Universul, decembrie 1909 (Anul 27, nr. 330-357)

1909-12-01 / nr. 330

Se câștigai­u BANCA LOTO 1­ nt?nl?ed­ mâna! AMi © ni © râ@i *■ți Aci nenorocul! Ilif CU MNIȘTI ! üti9» SARINBüIK Mda 41 ff © l © Í@!I lUj%i — cu loturile noroioase de mai­­ jos — Cea Mai Norocoasă Colectură a LOTERIEI REGATULUI ROMÂN “TW8 N­ ° wi £* N­ Ln,lsloz ! Vă vor aduce noroc și ______ ___________________________________________________________________________________________________________________________...................I­I LeIf b I I__________LeI I ?ILI­E­­ ® . .. . ^ Y " 1 IANAUJPIE [FEBRUARIE 1 MARTIE 1 APRILIE 1 MAIU | IUNIE 1 IULIE 1 _AUGUST_ 1 SEPTEMBR OCTOMBRE | NOEMBRE [DECEMBRE ^ —— . tn una­m can­­­a,i I­i­la 10 | 4133­­ 47564| 557131 âeiOI 31581 Ăl 47599 252871 27036 4741*1 466S91 41671 51921! 5570­| 335201 6191 îl 47595­­ 46696 50756 51911 46669l­908 46679^47560 rA«/>«war?’* născut Iu * 20 | 25263 3871­| 47597 577701 33521 4284<| 50242 519461 47578 4669­| 27049 475821 42949 5022­1 47584 50751| 50875 47471 46676 47487 25281 47590 47430 47485 principal IbTQT&PO **­TTT • | 21 fînețe lunei I 27047 508641 252S0| 51914| 4185 466611 38725 419­ | 50768 252971 55726| 25264| 47423] 4294*| 466691 4745* | 47522 51917 47428 47581 46686 4755­ 52910 47554 900 900 f ES rmiGESIE ROMÂNE UNITE BUCUREȘTI—Calea 13 Septembrie No. 181, Telefon 15/1 sc | 4188 Cel mai mare depozit de : Lemne de Foc și Sarbat Lemne de cer f urat, Lemne de îag| Bine uscate, transportate la domiciliu in căruțe plumbuite sau ridicate din curtea fabricei CĂRBUNI ENGLEZEȘTI ■* FELUL de uzină, Brichete englezești, Antracit, j w wpi&SS t­ărbotux Cardif, CoIps de fonder­ie, Biuroul de vînzare în oraș la BANCA DE SCONT din­ București—Strada Lpscanî No. 5 Prețsuri convenab­ile,—Serviciul prompt I Inginer J. BRUBER Billrott­ie etale pentru istsîalaptrai electrics mecanice și liigisnise BUCUREȘTI - 80 Calea Moșilor 30 - BUCUREȘTI INSTALAȚIUNI COMPLECTE DE­ Lumină electrică. — Transmitere de forță electrică Sal­­vatorsî astfel. — Instalațiunai industriale. — Instalațiuni hygienice Mare depozit de materiale electrice: Mașini dynamo-electrici, Motoare electrice, Transformatori, Acumula­­tori, Lămpi cu arc, Lămpi incandescente, Botil, Intreruptori, Aparate pentru încălzit și gătit, Ventilatoare, Pomps, isolatoare, Rotile tis por­celan, Sărme, Cabluri, Conducte de mătase și de bumbac, Cărbuni pentru lămpi cu arc, Perii de cărbuni și de aramă pentru dynamo, Voltmetrii, Amperimetrii, Galvanoscope, Corpuri de iluminat, Lustre, Pendule, Brațe de perete și lămpi de masă, Abatjoure din tablă de ier emailată, Aisatjoure de porcelan, Abatjoure din sticlă, etc. Lămpi mcailescei ale Osram cu Sir metalic 73% economic de curent vin la dispoziția publicului fertificate pentru numeroa­sele și marsi ® lucrări executate in țară ii­e«SIII;Si Societate Cooperativă Secasia.1 . S­tr. Doam­nei, 3­7. ele­fon 20/7 V­­odes Cocs, lot .ii, Srn­ete Toate de proveniență engleză 4464 Semne deloc, Ser, Fa|, Șleau Comenzile se efectuează ore d-tale cun­oftintî, tineretul studenții de odinioară, foș­ti­ d-tale elevi, care grație imboldu­lui ca le-a­ dat, au devenit la rândul lor profesor! alături cu d-ta. Dar era prea mult pentru laș!; cu grădina­! abia răsărită nu se putea să rămână un om de talentul și valoarea d-tale,căci se părea și se credea că e prea strict câmpul in care se semănase firul ce trebuia să încolțească mai târziu­. Numit profesor la Universitatea din București, timp de 40 ani,cu en­tuziasmul tinereței de atunci, iar mai pe urm­ă cu puterea omului matur și a talentului ce posezi, a­ ilustrat prin farmecul prelegerilor, catedra ca ai ocupat cu­­ atâta demnitate, făcând din cursul d-tale un sacerdoțiu, iar din catedră un apostolat. Și acum ce aș­ mai putea spune, ce ași mai putea adăoga, pentru a exprima în cuvinte simple dar bine simțite, tot ceea ce resimte cu drag sufletul meu? Uită-te în jurul d-tale, privește și citește in inim­ele tutu­­rora­-d-ta care cunoști atât de bine sufletul și inima omenească, și vei putea vedea scris in litere de aur, sentimentele înălțătoare de cavi cu toții astăzi suntem Însuflețiți. I 'ITT­ fi­­& g E Primar institut de 1 A 11 | I i lift *" ahüü ^^b­air* a a NI îl I I­I I si 55 o nT^ak^ev li U ii ii i 11 U in­ compunerea și pro­f' sub direcțiunea B-lui cwrarea da ül. George D. FISCHER 'S« Specialist ia boale de ochi După ultimule cerințî și m­nlifios București, 27 Strada Doamnei 27, Telefon 27/30 Singurul institut peutistic special pentru potrivitul exact si sis­tematic de Ochelari și Pinec­iS­ct condus de un doctor specia­­ist în boala de ochi. In acest Institut-model se găsesc Sticlele cele mai fine, exact calculate, si fabricata anum­e, cu o deosebită atențiune și solicitudine. Instalatiune deosebită de aparatele cele mai nouă și de lumină făcute asa in­cât alegerea ochelarilor sa poate face și seara. Clienții au­ o sală de lectură in care poate sta mai mult timp să citească spre a se convinge dacă sticlele alese le convin. Consultațiunile medicale pentru alegerea oche­larilor sunt fără nici o plată. 