Universul, noiembrie 1909 (Anul 27, nr. 300-329)

1909-11-01 / nr. 300

Pa hit și romanul «lin .Fălticeni Calendar pe anul 1 i)0i) tina. tă de az, când, pr’intr’o ciudată i­­ronie a soartei, Salamina, martora glo­riei navale a an­tichităței eline, a fost prefăcută în trista scenă a parodiei navale a lui Typaldos. Line ar fi cre­zut ca valurile­­ Halamirie­i, peste care s’a întins mai bine de două mii de anîn amintirea glorioasă a unei lupte admirabile și în fața cărora n’a pu­tut trece în decursul v­eacurilor cora­bie fără să salute victoria pe care ei o o legănau, d­ne ar fi crezut că aces­tor valuri le va fi dat să fie roșite intr’o zi de sângei a răzvrătirilor unul, Typaidos și turburate în liniștea lor majestoasă de­ gloanțele unor urâta și păcătoase iunie fratricide. I. G. .­•• m­imlox Sâmbătă, 31 Octombrie.—­Ap. Stab­le­­ si A­mph­ie Catolic Sâmbătă,­­13 Noem­brie.—­ Stanislus Răsăritul "Ku^vciuî 7.11. Aptîștii­­ 5.50. București, .'Și Octombrie. mmm l­ mi Expunerea Situației județului Ilfov.pe 1909 cuprinde: In afară de datele despre cercurile cultu­­rale, despre cari am vorbit în numărul trecut, și altele, privi­­toare,tot la starea culturală;­­și anume: despre școalele de li­­c­uiți, despre șezătorii­ sătești, coruri vocale și altele. . S’tul făcut cursuri de adulți la 47 școale rurale din județ, in cursul Dinilor. Noem­brie și până în Martie. Adulții nă r­ârțiți în două­ secțiuni: a celor’ neștiutori de carte ,și a celor știutori. In cea dintâi, au­ urmat S041 de adulți, în a­­ două Hid. . Școalele au­ fost mai puține cu 7 anul acestei, dar adulții cari au­ participat au­ fost mai mulți cu­ 85. Cauza descreșterii școl­­lor vine , din desființarea sub­vențiilor di­n partea comunelor* și neîncrederea învățătorilor că vor­­ putea­ fi­ încurajați din fon­dul de 60 de mii de lei de minte; ierul a anunțat că va împărți în acest scop. —Această neîncre­dere n’a f­ost­­ îndreptățită, căci toți aproape câți au­ făcut scoa­lă serioasă cu adulții lui I­ost­i­ u­ Cu­rajâți cu câte 40 până­ la 85 de lei,i­ar total pentru județul Ilfov 3035 de lei, d­ar ar fi m­ai bine, dacă fondul •prevăzut s-ar repartiza pe județe.—„ț>a dorit ar fi, zice dare,a de seamă, ca membrii corpului didactic s«» lu­creze fără a aștepta răsplată în a cest scop, dar dacă ținem sea­mă de greutățile ce ei întâmpina, cu­ ținerea acestor cursuri, căci lipsește lumină, căldură și bu­năvoință­ din partea adulților ©hiar, j»reterațiunea­ lor-­ senzabi­­lă. .și , «e ,îace un, act de dreptate - ținute du­­-se, seamă de ea”. in.ce privește,șezătoarele, du­­j-si» de seamă arată, că ele­ se țin «Je obiCHie la scolelele unde. .«.'• fíukesc. și Învățătoare. Din celte, 133 scoale de acestei»., e»Uu sunt î« Ilfov.', ș’au­ n­ou­t șezătoare la :.»■ și au­ luat parte 806 auditoa­­r­e. ’­Numărat­l acestor­­ șezătoare merge descrescând tot din pri­cina lipsei de subvenții. De­ aceea ar fi de dorit ca o sumă egală cu acea, care se dă pentru încu­rajarea școalelor de adulți să se dea și pentru încurajarea ținerii­­ șezătoarelor cu rezultat mulțu­mitori acestea fiind tot atât­­ de folositor ca și cursurile­ de a­­dulți, dacă se vor­ face în așa chip ca­nrnite cunoștințe pe cari ar trebui să le învețe săten­­cesc în școalele de­­ gospodărie și­tală, care lipsesc, să le în­vețe și cursurile acestea, ți­nute de învățătoare. Șezăto­­rile, luate în Înțelesul popular ,je ,,f­urcării’, la care îmățiUân­­d» sa poată strecura doar câte o învățătură-doaa printre alte convorbiri, nu pot să ajungă scopul urmărit. Coruri vocale există astăzi la toate școalele din județul Ilfov,­­ dar cele mai multe pe o sin­gura voce. Pe 2 și 3 nu sunt de­cât 40 de coruri. Iar coruri bi­sericești sunt 05, cu 10 mai­­ multe ca anul precedent. . După stăruința d-lui prefect, s'a înființat o .­„Societate corala de excursinsti“ cu învățătorii. Deși la începutul ei, această societate posedă un fond de 2000 lei. Și Casa școalelor a dat cîte­­va mici­ premii învățătorilor cari ,au­­ format cele mai bune coruri în județ. Toate aceste năzuințe ar tre­bui duse înainte cu cel mai mare zid­ și tragere de inimă, și desigur că nu numai în județul­­ Ilfov, ci­­ deopotrivă în toate ju­dețele tarii. Ifi­n primul moment, din ziua în vara ofițerii greci au întreprins lupta., de regenerare naționalii, lumea care a urm­ărit" acțiunea lor a fost , fră­mântată" de o nedumerire ; este oare acțiunea aceasta a ofițer­i­lor* , greci o tentativă serioasă de a scoate ’(»recta din Triste stare în mijlocul căreia se sbate­ sau trebue să vedem în m­ani­­­festațiunile ofițerești un nou fenomen de­­ demagogism al poporului ciin ? In fața acestei întrebări toți așteptați