Universul, martie 1910 (Anul 28, nr. 58-88)
1910-03-01 / nr. 58
Y CATAFALCUL pe ca.o fosilă expus-coif WiFMvE!Be^r.4n.--sală.-de ceremonii-a primăriei din Viena Calendar pe anul ICHO Ortodox Puiinică, 28 Februarie. — Cuviosul Păr. Vasile Mărturisitorul Catolic Duminica, 13 Martie. — Euphrasia Răsăritul soarelui 6.35. Apusul 6.16 București, 28 Februarie Oiswal castelul Tisa A făcut mare vâlvă, în Ungaria și chiar și la noi discursul rostit acum câteva zile de contele Ștefan Tisza la Oradia Mare. După cum se știe, fostul primministru și actualul conducător al noului „partid al princei, nationale“, în mâinele căruia stă astăzi cârma Ungariei, a vorbit și despre marea și arzătoarea chestie a naționalităților. Având acum sub ochi textul acestei părți a discursului d-lui Tiszta — pe care ni l’a adus confratele „Lupta“ din Budapesta —credem folositor, pentru orientarea cititorilor noștri, să relevăm declarațiile de căpetenie făcute de bărbatul de Stat unguresc. Contele Tisza a recunoscut că Maghiarii în multe privințe poartă vina stării de lucruri actuale și a criticat șovinismul, care poate duce la niște umbre de succese, dar care în practică provoacă pe toți și toate dând naștere la mari resentimente și cea adâncă amărăciune. Vorbind de raporturile dintre Maghiari și naționalități, d. Tisza, a spus : ,Noi trebue să ținem cu o rigiditate și consecvență neînduplecată nu numai la unitatea și la inviolabilitatea Statului ungar, ci și la caracterul sàu național. (Aprobări vii). Din unitatea politică a națiunei nu ne este permis să cedăm nici cât e negru sub unghie. (Aprobări). Noi putem întinde mâna de prieten numai aceluia, care oricare i-ar fi limba maternă, se simte membru al coroanei sfinte ungare naționale, a națiunea ungare politice. (Aprobări) Dar atunci trebue să primim așa cum ni se dă faptul, ca', națiunea politică ungară se compune din toți concetățenii noștri, cari aparțin diferitelor rase și naționalități. Din aceasta trebue să tragem însă și consecințele. Trebue să le recunoaștem dreptul de a-șî susținea și cultiva limba, religia și cultura lor. (Ajsprobărî). Nu trebue să le luăm un nume de räu această alipire nici nu trebue să ne displacă dacă vedem, că Românul se simte și se numește Român și Slovacul sau Sârbul — Slovac sau Sârb. (Aprobări). Dacă ei nu-și neagă naționalitatea, noi trebue să ne punem față de ei totuși pe puntul frățietății, trebue să sprijinim orice interes îndreptățit al lor și prin urmare avem datorința să introducem în contactul social cu ei, precum și in viața oficială și pu. Mică sentimentul frățietăței sincere. Fiecărui cetățean patriot trebue să-i dăm ocaziune să se afirme și nu e permis să admitem, ca ei să se simtă aici ca străini și dacă și nu ca oprimați, dar totuși ca disprețuiți, cea ce e și mai räu. (Aprobări furtunoase“). După ce a vorbit de însemnătatea monarhiei austro-ungare în sud-estul Europei și după ce a spus că monarhia nu va putea fi mare și puternică decât având la spate, în mijlocul oricărei primejdii, întreaga putere a națiunei ungurești mulțumite, d. Tisza a adăugat: „Mai ales concetățenii noștri români ar trebui să-și dea seama de lucrul acesta. Aici, in sudestul Europei națiunea română și națiunea maghiară sunt singurele națiuni, cari nu au alte rase înrudite; aceste două națiuni trebue să se unească pentru a lupta împotriva altor curente etnice mult mai puternice, înțeleg prea bine sentimentele românilor, cari trăind pe pământul Ungariei, totuși se socotesc români, înțeleg că le bate inima cu mai multă căldură când se gândesc că dincolo de Carpațî există un regat liber al României. Acești români trebue să-și dea insă seama, că misiunea lor e identică cu cea a germanilor din Austria sau a maghiarilor din Slavonia, cari vor servi interesele națiunei lor mimai sprijinind pe aliatul lor natural, națiunea maghiară“. Contele Tisza recunoaște că s’au făcut multe greșeli—intre altele a citat și ordonanța lui Apponyi—și