4463 Creme Simon PARIS ZINJENTTA­ TA. IN 1880 CREMA SI­MO IV este singura și veritabila Crema de Toaletă Cea mai veche și cea mai renumită ‘ Succesul sau UNIVERSAL a dat ioc la multe ISSITATION­ cu to­tu inferioars de cars­­ redus să ne păzim’ De vânzare la toate Magazinele de Parfumerie, Farmacii si Dro»u­eriî din Țară ’ 4541 ‘ Marca depusa Bla,3a.a,ril I DBla.ii.arii I IBlarxarií I „1-4 A- ^ A M. JJ JEi.” STRADA COVACI No.­­5 (vis-a-vis de restaurantul IORDACHEI unde se găsește orice fel de Blănării brute și­ confecționate, ca: Astra­han, Scongs Hermelin. .Jder, etc., etc. ) .Jachete de Cara­cal începând de la 100 iar în sus, ca un frumos manșon gratuit. Aseme­­­nea și garnituri de Scnngs începând de la 100 lei. ’ ~ 4379 Cele mai PRACTICE, solide si ECO­NOMI­CE SXJÎTT MOTOARELE ,ISAs Reprezentant General și Depozitar : Inginer S. i!.SS BUBUISEST Sr. strapa Măstoreasa* Me. § TELEFON 4/47 — ®* marți 1 Decembrie 1909 P-­ D-l Dr. Bogdan, rectors Universitatea din Iași în numele căreia vorbesc, salutându-te cu inima caldă și plină de entuziasm, va păstra întotdeauna o plăcută amintire a timpului, în cara" ai fost profesor și mai pe urm­ă rectorul său, și își va­ aduce aminte cu bucuria de mândra și impunătoarea serbare de asta­zi. Cuvântarea d-lui Prof. I. Ga­­vanescul (din partea facultatei de litere)­Despre un om ca d-voastră, care aparține istoriei literaturii românești întregi, ne dăm seama că n'a sosit încă momentul de a se scria capi­tolul intitulat „Titu Maiorescu1­. Surprinși privim azi ca ceva pre­matur încheierea activităței d-tale o­­ficiale, D. Găvânescul face anom­apo­logia profesoratului d-lui Maiorescu. Arată activitatea și sfințenia cu care d. Maiorescu, acest preot credin­cios, urca treptele altarului s­p­r­e a-și ține prelegerile. Vorbește de trecutul prof. Maiorescu, arătând cum ajuta pa toți studenții săi și fe­lul superior cu care a știut să facă o adevărată școală folositoare pentru națiune. D. Găvânescul termină arătând ma­rea mulțumire sufletească ca trebui să simtă sărbătoritul profesor când vede că toată­ suflarea intelectuală și cultă din țară îl salută cu atâta en­tuziasm. Din această unanimă sărbătorire, d. Maiorescu poate trage concluzia că „mai este ceva sănătos în spiritul ro­mânesc". Cuvântarea d-lui prof. P. Rășcanu (i din partea Senatului universitar) D. profesor Petre Rășcanu luând cuvântul în numele Senatului univer­sitar, zice că Universitatea din Bu­curești a sărbătorit Dumineca trecută ca cel mai strălucit dintre profesorii săi; în Iași insă, nu numai Universi­tatea slăvește pe d. Maiorescu, ei il sărbătorește întreg corpul profesoral, pentru că d-sa a fost­­ și director al liceului și director al școalei normale și prin stăruința sa au fost înființata cele două gimnazii; il sărbâtorește lașul întreg pentru că acestui oraș părăsit și uitat, ia redat pentru cât­va timp o mare strălucire, făcând din el cen­trul spre care se îndreptau privi­rile întregului Neam. . După ce arată că d. Maiorescu,năs­cut în Craiova, și-a petrecut câți­va ani ai copilăriei la seminarul Socola de lângă Iași, unde I. Maiorescu era profesor, oratorul spună că d. Maio­­rescu e venit tot din Transilvania, care ne-a dat pe G. Lazăr, Eft. Mur­gul, Dum. Bujiaca, I. Maiorescu, Aug. Laurian, A. Papiu, Sim. Bar­mi­n­ tv.