răspunsul dorii desfășurarea­ eveni­­­mentelor, Hr .evenimentele dovedesc azi că nu e­ cu putință să se stabi­lească nici un­ fel de paralelism in­tre mișcarea ofițerilor greci și intre aceea a tinerilor turci. Pe­ cât acțiunea acesteia din urmă a fost de li © tu rnt si în scopurile­ ei și de,cumpănită in exercitarea e­i, pe a­­tât acțiunea ofițerilor grec, apare.se­­vaUoarci in scoflu­ rile oi,­ itscon­erontu­ și •ușurai teii' in exercitarea ei. Ceea ce caracteriza­­ acțiunea tinerilor turci era­u obiectivitatea ei absolută. La un ți sol om­orâa-ii decas ,grijă ,a­­ intereselor su­­­perioare ale imperiului otoman și­ a­­cspâs desinteresare personală. Cu to­tul altfel se înfățișează ofițerii greci. ..După ea la incepu­t el au părut că vor să puc chestiunea pe acelaș ni­vel iimparsonîal și ridicat ca și­­ junii­­turci, acum dau sumei priveliștea unor meschina arabilului personale­, și se arată tuturora ca niște oameni ce vâ­nau situații iar­ nici de cam ca niște patrioți mânați de horu­l tiinelui ob­ștesc. Resultatea este că acțiunea, lor, departe de a mai impune cuiva respen­­tinn. .a degenerat intri* vulgară,, agi-, (afinii) anarhică care dis*-fibi­aază­­ deopotrivă ,și pe cei ce o exercită și tara care poate să se slujească­­ drept scenă. Nu negăm că­­ politicianismul luat în înțelesul ,ce­ am vii rău a! acestui cuvânt, precum și demagogismul gă­lăgios erau atât de­­ adânc înrădăci­nate in viața publică a poporului elin­in. Cu­t ori ca încercare serioasă de regenerare politică și socială trebuia să sa i’sbeasca în Grecia (ie mari g­resi­­te.ț... Dar tocmai de aceea, dacă ofițe­rii ce și-au­ luat inimoasa sarcină de a"regenera patria lor, voiau să'scape '<’»recia de peirea către care se îndrepta cu pași" sigur­,' ei ăre au­ datoria să m­eniie cât­ se poată da sus nivelul luptei ' și sa sa ' păzească pe'cât se­ poate de a da vreun colorit personal acțiune­a lor. Și fiindcă nu așa duse împrejurări le-a plăcut ofițerilor greci să se compare cu tinerii turci, ei ar fi­ trebuit și în aceasta să-i ia drept pildă. Ar fi trebuit înainte de a între­­prinde orice faptă mai însemnată să cugete la consecințele ei cu aceeaș matură chibzuință ca și tinerii turci; și ar fi trebuit să caute, după ce au­­ h­at o­ hotărâre oarecare, s’o urmeze cu a­eeaa stăruință neînvinsă ca și reformatorii imperiului lui Abilul Ha­mid, iar nu să schimbe mereu direc­tiva corăbiei ce aveau pretenția s'o cârmuiască și să se avânta fără soco­teală în întreprinderi de ale căror urmări nu '­și dădeau seama. Unde au văzut ei la tinerii turci",b­ombardân­­du-se un arsenal și organizându-se o râsvrătire­ militară ,ca’ să se acorde lin portofoliu ministerial vre­unui mi­litar, ambițios sau unde au auzit el la tinerii turci că trelmc să verși sân­gele fraților tăi,­fiind­că guvernul n’a vrut să te înalțe la demnitatea de ministru.­ Luptele mari mi se pot sus­ține decât cu­ simțiminte înalte, cu concepții largi, cu­ nobile însuflețiri. Cu­­ ambițiuni deșarte, cu meschine simțiminte nu se ridică­ o țarii nici din mizeriile politice nici din deca­dența morală. Păcat că, poporul gre­cesc n’a­ fost în stare s’o înțeleagă și că el s’a dovedit mai pra­jos de­ am­bițiunile la cari părea la un moment că va ști să se­ înalțe. După m­ani­­festațiunile anarhice la cari, ofițerii s’au dedat, după incapacitatea parti­delor politice de a eși din făgașul greșelilor și păcatelor lor trecute,, e greu să le mai aștepți la, vre-un gest energic, și mântuitor, din par­tea poporului, elin. Să nădăjduim totuși că s­ va face și că, lumea nu va­ rămâne cu impresia tris­ nunei m­ onarhia în­­ Krééia 150 Criza din Ungaria ȘEDINȚA CAMEREI. —■ DEMI­SIA BIROULUI.— ALEGEREA BE MAINE Budapesta,­­ltm. — Ședința de azi a Camerei era așteptată cu mare nerăbdare. încă de la orele 9 dimineața au­­ sosit, președintele Camerei,­­Tusth, vicepreședinții și un ma­re număr de deputați. Nicio­dată nu s-a văzut atâta lume la Cameră. Era fi de față toți depu­tații și prefecții. Un public i­­mens au ocupat deja ora 9 gale­riile. Culoarele eraîi înțesate de zia­­­­riști și cârtieni politici. Pretu­­tindeni era mare animație și se discutai­ cu aprindere ulti­mele evenimente. Toată lumea era convinsă că azi se­.va întâm­­pla ceva cu totul deosebit. * Diferite partide țineai­ consfă­tuiri asupra situației. Naționa­litățile și croații au ținut o con­sfătuire în sala notarilor și au­ luat hotărârea să stea neutri în ședința de azi. Majordomul Camerei­ anunță că președintele Camerei, Justh, precum și vicepreședinții demi­sionează din demnitatea lor, de­oarece majoritatea nu mai fiind aceeași, ei nu mai sunt expre­sia­ ei. Președintele de vârstă, Elek