Universul, decembrie 1909 (Anul 27, nr. 330-357)
1909-12-01 / nr. 330
Se câștigaiu BANCA LOTO 1 nt?nl?ed mâna! AMi © ni © râ@i *■ți Aci nenorocul! Ilif CU MNIȘTI ! üti9» SARINBüIK Mda 41 ff © l © Í@!I lUj%i — cu loturile noroioase de mai jos — Cea Mai Norocoasă Colectură a LOTERIEI REGATULUI ROMÂN “TW8 N ° wi £* N Ln,lsloz ! Vă vor aduce noroc și ______ ___________________________________________________________________________________________________________________________...................II LeIf b I I__________LeI I ?ILIE ® . .. . ^ Y " 1 IANAUJPIE [FEBRUARIE 1 MARTIE 1 APRILIE 1 MAIU | IUNIE 1 IULIE 1 _AUGUST_ 1 SEPTEMBR OCTOMBRE | NOEMBRE [DECEMBRE ^ —— . tn unam cana,i Iila 10 | 4133 47564| 557131 âeiOI 31581 Ăl 47599 252871 27036 4741*1 466S91 41671 51921! 5570| 335201 6191 îl 47595 46696 50756 51911 46669l908 46679^47560 rA«/>«war?’* născut Iu * 20 | 25263 3871| 47597 577701 33521 4284<| 50242 519461 47578 4669| 27049 475821 42949 50221 47584 50751| 50875 47471 46676 47487 25281 47590 47430 47485 principal IbTQT&PO **TTT • | 21 fînețe lunei I 27047 508641 252S0| 51914| 4185 466611 38725 419 | 50768 252971 55726| 25264| 47423] 4294*| 466691 4745* | 47522 51917 47428 47581 46686 4755 52910 47554 900 900 f ES rmiGESIE ROMÂNE UNITE BUCUREȘTI—Calea 13 Septembrie No. 181, Telefon 15/1 sc | 4188 Cel mai mare depozit de : Lemne de Foc și Sarbat Lemne de cer f urat, Lemne de îag| Bine uscate, transportate la domiciliu in căruțe plumbuite sau ridicate din curtea fabricei CĂRBUNI ENGLEZEȘTI ■* FELUL de uzină, Brichete englezești, Antracit, j w wpi&SS tărbotux Cardif, CoIps de fonderie, Biuroul de vînzare în oraș la BANCA DE SCONT din București—Strada Lpscanî No. 5 Prețsuri convenabile,—Serviciul prompt I Inginer J. BRUBER Billrottie etale pentru istsîalaptrai electrics mecanice și liigisnise BUCUREȘTI - 80 Calea Moșilor 30 - BUCUREȘTI INSTALAȚIUNI COMPLECTE DE Lumină electrică. — Transmitere de forță electrică Salvatorsî astfel. — Instalațiunai industriale. — Instalațiuni hygienice Mare depozit de materiale electrice: Mașini dynamo-electrici, Motoare electrice, Transformatori, Acumulatori, Lămpi cu arc, Lămpi incandescente, Botil, Intreruptori, Aparate pentru încălzit și gătit, Ventilatoare, Pomps, isolatoare, Rotile tis porcelan, Sărme, Cabluri, Conducte de mătase și de bumbac, Cărbuni pentru lămpi cu arc, Perii de cărbuni și de aramă pentru dynamo, Voltmetrii, Amperimetrii, Galvanoscope, Corpuri de iluminat, Lustre, Pendule, Brațe de perete și lămpi de masă, Abatjoure din tablă de ier emailată, Aisatjoure de porcelan, Abatjoure din sticlă, etc. Lămpi mcailescei ale Osram cu Sir metalic 73% economic de curent vin la dispoziția publicului fertificate pentru numeroasele și marsi ® lucrări executate in țară iie«SIII;Si Societate Cooperativă Secasia.1 . Str. Doamnei, 37. elefon 20/7 Vodes Cocs, lot .ii, Srnete Toate de proveniență engleză 4464 Semne deloc, Ser, Fa|, Șleau Comenzile se efectuează ore d-tale cunoftintî, tineretul studenții de odinioară, foști d-tale elevi, care grație imboldului ca le-a dat, au devenit la rândul lor profesor! alături cu d-ta. Dar era prea mult pentru laș!; cu grădina! abia răsărită nu se putea să rămână un om de talentul și valoarea d-tale,căci se părea și se credea că e prea strict câmpul in care se semănase firul ce trebuia să încolțească mai târziu. Numit profesor la Universitatea din București, timp de 40 ani,cu entuziasmul tinereței de atunci, iar mai pe urmă cu puterea omului matur și a talentului ce posezi, a ilustrat prin farmecul prelegerilor, catedra ca ai ocupat cu atâta demnitate, făcând din cursul d-tale un sacerdoțiu, iar din catedră un apostolat. Și acum ce aș mai putea spune, ce ași mai putea adăoga, pentru a exprima în cuvinte simple dar bine simțite, tot ceea ce resimte cu drag sufletul meu? Uită-te în jurul d-tale, privește și citește in inimele tuturora-d-ta care cunoști atât de bine sufletul și inima omenească, și vei putea vedea scris in litere de aur, sentimentele înălțătoare de cavi cu toții astăzi suntem Însuflețiți. I 'ITT fi& g E Primar institut de 1 A 11 | I i lift *" ahüü ^^bair* a a NI îl I II I si 55 o nT^ak^ev li U ii ii i 11 U in compunerea și prof' sub direcțiunea B-lui cwrarea da ül. George D. FISCHER 'S« Specialist ia boale de ochi După ultimule cerințî și mnlifios București, 27 Strada Doamnei 27, Telefon 27/30 Singurul institut peutistic special pentru potrivitul exact si sistematic de Ochelari și PineciSct condus de un doctor speciaist în boala de ochi. In acest Institut-model se găsesc Sticlele cele mai fine, exact calculate, si fabricata anume, cu o deosebită atențiune și solicitudine. Instalatiune deosebită de aparatele cele mai nouă și de lumină făcute asa incât alegerea ochelarilor sa poate face și seara. Clienții au o sală de lectură in care poate sta mai mult timp să citească spre a se convinge dacă sticlele alese le convin. Consultațiunile medicale pentru alegerea ochelarilor sunt fără nici o plată. 