că e necesar să se repare. Pentru aceasta însă, naționalitățile trebue să facă contra servicii :• să accepte tot ce e necesar pentru înăbușirea simtomelor agitatorice antipatriotice în școalele poporale, să favorizeze propunerea limbei maghiare și să ajute la rezolvarea chestiunii maghiarilor de religie greco-orientală și greco-catolică. Fruntașii români, a zis d. Tisza, trebue să se adreseze cu încredere conducătorilor vieței publice ungurești, să le descopere neînțelegerile și necazurile și să caute împreună asanarea lor. încheind, contele Tisza a spus că maghiarii trebue să facă primul pas; al douilea pas nu-l vor face însă decât atunci când acțiunea aceasta va găsi un deplin răsunet din partea contrară. în ROMAIIA — Pe ziua de 1&T Februarie — Dunărea sfade ‘la Severin, Cernavoda și Tulcea g tcrește'tia Bechet, Giurgiu și Galați', «iar celelalte porturire stațioiană. Apele au următoarele, cote în centimetri în raport cu euiagiul: T.-Severin AISO,“Calafat 4.17. Bechet 4.16, T.-MagurelesL3.62, Giurgiu 4.35, "Oltenița "4387 Călărași 3.94; .Cernavoda 4.30, Gjira-feromitaí.‘4 J.6;; *Galată 3..63, Tulcea “ 23. ’ * Fiterițiaj la torosául Primim următoarea scrisoare : Prea stimate și iubite domnule director, lini permit a vă ruga să binevoiți a publica în onor ziarul „Universul“ următoarele rânduri: Părintele protosinghel Damaschin Popescu, fost delegat de Sf. Mitropolie și de minister a oficia cele religioase locuitorilor lipsiți de preot, din satele : Giurgeni, Rasa Bogată și Smârdan, in urma ordinului Sf. Mitropolit, a fost descărcat de această însărcinare și va părăsi țara, având un deosebit dar duhovnicesc spre a merge la Ierusalim. Cei, cari sunt doritori a face această călătorie, sunt rugați să se adreseze părintelui protosinghel Damaschin Popescu, com. Bogata prin Câlărași, ca impreună cu toții să ne întâlnim la Constanța Mulțumindu-vă cu anticipație pentru ospitalitate,, vă salut cu deosebită dragoste . prietenească Pristos. Damaschin MOARTEA SENATORULU!! ARISTIDE BONTAȘ Roman, 26 Februarie. Astă noapte a încetat din viață la Viena Aristide Bontaș, în vîrstă de 56 ani, senator de Roman și proprietar în județele Roman și Vaslui. Defunctul suferea de nefrită; el a fost operat acum câțiva ani și de atunci a rămas tot suferind. Era doctor în drept de la facultatea din Bruxelles. Venind în țară a intrat în magistratură, funcționând două ani ca procuror și judecător de instrucție pe lângă tribunalele din Iași și Dorohoiă. Apoi s-a retras spire a-și exploata singur moșiile. Bontaș era liberal, și a fost de mai multe ori senator. Fiind și membru în consiliul comunal, a fost rugat în vara aceasta, în urma unei neînțelegeri în sânul consiliului, , să primească conducerea primăriei ; a refuzat însă, simțindu-se, tare slăbit. Corpul lui Bontaș va fi adus în țară spre a fi înmormîntat la una din moșiile sale. MUTARILE gridelor inferioare ia erasată Lămuriri pentru cei interesati Spre a ușura tuturor celor interesați chipul de procedare prin cereri sau reclamații pentru mutările cari se solicită de gradele inferioare sau de părinții lor, comunicăm mai jos firul de urmat ca să fie în conformitate cu dispozițiunile în vigoare. De regulă orice cerere sau reclamațiune a unui grad inferior sub drapel, trebue să fie făcută numai comandantului de companie, escadron sau baterie, care cercetează și dă curs afacere! pe care nu ar putea-o deslega singur. Pentru mutări, rudele sau părinții nu se pot adresa decât autorităților următoare: 1) Capilor de corpuri pentru mutările dintr'o unitate în alta din acel corp; 2) Comandanților de brigadă pentru mutările dintr’un regiment într’altul al brigadei lor; 3) Comandanților de divizii pentru ori ce fel de mutare în corpurile ce fac parte din divizie, precum și pentru depunerea taxei pentru cal de călăraș ; 4) Comandanților de corp de armată pentru toate mutările în corpurile și serviciile ce depind direct de corpuri de armată, precum și