselor este ur­mătorul : Alergare de trap pe distanță de 16.­000 m. pentru armăsari, cai și ape, născuți in Dobrogea, înhămați la căruță. Premiul 1 200 lei, premiul al II-lea 70 lei, premiul al IlI-lea 40 lei. Alergare de iuțeală pe o dis­tanță de 1500 m. pentru armă­sari, epe și cai crescuți în Do­­brogea. Premiul I 200 lei, pre­miul al II-lea 70 lei, premiul al III- lea 40 lei. Alergarea de fond pe o dis­tanță de 6000 m. pentru armă­sari, epe și cai crescuți în Do­­brogea, în greutate de 65 kgr. Premiul I­ la 700 lei, al II-lea 200 lei și al IlI-lea 100 lei. Alergare pe o distanță de 2000 m. pentru armăsari, cai și ape din Dobrogea, de orî-ce vîrstă. Premiul I-la 150 lei, al II-lea 1­00 lei, al IlI-lea 60 lei și al IV- lea 50 lei.* Comisiunea pentru decerna­rea premiilor se compune din d-nii: Miclescu, D. PaiaUu, C. Mantu, Scarlat Vârnav, prefec­tul județului, Boteanu, prima­rul orașului și maiorul Miron Costin. ■ais 9«Ba Mișcarea de la Pisanie .La ministerul de finanțe, afară de mișcarea pe care am dat’o, s’au mai făcut următoarele numiri, înaintări și mutări : D. Emilian Bratu, șef de secție cl. II Ilfov, înaintat cl. I. Actualii sub-șefi de secție cl. I au fost înaintați șefi de secție cl. III și mutați după cum urmează : d-nii G. P. Parisianu de la Ilfov la Gorj ; C. Chiriță de la Bacău la Teleorman­, C. I. Dobrovici de la Prahova la Te­leorman ; M. G. Mălăncescu de la Iași la Vaslui; Har. Vasilescu, cson­­trolor la Capitală, șef de secție cl. III la Ialomița. Au fost înaintați subșefi de secții următorii impiegați clasa I: d-nii G. G. Stoiceanu de la direcția contabi­­lităței generale, la administrația fi­nanciară Ilfov, I. Niculescu de la Brăila la Bacău, D. I. Serafim da 1­. Neamț la Iași, G. I. Nacian de la, Creditul agricol Prahova la ad­ trația financiară Prahova, D. M. Zamfirescu, șef de secție cl. 3 la Gorj, numit șef de secție cl. ? la creditul agricol Dorohoiu. D. N. C. Săulescu, impiegat cl. II în direcția contabilităței generale, înaintat cl. I pe loc. Au fost înaintați impiegați cl. I d-ni I. P. Enăceanu de la Brăila; V. C. Caramalău de la Neamțu la Ar­geș, în locul d-lui N. Niculescu tre­cut la Constanța; I. C. Teodo­­rescu la creditul agricol­­ Prahova; Au fost numiți impiegați cl. 11, ac­tualii impiegați auxiliari cl. 1, d-nii Ap. Constantin de la Argeș la Putna în locul d-lui N. Petrescu mutat la Neamțu ; G. Ionescu-Ghinea la Făl­­ciu, în locul d-lui I­. N. Ciudin m­u­­tat la Neamțu ; V. Constantinescu la Brăila; D. C. Thorand, impiegat cl. 11 la Capitală, trecut la direcția contabili­­tăței generale. D. I. N. Niculescu, auxiliar cl. 1, la creditul agricol Prahova, numit impiegat cl. 11.­­­. S. Zlătescu, impiegat auxiliar cl. 11 în Capitală, înaintat cl. I. I­. Frumușache Constantinescu, au­xiliar cl. II la Prahova, numit d­­e la creditul agricol din acel județ. D-nii I. Popovici și N. B. Hristic au fost numiți impiegați auxiliari cl. II, primul la Prahova și al doilea t*. Argeș. »

Next