4463 Creme Simon PARIS ZINJENTTA TA. IN 1880 CREMA SIMO IV este singura și veritabila Crema de Toaletă Cea mai veche și cea mai renumită ‘ Succesul sau UNIVERSAL a dat ioc la multe ISSITATION cu totu inferioars de cars redus să ne păzim’ De vânzare la toate Magazinele de Parfumerie, Farmacii si Dro»ueriî din Țară ’ 4541 ‘ Marca depusa Bla,3a.a,ril I DBla.ii.arii I IBlarxarií I „1-4 A- ^ A M. JJ JEi.” STRADA COVACI No.5 (vis-a-vis de restaurantul IORDACHEI unde se găsește orice fel de Blănării brute și confecționate, ca: Astrahan, Scongs Hermelin. .Jder, etc., etc. ) .Jachete de Caracal începând de la 100 iar în sus, ca un frumos manșon gratuit. Asemenea și garnituri de Scnngs începând de la 100 lei. ’ ~ 4379 Cele mai PRACTICE, solide si ECONOMICE SXJÎTT MOTOARELE ,ISAs Reprezentant General și Depozitar : Inginer S. i!.SS BUBUISEST Sr. strapa Măstoreasa* Me. § TELEFON 4/47 — ®* marți 1 Decembrie 1909 P- D-l Dr. Bogdan, rectors Universitatea din Iași în numele căreia vorbesc, salutându-te cu inima caldă și plină de entuziasm, va păstra întotdeauna o plăcută amintire a timpului, în cara" ai fost profesor și mai pe urmă rectorul său, și își va aduce aminte cu bucuria de mândra și impunătoarea serbare de astazi. Cuvântarea d-lui Prof. I. Gavanescul (din partea facultatei de litere)Despre un om ca d-voastră, care aparține istoriei literaturii românești întregi, ne dăm seama că n'a sosit încă momentul de a se scria capitolul intitulat „Titu Maiorescu1. Surprinși privim azi ca ceva prematur încheierea activităței d-tale oficiale, D. Găvânescul face anomapologia profesoratului d-lui Maiorescu. Arată activitatea și sfințenia cu care d. Maiorescu, acest preot credincios, urca treptele altarului spre a-și ține prelegerile. Vorbește de trecutul prof. Maiorescu, arătând cum ajuta pa toți studenții săi și felul superior cu care a știut să facă o adevărată școală folositoare pentru națiune. D. Găvânescul termină arătând marea mulțumire sufletească ca trebui să simtă sărbătoritul profesor când vede că toată suflarea intelectuală și cultă din țară îl salută cu atâta entuziasm. Din această unanimă sărbătorire, d. Maiorescu poate trage concluzia că „mai este ceva sănătos în spiritul românesc". Cuvântarea d-lui prof. P. Rășcanu (i din partea Senatului universitar) D. profesor Petre Rășcanu luând cuvântul în numele Senatului universitar, zice că Universitatea din București a sărbătorit Dumineca trecută ca cel mai strălucit dintre profesorii săi; în Iași insă, nu numai Universitatea slăvește pe d. Maiorescu, ei il sărbătorește întreg corpul profesoral, pentru că d-sa a fost și director al liceului și director al școalei normale și prin stăruința sa au fost înființata cele două gimnazii; il sărbâtorește lașul întreg pentru că acestui oraș părăsit și uitat, ia redat pentru câtva timp o mare strălucire, făcând din el centrul spre care se îndreptau privirile întregului Neam. . După ce arată că d. Maiorescu,născut în Craiova, și-a petrecut câțiva ani ai copilăriei la seminarul Socola de lângă Iași, unde I. Maiorescu era profesor, oratorul spună că d. Maiorescu e venit tot din Transilvania, care ne-a dat pe G. Lazăr, Eft. Murgul, Dum. Bujiaca, I. Maiorescu, Aug. Laurian, A. Papiu, Sim. Barmin tv.