Universul, octombrie 1909 (Anul 27, nr. 269-299)

1909-10-14 / nr. 282

Mode „LA TRIFOI'* Strada Lipscani, colț cu Șe­lari IVo. 8. etaj. 1. Am onoare­a înștiința unor, cli­enți din Capitală­ și provincie că : am primit și primim zilnic, mari transporturi de pălării pentru dame, domnișoare și copii,­ ulti­mele creațiuni ale modei parisiene precum și furnituri pentru pălării. Cu su­mă TIAFOI». 4327 In mars Magazin le Mode din BUCURESTI Pniini bune vânzătoare de golub­ înălării, cu salariu și procente bune. asemenea se caută și aprelueze bune. Oferte, la ziar PV. 15. Bani cu împrumut f­ați 3.000, 5.000, 7.000, hm 10.000. S 5.000. 30, 30, 40, 50, 00, 800.000. Ori­ce sumă se dă cu îm­prumut pe moșii în ori­ce județ, și pe case­ în Capitală, cu procente mici la Agen­ția Universala Burdin, str. Regală II. București. Medicina I Populară — AXUL al IV-lea no. 4.­­Scrisă pe înțelesul tuturor de un comitet de medici specialiști Sub direcțiunea Dr. Eraclie Sterian Cu următorul cuprins: Nouă cercetări asupra sifilisului.— Higiena­ Parisului față de a Bucu­reștilor. — Pregătirea pentru viață a copilului.—Porumbei în Egiptul an­tic. — Boalele stomacului. — Trata­mentul cocoașei.—Cura de aer pe a­­coperișul casei.­­­Apă caldă încropită și rece în boalele femeești.—Conser­varea fructelor.—Consultații medicale. — 15 BAXI XUMERUL — la toate chioșcurile și depoz. de ziare ? Iei ahostamentat anual Administrația la ziarul «UNI­VERSUL», str. Brezoianu No. 11. AM PIERDUT o broșa, ce avea o piesă de aur de mărimea unei piese de 1­00 lei. Cel ce o va găsi și mi-o va aduce îi voi­ da o recom­pensă de 100 lei. Căpitanul IMirmilich 4326 Gramont No. 36 1 ® tIGMIRl Ir­iga Moșilor, 164 UN APARTAMENT frumos, com­pus din 6 camere, bucătărie, oolac de servitori, pimniță, singur in curte. Chirie anuald 2000 lei. Adresa : Str. Calomfirescu. 1 De ARENDA# de la 1 Aprilie 8910 moșia Ileșani, județul Constanța, întindere aproximativ 556 hectare. A se adresa d-lui V. Golescu, strada Romană no. 30, București­, sau­ d-lui Carol Golescu, hotel Carol. Constanța­._________ 42(17 minim cu I.eî 25.000 pentru instalarea unei fabrici, a unui articol de mare consum și fără concurență in țară, caută un tânăr comerciant. Comanditarul trebue să fie ro­mân și cu noțiuni comerciale. Anonimelor nu se răspunde. A se adresa sub Muncitor, căsuța Poștală 29. București. 4294. ’ Dr. Baralamb Membru al Societăței de Dermatolo­gie și Sifiligrafie din Paris SIFILIS și BOALE de PIELE (căderea parului, eczema-acnee, etc. lupus tratat prin electricitate) . De la 2­5 — 113,— Calea Victoriei,— 113 — Telefon — 29(1­4 i@ mm Un apartament spațios compus din 3 camere an­dren, bucătărie, se închi­riază și 3 camere str. Si­­renilor 51 (Dealul Spirei). 4291, Strada Lipscani, 10 SECȚIUNE­A SPECIALĂ Privntu­l Operațiuni de Bursă. Cumpără pentru ori­cine cu o ga­ranție minimă, acțiuni pentru o­­ valoare cât de mare---------------­■ Se poate cumpăra. 10 .Acțiuni «Banca Agricolă» cu.........................Lei 500.—­­ 10 Acțiuni «Dacia România» cu:...................Lei 700.— • 10 Acțiuni Banca Marmorosch . Blank & li­fe. . Lei 700.—­­ 10 Acțiuni The Bank of Rou­­mani­a. . L­ted Lei 250.— Face reporturi în condițiunil , avantagioase. Primește ordine telegrafice! ’din provincie. Adresa telegrafică : Tmimmy Lipseanu. —BUCL­UIȘTI- 41.­­ S 8 sau­ foarte mare 208 metri pătrați. 5 metri înălțime situată in calea Victoriei 201, se în­chiriază pentru societăți, spectacole etc. Pentru informațiune­a se adressa : O. Mover, calea Dorobanților I­I S. Bere se Araga FABRICATA cu APĂ de MUNTE !­ea mai higienică și delicioasă Se trimite la dornici­iu 88­41 MI STICLA Depozitul general: Strada Atelier 12 l>is Telefon 1014­) 4289 4. Groaznica crimă din Buzău — AMĂNUNTE —­ ­Prin fir telegrafic, dela coresp. particular al «Universului»­ Buzău, 12 Octombrie. Azi dimineață, asasinul N. David a fost supus unui interogator și a declarat că în adevăr victima M. Dumitrescu a fost lovită întâiu cu un drug de fer pe care îl avea ascuns în pădure încă de la 23 Septembrie, și pe care l-a cumpărat dela brașoveanul Bița Fășie, iar în urmă, după ce victima a căzut, i-a tăiat capul cu un cuțit pe care l-a cumpărat dela cuțitarul Moșdora. In urma acestor declarații, asasinul a fost trimis cu un agent în Dum­bravă, unde, într’un șanț cu­­ apă, în dreapta parcului, s’au găsit drugul de fer și cuțitul. Evident că asasinul ascunde încă mare parte din adevăr. Existența unui complice reese și din faptul că criminalul nu declară adevăratul mobil al crimei. Cuțitul cu care criminalul a comis crima e lung numai de 12—15 c. m. și e imposibil ca cu el să fi despăr­țit capul de trunchi­, întrucât lă­tura e foarte dreaptă. HR BALCANI — Serviciul nostru telegrafic — UUM­ARIA IMPORTANTA POLITICA A VIZITEI REGELUI FERDI­NAND IN SERBIA Sofia. 12.—Regele va pleca disearst cu trenul spre a face ,,o excursiune de vânătoare“ în munții Kopaonik di­n Serbia. Scopul acestei excursii e ținut secret, dar se știe numai că re­gele Ferdinand va fi înapoi jos la deschiderea Sobraniei și se crede că el se va întâlni cu prin­țul moștenitor al Serbiei, Ale­xandru. („Agenția română“ne-a comunicat ori că această întâl­nire se va întâmpla în adevăr). Viena. 