— Transilvania , acel cuib al Neamului Românesc, in care Ro­mânismul a prins rădăcini adânci și s’a împlântat așa de atunci in pă­mânt, pentru că sfântul pământ al ei a fost îngrășat de valuri de sânge și de lacrămi, in curs de 1800 de ani. Descrie starea Iașului in 1862 când a încetat a fi capitala Moldovei , pa­latul domnesc pustiit, mulți funcțio­nari ,lăsați pe drumuri, marii, pro­prietari mu­tându-se la București sau retrăgându-se la țară, comerțul inge­­nunchiat și ca consecință descura­jarea adâncă, unirea blestemată, por­tretele lui M. Cogălniceanu și An. Panu arse in piața justiției. Iată lașul, când a venit d. Maio­rescu profesor la Universitate. Nu era de disperat pentru că rămăsese în picioare Universitatea. Numai prin el se putea ridica orașul căzut. Dar pentru aceasta trebuia ca Universita­tea să devină un organ viu, centru­ de unde să plece lumina, iar profe­sorii, nici mandarini, nici călugări chiar ..Benedictin­", ca membri ac­tivi ai societăței, trăind strâns legați de cei alți cetățeni, trăind o viață activă, pentru ca astfel prin forțele intelectuale să înlocuiască forțele po­litice pierdute, cum zicea Frederic Wilhelm al Prusiei, după dezastrul de la Jena, când a înființat Universita­tea de la Berlin. Aceasta a făcut în Iași de Titu Maiorescu. Ales rector în 1863, el a deschis largi porțile Universității. Profesori,­ preoți, oameni de lume, suie, se îngrămădeau la cursul său. Un mare curent de lumină străbătu , lașul, lumea învăța drumul ce duca la Universitate. Mai departe, oratorul" vorbește des­pre societatea ,,Junimea", acea ,,A­­cadempie din Iași" fără statute, fură fonduri și fără diurne, din care fă­ceau parte, afară de academician­­ ju­nimiști de­ astăzi, și P. Carp, V. Po­gor, M. Btftinescu, V. Conta, D. Lambrior, G. Panu și alții; așa ei estensiunea universitară da care se vorbește ,atât de mult astăzi, e veche in Iași și a fost introdusă de d. Ma­iorescu, cu 47 de ani în urmă. „Așa că Iașul, care nu mai era Capitală politică, era, ceia ce ar trebui să fie d- a pururea, Capitala intelectuală a României". Vorbind despre activitatea d-lui Maiorescu ca director al „Colegiului Național“, prof. Rășcanu, care era pe atunci în clasa VI-a, arata, cum d. Maiorescu a pus la rânduială pe profesori, chiar și pe neastâmpăratul Hașdeu, care nu voia să știe nici de orar, nici de program și care făcea in clasa V-a un curs de areheologie și in­cl. VI-a istoria literaturei en­gleze, în joc de istoria universală. Arată apoi mijloacele prin care d-nu Maiorescu s’a făcut iubit de elevii ..Colegiului“ și trecând la Școala Normală, descrie activitatea d-nului Maiorescu de aici, arată cum a în­ființat în realitate această școală pe­dagogică și fructele activității sale. Terminând cu școala, d. Rășcanu atinge chestiunea marei lupte pe care d. Maiorescu a dus-o în curs de trei­zeci de ani contra nulităților și mediocrităților cari aveau nădejdea nebună da a se pune în fruntea di­recțiunei desvoltărei culturale , apoi vorbește de lupta și mai aprigă purtată cu o­­ energie extraordi­n­ară în contra celor cari se atin­geau de limba românească, «limba cântecelor populare, acel odor nesti­mat pe care tezaurul român la cio­plit, l’a făurit, Ta perfecționat în curs de 1500 arii», in care, dacă ar fi izbutit, ar fi avut­ drept rezultat a desface poporul românesc in două : sus intelectualii cu o limbă latino­­germano-franceză și,jos țăranii, des­facere fatală, tocmai când slavismul ca un clește puternic, ne strângea din doua părți, din Bucovina și Basarabia. Politica trebue să fie isgonită din această incintă, zice oratorul , dar când ne găsim în fața unor fapte cari au avut influentă asupra viito­rului țârei, avem datoria a le aminti , de aceea ’și încheie cuvântarea expu­nând primejdia in care se afla Unirea in 1866, după ce comnitele de Fondra a refuzat cererea ‘României, arată eu­­ragiul d-lui Maiorescu, care în întru­niri publica și in „Vocea Națională"”, a luat cu energie apărarea Domnului străin, ceea ce a avut drept rezultat că mișcarea separatistă dela 3 Aprilie a avut un sfârșit ridicol. Cuvântarea d-lui prof. dr. Riegler ,in calitate de fost coleg la Ju­nimea). D. prof. dr. Riegler zice : In timp ce domnea un puternic curent, pentru științele positive făurite de d-voastră orizontul ne-a fost lărgit și de puter­nica d-voastră logică. Acum când spiritul urasn are ne­­voa de certitudine în credința sa, numai știința ne poate da această certitudine. Adevărurile științifice l-a călăuzit in­tot­dauna pe profesorul Maiorescu. D-voastra m­e-ați arătat puterea cri­ticei și a artei. Amintește de activi­tatea Junimei. In toate ședințele Junimei se vor­bea numai da Maiorescu. D. Riegler zice : Ne temeam mai mult de Maiorescu cel absent de­cât de V. Pogor, cel prezent.. Oratorul povestește numeroase epi­sode din timpul Junimea. Prin activitatea d-voastră, d-re Maiorescu, ne-ați dat o limbă ferme­cătoare. Tot