— Transilvania , acel cuib al Neamului Românesc, in care Românismul a prins rădăcini adânci și s’a împlântat așa de atunci in pământ, pentru că sfântul pământ al ei a fost îngrășat de valuri de sânge și de lacrămi, in curs de 1800 de ani. Descrie starea Iașului in 1862 când a încetat a fi capitala Moldovei , palatul domnesc pustiit, mulți funcționari ,lăsați pe drumuri, marii, proprietari mutându-se la București sau retrăgându-se la țară, comerțul ingenunchiat și ca consecință descurajarea adâncă, unirea blestemată, portretele lui M. Cogălniceanu și An. Panu arse in piața justiției. Iată lașul, când a venit d. Maiorescu profesor la Universitate. Nu era de disperat pentru că rămăsese în picioare Universitatea. Numai prin el se putea ridica orașul căzut. Dar pentru aceasta trebuia ca Universitatea să devină un organ viu, centru de unde să plece lumina, iar profesorii, nici mandarini, nici călugări chiar ..Benedictin", ca membri activi ai societăței, trăind strâns legați de cei alți cetățeni, trăind o viață activă, pentru ca astfel prin forțele intelectuale să înlocuiască forțele politice pierdute, cum zicea Frederic Wilhelm al Prusiei, după dezastrul de la Jena, când a înființat Universitatea de la Berlin. Aceasta a făcut în Iași de Titu Maiorescu. Ales rector în 1863, el a deschis largi porțile Universității. Profesori, preoți, oameni de lume, suie, se îngrămădeau la cursul său. Un mare curent de lumină străbătu , lașul, lumea învăța drumul ce duca la Universitate. Mai departe, oratorul" vorbește despre societatea ,,Junimea", acea ,,Academpie din Iași" fără statute, fură fonduri și fără diurne, din care făceau parte, afară de academician junimiști de astăzi, și P. Carp, V. Pogor, M. Btftinescu, V. Conta, D. Lambrior, G. Panu și alții; așa ei estensiunea universitară da care se vorbește ,atât de mult astăzi, e veche in Iași și a fost introdusă de d. Maiorescu, cu 47 de ani în urmă. „Așa că Iașul, care nu mai era Capitală politică, era, ceia ce ar trebui să fie d- a pururea, Capitala intelectuală a României". Vorbind despre activitatea d-lui Maiorescu ca director al „Colegiului Național“, prof. Rășcanu, care era pe atunci în clasa VI-a, arata, cum d. Maiorescu a pus la rânduială pe profesori, chiar și pe neastâmpăratul Hașdeu, care nu voia să știe nici de orar, nici de program și care făcea in clasa V-a un curs de areheologie și incl. VI-a istoria literaturei engleze, în joc de istoria universală. Arată apoi mijloacele prin care d-nu Maiorescu s’a făcut iubit de elevii ..Colegiului“ și trecând la Școala Normală, descrie activitatea d-nului Maiorescu de aici, arată cum a înființat în realitate această școală pedagogică și fructele activității sale. Terminând cu școala, d. Rășcanu atinge chestiunea marei lupte pe care d. Maiorescu a dus-o în curs de treizeci de ani contra nulităților și mediocrităților cari aveau nădejdea nebună da a se pune în fruntea direcțiunei desvoltărei culturale , apoi vorbește de lupta și mai aprigă purtată cu o energie extraordinară în contra celor cari se atingeau de limba românească, «limba cântecelor populare, acel odor nestimat pe care tezaurul român la cioplit, l’a făurit, Ta perfecționat în curs de 1500 arii», in care, dacă ar fi izbutit, ar fi avut drept rezultat a desface poporul românesc in două : sus intelectualii cu o limbă latinogermano-franceză și,jos țăranii, desfacere fatală, tocmai când slavismul ca un clește puternic, ne strângea din doua părți, din Bucovina și Basarabia. Politica trebue să fie isgonită din această incintă, zice oratorul , dar când ne găsim în fața unor fapte cari au avut influentă asupra viitorului țârei, avem datoria a le aminti , de aceea ’și încheie cuvântarea expunând primejdia in care se afla Unirea in 1866, după ce comnitele de Fondra a refuzat cererea ‘României, arată euragiul d-lui Maiorescu, care în întruniri publica și in „Vocea Națională"”, a luat cu energie apărarea Domnului străin, ceea ce a avut drept rezultat că mișcarea separatistă dela 3 Aprilie a avut un sfârșit ridicol. Cuvântarea d-lui prof. dr. Riegler ,in calitate de fost coleg la Junimea). D. prof. dr. Riegler zice : In timp ce domnea un puternic curent, pentru științele positive făurite de d-voastră orizontul ne-a fost lărgit și de puternica d-voastră logică. Acum când spiritul urasn are nevoa de certitudine în credința sa, numai știința ne poate da această certitudine. Adevărurile științifice l-a călăuzit intotdauna pe profesorul Maiorescu. D-voastra me-ați arătat puterea criticei și a artei. Amintește de activitatea Junimei. In toate ședințele Junimei se vorbea numai da Maiorescu. D. Riegler zice : Ne temeam mai mult de Maiorescu cel absent decât de V. Pogor, cel prezent.. Oratorul povestește numeroase episode din timpul Junimea. Prin activitatea d-voastră, d-re Maiorescu, ne-ați dat o limbă fermecătoare. Tot