12. — In cercurile di­plomame de aci se spune că vi­zita regelui Ferdinand în Ser­bia, care va avea caracterul u­­nei excursii de vânătoare, va da naștere unor însemnate urmări politice. Regele Bulgariei e de părere ca toate statele balcanice să formeze o uniune din punctul de vedere economic. Sofia. 12. —Ministrul plenipo­tențiar bulgar la Belgrad, To­­șev, care face acum pe natura­listul, a sosit la Sofia spre a în­soți pe rege în escursiunea sa la Kopaonik, de unde, cum se spu­ne în unele cercuri de aci, se poate vedea sangiacul Novibazar ca în palmă. Se poate ca în această origi­nală excursie naturalistă să se caute „iarba pentru înțelegerea popoarelor balcanice“. Noul prism­­î ministru spaniol Președintele consiliului de miniștri din Spania, Moret, care a format a­­cum un cabinet liberal după căderea guvernului Maura, e un distins băr­bat politic care a fost de mai multe ori prim-ministru. E foarte cult și în virstă de 69 ani. Tîrgul îisa asiar și comercial isa țară și străinătate setä mimism LA BURSA BIS BUCUREȘTI București, 12 Octombrie. Împrumuturi de Stat ro­mâne : renta 5% din 1894 internă leHOO-991/... idem 5% împr. de 185 mii.din 1903 leî 103 — 102*/s;id. 4<%/n imprum. de 32*­, mii­, intern iei 90.30 inch. ; id. 4 ®/0 de 50 mii. 1889 lei 91­20-908/4; idem 4% de 274 mii. din 1890 lei 961/4—953/4 ; id. de 45 mii. din 1891 lei 927ig-923's ; idem 4% de 120 mii.din 1894 lei .927/8-92s/8; idem­ 4 °;0 de 90 mii. din 1896 lei 931/*—928/4; id. 4 °/0 de 180 milioane din 1898 leî 93-92»/,­ id. 4“/« de 100 milioane din 1905 Seria A și B 905’8—901/* ; idem 4 °/0 con­vertită din 1905 leî 90.35—90.25 idem 4% de 70 milioane din 1908 leî 89»/*. CREDITUL județian și co­munal 5 °/0 leî 100.05 curs prec.; idem 4»/, cu leî 89.60—89.40. OBLIGAȚIUNILE corn Bu­curești 4 °,0 din 1903 leî 87.80-87.70; idem 4% din 1906 leî 87.80—87.70; idem com. Craiova 5 °/0 din 1906 leî 961/,—96 ; id. com. l*loeșli 53/0 din 1906 leî 933/*; idem comuna Iași din 1906 leî 961/«—958/4. EOXCIAN­E rur. 5% lei 97.70 inch. ; iii. 4a/o leî 87.25 — 87 ; idem urban București 5 °/o lei 97.30 inch. ld. urb. Iași 5% lei 941/­194.40. Bonurile Casei Rurale 5 °/1) lei 973/*— ACȚIUNI: Banca Națională 4255- 4248 . Casa Rurală 440 — 430. Banca Aeric. 438-436. Bank of Roum. Ltd. lei 232—­220. Banca de Scont din București lei 132-128. Banca Marmorosch-3 Bank az Co. leî 854-848 Banca Generală R­omână leî 1775— 1765. Banca populară din Pitești 265-255. SOCIETĂȚI de ASIGURARE: Dacia-Romania lei 758—755 ; Națio­nala leî 935-930. Generala lei 825-820. SCHIMB: Ce­k Londra leî 25.371/«­­25.334/2; cr­. Paris IOO.62V0-IOO.42V2; cek Berlin 123.971/6,—123.72V-2 ; cek Viena 100.327­,— 100.12­2; cek Belsina 100.30—100.10. MONEDE : Napoleon lei 20.15— 20.10 ; coroana austriacă lei 1.05» s­­1.05­ . Rubla de hârtie lei 2.68— 2.67. SCONTURI și AVANSURI : Banca Națională, scont 5 °/C; idem avans, pe den. SV^/6 ; Casa de Dep. avans, pe dep. 50/60/d­­’fața pescăriilor Brăila. 12. — In piața pescăriilor s'au vindut pe ziua de azi 3000 kgr. pește proaspăt cu următoarele pre­țuri: Crap 101, ciortocrap 75—82, ciortan 47—60, șalău­ 95—145, avat 41—55, știucă 30—40, babușcă 24, somn pană 130, somotez 43—129, albitură 36, mreană 63—93, morun 146, pătrugă 143—150, cegă mare 235—250, cegă mica 110—180. Prețul oficial al cerealelor la Brăila Grâu bun, curat (81 kgr. la l­ect.) suta de kgr. ieî 21.50. Grâu­ mijlociu (77 kgr.) 20.50. Grâu­ amestecat (75 g­r.) 19.40. Secară calitatea I, (74 kgr.) 15.00. Secară calitatea II (72 kgr.) 14.40. Orz de toamnă (66 kgr.) 12.10. Orz de primăvară (62 kgr.) 11.50. Ovăz ! 16­ kgr.)­13.10. Porumb cincantin (30 kgr.) 15.80. Porumb nou comun, uscat (71 kgr.) 12.50. Fasole suta de ehilograme de la 24.70 până la 25.90. Desemnul în școlile primare Spre a iniția mai bine pe in­stitutorii școalelor primare ur­bane în predarea studiului d­e­­semnului, ministerul instrucțiu­nei a hotărît a înființa un curs pregătitor pentru institutorii și institutoarele din Capitală. Institutorii vor fi admișî la a­­ceste cursuri, care se vor ține în Capitală în­­ fie­care joi după a­­miază, in serii de câte 25—30, iar pentru fie­care serie, cursu­rile vor avea o durată de 6—8 săptămâni. Institutorii care se vor distin­ge la aceste cursuri vor fi tri­miși cu ocazia conferințelor ge­nerale din vacanța Paștelui, în diferite puncte din țară, pentru a iniția și pe institutorii din provincie în metoda predărei de­­semnului în școalele primare. Aceste cursuri vor începe să funcționeze de­ la 15 Octombrie UNIVERSUL - m PStOVlStCIS -(in: La corespondenții noștri) GIURGIU.—De la tribunal.— Astăzi tribunalul a respins contestația d-nei M. Cordelia, mama și tutoarea legală a mi­norilor defunctului I. Cordelia, admițând toate creanțele ce fu­sese contestate, la masa fali­mentului. Nenorocirea din Novaci.