d-voastră ați luptat contra naționalismului­ fals. Termină arând ani mulți d-luî Maiorescu pentru binele neamului românesc. Cuvântarea d-luî L. Cosmo­vici D. prof. Leon Cosm­ovici vorbește de farmecul graiului românesc și de­monstrează cât de mult datorește a­­cest grai marelui Maiorescu. In calitate de fost elev al d-luî Maiorescu și în numele tuturor ele­vilor din trecut, oratorul salută pe sărbătoritul profesor. Cuvântarea <i-lui profesor A. D. Xetropol (In calitate de coleg de Academie) Strălucit maestru și iubit coleg, Toți cei cari au vorbit până acum, au glorificat pe Maio­rescu din punctul de vedere al științei, cu voi vorbi despre Maiorescu din acel al simțire­. Despre generozitatea și logica faptelor lui. Despre Maiorescu, care a dăruit țârei oameni, des­pre Maiorescu, care s’a supus le­gilor dorite de el, neconsfințite de legislatorii țârei. Când am ci­tit prin ziare că la București s’au hotărât lui Maiorescu, pen­tru activitatea lui în învățămân­tul nostru, am tresărit și mi-amo zis. Și noi ieșenii trebue să fa­cem aceasta, căci aici, în Iași, și-a început Maiorescu activitatea lui, opera lui, bră, nefolositor țârei mele, fără de ajutorul și susținerea lui Ma­iorescu. Ei descoperi dorul și puterea mea de muncă. El mi-a procurat "bursă, el m’a susținut, până ce puterile mele întărite, m­'au­ susținut ele singure. M’am dat dovadă pe mine, dar câți nu au fost acei cari au­ slujit nevoile țarei prin sprijinul lui luminat ? Maiorescu a fost și este prin aceasta dovada, cea mai strălucită a unui suflet mare, a unui suflet generos. Însemnat prin opera lui, însemnat prin de­­sinteresare, prin lipsa lui desă­vârșită de egoism. Avem, nu e vorbă, ca și în alte țâri, serviciuri întregi de protegiuire. Avem protecționismul politic. Mai avem și nepotis­mul, ver’ismul și m­ătușismul chiar. Dar Maiorescu a fost acela care a protegiat și ridicat spre înăl­țimi adevăratul merit, "adevăra­tul talent. Astăzi, când el vine destul de timpuriu­ să-și ia ră­mas bun de la tovarășii dle mun­că, să-l asigurăm că noi, pro­fesorii, și mai ales profesorii u­­niversitari, cari ținem în mâi­nile noastre cântarul puterilor in­telectuale, îi vom arm­a calea­, vom fi și noi sprijinul celor mici, cari se sbat sub apăsarea puterilor sociale. Vom întinde mână de ajutor meritelor și ta­lentelor cari se ivesc adese ori în câmpul atât de înțelenit, a­­celor ce nu dispun de voturi po­litice, acelor lipsiți de moși și de strămoși cu vază, acelor cari­ nu au sub picioarele lor decât câmpul spinos al muncei și ca mijloc de înălțare movila nevoi­lor doborâtoare. Tineretul, ca să poată înflori, trebue sprijinit. Căci și el, ca și pomii grădinei nu vor putea da roade, zdrobit de vânturile vieței, lipsit de o­­crotirea minților luminate. Dar Maiorescu mai are încă­ o prețioasă însușire, legată de­­ caracterul lui, anume acea de a cobora logica în domeniul fap­telor sale. Fiind ministru de justiție, s’a apropiat de breasla judecăto­rească. A văzut sbuciumul ei, în­tre simțământul dreptății și po­litica care ținea in mâna ei ne­voile covârșitoare ale vieței. A văzut ca era de ajuns ca sa fie atârnat in sala Curților și tri­bunalelor vre-un palton, baston, sau căciulă însemnată, pentru ca clientul căciulei,­­paltonului și bastonului să fie triumfător. D. Maiorescu, pătruns de a­­ceste abuzuri, a propus, ca mi­nistru de justiție, ca un avocat, fost ministru, să nu poată pleda 5 ani. Legea a căzut. El însă, Maiorescu, s’a supus ei și 5 ani de zile nu a pledat nici un pro­ces. Așa se înfățișează Maiorescu, in deplina lui desvoltăre, ca un product eminent al geniului ro­mânesc ce s’a aprins deodată ca o stea pe firmamentul vieței noastre, ce a lucit în trecut, lu­cește azi și va străluci și în vii­tor, cât tim­p va răsuna pe pă­mânt o limbă românească și se va lupta pe el o conștiință ro­mânească. Cuvintele d-lui Xenopol au fost sa­lutate cu ovațiuni indescriptibile. Cuvântarea studentului R. Xlanoliu Studentul Manoliu în numele stu­­dențimei ieșene arată că tineretul u­­niversitar este și va fi călăuzit de ac­tivitatea uriașă a sărbătoritului pro­fesor. Ei își simt azi inima însângerată,vă­zând că cu o lege nedreaptă se sustrage marele lor dascăl de la continuarea marei sale chemări. Răspunsul d-lui T. Maiorescu Eram da 22 ani când am început cariera de profesore t și aici mă leagă amintirile tinereței. Cu câtă plăcere am primit dar in­vitația colegilor de la