d-voastră ați luptat contra naționalismului fals. Termină arând ani mulți d-luî Maiorescu pentru binele neamului românesc. Cuvântarea d-luî L. Cosmovici D. prof. Leon Cosmovici vorbește de farmecul graiului românesc și demonstrează cât de mult datorește acest grai marelui Maiorescu. In calitate de fost elev al d-luî Maiorescu și în numele tuturor elevilor din trecut, oratorul salută pe sărbătoritul profesor. Cuvântarea <i-lui profesor A. D. Xetropol (In calitate de coleg de Academie) Strălucit maestru și iubit coleg, Toți cei cari au vorbit până acum, au glorificat pe Maiorescu din punctul de vedere al științei, cu voi vorbi despre Maiorescu din acel al simțire. Despre generozitatea și logica faptelor lui. Despre Maiorescu, care a dăruit țârei oameni, despre Maiorescu, care s’a supus legilor dorite de el, neconsfințite de legislatorii țârei. Când am citit prin ziare că la București s’au hotărât lui Maiorescu, pentru activitatea lui în învățământul nostru, am tresărit și mi-amo zis. Și noi ieșenii trebue să facem aceasta, căci aici, în Iași, și-a început Maiorescu activitatea lui, opera lui, bră, nefolositor țârei mele, fără de ajutorul și susținerea lui Maiorescu. Ei descoperi dorul și puterea mea de muncă. El mi-a procurat "bursă, el m’a susținut, până ce puterile mele întărite, m'au susținut ele singure. M’am dat dovadă pe mine, dar câți nu au fost acei cari au slujit nevoile țarei prin sprijinul lui luminat ? Maiorescu a fost și este prin aceasta dovada, cea mai strălucită a unui suflet mare, a unui suflet generos. Însemnat prin opera lui, însemnat prin desinteresare, prin lipsa lui desăvârșită de egoism. Avem, nu e vorbă, ca și în alte țâri, serviciuri întregi de protegiuire. Avem protecționismul politic. Mai avem și nepotismul, ver’ismul și mătușismul chiar. Dar Maiorescu a fost acela care a protegiat și ridicat spre înălțimi adevăratul merit, "adevăratul talent. Astăzi, când el vine destul de timpuriu să-și ia rămas bun de la tovarășii dle muncă, să-l asigurăm că noi, profesorii, și mai ales profesorii universitari, cari ținem în mâinile noastre cântarul puterilor intelectuale, îi vom arma calea, vom fi și noi sprijinul celor mici, cari se sbat sub apăsarea puterilor sociale. Vom întinde mână de ajutor meritelor și talentelor cari se ivesc adese ori în câmpul atât de înțelenit, acelor ce nu dispun de voturi politice, acelor lipsiți de moși și de strămoși cu vază, acelor cari nu au sub picioarele lor decât câmpul spinos al muncei și ca mijloc de înălțare movila nevoilor doborâtoare. Tineretul, ca să poată înflori, trebue sprijinit. Căci și el, ca și pomii grădinei nu vor putea da roade, zdrobit de vânturile vieței, lipsit de ocrotirea minților luminate. Dar Maiorescu mai are încă o prețioasă însușire, legată de caracterul lui, anume acea de a cobora logica în domeniul faptelor sale. Fiind ministru de justiție, s’a apropiat de breasla judecătorească. A văzut sbuciumul ei, între simțământul dreptății și politica care ținea in mâna ei nevoile covârșitoare ale vieței. A văzut ca era de ajuns ca sa fie atârnat in sala Curților și tribunalelor vre-un palton, baston, sau căciulă însemnată, pentru ca clientul căciulei,paltonului și bastonului să fie triumfător. D. Maiorescu, pătruns de aceste abuzuri, a propus, ca ministru de justiție, ca un avocat, fost ministru, să nu poată pleda 5 ani. Legea a căzut. El însă, Maiorescu, s’a supus ei și 5 ani de zile nu a pledat nici un proces. Așa se înfățișează Maiorescu, in deplina lui desvoltăre, ca un product eminent al geniului românesc ce s’a aprins deodată ca o stea pe firmamentul vieței noastre, ce a lucit în trecut, lucește azi și va străluci și în viitor, cât timp va răsuna pe pământ o limbă românească și se va lupta pe el o conștiință românească. Cuvintele d-lui Xenopol au fost salutate cu ovațiuni indescriptibile. Cuvântarea studentului R. Xlanoliu Studentul Manoliu în numele studențimei ieșene arată că tineretul universitar este și va fi călăuzit de activitatea uriașă a sărbătoritului profesor. Ei își simt azi inima însângerată,văzând că cu o lege nedreaptă se sustrage marele lor dascăl de la continuarea marei sale chemări. Răspunsul d-lui T. Maiorescu Eram da 22 ani când am început cariera de profesore t și aici mă leagă amintirile tinereței. Cu câtă plăcere am primit dar invitația colegilor de la