—­Eri, băiatul Ilie Sandu Mihai de ani 21 din Novaci, pe când încărca un pistol cu iarbă, aceasta s-a aprins făcând ca țeava să ples­nească. Din această cauză­ Mih­ai a fost rănit la mâna dreaptă, iar copilul Oprea Popescu, de ani 10 ce se afla în apropiere, a fost ușor rănit la piciorul stâng. Copilul a fost transportat la spitalul din Copăceni­-Mogo­­șești. Sanitare. — In comuna Gău­­jani, s’au mai declarat 9 cazuri de febră tifoidă. S’au luat mă­suri de medicul circ, respective pentru înființarea unei infir­merii. — La Cacaleți s’a declarat an­ghina difterică cu 8 cazuri din care 2 mortale. Teatrale.—D. Vasile Leonescu, artist societar al teatrului na­țional din Capitală, va reprezin­tă în fruntea unei companii de artiști, la Ateneu, „Strigoii“, de Ibsen. TARGOVIȘTE.­F­r. — Ne­cunoscuți s’au introdus prin spar­gere, in casa femeei Ana I. Con­taii­isin Pietroșița, furându-i 100 de lei și multe obiecte. farul la Macronigi (Prin fir telegrafic de la coresp. noștri particulari. 1 PRÂNZUL DE GALA.—TOAS­TURILE Racconigi, ii. — La prihzul de gală dat în onoarea țarului, regele Italiei, in toastul ce a­­ ținut, a salutat cu bucurie vizita țarului care este o confirmare a sincerei prietenii și concordiei care unesc casele și­ guvernele celor două țări. Comunitatea de interese și sentimentele de simpatie au con­tribuit la o apropiere tot mai strânsă între Rusia și Italia ; po­poarele rus și italian au învățat a se cunoaște și a se stima și gu­vernele celor două țări au folosit aceasta spre binele păcei. Regele și-a exprimat ferma convingere că va putea coopera împreună cu țarul Rusiei spre a asigura po­poarelor lor binefacerile păcei. A mulțumit împăratului pentru vi­zita făcută exprimând in acelaș timp păreri de rău de a nu vedea lângă țar și pe împărăteasa pen­tru sănătatea căreia a făcut urări foarte călduroase. Regele a închi­nat paharul său in cinstea țaru­lui, pentru gloria domniei sale, pentru fericirea țarinei, a împă­rătesei mame, a familiei impe­riale, pentru mărirea și prosperi­tatea Rusiei. Muzica a intonat imnul rusesc. Țarul a răspuns zicând că a în­deplinit, venind in Italia, o do­rință care era scumpă sufletului sau și pe care o hrănea de multâ vreme. Singura sa părere de ras este că sănătatea nu i-a permis țarinei să-i însoțească în această călătorie.Partea atât de vie pe care a luat-o Rusia pentru nenorocirea mare care a izbit acum în urmă Italia și ecoul pe care­­ acest sen­timent’ s’a aflat în Italia sunt o dovadă eiociată a simpatiilor me­reu crescânde dintre cele două po­poare. Țarul și-a exprimat ere­d­­in­ța fermă că guvernele celor două țări se vor strădui a cul­tiva în mod eficace aceste sim­patii care vor contribui­ printro constantă și încrezătoare coope­rare nu numai la o apropiere in­tre Italia și Rusia atât de conformă intereselor reciproce ale celor două țări, dar încă, la o operă­ generală de pace. Țarul a închinat paharul său în sănătatea regelui, a reginelor Eiena și Margareta, a intregei case regale, și pentru mărirea și pros­peritatea Italiei. Muzica a intonat imnul ita­lian. tA. R.l ÎNTÂLNIREA ȚARULUI CU MINISTRUL DE EXTERNE AL FRANȚEI Paris. 12."—Ministrul de externe d. Pichon, a plecat spre Modane ca să se intâlneascâ mâine seară cu țarul Rusiei la întoarcerea sa din Italia. (A­ Ri CONCERT Racconigi, 12. ) După marele prânz de gală, Suveranii au făcut cerc, apoi s'a dat un concert la care au luat parte artiștii italieni cei mai de seamă, printre care Pietro M­a­str* fi­or Ț­i. COMENTARIILE PRESEI Milano. 12.—Ziarul «Gorriere de la sera» .publică un articol asupra întrevederii țarului cu regele Vic­tor Emanuel, spunând că Suve­ranii au pus in relief că relațiu­­nile italo-ruse se întemeiază pe convergența intereselor reale­­ și pe comunitatea de scopuri și de simpatii.I­ntrevederea suveranilor va fi roditoare pentru interesele Halo-ruse, și pentru­ păstrarea pă­cii europene.' miercuri i­ 1 octmbrie 190a MARELE MAGAZIN GENERAL DIN BUCUREȘTI București, Calea Moșilor No. 1, București AU SOSIT Toate Noutățile Sezonul de îsass« * lama (Colț cu Piața Sf. Anton) - PENTRU - Petersburg, 12. — „Novoie Vrem­ia“ publică un articol asu­pra vizitei țarului în care spune că Germania a neglijat Italia în favoarea Austro-Ungariei și că, dacă Isvolsky va ști să pro­fite de ocazie, va putea cu ușu­rință să sfărâme Tripla­ Alianță și să atragă Italia de partea Ru­siei. Cu succesul acesta să fie com­plet trebue să se facă unirea sla­vilor, în care să fie cuprinși și slavii din Austro-Ungaria. A­­ceasta se va întâmpla în curând și va da rezultate neașteptate. Roma, 12.—Ziarele republi­cane și radicale, comentând ne­­reușita demonstrațiilor de pro­testare ale social-democraților. Spun că, dacă împăratul Rusiei nu ar fi călătorit în mijlocul unui cordon de soldați, poporul italian l-ar fi salutat cu bucu­rie fiind-că vede într’însul pe adversarul natural al Austro- Ungariei. Cu toate acestea, continuă zia­rele citate,,vizita nu e îndrepta­tă contra Triplei Alianțe și dacă Austro-Ungaria se va menține liniștită în Balcani pacea e a­­sigurată pentru multă vreme. Roma, 12.