Papp, ocupă fotoliul președin­­­țial. Secr­etarul Benedek , citește textul demisiei președintelui și vice-președinților. Ștefan Rakovsky propune ca mâine­ să­ se țină­­ alții ședință în care să se facă alegerea nou­lui biuvoi­ al Camerei. Frantz Nagy cere insă­ ca ale­­­gerea să se facă abia la­ 18 No­émimé st. 1i. Punându-se ambele­ propuneri la vot, se adoptă aceea a lui Ra­­kovsky. Ședința s’a sfârșit, la orele 11 dimineața. Deputații s’au răs­pândit în culoare continuând să discute asupra situațiunei. * In­cenere .domnește credința că Jasik a fácat­­ o mare gre­șeală de tactică. Dacă ar fi aș­teptat mai întâi audiența lu­i Kossuth la împărat, care proba­bil n’ar fi avut nici un rezultat relativ la chestia băncii, e sigur ca grupul lui­­ Justin ar fi avut­ nu numai mai mulți partizani, ci ar fi păstrat și pe Kossuth cu dânsul în opoziție. * Naționalitățile și croații au hotărât să sprijine grupul lui J­ustic, de­oarece acesta e cunos­cut ca bărbat cu idei libera­le, care și in­ opoziție și în timpul cât a fost președinte al Camerei a recunoscut fără rezervă drep­turile naționalităților’. El e apoi partizan hotărât al votului universal egal și seeret și al li­bertății limbilor și confesiuni­lor. * Astăz seară se vor ține noi con­ferințe ale diferitelor partide. La alegerea de mâine a bir­­roului vor lupta două grupuri: Unul compus din partidul Kos­­sutistii, partidul, constituțional și partidul poporului, celalt compus din partidul­­ lui ,Tusth, stânga independentă, par­tidul democrat, cei neinregimen­­tați în nici un partid, naționa­litățile și­ croații. .Ambele gru­puri sunt cam de aceeași forță și mâine se va vedea cine va eși învingător la alegere. güriebnuT judiciar .(TRIBUNALELE CIVILE) Jandarmi riiralî im­orccit Contra pungașului Ion Volinski se emisese un mandat de arestare cu a cărui executare, a fost însărcinat jan­darmul rural.Gh.. Pânzari, de la sec­ția Todireni (Botoșani).­­Acesta,. • în loc să se conformeze ordin­uliu primit.. .a luat­­ bani deja pungaș și l’a lăsat liber, încheiând un proces-verbal prin care se arată că pungașul n’a putut fi găsit. Făptul descoperindu­­se. jandarmul, a fost dat judecăței și Curtea de apoi din Iaș;i l’a condam­nat la 7 luni închisoare. Această deciziu na­ a fost confirmată și de Curtea de casație. * H­ # Toi­eri Curtea de casație a respins și recursul jandarmului Ion Gavrilă, de la secția Răducănen­i (Furciu), con­damnat la un an închisoare, fiindcă a încheiat un proces-verb­al fals cons­tatând ,"că n’a găsit pe un chelner care era cerut de poliția de siguranță din Iași. Peninsula balcanică — Serviciul nostru telegrafic CHETA RĂSPUNSUL PUTERILOR LA NOTA PORȚEI Londra, t.0.— Agenția P­euter a cerut inform­ațiiloe diferitelor cercuri diplomatice din Londra asupra notei turcești în chestiu­nea Cretei. Din­­ cercetările a­­genției engleze rezultă că opi­­niunea generală nu e dispusă act­ual m­or d­e a discuta chestiu­nea astfel cum propune nota: Puterile după toate aparențele, doresc ca nici o schimbare să nu fie adusă statului-quo. , Se crede că guvernul turcesc va fi informat în acest sens de ve­derile Puterilor. (A. k­.) Berlin, SO. —­ .„Frankfurter Zeitung” află din Constantino­­pol că ambasadorul rus, Cia­­rk­ov, a avut­ o lungă convor­bire cu marele vizir și cu mi­nistrul de externe asupra no­tei Porțeî, relativă la Creta. Ambasadorul le-a declarat că guvernul din Petersburg­ crede că, avându-se în vedere, actu­ala situația internă din Gre­cia, Turcia a ales rău­ momen­tul să ceară rezolvarea ches­tiei cretane. Franța și Italia vor da ace­lași răspuns. Corespondentul ziarului a­­nuință că Poart­a se va mulțumi cu această declarație și nu va cere imediata regulare a ches­tiei cretane. GRECIA ȘI NOTA PORȚEI Atena. 30.—Nota Turciei că­tre Puterile protectoare în chestia­ cretană a avut­ de efect înrăutățirea situației din Gre­cia. Se crede căt trebue să se­ ia măsuri decisive spre a se înlă­tura eventualități periculoase. In cercurile diplomatice se crede că măsurile pentru reor­ganizarea armatei din Grecia vor­ face pe Turcia să ia măsu­rile ce va crede­­ necesare, de­oarece Poarta consideră că re­organizarea armatei grecești e făcută în scop agresiv. Cercurile diplomatice cred căt starea actuală mai poate dura cel mult încă 10 luni, fiindcă peste 10 luni cretanii vor trimite deputați în Camera din Atena și vor pune Europa în fața unui fapt îndeplinit, care va avea­ ur­mări incalculabile pentru pacea din Orient. Iü REgif A NOU MINISTER Atena, 30. — Primul ministru a depus în Cameră un proect de lege pentru înființarea unui nou­ minister al agriculturii, co­merțului și lucrărilor publice. SERBIA POLITICA TERORISTA A SER­BIEI CONTRA AUSTRO-UN­­GARIEI Belgrad. 