pentru toate cazurile ce dau loc la o dispensă sau reducere de termen și cari s’au făptuit după ce tânărul a fost recrutat de consiliul de recrutare sau chiar după încorporare. Cererile adresate ministerului sau altor autorități decât cele de mai sus, rămân fără rezultat. Pe lângă aceasta trebuie să se știe că mutările îndrituite dintr’o armă într’alta, nu vor putea fi aprobate decât numai în luna întâia a încorporare, pentru ca cel mutat să nu tulbure instrucția recruților din acea unitate, prin necunoașterea instrucției deosebite ce au primit. Schimbările de domiciliu ale gradelor inferioare din celelalte elemente ale armatei, (concediu, rezervă, miliții), dintr’o comună într’alta nu atrage după sine și mutarea dintr’un corp în altul de aceeaș armă, ci numai când o cere anume. Aceste cereri se adresează, după caz, tot comandanților de brigadă, de divizie sau de corp de armată, cari vor ține seamă de egalizarea efectivelor.____ Recunoașcri și impământesril Eri s’au depus la Senat proiectele pentru recunoașterea calității de cetățean român d-lor: Aureliu Marcu, Ion Mănăilă, Mihail Savu, P. Cristescu și Nic. D. Bubuilă din București; M. Smonceanu din Craiova; Br. Bignescu din Pietrele (Vlașca); Ion An. Zega din Cor4mești ( Vlasca) și I. Vasiu din 68limănești (Vâlcea). . De asemenea s-au împărțit procetele pentru împământenirea d-sorii Leon Brill și dr. Al. Groși din Iași; Seb. Arganini din Pitești ; I. Ruchini din Corabia și I. Vicirescu din, comn. Corni (Botoșani). corpurile CAZBETLA — Ședința de la 27 Februarie — Ședința se deschide la orele 2 și 20 minute. Prezidează d. Mitescu, vicepreședinte. Se fixează pentru Miercuri interpelarea d-lui Poenaru-Bordea adresată d-lui ministru de domenii. D. Iorga spune că, deși au trecut 3 săptămâni de când a cerut dosarul lucrărilor făcute de contele de Nouy, totuși nici până azi nu i s'au comunicat acele acte. D. Vard spune că zilele acestea se vor trimite actele cerute. D.Iorga spune apoi că primarul lașilor a intervenit pe lângă deputații ieșeni ca să stărue pentru aducerea în discuție a proectului de aducerea apei la Iași. D. Al. Gheorghiu spune că nu era nevoe de intervenția d-lui Iorga. Imediat ce proectul va trece prin secțiuni, el va fi adus în discuția Camerei. I. Gruescu cere să i se pue la dispoziție dosarul fondului de 80.000 lei, sumă votată sub trecutul guvern conservator pentru construirea palatului poștelor din s.-Severin. Ședința se suspendă și d-nii deputați trec în secțiuni. Ședința s-a redeschis la orele 4 și un sfert, anunțându-se cea viitoare pe Marți, 2 Martie. SENATUL — Ședința dela 27 Februarie — Ședința se deschide la orele 2 și 30 minute, sub președinția d-lui general Budișteanu. Pe banca ministerială d. ministru Toma Stelian, D. N. Ionescu spune că se împlinește un an de când Senatul acordă concedii d-lui general Averescu. Era drept să se dea posibilitate d-lui general Averescu de a răspunde criticelor făcute administrației ministerului de război, critice care au provocat retragerea d-sale din minister. N’a făcut-o, n'a venit la Senat și județul Tecuci nu poate fi astfel reprezentat. Roagă Senatul să respingă noua cerere de concediu și dacă d-sa nu se va prezintă, să se ia măsuri în consecință. D. C. Dissescu spune că d. general Averescu treime să aibă concediu de drept; dacă a cerut concediu, a făcut-o din deferență către Senat. Faptul că are o funcție care îl împiedecă de a veni e un motiv legitim de concediu. Constituția îi permite să fie și general și senator. Regret că d. Ionescu a aruncat din nou bănuiala asupra generalului Averescu. Rog să i se aprobe concediul, încheie d-sa. Concediul se aprobă. Interpelarea d-lui G. Burghele asupra înțelesului ce dau instanțele judecătorești cuvântului sătean, se amână pe Marți, de acord cu d. ministru de justiție. O comisiune pentru pregătirea legilor D.Gr. Columbeanu își desvoltă interpelarea adresată d-lui ministru de justiție asupra necesitatei de a se