Iași. Aici" n’am venit numai ca profesor ci și ca director al Academiei Mihăilene. Am găsit într’ un anuar elevii cari s’au distins și în primul rând am găsit pe mulți din acei profesori cari mă sărbătoresc azi. In 1862 s’a întâmplat in Iași acel șir de fapte istorice printre cari a treia aniversare a suirei pe tron a Domnului Cuza-Vodă. Plecarea din Iași a tuturor demnitarilor. D. Maiorescu zice : Era atâta jale că nici ea nu m'am putut opri de a rămâne in oficialitate, așa că peste câteva săptămâni am început prelegerile in localul Bănce’i Moldovei secundat de alții, printre cari și de d. Xenopol. Pa vremea aceea am înțeles că dacă s’a luat puterea politică lașului, aci inija trebue să renască puterea sufletească. D. Maiorescu arată împrejurările în care s’a înființat revista,,Convorbiri Literare" anunțând printre altele și de puternicul sprijin de care această societate l'a dat autorilor tipărindu-se gratuit operele și citează printre alte exemple opera unui distins naționalist anume Spiru Haret căruia i-a publicat o atare operă. D. Maiorescu zice apoi: artele și în general toate manifestațiunile sufletești mișcă omenirea întotdeauna. Acum când mă despart a doua oară de universitatea din Iași vă mulțumesc pentru strălucita primire ce mi-ați făcut, in special mulțumesc d-lu’i reprezentant* al studențimei, care m’a înviorat cu vorba caldă ce me-a adresat.. Ați știut să faceți — zice d. Maiorescu—dintr’o despărțire o mare mângâere sufletească. Serbarea s’a terminat la orele 6. La plecare s'au făcut d-lui Maiorescu, mari’ ovațiuni. Banchet» in onoarea d-lui Maiorescu La orele 7 seara s’a servit un banchet în onoarea sărbătoritului profesor. In saloanele d-lui dr. Bogdan, rectorul universitatei ieșene s’au adunat un număr de amici personali ai d-lui Maiorescu, sărbătorind, la o masă comună, pe iubitul lor coleg. In tot timpul mesei, a domnit printre cei de față, cea mai desăvârșită expansiune și voioșie. Cu trenul de 9,05, d. Maiorescu a părăsit Iașul, fiind condus la gară de toți profesorii universităței noastre, și de întreaga studențime ieșană. 13. Maioresc era vizibil emoționat de strălucita sărbătorire cu care a răsplătit bătrr 4na capitală a Moldovei, după o jumătate de veac de muncă, pentru cea mai sfântă și mare cauză a Neamului românesc,lUiereanu. 1>-1 .1. D. Xenopol Am comunicat rectorului și colegilor mei părerea mea, care a fost îmbrățișată cu căldură. Am mers la București, am rugat pe d. Maiorescu să vie intre noi, ca să sărbătorim și noi pe ne Strămutatul luptător al înfrumusețărei graiului și nainței românești. Pentru ce a răsărit în inima mea întâi gândul sărbătorirei lui Maiorescu înaintea tuturor, trebue să vă tălmăcesc: Acel care vă vorbește și care a căutat și el să contribue câtuși de puțin prin muncă și voința la înălțarea neamului său, creațiunea lui Maiorescu. Da, d-neor și d-lor eu, Alexandru Xenopol, fiul unei familii cu mulți copii și multe nevoi, cu tot marele dar ce aveam de muncă ,și cu iubirea cea mare de lumină, aș fi rămas în om In jurul congrasului evreesc Isterliew cu ex. « Pkleanu, director»! «Sr.Biiel Israelite» Față ce agitatia cs a cuprins pe evreii din țară, o agitație care merge crescând și la proporții tot mai mari, în vederea tinerei unui congres evreesc, am crezut nimerit a ne adresa d-lui Iosif Pau Fietreanu, directorul ziarului Cronica Israelită, ca persoana cea mai autorizata pentru a ne da deslușirile exacte referitoare la tinerea acestui congres. Eri am fost deci de T am vizitat și cum m’a zărit mi-a spus: —■ înțeleg, iubite confrate, ce te face să vi acum pe la mine; dorești desigur să știi ceva despre congresul de care se vorbește. Staț la dispoziția Universului, ziarul independent care nu are altă pretenție decât de-a lumina opinia publică exact, de cele ce se petrec. — Ai nimerit’o. Ce este cu congresul evreesc? — Ce să fie! E o idee ca oricare alt,a. Ea s'a născut încă în Septembrie a. e., când am fost îndemnat de mai mulți prieteni de-a face prin ziarul meu un plebiscit întrebând dacă ar fi bine ca evreii să se adune în congres spre a se ocupa de situațiunea lor și dacă un asemenea congres ar fi oportun. — Dar ideea congresului a apărut de curând ? — Da, întrunirea unui congres considerat ca necesar și chiar oportun, mai cere niscaiva lucruri pregătitoare ca de pildă cine să-l convoace și în numele cui, și