Iași. Aici" n’am venit numai ca profesor ci și ca director al Academiei Mihăi­­lene. Am găsit într’ un anuar elevii cari s’au distins și în­ primul rând am­ găsit pe mulți din acei profesori cari mă sărbătoresc azi. In 1862 s’a întâmplat in Iași acel șir de fapte istorice printre cari a treia aniversare a suirei pe tron a Domnului Cuza-Vodă. Plecarea din Iași a tuturor demnitarilor. D. Maiorescu zice : Era atâta jale că nici ea nu m­'am­ putut opri de a rămâne in oficialitate, așa că peste câte­va săptămâni am început prele­gerile in localul Bănce’i Moldovei secundat de alții, printre cari și de d. Xenopol. Pa vremea aceea am înțeles că dacă s’a luat puterea politică lașului, aci inija trebue să renască puterea su­fletească. D. Maiorescu arată împrejurările în care s’a înființat revista,,Convorbiri Literare" anunțând printre altele și de puternicul sprijin de care această societate l'a dat autorilor tipărin­­d­u-se gratuit operele și citează prin­tre alte exemple opera unui distins naționalist anume Spiru Haret căruia i-a publi­cat o atare operă. D. Maiorescu zice apoi: artele și în general toate manifestațiunile su­fletești mișcă omenirea în­totdeauna. Acum când mă despart a doua oară de universitatea din Iași vă mulțumesc pentru strălucita primire ce mi-ați făcut, in special mulțumesc d-lu’i re­prezentant* al studențimei, care m’a înviorat cu vorba caldă ce me-a a­­dresat.. Ați știut să faceți — zice d. Maiorescu—dintr’o despărțire o mare mângâere sufletească. Serbarea s’a terminat la orele 6. La plecare s'au făcut d-lui Maio­rescu, mari’ ovațiuni. Banchet»­ in onoarea d-lui Maiorescu La orele 7 seara s’a servit un ban­chet în onoarea sărbătoritului profe­sor. In saloanele d-lui dr. Bogdan, rectorul universitatei ieșene s’au a­­d­unat un număr de amici personali ai d-lui Maiorescu, sărbătorind, la o masă comună, pe iubitul lor coleg. In tot timpul mesei, a domnit prin­tre cei de față, cea mai desăvârșită expansiune și voioșie. Cu trenul de 9,05, d. Maiorescu a părăsit Iașul, fiind condus la gară de toți profesorii universităței noastre, și de întreaga studențime ieșană. 13. Maioresc era vizibil emoțio­nat de strălucita sărbătorire cu care­­ a răsplătit bătrr 4na capitală a Mol­dovei, după o jumătate de veac de muncă, pentru cea mai sfântă și ma­re cauză a Neamului românesc,­lUiereanu. 1>-1 .1. D. Xenopol Am comunicat rectorului și co­legilor mei părerea mea, care a fost îmbrățișată cu căldură. Am mers la București, am rugat pe d. Maiorescu să vie intre noi, ca să sărbătorim și noi pe ne­ Strămutatul luptător al înfrumu­­sețărei graiului și nainței româ­nești. Pentru ce a răsărit în inima mea întâi gândul sărbăto­­rirei lui Maiorescu înaintea tutu­ror, trebue să vă tălmăcesc: A­­cel care vă vorbește și care a căutat și el să contribue câtuși de puțin prin muncă și voința la înălțarea neamului său, crea­­țiunea lui Maiorescu. Da, d-ne­or și d-lor eu, Ale­­xandru Xenopol, fiul unei fami­lii cu mulți copii și multe ne­­­voi, cu tot marele dar ce aveam de muncă ,și cu iubirea cea mare de lumină, a­ș fi rămas în om­ In jurul congrasului evreesc Isterliew cu ex. « Pkl­eanu, director»! «Sr.­­Biiel Israelite» Față c­e agitatia cs a cuprins pe evreii din țară, o agitație care merge crescând și la proporții tot mai mari, în vederea tinerei unui congres evreesc, am crezut nimerit a ne adresa d-lui Iosif Pa­u Fietreanu, directorul ziaru­lui Cronica Israelită, ca persoa­na cea mai autorizata pentru a ne da deslușirile exacte referi­toare la tinerea acestui congres. Eri am fost deci de T am vizitat și cum m’a zărit mi-a spus: —■ înțeleg, iubite confrate, ce te face să vi acum pe la mine; dorești de­sigur să știi ceva des­pre congresul de care se vor­bește. Staț la dispoziția Univer­sului, ziarul independent care nu are altă pretenție decât de-a lumina opinia publică exact, de cele ce se petrec. — Ai nimerit’o. Ce este cu con­gresul evreesc? — Ce să fie! E o idee ca ori­care alt,a. Ea s'a născut încă în Septembrie a. e., când am fost îndemnat de mai mulți prieteni de-a face prin ziarul meu un ple­biscit întrebând dacă ar fi bine ca evreii să se adune în congres spre a se ocupa de situațiunea lor și dacă un asemenea con­gres ar fi oportun. — Dar ideea congresului a a­­părut de curând ? — Da, întrunirea unui congres considerat ca necesar și chiar oportun, mai cere niscaiva lu­cruri pregătitoare ca de pildă cine să-l convoace și în numele