—Toasturile din Rac­conigi arî un ton pașnic. „Messagero“ relevă faptul că vorba „Tripla Alianță“ nici n’a fost pronunțată cu această oca­zie. Celelalte ziare nu comentează de loc toasturile de er­. Roma, 12.—Ziarul „Matino“ din Neapole scrie : „E necesar ca Rusia până la 1914 să se întărească într’atât, încât armata ei să fie la înălți­mea de altă dată. Noi însă nu putem să credem că vom putea întreprinde ceva contra Austro- Ungariei. Cât timp aceasta va fi susținută de Germania, nu se va teme de nimic. „Trebue să ne bucurăm de în­trevederea dintre cei doi suve­rani, dar nu trebue să ne facem iluzii periculoase“. ÎNTRUNIRILE DE PROTES­TARE FOARTE PUȚIN VIZI­TATE Roma, 12.—Camera muncii a lansat mai multe mii de invi­tații pentru întrunirea de pro­testare contra vizitei țarului. Ca răspuns la aceste invitații s-au întrunit ori abia 150 de per­soane, între cari se aflau 40 de agenți polițienești și 20 de zia­riști. Deputatul Bisolati a cerut ce­lor de față să-și exprime simpa­tiile lor către poporul rus și să se întoarcă acasă. Micul număr al participanți­lor la întrunire s’a împrăștiat după câte­va strigăte de ura ! la adresa poporului rus. Roma, 12.—La Racconigi s’a ținut de asemenea o întrunire de protestare contra vizitei țaru­lui, la care au luat parte de ase­menea foarte puține persoane. TITTONI ASUPRA IMPOR­TANȚEI VIZITEI Paris. 12.—Corespondentul din Racconigi al ziarului „New- York Herald“ (ediția pariziană) a avut o convorbire cu Tittoni, care a spus că vizita țarului nu e câtuși de puțin îndreptată con­tra Austro-Ungariei sau a Tri­­plei­ alianțe. Stringerea relațiilor între Ita­lia și Rusia, a declarat mai de­parte ministrul de externe, va contribui și la îmbunătățirea re­lațiilor reci de acuma dintre Austro-Ungaria și Rusia. Cum că aceste relații nu sunt din cele mai bune o dovedește fap­tul că țarul a făcut un mare ocol ca să nu treacă prin Aus­tro-Ungaria. CE S’A DISCUTAT LA RAG­­CONIGI Roma, 12.—Țarul și regele Ita­liei, împreună cu miniștrii lor, au avut ori o convorbire, care a ținut de la orele 4 până la 7 d. a. In această convorbire s’au discutat relațiile dintre Italia și tripla-alianță declarându-se că aceste relații nu o pot împiedeca să incicde noi înțelegeri cu alte popoare, care să nu turbure însă legăturile Italiei cu tripla-a­­lianță. S’a mai vorbit despre protec­toratul Rusiei asupra popoare­lor balcanice și asupra spriji­nirei slavilor din Balcani men­­ținându-se însă status-quo. S’a mai ‘admis în sfirșit ca Ru­sia, Italia, Carman­ia și Austro- Ungaria pot să se înarmeze cât cred de cuviință fără să ațâțe gelozia celorlalte State. ȘTIRI m STRĂINĂTATE­ ­: La Rouen (Franța) a fost a­­restat d-rul Alphonse Bonju, pen­tru că a provocat avorturi mai multor femei din acel oraș și co­munele învecinate , iar, in unele cazuri, când se nastiau copii vii, ii sugruma. *, Baragiul lacului Der­ Kos, care furnizează apă orașului 2011­­stantinopol, s’a rupt, înecând 25 oameni. ’ .% Tribunalul din Vevey (Elve­ția) a condamnat pe ofițerul in rezervă Reiss din­­ Dortmund, fi­indcă a tras o palmă in stradă locotenentului Locher, la 5 luni închisoare și o mie de franci a­­mendă. .*. Produce mare senzație în Hamburg, arestarea unui comer­ciant și a unei­ femei, in locuința cărora se petreceau orgii sadice. Regele și regina Norvegiei sunt așteptați la Copenhaga. Re­gina se va duce în­­ Anglia cu re­gina Alexandra. La autopsia cadavrului pro­fesorului Lombroso, s-a constatat că creerii lui nu trag mai mult de 1308 grame. Curtea cu jurați din Man­nheim a condamnat la zece ani închisoare pe institutorul Kiefer, pentru atentat la L uneie mora­vuri săvârșite față de elevele sale. Principele Henric al Olandei va face zileie acestea o vizită re­gelui Saxoniei, la castelul Pillnitz. .*, împăratul Wilhelm a numit pe fiica­ sa, principesa Victoria Luisa, colonel proprietar al regi­mentului 2 de husari din garda imperială. Volumele I și II din «Memo­riile Regelui Carol» se găsesc de vânzare la toate librăriile și la toți depozitarii de ziare din țară. Aceste memorii arată, zi cu zi, cu amănunte și cu documente, pe care trebue să­ le cunoască orice bun român, întemeierea României moderne. «Memoriile Regelui Carol» nu trebue să lipsească deci din casa nimănui. Prețul unui volum este ti0 de bani._________________________ InimTELE din Iași (Pan telefon, dela corespondentul nostru particular) Iași, 12 Octombrie. Ultimele ploi­ căzute in Iași au cauzat mari stricăciuni. Intre altele, a făcut ca un perete dela locuința bărbierului Nicolau din str. Anastase Panu, No. 72, să se prăbușească. De asemenea s-a prăbușit un perete de la brutăria Marcopol. Apa pătrunzând în subsolul caselor droghistului Rosenstein, din colțul străzei Ștefan cel Mare, a cauzat mari stricăciuni și pagube. S'a mai prăbușit conducta de apă în dreptul caselor cu No. 53, din str. Sf. Andrei, surpând și un perete. O altă conductă de apă s'a spart in­ dreptul liceului internat. Au fost și accidente­ de persoane. Prinderea unui spărgător