asupra acestui punct n'a existat și nu există dacă nu mă înșel, nici acum claritate. De aceea n’am publicat imediat plebiscitul și am așteptat. — Și acuma știți cine și în numele cui se va convoca ? — Nu e nimic hotărât încă, dar ideea dominantă in cercurile cari sunt pentru ținerea unui congres este ca el să fie convocat de militari români de confesiune mozaică aflați in rezervă și constituiți în societăți. — Pe ce tocmai de aceștia ? — Pentru două motive și anume: evreii care a satisfăcut legea recrutării nu pot fi considerați ca streini și congresul trebue ținut de evreii-români, și al doilea, aceștia, adecă militarii români de confesiune mozaică, se pot mai lesne organiza și pot vorbi mai cu drept decât evreii de cari nu se știe dacă sunt din țară sau din străinătate. — Și aceștia S’au organizat și au decis ținerea congresului? — Nu, ei se organizează și tocmai in vederea acestei organizări s’a publicat în „Cronica Israelită“ o notiță care a alarmat pe d. N. Iorga, făcându-l să exclame : „Evreu cheamă la congrese și îndeamnă la răzvrătiri în oștire.. — Vrea să zică nu e încă nimic făcut în ceea ce privește congresul ? — Evident. . — Cum s’a făcut deci că fruntașii evrei vorbesc de congres ca de ceva real și cum se face că se agită evreii în jurul acestei idei. "? — Lucrul se explică lesne. Ideea tinerei congresului și a organizării rezerviștilor români de confesiune mozaică, a coincidiat cu proiectele de lege pentru încurajarea industriei și cu proectul de lege pentru organizarea serviciului sanitar, cari au produs o mare nemulțumire între toți evreii. Și efectul a fost că o dorință exprimată, a fost luată vidată drept hotărâre nestrămutată. — Atunci toată agitația e clădită pe nisip ? — Ba nu, ideea congresului își face drumul sau, independent, de legile ce se tot votează și cu cari ne-am cam deprins, dar aceste proiecte au împins pe evreii cari poate ar fi fost adversari ai congresului ca și ei să-l dorească și ca sa stărne chiar la ținerea lui. — Dv. credeți, că nouăle proiecte de legi au provocat congresul evreesc ? — Provocat, nu e tocmai termenul potrivit, dar că ele sunt factorul cel mai puternic care congres, este incontestabil. — Și ce veți face la congres? — Ce vom face nu știu încă nici eu, cred însă că în primul loc vom protesta cu toată energia contra calificativului de străini ce ni se dă. Noi, românii de confesiune mozaică, nu suntem niște streini veniți aci și tolerați numai, suntem români prin naștere,prin simțăminte și prin datoriile ce avem către această țară, confesiunea nu are nici o importanță și precum nu se poate contesta românului finit sau catolic calitatea lui de român, tot astfel nu ni se poate contesta nici nouă această calitate. Aparținem acesti țări și nu cunoaștem altă țară cum sunt de pildă grecii și bulgarii romanizați. Evreii de naționalitate română au fost și sunt un element prețios pentru țara noastră, pe toate terenurile. Ei ridică valoarea bunurilor Statului, ei pun în circulație averea țârei prin export in toată lumea, ei fac creditul și bunul renume al țârei in străinătate prin contactul ce’l an cu fabricanții și comisionarii străini. — Vrea să zică dv. voiți să vă întruniți pentru a face o manifestație de românism. — Incontestabil. Dar nu numai atât. In preocupările celor cari vor să țină congresul, mai sunt și altele. — N’ați putea să mi se spuneți ? —• De vreme ce nu s’a luat încă o hotărâre n’am ce să spun, pot numai să afirm că cei cari se vor întruni în congres, vor arăta răul ce se face târei prin prigonirea evreilor, tratând diferite chestiuni ca de pildă răul ce se face economiei țărei prin lupta ce se duce contra comerțului și industriei, sub cuvântul că ar fi străine, răul ce se face culturii tărei prin alungarea elementelor evreești culte sub cuvânt că sunt streine, răul ce se face vieței politice și morale a țărei prin excluderea evreilor de la drepturile politice sub pretext că ar fi străini, răul ce se face însuși naționalismului prin excluderea copiilor noștri din școli, etc., etc. —$i credeți că veți obține ceva ? — Credem, negreșit, fiindcă știți că poporul este indus în eroare, și în loc de a vedea în evreu un frate care e gata a jertfi viața și averea pe altarul patriei în vreme de nevoi, îl consideră ca un dușman al neamului, căci așa ii este prezentat de niște politiciani fără, scrupule sau de