cui, și asupra acestui punct n'a existat și nu există dacă nu mă înșel, nici acum claritate. De aceea n’am publicat imediat ple­biscitul și am așteptat. — Și acuma știți cine și în nu­mele cui se va convoca ? — Nu e nimic hotărât încă, dar ideea dominantă in cercurile cari sunt pentru ținerea unui congres este ca el să fie convo­cat de milita­ri­ români de confe­siune mozaică aflați in rezervă și constituiți în societăți. — Pe ce tocmai de aceștia ? — Pentru două motive și a­­nume: evreii care a satisfăcut legea recrutării nu pot fi consi­derați ca streini și congresul tre­bue ținut de evreii-români, și al doilea, aceștia, adecă militarii români de confesiune mozaică, se pot mai lesne organiza și pot vorbi mai cu drept de­cât evreii de cari nu se știe dacă sunt din țară sau din străinătate. —­ Și aceștia S’au organizat și au decis ținerea congresului­? — Nu, ei se organizează și toc­mai in vederea acestei organi­zări s’a publicat în „Cronica Is­­raelită“ o notiță care a alarmat pe d. N. Iorga, făcându-l să ex­clame : „Evreu cheamă la congrese și îndeamnă la­­ răzvrătiri în oș­tire.­. — Vrea să zică nu e încă ni­mic făcut în ceea ce privește con­gresul ? — Evident. . — Cum s’a făcut deci că frun­tașii evrei vorbesc de congres ca de ceva real și cum se face că se agită evreii în jurul acestei idei. "? — Lucrul se explică lesne. I­­deea tinerei congresului și a or­ganizării rezerviștilor români de confesiune mozaică, a coincidiat cu proiectele de lege pentru în­curajarea industriei și cu proec­­tul de lege pentru organizarea serviciului sanitar, cari au pro­dus o mare nemulțumire între toți evreii. Și efectul a fost că o dorință exprimată, a fost lua­tă vidată drept hotărâre nestră­mutată. — Atunci toată agitația e clă­dită pe nisip ? — Ba nu, ideea congresului își face drumul sau, indepen­dent, de legile ce se tot votează și cu cari ne-am cam deprins, dar aceste proiecte au împins pe evreii cari poate ar fi fost adver­sari ai congresului ca și ei să-l dorească și ca sa stărne chiar la ținerea lui. — Dv. credeți, că nouăle pro­iecte de legi au provocat con­gresul evreesc ? — Provocat, nu e tocmai ter­menul potrivit, dar că ele sunt factorul cel mai puternic care congres, este incontestabil. — Și ce veți face la congres? —­ Ce vom face nu știu încă nici eu, cred însă că în primul loc vom protesta cu toată ener­gia contra calificativului de străini ce ni se dă. Noi, românii de confesiune mozaică, nu sun­tem niște streini veniți aci și tolerați numai, suntem români prin naștere,prin simțăminte și prin datoriile ce avem către a­­ceastă țară, confesiunea nu are nici o importanță și precum nu se poate contesta românului fi­nit sau catolic calitatea lui de român, tot astfel nu ni se poate contesta nici nouă această ca­litate. Aparținem acesti țări și nu cunoaștem altă țară cum sunt de pildă grecii și bulgarii romanizați. Evreii de naționa­litate română au fost și sunt un element prețios pentru țara noastră, pe toate terenurile. Ei ridică valoarea bunurilor Statu­lui, ei pun în circulație averea țârei prin export in toată lumea, ei fac creditul și bunul renume al țârei in străinătate prin con­tactul ce’l an cu fabricanții și comisionarii străini. — Vrea să zică dv. voiți să vă întruniți pentru a face o ma­nifestație de românism. — Incontestabil. Dar nu nu­mai atât. In preocupările celor cari vor să țină congresul, mai sunt și altele. — N’ați putea să mi se spu­neți ? —• De vreme ce nu s’a luat încă o hotărâre n’am ce să spun, pot numai să afirm că cei cari se vor întruni în congres, vor ară­ta răul ce se face târei prin pri­gonirea evreilor, tratând dife­rite chestiuni ca de pildă răul ce se face economiei țărei prin lupta ce se duce contra comer­țului și industriei, sub cuvântul că ar fi străine, răul ce se face culturii tărei prin alungarea e­­lemen­telor evreești culte sub cu­vânt că sunt streine, răul ce se face vieței politice și morale a țărei prin excluderea evreilor de la drepturile politice sub pre­text că ar fi străini, răul ce se face însuși naționalismului prin excluderea copiilor noștri­ din școli, etc., etc. —$i credeți că veți obține ceva ? — Credem, negreșit, fiindcă știți că poporul este indus în e­­roare, și în loc de a vedea în e­­vreu un frate care e gata a jertfi viața și averea pe altarul patriei în vreme de nevoi, îl consideră ca un dușman al neamului, căci așa ii este prezentat de niște politiciani fără, scrupule