in­­ternațional Agenții direcțiunii poliției și sigu­ranței generale din ministerul de in­terne au reușit să aresteze, la ote­lul Iu­bescu-Vodă din Capitală, pe spărgătorul Gheorghe Ispasovici, care trăia la acest otel sub numele de Pietar Jovanovici. El avea un bilet cu acest nume de la legațiunea sârbă din Capitală. La legațiune ’sî dăduse nume fals. Spărgătorul a fost de două ori ex­pulzat din țară în 1906, sub numele de Gh­. Z. Jovanovici, pentru spar­gere săvirșită in Craiova și pentru care făcuse 6 luni la Văcărești, iar a doua oară pentru o spargere in Bră­ila, prins sub numele de Gh. Ipasicî, zis Ispasovici Dumitrescu, Vasile Tu­dor și Theodor Niculae. Avea obiceiul să­ umble deghizat. Direcțiunea poliției și siguranței făcând cercetări, a mai găsit contra lui lansat un mandat de arestare de 15 zile. El a fost trimis parchetului. ~ Miüțimi­i sanitare militare din țară D. general dr. Papilian, inspecto­rul general al serviciului sanitar al armatei, însoțit de d. locotenent dr. Marinescu, va inspecta serviciile sa­nitare militare din intreaga țară, având următorul itinerariu : La 16 Octombrie Bârlad, 17 Vas­lui, 18 și 19 Iași, 20 Dorohoi, 21 Botoșani, 22 Fălticeni, 23 și 24 Ro­man, 25 Bacău, 26 P.­Neamțu, 27, 28 și 29 la București, reg. 2, 10 și 15 artilerie, 3 călărași, școala de pot­covari; reg. 2 cetate, batalionul 5 pionieri și compania Manutanței; 30 Pitești și 31 Octombrie la Buzău; 1 Noembrie Brăila, 2 și 3 Galați, 4 și 5 Tulcea, 6 Tecuci, 7 Focșani, 8 R.­­Sărat, 9, 10 și 11 la București; reg. 4 și 9 roșiori, escadronul 2 tren, compania Piroteh­nici, comp. admi­nistrației, compania de subsistență, batal. 2 pionieri și baiaj, de căi ferate ; 12 și 13 Noembrie T.-Severin, 14 Tg.-Jiu, 15 și 16 Craiova, 17 Sla­tina, 18 R.-Vâlcea, 19 Caracal, 20, 21 și 23 București, închisoarea mili­tară, compania arsenal, batalioanele 2 și 6 vânători și reg. Mihaiu-Vi­­teazu­l , 23 Turnu Măgurele, 34 și 25 Pitești, 26 G -Lung, 27 și 28 Târ­­goviște, 29 Giurgiu, 30 Călărași , 1 și 2 Decembrie Constanța, 3 Cer­navoda, 4 si 5 București, școalele de infanterie, artilerie și geniu și de razboiu; 6 Decembrie pauză, la 7 regimentul 4 Ilfov No. 21, regimen­tul de escortă, companiile de pom­pieri și jandarmi pedeștri, la 8 insti­tutul medico-militar și compania 2-a sanitară, la 9 și 10 Decembre spita­lul militar „Regina Elisabeta“. C. locot.-colonel G. Merișanu, farmacistul-șef al armatei, va inspecta și controla farmaciile militare la zi­lele următoare : La 18 și 10 Octombre, farma­cia, depozitul și laboratorul de chi­mie al corpului 4 de armată, Iași ; 21 și 22 farmacia, depozitul și labo­ratorul de chimie al corpului 3 Ga­lați, precum și farmacia marinei; 23 farmacia și depozitul diviziei a 6-a Focșani; 1 și 2 Noembrie, farmacia, depozitul și laboratorul de chimie al corpului 1 Craiova; la 3 farmacia și depozitul diviziei a 3-a Piteștii, 8 farmacia și depozitul diviziei a 9-a Constanța și la 10 Noembrie farma­cia garnizoanei Cernavoda. à INFORMAȚIUNÎ MARȚI ♦ Duminecă, 22 Noembrie se va face tragerea marilor premii pe care «Universul» le acordă gratuit abonaților săi. Timpul fiind scurt până la tragere, cititorii cari vor să participe la aceste premii de o neîntrecută valoare, să se gră­bească a se abona la ziarul «Universul». Prețul abonamentului: lei 4 și 65 pentru 6 luni; 9.15 pentru 6 luni și lei 1S pentru un an. ♦ A. S. R. Principele Ferdi­nand, care se afla in Capitală, a plecat la Sinaia. ♦ Ministerul lucrărilor publice a supus consilului de miniștri spre aprobare creditul de 125 mii ieî ne­cesari pentru facerea studiilor com­plete și definitive a traseului liniei ferate Tulcea-Constanța. Gara din Tulcea va fi clădită pe locul din str. Isaccea, proprietatea comunei. D. D. A. Teodoru, secretarul general al ministerului instrucției publice, a sosit în Capitală. <. D-nii miniștri Al. Djuvara, T. Stelian și V.­Morțun, cari se aflau la Focșani, au sosit ori di­mineață in Capitală. ♦ D. Mincu," impiegat auxiliar cl. I, a fost numit impiegat cl. II. in direcția comptabilitatei generale a datoriei nublice. D. Gh. Varnali a fost­ numit im­piegat cl. II în serviciul exterior al finanțelor, in jocul d-lui I. A­­nastasescu,lăsat in disponibilitate. D-ni. Emil Moruzi si Gh. Pata­­chhe au fost numiți impiegați cl. II în serviciul Creditului agricol și vi­ticol. Mâine seară are loc la Circul Sidoli o magnifică re­prezintație In onoarea »­via­­torului Blériot, organizată de un grup de sportsmans din Capitală. Se vor produce sur­prize neînchipuite .Cititorii noș­tri, cari vor să petreacă o seară de delicii, să se grăbească a-­și reține bilete din vreme de la Jean Feder sau Magazinul Conservator­ului. ♦ Ni se comunică din Odessa că Curtea de casație din Peters­burg s’a pronunțat de curând în chestiunea procesului S. Sinadino care lăsase prin testament toată averea sa, in valoare de 5 mili­oane leî. Statului elin. După cum se știe, moștenitorii lui Sinadino intentaseră un pro­ces­ guvernului elin, pe mot­ivul că Statul grecesc, nefiind persoa­nă morală, n’ar