30. — Articolul de fond al ziarului „Mali Journal“ de ori conține violente atacuri contra­ Austro-Ungariei spunând că trebue să se întrebuințeze ori­ce mijloc pentru distruge­rea politicei sârbofobe din im­periul vecin. Ziarul termină astfel: „Ser­bia, care n’a profitat de criza din timpul anexărei, are dato­ria acuma, in urma procesului din Agram, să întrebuințeze di­­nam­ita, bombele revolverul și primalul ca să arate Europei că dânsa nu se va lăsa să fie călcată în picioare. Europa tre­bue să știe că Serbia nu se va da înapoi dela nici un sacrificiu spre a-și apăra drepturile sale“. TURCIA NOUA SESIUNE PARLAMEN­TARA Constantinopol, 30. — Sulta­nul va inaugura la 15 Noembrie sesiunea parlamentară prin­­tr’un discurs al tronului. (A. R.) In acel discurs-program, pe care :1. ministru Al. Djuvara l’a rostit, în ședința inaugurală a Consiliului superior al comerțu­lui, spunea căt va veni cu o lege în care va regula chestiunea atât de vitală pentru negustorii noștri, a comerțului ambulant. Din cauza lipsei de a­­­ceLzboie a actualei legi, precum și din aceea a unei lipse de care su­feră foarte mult legi la noi­­— o sancțiune riguroasă și ener­gică—Camera de comerț, în toate congresele lor și foarte nu­meroși negustori prin diferite întâmpinări și memorii înain­tate ministerului c­e industrie și comerț, au­ cerut modificarea le­gei comerțului ambulant. Ministrul le-a făgăduit oâi va veni cu un proiect prin­ care să se înlăture relele semnalat;". A­­cest proect va fi adus în curând în discuția Consiliului superior al comerțului. Vom căuta să arătăm citito­rilor noștri rațiunea, acestui proect ,și economia nouei legi. •Chestiunea comerțului ambu­lant se prezintă sub două fețe. Pe lângă cea internă­ a Colpor­torilor, negustori ambulanți cali­­ină mărfuri de la diferite lichidări și falimente pe un preț de nimic, spre a le vinde pe li­nul ceva mai uscat, dar totuși derizoriu­, cauzând astfel pagu­be comercianților serioși prin­tre o concurență neb­alit; se mai pune și chestia reprezentanților caselor străine cari, mulțumită unei patente ridicole, fac comerț de sute de mii de lei aducând și ei. (» .lovitură foarte grea adevă­raților comercianți de la noi. Sunt notorii cazurile în care vedem venind câte un reprezen­tant­ al vreunei case de modo din străină­tate, instalându-se la un otel de mâna întâi și vân­zând lamei elegante toalete, pă­lării, etc., pentru sume cari a­­dese­ori se ridică la una sau două sute de mii de lei. In­­ acest chip ei aduc reale pa­gube caselor, noastre de modă care plătesc patente, chirii pen­tru, prăvălii, personal, etc.,, și care sunt nevoite să înceteze plățile neputând rivaliza cu un negustor care a scutit de toate aceste cheltueli și­ care prin ur­mare poate vinde mai­eftin. Și e de notat că această lovi­tură adusă caselor noastre de confecțiune­­ și de mode se repetă la fiecare sezon. Cele spuse mai sus explică în de ajuns necesitatea proectului ce se va aduce în discuția Con­siliului superior al comerțului. Economia nouei legi pe de o parte hotărăște normele du­pă care cineva e considerat co­merciant adevărat; așa el va trebui să aibă o prăvălie, fir­ma înscrisă, să depue bilanțul, etc., iar pe de alta regulează în mod mai sever și mai deta­liat ceea ce se înțelege prin re­prezentanții caselor din străină­tate.­­.In­ nici un caz așa zișii repre­zentanți htt vor mai putea face comerț in ferni cum îl fac azi. Până la punerea în aplicare însă, a nouei legi, spre a se veni în ajutorul comercianților locali, loviți de concurența, ce le-o fac reprezentanții caselor din străinătate, Consiliul su­­periori aii comerțului, într’una din primele sale ședințe, va a­­viza asupra unor măsuri pe cari ministerul, e hotărât să le ia pentru apărarea negusto­rilor noștri. G. Metaxa-r Dura. AmaBumte în afacerea Sfurigătorului Ingen Dron din Botoșani Termi­ndu-se cercetările la poli­ție,­în­­ afacerea­ spărgătorului Eugen Ga. Dron. Incitările au­ fost îna­intate la cabinetul d-lu­i judecător de instrucție Gh. Nicuescu,­iar hoțul depus în arestul preventiv. Deocamdată, în interesul­ instruc­ției, ne oprim de ada astăzi alte a­­mănunte. Dăm însă fotografia spărgătorului Dron, care după cum am spus este ajuorul reșcoalei elevilor de la liceul Național din Iași întâmplată în 1907, când el era elev al acelui liceu. Tot acest Dron, în vârstă de 20 ani, în lurfa­ Masă a anului, școlar 1908—1909 figura ca elev al liceului „Matei Ba­sarab“ din București în clasa Vil-a. Eugen G. Dron Remanierea ministerială Se telegrafiază din Sinaia că d. Ion I. Brătianu, președintele consi­liului de miniștri, a supus eri M. S. Pregelui noua formație ministerială. In urma remanierei, ministerul se compune ast­fel : D. Ion I. Brătianu, președinte al consiliului și ministru de interne. D. Sp. Ilaret, ministrul instrucției publice­­ și al cultelor. D. Emil Costinescu, m­inistru de finanțe. D. Al. Djuvara, ministru de ex­terne. D. Toma Stoiian, ministru de jus­tiție.