sau de oameni rătăciți. — Și de ce v’ațî trezit tocmai acum’să faceți congres? — Trăir­­ în această situație de atâta amar de vreme. Ori de câte ori s’a încercat de a se face vre-un demers, de a se re­clama dreptul cetățenesc, drept sfânt pentru orî­ ce om care trebue să aparțină cui­va, tot de atâtea ori am fost taxați ca an­­ti-patrioți, ca oameni cari ne ri­dicăm împotriva forței execu­tive a Statului, de agenți ai străinătății, etc., și ast­fel ani­hilați în dreptul nostru de a face vre­o cerere, ați lăsat soar­ta noastră la voia oamenilor noștri de Stat, așteptând că doar își vor da seama de răul ce se face țării prin dăinuirea unei stări de lucruri anormale. A­­ceasta trebue să ia un sfârșit și congresul va spune fărei ce tristă comedie se joacă pe spe­țele ei. — Nu credeți că congresul ar indispune pe români contra evreilor ? — Pe românii adevărați cu dor de țară—nu, pentru că a­­ceștia se interesează de tot ce privește țara și vor să audă și să­ știe toate. El va nemulțumi însă pe cei cari nu vor să se facă lumină—și de aceștia nu ne ocupăm. — Prin urmare sunteți și d-v. partizan al congresului ? — Negreșit. Cu aceste cuvinte interviewul a luat sfârșit. ȘTIRI DIN STRĂINĂTATE (Prin poștă) . La universitatea din Buda­pesta se află înscriși 7053 studenți dintre care 96 la teologie, 3928 la drept, 1911 la medicină, 1253 la literă și 290 la farmacie. După confesiuni sunt 2916 catolici, 738 reformați, 537 evangelici, 227 or­todoxi, 172 greco-catolici, 15 uni­tari și 2448 evrei. Studente sunt 238. — Rectorul universității d­i­n Viena, a interzis studentelor de a lua parte la cursuri cu pălăriile în cap. — De la 1 Ianuarie și până la 11 Octombrie, au emigrat din Un­garia 15,185 persoane la America de Nord și 4743 la America de sud. — Al­t congres internațional pentru electrologie și radiologie medicinală, se va ține în vara a­­nului viitor la Barcelona. — Ministrul de război al Aus­­tro-Ungariei în ultima sa ordo­nanță atrage atențiunea autorită­ților competente asupra modului cum treb­iesc purtate mustățile. Se interzice tunderea sau raderea mustăților sub pedeapsă. Ministerul a dat această ordo­nanță in urma îndrumare! împă­­ratu­lui Francisc­ Iosif. » reformarea societăței „Timerimea Mormână“ orele Eri, la orele 9 jum. dim., s’a ținut la sala No. 4 a universi­­tăței, întrunirea societăței „Ti­nerimea română“, sub preși­­denția d-lui general Hiotu. D. profesor Zlotescu a arătat, în linii generale, care este sco­pul societăței „ Tinerimea ro­mână“ și a propus ca societa­tea sa se constitue în nouă sec­țiuni, cu scop de a studia ches­tiunile financiare, culturale, sănătatea publică și învățămâ­­tul. D. Zamfirel a propus mem­brilor societăței ca, fără desba­­tere, să poată lua parte în mai multe secțiuni, spunând că prin aceasta fiecare membru poate să desvolte o activitate mai mare pentru ridicarea socie­­tăței. D. Stoian, casierul societăței, a analizat propunerea d-lui Zamfirol și a spus că e bine ca secțiunile să fie frecventate de cât mai mulți membri, dar el nu trebue să aibă vot delibera­tiv în secțiunea din care nu fac parte ci să-șî depună activita­tea în secțiunea căreia aparțin mai mult. D. general Hiotu a făcut re­zumatul dezbaterilor și a fost de părerea d-lui Stoian. S’a hotărât modul de func­ționare al celor nouă secțiuni. întrunirea s’a încheiat la o­­rele 11 jum. L. I. Corespond­ența părinților CU ȘCOALA Ministerul instrucției publice a tri­mis d-lor directori de licee o circu­lară prin care le aduce la cunoștință următoarele : Dirrectorul unei școli­­ secundare a propus ministerului niște norme de funcționare a corespondenței cu pă­rinții, și ministerul și le-a însușit in întregime, pentru că ele reprezintă atât ceea ce se poate, cât și ceea ce se face chiar in unele părți. Odată cu circulara, ministerul tri­mite și un tablou al acestor norme spre cercetare și executare. Prin introducerea acestei corespon­dențe legăturile între școală și repre­zentanții elevilor, se vor strânge și părinții vor fi ți­nuți în curent cu pur­tarea și invățăt­ura copiilor lor. WTMJUIM funcționardlor comerciali brăileni Brăila, 29 Noembrie. Azi la ora 2 d. a„ s’a ținut o în­trunire a funcționarilor comerciali și a patronilor, la sediul sec. funcționa­rilor comerciali. A prezidat avocatul Jecu, care îna­inte de a intra în ordinea zilei, face cunoscut că poliția întreagă din frunte cu căpitanul Olănescu a impus tutu­ror patronilor