avea dreptul de a moșteni imobile in imperiul ru­sesc, imobile aparținând" unui su­pus rus, fiind "chiar de origină greacă și care a făcut averea sa in Prusia. Cu toate acestea, Curtea supre­mă, respingând toate aceste ar­gumente, a recunoscut Statutul grecesc calitatea de persoană mo­­rală. Astfel fiind, d. Capsandelis, consul general al Greciei in acest oraș, a fost însărcinat de a lua in posesiune această colosală a­­ver­e și a proceda la lichidarea ei. ♦ Direcțiunea generală a ser­viciului sanitar a comunicat mi­nisterului instrucțiunei că, în cazuri de epidemii, școalele nu trebue să-și suspende cursurile de­cât pe timpul strict necesar desinfecțiunilor ce trebue să se facă. ♦ Blériot va sosi azi, cu tre­nul de Predeal, la 11.20, în Ca­pitală. ♦ Ministerul de finanțe, cer­cetând din nou cazul șefilor de vamă, Gh. Lazar și St. Stamate, implicați în fraudele de la vama poștei și găsindu-i nevinovați, i-a reintregrat în funcțiunile din care fuseseră suspendați. ♦ D. profesor Nicolae Teclu, de la Academia de comerț din Viena, a împlinit cri 70 ani. D-sa lucrează de aproape 30 ani în laboratorul de chimie al a­­celei Academii și e unul din savanții noștri cu renume eu­ropean. « „Societatea populară de gim­nastică“ aduce la­ cunoștință d-lor m­embri că exercițiile de gimnas­tică și danțuri naționale se vor preda­ de d-nii monitori Iosif Țețu și Tudor Ionescu, în zilele de Marțea și Sâmbăta în sala de gim­nastică a liceului «Matei-Basarab» de la 9—10 seara, sub supraveghe­rea d-lui profesor­­ N. Vele­scu. Aceasta­ cu începere dela 20 Oc­tombrie cor. ^ Biserica Sf. Vineri-Nouă din calea Griviței ’și va serba hramul «Cuvioasa Parascheva» cu o deo­sebită solemnitate, astfel : azi Marți, ora 3 p. m. vecernia și sfințirea artorelor, după care va urma privigherea ; iar Mercur, di­mineața săvârșirea Sf. liturghii și parastasul pentru ctitorii biseri­cii. de P. Sf. Sofronie Craioveanu asistat de preoții bisericii, și de 2 diaconi. După terminarea Sf. liturghii preotul Trăian Vintilescu, paro­hul bisericii, va ține o predică explicând parabola Mântuitorului cu: «Cele 10 fecioare». ♦ La banchetul dat în onoarea d-lui prim-ministru I. Brătianu de către membrii partidului libe­ral din jud. Puina, s'a servit ur­mătorul meni de către casa Capsa: Julienne D’Arblay, Esturgeon’a la Parisienne, Sauce’ Verte, Piece de Filet de Boeuf Lueullus, Poularde Du Houdan a la Broche, Salade de Saison, Petits Pois a la Fran­chise, Glace Capsa, Gaufrettes, Bombons Marrons Glaces, Tour­­tes, Corbeilles de Fruits, Vieux Drăgășani­, Pauillac, G. II. Mumm Cordon-Vert, Cafe, Liqueurs Școlare Un mare număr de licen­țiați ai facultății de litere și ști­ințe, cari din lipsă de locuri n’au putut fi plasați în învăță­mânt ca profesori, au cerut mi­nisterului instrucțiunea de a li se permite să audieze modul cum se fac cursurile în diferi­tele școale secundare. Acest lucru, de­și nou la noi în țară, în străinătate este foar­te practicat și aproape nu e­­xistă licențiat care, mai înain­te de a fi numit profesor, să nu fi făcut asemenea practică. Ministerul instructiunei a și admis pe mai multe licentiate de a audia cursuri la școalele secundare de fete din Craiova. ♦ Ministerul instructiunei pune în vederea candidatelor cari au reușit în 1909 la exa­menul depus pentru obținerea titlului de conducătoare de gra­dine de copii, să înainteze mi­nisterului câte o coală timbrată a­­ leii, împreună cu o petițiune cu adresa exactă, spre a li se putea trimete certificatul res­pectiv de aptitudine. ♦ învățătorii D. Boreal,­­de la școala din comuna Racovița (Vâl­cea), Maria D. Popescu de la V­a­l­e­a Romaneștilor - Năm­ăsști (Muscel) Guran M. Gh.. de la Isvorul Oneștilor (Mehedinți) C. Georgescu de la Tâncăbești-Mitro­­polia (Ilfov) Filip Paraschiv de la Seheea (Roman) și N. D. Po­pescu de la Surpatele (Vâlcea) au fost numiți definitiv in învăță­mântul primar rural. Uni­ver­sitari ♦ D. Mihail Pașcanu a fost numit conferențiar pentru dreptul comercial la facultatea de drept din București. ♦ Ministerul instrucțiunei n’a încuviințat cererea facultăței de drept din București ca cursul de finanțe și statistică să se pre­dea la licența în anul al III-a. ♦ Azi, la orele 3 d. a., înce­pe examenul de licență la fa­cultatea de teologie. Comisia va fi compusă din d-ni­ profesori dr. C. Kiricescu, dr. B. Cireșeanu, econom C.Na­­zarie, dr. D. Boroianu și dr. I. Mihalcescu. Sunt înscriși 25 de candidați.­­ Examenul de drept civil, anul al IlI-lea, la facultatea de drept din București va continua joi, 15 Octombrie, la ora 1 d. a., cu d. profesor C. Nacu. ♦ Cursul de legislație penală, anul al II-lea, la facultatea de drept din București, va începe Luni, 15 c., orele 8 dim., când d. profesor I. Tanoviceanu va ține lecția de deschidere. D-sa își va continua cursul în fie­care Luni, Miercuri și Vineri de la orele 8—9 jum. dim. J­udiciare ♦ Curtea de alei din București a condamnat la un an și jum. în­chisoare pe Gh. Stoica zis Grozdea care, in urma unei certe, a omorit cu lovituri de cuțit pe tânărul Gh. Dumitrescu din­ șoseaua Mihai- Bravul. Curtea de casație a confirmat cri această deciziune.