­ D. V. Morțun, ministru lucrurilor publice. D. Al. Cons­tan­tinescu, ministrul agriculturei și al domeniilor. D. M. G. Olteanu, ministrul in­dustriei și al comerțului. D. general Crăiniceanu ministru de războiu­.* v * T­. general Crăiniceanu deș i numit ministru de războiu­, va continua să lucreze la marele stat-major general al armatei, unde urmează să termine niște importante proiecte de lucrări. * Eri d. ministru Anton Carp și-a luat rămas bun de la func­ționarii săi din ministerul de Domenii și Agricultură. REZULTATUL EXAMENULUI I DE DREPT Din 195 de candidați înscriși la examenul 1 de licență la facultatea de drept din București au­ reușit domnii: Algiu C., Alexandrescu N., Al. Ion, Anastasia D., Andrian S, Bahnea A., Bădulescu O., Bălănescu Gr., Bârgăoanu P., Brezoianu N., Beștele, Oncescu Mill., Brătescu Zamfir, Bulan­­dra- Alexandru, Bulat Demetru, Buto­­ inu C., Cadioschi N., Ca­talina Gh., Cârlova Pliniu, Că­­mărășescu Gh., Cătuneanu Vir­­giliu, Crețescu G., Constantines­­­cu N., Constantinescu S. Mi­hail, Davidoglu Valian, Diaco­­nescu I., Diaconescu I. C., Dio­­nisescu D., Dumitrescu N. Ion, Dumitrescu­ Gh. G., Dumitrescu Lucian, Elefterescu Hristodor, Enescu C., Ferderber L., Flo­­rescu G. Iile, Ganea Iordache, Garcescu G. G., Gheorghiu I., Gheorgh­iu N. I., Ghițeanu Gr., Georgescu Eugeniu, Ilas­­naș Sp. C., Hipnodacho Em., Iacovescu B. M., Ian­covescu Dan, Unica Marin, Ionescu I. Th., Ion Drăgan Ion, Ionoscn D., Ionescu E. Șt., Ionescu C. Gh., Ionescu D., Ionescu T., Io­nescu P., Ioanovici I. Aurelian, Lișcu M. Gh­., Locusteanu P., Marinescu Al., Manolescu C. Ion, N­ea­g­u S. Duțuiitru, Negru N., Ntooted Bornea, Nico­­lescu­­ P., Nișulescu I­., No­vaces­­cu Virgiliu, Nicolet Osvald, O­­prescu I., Panaiodov N., Panciu N.,Paraschivescu­­ N. Mircea, Pa­­raschivescu I., Paschievici Se­ver, Păltineanu O., Peceli N.,­­Popescu Sp., Popescu V., Popes­­cu N., Popescu I., Popescu An­ton, Popescu Candid, Popescu M. , Popovici M., Popovici I. Eustațiu, Popovici D. N., Pos­­telnicescu I., Postelnicu­ M., Protopopescu I., Rădulescu Ste­­lian,­­ Rădulescu N­., Rădulescu I., Redler Ițic,Roman Bonifaciu, Rótta D. N., Rótta D. Al., Sfe­­­tescu P., Siefert Enric, Slăvescu V., Speranția E., Stanciu N. Pascu, Stoicescu C., Stoicescu Șt., Serdinescu A., Șirianu Ru­su­ Mircea, Tălăbescu I., Tănă­­sescu I., Teodorescu M., Teodoru V., Vâlnef P., Vladescu V. și Zăvoiariu Șt. ȘTIRI BE STRĂINĂTATE — Prin poșta . Se anunță din Chicago un groaznic accident de autom­obil, care a făcut 6 victime. O trăsură mars cu 6 călători mergea cu mare iuțeală spre fluviu la locul unde se află un pod învertitor. Șofeurul observă prea târziu­ că podul nu era la locul sau. El nu putu opri automobilul, care se prăvăli in fluviu, cu roțile in sus, ceea ca împiedicăm pe călători să revie la suprafață. „*, La Jdenn­ de-la-Frontera, o familie făcând ghinden, întrebu­­ință din greșală accid­ citric. Vr’o 40 persoane, cari mfricară din acel ghinden, s’au intoxicat. Zece au murit. Celelalte se află in stare gravă. Primăria orașului Budapesta a h­otărît ca din­­ împrumutul de 20 milioane coroane să constru­iască pe un loc comunal cu o su­prafață de 2700 stânjeni pătrați cu 350.000 coroane case parter cu 110 locuințe, iar pentru persona­lul grajdurilor și remiselor comu­nale" 180 locuințe mici cu 500.000 coroane. Ministrul de interne a aprobat aceste hotărîri. L­a universitatea din Lipsca sunt înscriși 4567 studenți. Cu o­­cazia serbării jubileului de 500 de ani de­­ la înființarea ei, uni­versitatea a primit legate și­­ dona­­țiuni în valoare de 1.220.000 mărci. AGITAȚIA bruțarilor din Capitală încercările comunei de a sta­bili ordine și curățenie în fabri­carea și comerțul pâinei s’a lo­vit de protestările unora din ac­tualii fabricanți, cari au­ inter­venit ție lângă Camera de co­­­m­erț pretextând că primăria ur­mărește monopolizarea comer­țului de pâine în mâinile câ­torva fabricanți mari. Am urmărit de aproape toate aceste mișcări ale brutarilor ca și consfătuirile urmate la pri­mărie, și credem nimerit a da câteva amănunte în această chestie care a preocupat deopo­trivă atât publicul consumator cât și autoritățile comunale. Sunt în Capitală 107 brutari. Numeroasele anchete făcute de comună au­ constatat că nu­mai 50 se găsesc în bune