să închidă prăvăliile. Apoi d-sa dă cuvântul d-lui P. Du­­mitrescu care vorbește de înființarea in localitate a unei școli comerciale de adulți și propune in comitetul de organizare pe d-ni. comandor Mănescu, avocat Leonte Moldovanu, comandor Teodorescu, dr. Marati, Dogaru, di­rectorul liceului, și avocat Jecu. Se admite: Se dă cuvântul d-luî Gf­. Turnaru. D-sa se ridică contra patronilor cari se opun la instruirea funcționa­rilor comerciali. Arată importanța școalelor comer­ciale de adulți. N. Găd­ulescu mulțu­mește patronilor cari au venit la în­trunire și arată că de la votarea le­gei repauzului duminical numai ziua aceasta s’a respectat. Face apel la toți funcționarii comerciali să se înscrie în societate. Gh. Terțea vorbește de repauzul duminical și zice că funcționarii co­merciali îl cer spre a se putea cul­­tiva. Avocatul Jecu aduce elogii poliției care și-a făcut­­ datoria aplicând legea repauzului duminical fără excepție. Cere ca în această lege să se re­glementeze și numărul orelor de lucru spre a se protea da posibilitate tutu­ror funcționarilor comerciali de a ur­ma cursurile școalei de adulți. In privința repauzului de o zi pe săptămână trebue neapărat să se fixeze o zi pentru toate categoriile de comer­cianți, pentru că numai astfel func­ționari! comerciali vor putea urma cursurile școalei de adulți. S’au trimes două telegrame către d-niî deputați și senatori, prin cari aceștia sunt rugați să voteze noua lege a repauzului duminical. Întrunirea s’a terminat la ora 5. T­irgul Sinassdar și comercial «la țară și straisatate Cota valorilor românești la bursele străine Berlin, 28 Noembrie. Renta 5 ®/0 impr. 185 mil. din 1903 mărci 101.80 ; id. 4 °;a îm­pr. 50 mii. din 1889 mărci 91.20; id. 4 °/0 împr. 274 mil. din 1890 mărci 94.90; id. 4% împr. 45 mil. din 1891 mărci 91.— id.4­ °/0 împr. 120 mil. din 1894 mărci 91.20; id. 4% împr. 90 mii. din 1866* mărci­ 90.90; id. 4% împr. 180 mii. din 1898 mărci 91.—; idem0/„conv. 4 din 1905 mărci 90.80; id. 4% seria A. și B. de 100 mii. din 1905 mărci 89.25; id. 4 °­ C impr. 70 mii. din 1908 mărci 89.25. Francfurt, 28 Noembrie. Renta 4% le! —: noul impr. rom. 102. Paris, 28 Noembrie. Renta rom. 5% re­­99.— ; renta rom.conv. le! 92.80; noul impr. 93.50. Triest. 28 Noembrie. Acțiuni Dacia-Rom­ânia cor. 750 d. Națion­ala cor. 932; id. Generala cor. 838. Cursul schimbului pe piețele străine închiderea dela 28 Noembrie. Viena : schimb Londra 240.975 ki. Paris 95,625; id. Berlin ; 117,85 id. Amsterdam 198.70; id. Belgia 05.32 id. Italia 95.05. Paris: schimb Londra 25.21; id. Viena 104.4,3 id. Amsterdam 207.62 id. Berlin 123.15; id. Belgia 7/16 per­­dere; id. Italia 5/s pierdere; id. Elve­­ția 5/16 primă. Londra: schimb Paris 25.40 ; id. Berlin 20 71; id. Amsterdam 12.05. vmm­ LEHM TOATE PHSȚHHMiS SOTT »ATE IN LEI PE 100 ES!?. Chicago, 28 Noembrie. Grâu Decembre 20,81 scad. 0.12 ,, Maiu 20,74 urc. 0.02 ,, Iulie i3,4S sccid, 0,35 Porumb Decembre 11,52 urc. 0.12 ,, Maiu 12.32 „ 0.14 „ Iulie 12,26 „ 0.19 New-York, 28 Noembrie. Grâu Disponibil 23,97 urc. 0.09 ,, Decembrie 22.55 ------------­Maiu 22.02 scăd. 0.04 Iulie 20­ 11 „ 0.12 Porumb Disponibil 12,74-----------­,, Decembre 12,35 urc. 0.04 „ Maiu 13.51 „ 0.04 Londra, 28 Noembrie. Grâul susținut, dar cereri puține ; porumbul, fără tranzacții; orzul calar; avăzul tendința mai fermă. Paris, 28 Noembrie. Grâu Ian.-Aprilie 24.20 arc. 0,10 ,­ Martie-Iunie 24.60 ,, 0,05 Făină Ian.-Aprilie 31.35 ,, 0,05 „ Martie-Iunie 31.80 „ 0,10 Ulei colza Deceni. 58.— „ 0,25 ,, ianuarie 58.25 ,, 0,25 „ Ian.-Aprilie 59.— „ 0,25 „ Mai-August 60.— ,, 0,25 Anvers, Grâu dunărean 28 Noembrie. călit, infer. 21% „ „ „ super. 23.— Porumb dunărean ,, infer. 15.— „ „ super. 15% sleit. 26% Liverpool. 28 Noembrie. Martie 21.58 urc. 0.02 Main 21.21 „ 0.02 Decembrie 14­ 89 ,, 0.04 Ianuarie 15.12 ,, 0.02 Berlin, 28 Noembrie.­­­­ 27,38 urc. 0.12 26.42 „ 0.12 20,71 scăd. 0.08 21.45 ., 0.06 Grâu Decembrie ,, Main Secară Decembrie ,, Main Porumb Decembrie Main Budapesta, Grâu Aprilie ,, Main­­ Octombrie (1910) Secară Aprilie „ Octombrie Ovăz Aprilie Ovăz Octombrie Porumb Main Constanța, 28 Noembrie. 28.95 scăd. 0.06 28.62 „ 0.02 24.64 „ 0.02 20.80 „ 0.02 15.87 urc. 0.02 13.96 urc. 0.04 28 Noembrie. Grâu gr. 80-81 k. l ° u­c. str. 21.60 78-79 k. 4% .. ., 20.70 I, i, 75-76 k. 8°y0 „ „ 18.70 Porumb 12.60 Ora 12.— Ovăz 11.— Secară 14.— Fasole 23.25 Colza Naveta Grâu Porumb i V

Next