oameni rătăciți. — Și de ce v’ațî trezit tocmai acum’să faceți congres? — Trăir în această situație de atâta amar de vreme. Ori de câte ori s’a încercat de a se face vre-un demers, de a se reclama dreptul cetățenesc, drept sfânt pentru orî ce om care trebue să aparțină cuiva, tot de atâtea ori am fost taxați ca anti-patrioți, ca oameni cari ne ridicăm împotriva forței executive a Statului, de agenți ai străinătății, etc., și astfel anihilați în dreptul nostru de a face vreo cerere, ați lăsat soarta noastră la voia oamenilor noștri de Stat, așteptând că doar își vor da seama de răul ce se face țării prin dăinuirea unei stări de lucruri anormale. Aceasta trebue să ia un sfârșit și congresul va spune fărei ce tristă comedie se joacă pe spețele ei. — Nu credeți că congresul ar indispune pe români contra evreilor ? — Pe românii adevărați cu dor de țară—nu, pentru că aceștia se interesează de tot ce privește țara și vor să audă și să știe toate. El va nemulțumi însă pe cei cari nu vor să se facă lumină—și de aceștia nu ne ocupăm. — Prin urmare sunteți și d-v. partizan al congresului ? — Negreșit. Cu aceste cuvinte interviewul a luat sfârșit. ȘTIRI DIN STRĂINĂTATE (Prin poștă) . La universitatea din Budapesta se află înscriși 7053 studenți dintre care 96 la teologie, 3928 la drept, 1911 la medicină, 1253 la literă și 290 la farmacie. După confesiuni sunt 2916 catolici, 738 reformați, 537 evangelici, 227 ortodoxi, 172 greco-catolici, 15 unitari și 2448 evrei. Studente sunt 238. — Rectorul universității din Viena, a interzis studentelor de a lua parte la cursuri cu pălăriile în cap. — De la 1 Ianuarie și până la 11 Octombrie, au emigrat din Ungaria 15,185 persoane la America de Nord și 4743 la America de sud. — Alt congres internațional pentru electrologie și radiologie medicinală, se va ține în vara anului viitor la Barcelona. — Ministrul de război al Austro-Ungariei în ultima sa ordonanță atrage atențiunea autorităților competente asupra modului cum trebiesc purtate mustățile. Se interzice tunderea sau raderea mustăților sub pedeapsă. Ministerul a dat această ordonanță in urma îndrumare! împăratului Francisc Iosif. » reformarea societăței „Timerimea Mormână“ orele Eri, la orele 9 jum. dim., s’a ținut la sala No. 4 a universităței, întrunirea societăței „Tinerimea română“, sub preșidenția d-lui general Hiotu. D. profesor Zlotescu a arătat, în linii generale, care este scopul societăței „ Tinerimea română“ și a propus ca societatea sa se constitue în nouă secțiuni, cu scop de a studia chestiunile financiare, culturale, sănătatea publică și învățămâtul. D. Zamfirel a propus membrilor societăței ca, fără desbatere, să poată lua parte în mai multe secțiuni, spunând că prin aceasta fiecare membru poate să desvolte o activitate mai mare pentru ridicarea societăței. D. Stoian, casierul societăței, a analizat propunerea d-lui Zamfirol și a spus că e bine ca secțiunile să fie frecventate de cât mai mulți membri, dar el nu trebue să aibă vot deliberativ în secțiunea din care nu fac parte ci să-șî depună activitatea în secțiunea căreia aparțin mai mult. D. general Hiotu a făcut rezumatul dezbaterilor și a fost de părerea d-lui Stoian. S’a hotărât modul de funcționare al celor nouă secțiuni. întrunirea s’a încheiat la orele 11 jum. L. I. Corespondența părinților CU ȘCOALA Ministerul instrucției publice a trimis d-lor directori de licee o circulară prin care le aduce la cunoștință următoarele : Dirrectorul unei școli secundare a propus ministerului niște norme de funcționare a corespondenței cu părinții, și ministerul și le-a însușit in întregime, pentru că ele reprezintă atât ceea ce se poate, cât și ceea ce se face chiar in unele părți. Odată cu circulara, ministerul trimite și un tablou al acestor norme spre cercetare și executare. Prin introducerea acestei corespondențe legăturile între școală și reprezentanții elevilor, se vor strânge și părinții vor fi ținuți în curent cu purtarea și invățătura copiilor lor. WTMJUIM funcționardlor comerciali brăileni Brăila, 29 Noembrie. Azi la ora 2 d. a„ s’a ținut o întrunire a funcționarilor comerciali și a patronilor, la sediul sec. funcționarilor comerciali. A prezidat avocatul Jecu, care înainte de a intra în ordinea zilei, face cunoscut că poliția întreagă din frunte cu căpitanul Olănescu a impus tuturor patronilor să închidă