condi­­­țiuni de funcționare, atât ca ins­talație cât și ca salubritate. Pe lângă­ acestea, s’a­r mai putea a­­dătoga alte 18 localuri care cu mici reparațiuni ar putea cores­punde regulamentului; rostul de 39 trebue însă desființate ca insalubre și dăunătoare bunului mers al comerțului de pâine în genere. " In­ adevăr, este ușor de înțeles cât fabricantul care îngrijește de curățenia localului său­,cheltuieș­­t­e în plus o sum­ă aproape ega­lă cu costul materialelor prime. Fabricatele sale dar vor costă mai scump de­cât cele ale mici­lor brutari nereglementari, cari prin faptul că sunt scutiți de cheltueli anexe pentru întreține­rea bunei rândueli ,și a cură­țe­n­­iei fabricei, se convine a da pâinea cu un preț mai mic, fă­când astfel o neleală concurență fabricilor mari. In fața acestei situațiuni, cei 50 de fabricanți au cerut comu­nei, și cu drept cuvânt, să proce­deze la închiderea tuturor mici­lor brutării ai căror patroni în majoritatea cazurilor, sunt mici d­egustorașî cari n’au capital su­ficient. Autoritatea comunală ’î-a con­vocat atunci la o întrunire inti­mă amintindu-le că este dispusă a proceda la închiderea tuturor acelor magh­erniți neregulamen­tare cu condițiune ca brutăriile mari să dea garanții că vor pu­tea îndestula întreaga Capitală și mai cu seamă să desfacă pro­dusele cu un preț stabilit de o comisiune comunală, în care să figureze și un reprezentant al brutarilor. Tratativele continuă. Proba­bil că Sâmbăta viitoare marii patroni brutari se vor întruni din nou, când se vor arăta con­­dițiunile impuse de comună pen­­­­tru stabilirea unei bune T­on­­ducii în comerțul de pâine. Vom da la timp rezultatele a­­cestor tratative. N .P. 1). Noul pod peste Dunăre Cu privire­ la tratativele­ dintre gu­vernul Bosten și cel bulgar pent­ru construirea unui nou pod peste Du­năre care să lege căile noastre ferate cu cele bulgare, ziarul „Dnevnik“ din Sofia dă următoarele interesarte a­­m­ănunte: «Consiliul­­ de miniștri s’a ocupat în ultima ședință cu chestia podului. S'a discutat propunerea guvernului român de a sa construi podul la Co­rabia. Această propunere a fost gă­sită desavantagioasă. Guvernul bulgar pretinde ca podul să fie construit la Șiștov. Deoarece însă Românii s’au declarat categoric împotriva acestui punct, guvernul bulgar a hotărât să propue alt punct­, care să fie favora­bil­ă ambelor părți. Acest punct este satul Ghigîten, în gurile riului Iskr. Se presupune ca guvernul român vă admite această­­ propunere­­.­Noul pod dacă se va construi, se va deosebi cu totul de podul de la Cernavoda. Pentru ca să coste mai puțin, po­dul va fi făcut mai­ puțin i­alt, așa în­cât vapoarele nu vor­ putea freca pe dedesubtul lui de­cât aplecându-și co­șurile și catartele. Construcția acestui pod, împreună cu viaductul ce va trebui sa se ridice în partea Bulgariei, terenul acolo fi­ind jos, va costa 12 milioane, pe când se știe că podul de la Cernavoda a costat peste 40 de milioane. * a­r Corespondentul nostru din Sofia ne scrie: In unele cer­­­curi de aici se susține că viito­rul pod peste Dunăre, între Bulgaria și România, în prima linie va aduce foloase Au­stro- U­ngariei și României și, de­și nu va fi tocmai păgubitor pentr­u Bulgaria, totuși nu j­us­­tificat marile cheltueli de con­strucție. Mai mulți oameni politici chibzuiți, în frunte cu bărbatul de Stat Naciovici, sunt de pă­rere­ ca Bulgaria numai atunci să se interpună pentru proiec­tul acestui­ pod. Când se va a­­j­unge la joncțiunea căei ferate bulgare cu cea turcească peste Kusstendil-Kumanova. . itiva țăm­iu­lui profesional din străinătate D.-na Ch. Adelsberg, direc­toara# școalei profesionale da’ gr. Ii t­ in Capitală a înaintat ministerului in­strucției publica un memoriu­­ asupra­­­elor văzute în străinătate ,cu privire la învățămîntul profesional. La­ Paris­ este o academie de tăiat, cu un curs de 12 lecțuinni ce costă 80 țoi. Pentru obținerea din lomei candidata mai trece­ un examen, con­stând dintr’o rochie princess!*. Rasa .«Locurs­­ lallet“ are un atel­ie role c­ i 508 lucrătoare. Casa are 20 modele vii, manechine, care arată clientelor diferite modale de toalete ; 10 femei cari îmbracă și des­­bracă toaletele ele. In Berlin a vizitat școala L­ Ho Ve­rein Victoria Luisa Platz, 0, din care se scot m­eseriașe pentru abso­lut toate meseriile pe cari Îi poate exercita femeia; e un fel de univer­sitate a meseriei. . Cursorii# sa împart în : comerciale, cursuri pentru îndrumarea către func­țiuni, avocatură, notariat, elev, me­serii și menaj.