­­ Curt­e­a de casație a con­damnat la un an închisoare pe un anume V. Popa, care a fal­sificat mai multe polițe. Curtea de casație a confirmat cri această decizie. Economice . După o statistica a ministe­rului de agricultură, rezultă că in anul 1908 au fost în țară 43.776 crescători de viermi de mătase in 8.523 de comune. S’a pus la în­­curcat in acel an o cantitate to­tală de 240 kgr. și 780 grame și s’a recoltat 252.053 kgr. gogoși. In an­ul 1901 erau in țară numai 1953 crescători de viermi de mă­tase, iar acum, au ajuns la 43.776, deci­­ o creștere considerabilă in acești câți­va ani. Cu înmulțirea plantațiilor de duzi și distribuirea seminței de către soc. «Țesătoarea», și de că­tre ministerul domeniilor, cultura aceasta va merge tot progresând. ♦ Guvernul bulgar a încuviin­țat importul vitelor americane din România. Militare Relațiunile diplomatice DINTRE ROMÂNIA ȘI GRECIA Unele ziare au anunțat că relațiu­­nile diplomatice dintre România și Grecia vor fi reluate în curând, dând ca un indiciu știrea că, peste câte­va zile, vapoarele „Serviciului maritim român“ își vor reîncepe cursele re­gulate la Pireu. In urm­a unei convorbiri ce am a­­vut cu un personaj in măsura a ne da științe precise asupra acestei ches­tiuni, am aflat că știrea publicată de confratele nostru conține o mulțime de inexactități, întâi ca este multă vreme fie când s’a stabilit între am­bele State un aranjament în ce pri­vește cursele vapoarelor române în Grecia și a celor grecești in România, curse care fuseseră câtva timp între­rupte; tot așa se știe că guvernul grecesc a încheiat o convenție poș­tală cu direcțiunea serviciului nostru de navigație, căreia i s'a acordat a­­celeași concesiuni ca și celorlalte trei societăți de navigație cu care Grecia are încheiate convențiuni de aseme­nea natură. De­și această convențiune e sem­nată de ambele State, până azi servi­ciul nostru de navigație nu a făcut uz de drepturile concedate prin con­venție. De­sigur că de aplicarea ei depinde și reluarea relațiunilor co­merciale dintre ambele state și numi­rea unor reprezentanți in capitalele ambelor țări. Interlocutorul nostru ne-a mai a­­dăugat că în ce privește reluarea re­lațiunilor diplomatice prin numirea unor reprezentanți speciali ai am­be­lor State, știrea este prematură. După cât se știe, guvernul grec este preo­cupat acuma cu probleme grele de ordin interior. IV I*. î). ♦ La examenul de maior doc­tori și farmaciști, au reușit d-ni­ căpitani doctori : Mândru, Dimitriu, Popovici, Rogoz și Raianu și căpitanii farmaciști Cernea, Sigmireanu și Ciolac. Mihlioerrafil A apărut : «Medicina Populară.» No 40,anul IV, sub direcțiunea d-lui dr. Eraclie Ste­lian. Cuprinsul. Nouî cercetări asupra si­filisului.—Igiena Parisului față de a Bucureștilor.—Pregătirea pentru viață a­ copilu­lui.­Boalele stomacului.—Tra­tamentul cocoașei.—Cura de aer pe a­­coperișul casei.—Apa caldă încropită și rece în boalele femeești. — Consul­­tațiuni medicale. __________ E € ®‘iî R f~ Cereți gratis la toți vin­­zătoriî’ tie ziare No­­i din celebrul roman Răzbu­narea fiicei banditului“. La acest roman se dă ci­titorilor și un frumos premiu. ____ MIȘCAREA IN ÎNVĂȚĂMÂNTUL primar In învățământul primar s’a făcut următoarea mișcare: I­-ra Elena Tâmpeanu, învățătoare la Rosa (Ialomița), a fost mutată la Chiselet (Ilfov) ; N. Petrovan, dela Cișmea, com. Popăuți (Botoșani), la Dolina, comuna L­eorda, acelaș județ; Natalia E. Antoniu, dela Dolina, com­. Leor­ da, (Botoșani), la Cișmea, Popăuți, același județ,; Elena Stoica, dela Chișcăreni­-Șipote (Iași), la Cris­­tești-Ibănești(Dorohoi); Eliza Vasiliu, dela Cristeștî-Ibănești (Dorohoi) la Chișcăreni, Șipote (Iași); Radu Crăzdo­­iu dela Voinești-Latinul Brăila, la Slo­bozia Cireșcu, com. Fleașca (Brăila); Isabela M. Alexandrescu dela Iliriiești- Vlășcuța (Argeș), la Produlești (Dâm­­bovița); Eugenia C. Susianu de la Produleșli (Dămbovița), la Hârtieșli- Vlășcuța (Argeș); Eugenia Mănescu dela Storești (Botoșani) la Burtești- Vânători p. II (Botoșani); Ana Du­­mitrescu dela Vărăști (Ilfov), la Ji­lava (Ilfov); Maria Popescu de la Ji­lava, la Vărești (Ilfov) ; Maria Gr. Simionescu de la Târgovița la No. 1. numită in postul IV (Ploești); M. Tanase de la Brezoiu (Ilfov), la Podul Pitarului, com­. Cuculețî-Plă­­tărești (Ilfov); M. Constantinidi, de la Oinuc la Stănești p. III (Vlașca); Augusta Stancu de la Turcoaia (Tul­ A­­cea), la Măicănești (R.­Sărat); Maria Mandinescu de la Plopeni (Botoșani) la Tg. Ștefănești (hăețî) .Botoșani; I. Romanescu de la Maxut la Deleni p. II (Botoșani); Maria G. Ștefăniu de la Brastăvăț la Rotundu p. IV (Ro­­manațî); loan C. Mazilu dela C. Ne­gri (Covurlug) la Funaenî (Tecuci); Maria Scolai de la Trifestî (Iași) la Pipirig, Neamțu; Al. Brătescu de la Cerna p. II. Tulcea, la Roșiori, Bră­ila ; R. S. Nalboc dela Schitu Fru­moasa, Bacău, la Vâlcelele T. Ocna, Bacău; Gh. Șelaru de la B­rus­tu roase la Schitu Frumoasa, Bacau; M. Bus­­culescu de la Pleșoiu-Ariceslî, Bo­­zpanațî, la Rimnic p. II Dolj ; Olga R. Cocea de la Bucșani p. III Dâm­­bovița, la Anadalchioi.