prăvăliile. Apoi d-sa dă cuvântul d-lui P. Dumitrescu care vorbește de înființarea in localitate a unei școli comerciale de adulți și propune in comitetul de organizare pe d-ni. comandor Mănescu, avocat Leonte Moldovanu, comandor Teodorescu, dr. Marati, Dogaru, directorul liceului, și avocat Jecu. Se admite: Se dă cuvântul d-luî Gf. Turnaru. D-sa se ridică contra patronilor cari se opun la instruirea funcționarilor comerciali. Arată importanța școalelor comerciale de adulți. N. Gădulescu mulțumește patronilor cari au venit la întrunire și arată că de la votarea legei repauzului duminical numai ziua aceasta s’a respectat. Face apel la toți funcționarii comerciali să se înscrie în societate. Gh. Terțea vorbește de repauzul duminical și zice că funcționarii comerciali îl cer spre a se putea cultiva. Avocatul Jecu aduce elogii poliției care și-a făcut datoria aplicând legea repauzului duminical fără excepție. Cere ca în această lege să se reglementeze și numărul orelor de lucru spre a se protea da posibilitate tuturor funcționarilor comerciali de a urma cursurile școalei de adulți. In privința repauzului de o zi pe săptămână trebue neapărat să se fixeze o zi pentru toate categoriile de comercianți, pentru că numai astfel funcționari! comerciali vor putea urma cursurile școalei de adulți. S’au trimes două telegrame către d-niî deputați și senatori, prin cari aceștia sunt rugați să voteze noua lege a repauzului duminical. Întrunirea s’a terminat la ora 5. Tirgul Sinassdar și comercial «la țară și straisatate Cota valorilor românești la bursele străine Berlin, 28 Noembrie. Renta 5 ®/0 impr. 185 mil. din 1903 mărci 101.80 ; id. 4 °;a împr. 50 mii. din 1889 mărci 91.20; id. 4 °/0 împr. 274 mil. din 1890 mărci 94.90; id. 4% împr. 45 mil. din 1891 mărci 91.— id.4 °/0 împr. 120 mil. din 1894 mărci 91.20; id. 4% împr. 90 mii. din 1866* mărci 90.90; id. 4% împr. 180 mii. din 1898 mărci 91.—; idem0/„conv. 4 din 1905 mărci 90.80; id. 4% seria A. și B. de 100 mii. din 1905 mărci 89.25; id. 4 ° C impr. 70 mii. din 1908 mărci 89.25. Francfurt, 28 Noembrie. Renta 4% le! —: noul impr. rom. 102. Paris, 28 Noembrie. Renta rom. 5% re99.— ; renta rom.conv. le! 92.80; noul impr. 93.50. Triest. 28 Noembrie. Acțiuni Dacia-România cor. 750 d. Naționala cor. 932; id. Generala cor. 838. Cursul schimbului pe piețele străine închiderea dela 28 Noembrie. Viena : schimb Londra 240.975 ki. Paris 95,625; id. Berlin ; 117,85 id. Amsterdam 198.70; id. Belgia 05.32 id. Italia 95.05. Paris: schimb Londra 25.21; id. Viena 104.4,3 id. Amsterdam 207.62 id. Berlin 123.15; id. Belgia 7/16 perdere; id. Italia 5/s pierdere; id. Elveția 5/16 primă. Londra: schimb Paris 25.40 ; id. Berlin 20 71; id. Amsterdam 12.05. vmm LEHM TOATE PHSȚHHMiS SOTT »ATE IN LEI PE 100 ES!?. Chicago, 28 Noembrie. Grâu Decembre 20,81 scad. 0.12 ,, Maiu 20,74 urc. 0.02 ,, Iulie i3,4S sccid, 0,35 Porumb Decembre 11,52 urc. 0.12 ,, Maiu 12.32 „ 0.14 „ Iulie 12,26 „ 0.19 New-York, 28 Noembrie. Grâu Disponibil 23,97 urc. 0.09 ,, Decembrie 22.55 ------------Maiu 22.02 scăd. 0.04 Iulie 20 11 „ 0.12 Porumb Disponibil 12,74-----------,, Decembre 12,35 urc. 0.04 „ Maiu 13.51 „ 0.04 Londra, 28 Noembrie. Grâul susținut, dar cereri puține ; porumbul, fără tranzacții; orzul calar; avăzul tendința mai fermă. Paris, 28 Noembrie. Grâu Ian.-Aprilie 24.20 arc. 0,10 , Martie-Iunie 24.60 ,, 0,05 Făină Ian.-Aprilie 31.35 ,, 0,05 „ Martie-Iunie 31.80 „ 0,10 Ulei colza Deceni. 58.— „ 0,25 ,, ianuarie 58.25 ,, 0,25 „ Ian.-Aprilie 59.— „ 0,25 „ Mai-August 60.— ,, 0,25 Anvers, Grâu dunărean 28 Noembrie. călit, infer. 21% „ „ „ super. 23.— Porumb dunărean ,, infer. 15.— „ „ super. 15% sleit. 26% Liverpool. 28 Noembrie. Martie 21.58 urc. 0.02 Main 21.21 „ 0.02 Decembrie 14 89 ,, 0.04 Ianuarie 15.12 ,, 0.02 Berlin, 28 Noembrie. 27,38 urc. 0.12 26.42 „ 0.12 20,71 scăd. 0.08 21.45 ., 0.06 Grâu Decembrie ,, Main Secară Decembrie ,, Main Porumb Decembrie Main Budapesta, Grâu Aprilie ,, Main Octombrie (1910) Secară Aprilie „ Octombrie Ovăz Aprilie Ovăz Octombrie Porumb Main Constanța, 28 Noembrie. 28.95 scăd. 0.06 28.62 „ 0.02 24.64 „ 0.02 20.80 „ 0.02 15.87 urc. 0.02 13.96 urc. 0.04 28 Noembrie. Grâu gr. 80-81 k. l ° uc. str. 21.60 78-79 k. 4% .. ., 20.70 I, i, 75-76 k. 8°y0 „ „ 18.70 Porumb 12.60 Ora 12.— Ovăz 11.— Secară 14.— Fasole 23.25 Colza Naveta Grâu Porumb i V