­­lela relative la meserii și menaj cuprind : seminar pentru pregătirea profesoarelor de lucru de mâini, cari au­ fun­cțiune in școalele Statului; seminar penitru profesoarele școalelor de menaj ; cursuri de broderii și țe­sături de artă ; cursuri de legă­torie fină de cărți; fotografie ; internate pentru școala de menaj ; birt numai pentru doamne ; biuroft deplasare. La Potsdam a vizitat școala regală de comerț și meserii pentru fete, unde se primesc eleve sănătoasa pi deplin. Scorla are cursuri de industrie, de comerț, meserii si menaj. In secția de menaj se­ predă : spă­latul, călcatul, cârpitul, muzica, gim­nastica, etc. REPAUSUL Duminical complect Avizul Camerei «Se com­er­ din Galați Galați, 30 Octombrie Membrii Camerei de comerț Uin localitate, au trimes minis­terului a­­v­izul lor in privința modificărilor ce trebuesc aduse legea repausului du­minical. In principiu Camera noastră s’a pronunțat în unanimitate pentru re­pausul duminical complet, in comerț industrie și meserie cu excepțiile pre­văzute­ în actuala lege. D­ar dacă legea de azi asupra re­­pauzului duminical se va modifica și sensul aci arătat, Galafza crede necesar să se restrângă într-o mare măsură numărul actual al­­ săr­bătorilor. In viitor să se considere ca sărbători leg­­e și zile de Paști, îi zile de Găciun. și Anul­ Nou. intru­cât numărul cel mare de sărbători pe care îl avem azi împiedică inte­resele n­oastre cor­erci­aic. AJceste sin­­bol­ori. sil rămână pe vi­itor facilita lize; In ..schimb însă în zilele de lucru ar t­r­e­b­u­i și in comerț ca și în industrie, să se reglementeze orele de lucru, în spe­cial orele la care urm­ează să fie în­chise magazinele. Serbările naționale, după părerea Camerei noastre, ar trebui scoase de sub prevederile legea repausului du­minical. . . . In acelaș timp­ Camera a opinat ca­se impuriu pentru toate autoritățile publice, atât în interesul comerțului și al întregei populații, o unificare com­pletă în privința sărbătorilor spre a se pune capăt actualei' stări 'de' lucruri. Acestea sunt­ în principiu vederile camerei noastre de comerț, relativ la repausul duminical. ____ ANCHETA asupra maréi nenorociri din port Brăila, 30 OCtombrio D­nî, prim-procuror Stoianovici și locof.-com­andor Teodorescu au făcut azi cercetare asupra bacului, care s-a răsturnat pe Dunăre și a­ fost ridicat de pe apă cu ajutorul titanului de la­­­ locuri. Ei au găsit bacul în consti­­ții,nuî bune fără nici o gaură, exerci­­zăndu-se ast­fel deci cu desăvârșire svonul că ar fi operat o mână crimi­nală. Cauza nenorocitei a fost încăr­carea peste măsură. Căpitănia­ portului a luat măsuri să nu mai permită­ pe viitor bacuri de lemn, ci de metal. Din inițiativa primului procuror Stoianovici și locot.-comandor Teo­dorescu s’au lansat liste de subscripții spre a se veni în ajutorul celor cari au perdut tot avutul în această ne­­nenorocire. Vitele moarte scoase din apă, vor fi îngropate pe malul opus. Azi s’a făcut înmonumu­tarea lui Stanică Gheorghiu, mort în această­ nenorocire. Ancheta continuă la parchet spre a se stabili responsabiliiațile. +La tragerea premiilor noas­tre, care.“ se va face la sug. Noembrie a. c., abonații vor avea perspectiva să câștige . Un splendid bufet de machot­ cu vitrouri, oglinzi și marmoră și­ una mașină de cusut, cum­­­parate de la cunoscutul" ma­gazin de mobile „,I.a Ucu­­irala­*. Marco Dailclkremer, str. Carol 6,2. Martiriul unei mame PARTEA A PATRA IX Henrieta devine iar fluierul cu Martina era o fată fnimoasă, brunetă, înalții, elegantă, în vârstă ca de 25 ani. Ochii îî e­­rau scânteetori, buzele senzua­le, corsagiul voluptos. Martina și Martina fură curând, cunoscuți în tot satul, căcî ch­el­­tuiau din belșug. Deosebit dee prod­usa­ î nevas­tă, agentul­ mai adusese din Pa­ris o cameristă și o bucătăreasă, pe care­­o cunoștea de­­jauna vreme cu, devotate și discrete. Martin luase informații sigure despre Jerem­it. Știa că e afemeiat, bețiv și ju­cător, trei năravuri care-e asi­gurau isbândă. Pe­ cele­­ două din urmă avea să le exploateze :el însuși, pen­tru cei­ dintâi adusese pe Mar­Nu­t fu grei­­sit, se pună în relațiuni cu Jeromit. Acesta își trecea tot timpul zilelor la cârciumă sau­ la ca­feneaua satului, unde juca bi­liard sau­ cărți și nu numai pe consumație, ci și pe bani. Martin se apucă să­­ joace cu el, ca sâ-șî omoare plictiseala, zicea dânsul. Și fie din întâmplare, fie din voință, dânsul pierdea mereu. Pierdea și­­ se încăpățâna ju­când pe dublu și pe triplu, fără să-șî picarăți buna­­ dispoziție, fftrii să se supere câtuși de pu­țin. După patru sau cinci zile e­­rau­ amici intimi. Atunci Martin conduse pe Jerem­it la locuința sa, și-l pre­zentă pretinsei sale neveste. După alte două zile, Jeremit, în urma unor priviri galeșe ale Martinei, era amorezat nebun de tânăra femee. Aceasta, întrebuințând o stra­tegie de prima forță, se împotri­vea la patima țăranului, încu­­rajându-l în acelaș timp prin zâmbetele-î­­ncântătoare. Firește că pretinsul soț—bu­nul și veselul Martin—părea a nu­ vedea nimic din toate astea. Insă daca lui Jeremit îi mer­geai­ treburile după dorința i­­nimei, când se afla la Martin sau la cârciumă, nu tot așa era când se întorcea la casa lui. Aci avea de­ furcă cu nevasta lui, geloasă și vicleană. N­u-i trebuise mult timp Mă­riei ca să bage de seamă că băr­batul ei era amorezat de Mar­tina.