înființa o comisiune pentru studiarea și pregătirea legilor. Oratorul constată că de ani de zile se aduc foarte des modificări legilor, adeseori de către înșiși propunătorii lor. Care să fie cauza? Nu fac aluzie la actualii minștri, adaugă d-sa.In general toți miniștrii au pregătirea necesară, dar sunt unii cari n’au răbdarea necesară, și încredințează redactarea legilor funcționarilor superiori din minister; sunt și unii cari nu au toată pregătirea trebuincioasă și tocmai aceia își pun amorulpropriu în votarea proiectelor lor neschimbate, pe cari sunt siliți să le modifice înșiși după câtva timp. Singurul mijloc de a remedia acest roü e întocmirea unei comisiuni de oameni pricepuți cari să se ocupe numai cu redactarea tuturor legilor cari se prezintă Parlamentului. Să dea proiectelor o redacțiune clară care să evite interpretările, să ■întrebuințeze termeni tehnici exacți. Aceasta în ce privește forma. In ce privește fondul, colaborarea unor bărbați cu vederi largi nu poate decât să înlesnească și lucrarea guvernului și a Parlamentului și să aducă în general folos țării. Aproape în toate țările există o astfel de comisiune. Și noi am avut-o pe la 1830, înființată de Barbu Știrbey. Este indispensabilă reînființarea unei astfel de comisiuni.Numai astfel se va evita schimbările dese ale legilor și manifestațiunile turbulente contra unor legi. D. Toma Stelian, ministru de justiție, spune că un astfel de proiect a fost prezintat, ‘Senatu Legiuitoare lui de către Eugeniu Stătescu, a fost votat și apoi părăsit de însuși autorul lui. Tot un astfel de proiect a fost prezintat de d. Al. Djuvara, care a eșit din minister în acest timp, iar succesorul d-sale, răposatul Gh. Pallade, Ta părăsit din nou. Nici un ministru n’a reluat această idee, nici însuși Eugeniu Stătescu, care a mai fost de două ori ministru. Cauza e că sunt de învins greutăți mari. Ar trebui Să avem o sumă de bărbați specialiști cari să formeze subcomisiuni pentru fiecare specialitate. Apoi,câte sacrificii nu s’ar cere Statului pentru acești bărbați de Stat cari nu vor mai putea avea altă dată ocupație ? In afară de asta, e imposibil ca un ministru care are o concepție proprie s’o încredințeze altora spre a o realiza. In nici o țară nu există astfel de Comisiuni permanente, ci numai, anume constituite pentru o anume lege. O comisie permanentă ar fi tocmai un obstacol la desvoltarea țărei, căci s’ar putea ca de multe ori concepția unui ministru să fie opusă concepției membrilor comisianei și de aci să ia naștere conflicte cari ar zădărnici legiferarea. E ceva de făcut, și anume ca direcțiunea juridică de la ministerul justiției să fie astfel organizată încât să se ocupe cu redactarea, cu partea tehnică a legilor, întocmite de celelalte ministere, mai puțin familiarizate cu termenii și expresiile juridice. Și o astfel de comisiune va fi înființată, încheie d-sa. D. Gr. Columbeanu menține punctul d-sale de vedere, afirmând că se aduc unele proiecte făcute de oameni absolut incompetenți. In ce privește comisia s’ar găsi destui oameni competenți care s’o formeze. Totuși, deocamdată mulțumește d-lui ministru de justiție pentru declarația că va organiza direcția judiciară din minister. D. ministru T. Stelian răspunde că n’a înțeles să afirme că n’am avea oameni pentru o astfel de comisiune, dar că am răpi astfel Parlamentului, magistraturei, etc pe fruntașii lor. Cu timpul, totuși, să sperăm că se vor institui comisiuni speciale pentru fiecare lege importantă. Incidentul se închide. Se admit recunoașterile d-lor Valeriu Popa și Emil Cașilțeanu din București. Votul asupra recunoașterii d-lui Naum V. Sotiriu din Tulcea e nul. . Ședința se ridică la orele 4. ȘTIRI DIN STRĂINĂTATE — Prin poștă — — Regele Angliei a scris, acum câteva săptămâni, împăratului Germaniei o scrisoare din cele mai cordiale in care sunt exprimate sentimentele de simpatie pe care le are regele pentru nepotul sau Imperial, împăratul a răspuns