­­ Constanța ; Atena Petrescu de la Dobroești-Pan­­telimon, Ilfov,la Budești,același județ; Gh. Munteanu de la Chiriești-Rogo­­jenî, Covurluî la Stănilești p. II Fălciu; Maria I. Popescu, dela Tohanî p. II (Buzău), la Ceptura (Prahova); Maria Dumitrescu, dela Nehoiul (Buzău), la Dărmănești p. II (Prahova); Ion Io­nescu, dela Pleaștiorî (Prahova), la Blejoi (Prahova) ; Ștefan M. Lupu, dela Bujor la Cuca Ferdinand (Co­­vurluiu); N. Lefter, dela Negoești- Dragomirești (Neamțu), la Ghigoești p. II Șerbănești (Neamțu); R. Stăn­­culescu, dela Vânători­-Micî (Vlașca), la Fierbinți Glogovanu (Roman) ; M. Moisescu, dela Tia-Mare (Roma­­nați)­ la Golești-Râurî, com­. Gole­ti p. II (Muscel) ; Dobrescu Smaranda, de la Cațraș com­. Chiojdeni (Buzau), la Muscelu-Țiganî com­.Rusovat(Buzaü); Cristache I. Cica, de la Tichilești- Gr­izdăvenî (Constanța) la Caraciola- Sarighiol Constanța; Ion Scurtu de la Poiana-Lungă (Botoșani) la Agav­tin (turtești (Botoșani); Mihail Bon­­­­cea, de la Enge Mahale com. Edel­ ■­ch­ioi (Constanța), la Osmancea, (jud. Constanța) ; I. Constantinescu, de la Osmancea (Constanța), la Enge­ Mahale-Edelchioi (Constanța) ; Gr. Stănculescu, de la Coteana (Olt), la Curtișoara (Olt) Andrei F. Mihăi­­lescu, de la Tartar (Romanațî) la Gănciova (Dolj); Demetru Rădulescu de la Dăenî la Guzgun (Constanța) ; Al. Nițescu de la Muncel Cărămă­­neasca corn. Colți (Buzău) la Enigea (Constanța); Maria A. Radovici, de la Glodenî-Lăculețî (Dâmbovița) la Gura Beliei corn. Breaza (Prahova), G. Nica de la Sf. Vasile com. Chi­vără (Ialomița) la Vlădeni Ialomița.­­ D. A. Gheorghiu a fost numit comisar al guvernului pe lângă cor­porația meseriașilor în fer și metal din Constanța, iar d. S. G. Mânzu a fost numit supleant al comisarului guvernului pe lângă­­ corporația me­seriașilor din Corabia, în locul d-lui Florea Dinu, demisionat. ( — Mai mulți locuitori din Spetenî ilalomița) s-au plâns ministerului de Industrie că sunt impuși la taxe că­­tre corporațiune deși principala lor ndele­tnici­re este plugari­tul. Ministe­rul a hotărât să se înceteze urmărirea acestor locuitori de către corporația respectivă. ... — Din verificarea făcută gestiu­­­­niior comitetelor care s’au succedat și a Scriptelor corporației mecanici­lor din Capitală, rezultă până acum lipsa din casă a sumei de 5490 le­ 69 bani. După terminarea lucrării, vor fi avizate autoritățile în drep spre a urmări pe vinovați. Chestia Cretană — Serviciul nostru telegrafic — Turcia nu vrea să abandoneze insula Londra. 12.— Din Constanti­­nopol se anunță că Mahmud Șef­­k­et pașa a avut o convorbire­ cu câțiva diplomați cărora le-a de­clarat că Turcia urmărește cu cea mai mare îngrijire chestia cretană, fiindcă nu dorește ca Creta să devie o nouă Rumelie Orientală. COMANDANTUL JANDARME­RIEI DIN CRETA RĂMÂNE LA POSTUL SAU Londra. 12.—Știri sosite din Grecia dezmint în mod categoric zvonul despre greutățile ce s’ar fi­ ivit între Poartă și guvernul grec relativ la ocuparea postu­lui de comandant al jandarme­riei din Creta. Actualul comandant, Monfe­­rato, rămâne la postul sau și se întoarce în curând din călă­toria sa făcută în scopul de a-și căuta de sănătate. O schimbare in acest post nu e proiectată. Deschiderea sesiunei de toamnă a Sf. Sinod­uri s’a deschis sesiunea de toamnă a Sf. Sinod. După terminarea serviciului divin dela Mitropolie, membrii Sf. Sinod s’au dus, împreună cu d. Haret, mi­nistrul cultelor și instrucțiunei pu­blice, în localul său din strada Sa­­pienței. Ședința s’a deschis sub președenția I. P. S. Mitropolitului Primat Ata­­nasie. D. ministru Haret a citit de­cretul de deschidere a Sf. Sinod. Se dă citire sumarului ultimei ședințe a Sf. Sinod, din sesiunea de primăvară, care se aprobă. Se aprobă concediile până la 15 Octombrie al I. P. S. S. Mitropoli­tului Moldovei Pimen. și ale P. P. S. S. episcopi Nifon al Dunărei de Jos și Ghenadie al Râmnicului. P. S.S. arehiereul Sofronie Craio­­veanul dă 14 exemplare din evan­ghelia Noului Testament, ca să se împartă membrilor Sf. Sinod._ S’a dat citire unei petițiuni a bi­­sericei române din Ierusalim,­ prin care cere Sf. Sinod să strângă fon­duri pentru clădirea bisericei pe locul propriu. Episcopul de Roman citește un­­ memoriu prin care critică și de­­clară de anticanonică legea pentru constituirea Consistoriului superior bisericesc. Terminând citirea, P. S. S. a aruncat anatema asupra autorilor legei și asupra tuturor acelora cari au contribuit la facerea ei, apoi a părăsit sala de ședință. Această anatemă a produs emoție asupra membrilor Sino­dului, cari au pus­ la dosar memoriul episcopului de Roman. După aceea s’au ales membrii di­feritelor secțiuni. La sfârșitul ședinței, P. S. S. ar­­h­iereul Teodosie Ploeșteanul mulțu­mește Sf. Sinod pentru alegerea d­in această înaltă demnitate. Ședința s’a ridicat la ora 12 și ju­mătate, anunțându-se cea viitoare pentru Jouî, 15 Octombrie.

Next