­­Gelozia, el era cu atât mai mare, cu cât Martina era mai subțire ca dânsa, foarte elegan­ta și parfumată. Tocmai pentru asta și im’­­mii se zăpăcise rău­, căci mi era deprins cu dragostea femeilor de distincție. Ce neue deosebire pentru dânsul intre Mariim* .și Maria !... Ceea­ ce dădea­ peste el era­ o rară aventură care-i măgulea gustul­­ și orgoliul. Martina rezista mereu, dar se cunoștea că făcea mari sforțări asupră-și ca să nu se arunce în brațele lui Jeremia. —­ Ah! nu acum ci când vom fi departe d’ah­î, când vom fugi împreună­­... Să fugă cu dânsa!... Acesta era gândul care prin­dea rădăcină în mintea țăra­nului. Gândind­u -se mereu la Marti­na, dânsul devenise aproape cuminte. Nu se mai îmbăta și când nu era la cafenea cu Martin, se­ în­vârtea prin jurul vilei pentru ca să zărească pe tanara fe­mee. Dânsa îi făcea semne în as­cuns și de câte­va ori, in lipsa „bărbatului sau”, chemat de a­­faceri la Paris, îndepărtase pe servitori și dăduse întâlnire lui Jeremit. Acesta se crezu aproape d’a­ triumfa, ba încă voi să gră­­bească­ lucrurile... Insă, spre marea lui neplă­cere, Martina se apără cu pu­tere,. în vreme ce-i repeta la u­­reche . — Mai târziu ! Departe d’aci!.. când vom putea să trăim îm­preună, să nu ne mai despăr­țim nici­odată. . Maria, plictisită, de tăcerea, visările și oftaturile­ lui, îl lua într’o seară la ceartă. — Ce înseamnă mutra asta cernită ? El îi spuse o poveste care­­ nu se potrivea de loc cu adevărul. Dânsa îl lăsă­­ să vorbească fără a-l întrerupe. N­ ascultă cu un­ aer de ironie prefacă­ndu-,la a-1 aproba prin­­­tr’un semn din cap. Gând cânsul termină minciu­na, ea-1 bătu cu mâna pe umăr. —­. Ascultă bărbate, să vor­bim , drept amândoi. Până azi am închis ochii la purtările tale, dar am fost foarte mâh­nită, căci vedeam bine că n’o să ajungem la capăt bun. „Edîu nu te mai iubesc, de­si­gur, ca în ziua întâi și dacă ar fi să mă mărit azi cu tine, aș sta mai mult la gânduri. „Insă ceea ce s’a­ făcut ră­mâne bun făcut și să nu mai V­orbim­ de asta... — Ce-ai voit să spui mai la urmă? întrebă dinsul răstit. ■— Am voit să-țî spun că nu m­ii place prea marea prietenie dintre tine și nevasta d-lui Mar­tin, care nu se știe cine este și de unde a eșit. Iți spun de pe acum că n­’am să sufer așa ceva — Ce-ai să faci ? — Asta rămâne de văzut mai tîrziu. Ac­îm mă­ mulțumesc a­’ți spune că eu mă spăl pe mâini și nu mai garantez de nimic. Dînsa nu-i mai zise nici o vorbă, ba încă se arătă cu totul nepăsătoare de apucăturile lui. Dânsul n’avea de făcut nici o imputare nevestei sale. Curând nu se mai împotrivi ispitei, și căzu din nou­ în pute­rea farmecelor Martine­. De atfel întîm­plarea îl servea de minune căci Martin se ducea în toate zilele la Paris. Călătoriile lui plăceau foarte mult amorezilor. Țăranul din ce în ce mai ză­păcit, nu-și mai dădea seamă de nimic. Din toate convorbirile lui cu Martina un singur lucru rămâ­nea vădit. Dînsa îi iubia cu a­­devărat. Despre asta nu mai putea să încapă nici o îndoială. Insă dînsa îl declară catego­ric că n’avea să-i devio amantă sau­ soție­­—în cazul când avea sa divorțeze — de­cât­ atunci când vor fi fugit departe de acoperi­șul conjugal.. La Seine-Port nici odată. —­ Să fugim ! zicea Martina. Jeremia se învoi în sfîrșit și de aci înainte nu mai vorbiră decât de apropiata lor plecare, de ținutul unde avea să se as­cundă și de viața ce aveau­­ să ducă. Și deodată porniți pe calea asta, Martina aruncă într’o zi această întrebare: — Da, însă din ce mijloace vom trăi ? Atunci țăranul spuse cu mîn­­drie că era bogat, că aștepta pe curând o avere de o sută de mii de franci. Suma aceasta trebuia s­i s-e aducă cineva peste câteva săp­tămâni fără ca ei sâ se deran­jeze. Venitul acestei sume era în­destulător pentru un trai tihnit. (Va urma). ♦­HL stii abonați­­nari fac reclamații sau cer schim­bări de adresă, sunt ru­gați să bine-voiască a trimite la­ administrație totdeodată și eticheta pe care este imprimată zile­nic adresa, spre a se pu­tea da c­urs repede recla­­m­ațiunilor și a mi se fac« întârzieri cu trimiterea y­iartdul la noua adresă.

Next