în acelaș sens. Probabil că in vara aceasta regele Eduard se va întâlni cu împăratul Wilhelm la Kronberg. Vizita această nu va avea un caracter oficial, ci va fi mai mult de natură familiară. Proprietarul Adam Toma, din Zzazona (Ungaria), s-a sinucis de teama cometei Halley. El a declarat că preferă să-și curme zilele decât să fie ucis de astrul anunțat. — Prințul Joachim al Prusiei, cel mai mic dintre fiii lui Wilhelm II, care va părăsi în curând școala princiară din Ploen, va intra ca elev in marina germană. — Un accident grav a întrerupt o reprezentație de cinematograf dată la teatrul din San Benedetto, lângă Mantua (Italia). O galerie, ocupată de 80 spectatori, s’a prăbușit fără de veste. Două persoane au fost ucise, celelalte au fost ridicate într’o stare mai mult sau mai puțin gravă. Contele austriac Emmerich Arz de Wassegg a fost arestat la Charlottenburg (Germania), sub învinuirea că a falsificat polițe. — In audiența, ce acordat-o deunăzi lui don Jaime, pretendentul la tronul Spaniei, Papa i-a declarat că trebue să piardă orice nădejde de a fi sprijinit de către Vatican, care e hotărât să ajute din răsputeri actuala dinastie spaniolă. Biserica vrea să evite cu orice preț războiul civil, căci o mișcare carlistă urmată de o înfrângere ar putea avea urmări funeste pentru ea. la jurul aortei lui Loppl — Serviciul mostru tiel.grxd.c — Viena. 27.—Moștenitorul Austro-Ungariei, arhiducele Franz Ferdinand, își va întrerupe călătoria și se va întoarce la Viena spre a lua parte la funeraliile lui Lueger. Luni, când se va face înmormîntarea, toate autoritățile vor fi închise. Instanțele judecătorești nu vor tine ședință. In numele românilor va vorbi Aurel Popovici, în numele clubului român, baronul ITurmuzachi. Din Bucovina a sosit o deputăție compusă din 40 români, ca să ia parte la solemnitatea înmormîntării. In fata primăriei un public imens se grămădește spre a intra în sală ca să vadă corpul lui Lueger. Poliția poate abia cu mare greutate să mențină ordinea. Social-democrații și-au exprimat printr-o deputăție către clubul creștin-social condoleanțele lor, iar șeful ei a spus : „Noi am luptat contra lui Lueger pe chestii de principiu, dar am prețuit precum se cuvine personalitatea sa și calitățile sale“. La cimitir va ține un discurs Nicolae Popovici în numele cercului studențesc român „România Jună“. Românii din Ungaria vor fi de asemenea reprezentați. Delegația consiliului comunal al Capitalei la înmormîrrtare Se știe că d. Hagi-Tudoraki, ajutor de primar, a fost desemnat ca șef al delegațiunei consiliului comunal al Capitalei, care va lua parte la înmormîntarea d-rului Lueger. Din cauză însă că un membru din familia sa s-a îmbolnăvit subit, d-sa a făcut era cunoscut d-lui ministru de interne și d-lui primar al Capitalei că e în imposibilitate de a merge la Viena. Această comunicare a fost primită cu regret de cel in drept. Ca șef al delegațiunei s’a desemnat acum d. Era. Culoglu, deputat și consilier comunal. Delegația consiliului comunal al Capitalei însărcinată să asiste la funerariile d-rului Lueger, a părăsit aseară Capitala și va sosi la Viena în astă seară. Membrii delegației se vor întoarce în Capitală Joi. Telegrame de condoleanțe . Președintele Senatului a expediat următoarea telegramă: D-lui Dr. Neumayer ajutor de primar al Vienei Senatul român, dureros impresionat de moartea d-rului Karl Lueger, ilustrul primar al Vienei, mare amic al României, m’a însărcinat de a vă exprima partea pe care o ia la doliul Vienei și a vă ruga să bine-voiți a fi interpretul sau pe lângă familia defunctului prezentându-i viile sale condoleanțe. Președintele Senatului român General Budișteanu. Tată textul telegramei trimisă de d. președinte al Camerei: Doamnelor Lueger surorile defunctului bursmaistru Viena Camera deputaților m'a însărcinat, să arăt familiei prea regretatului dr. Lueger, durerea sinceră pa care a simțit-o la trista știre a morței sale. Toți românii puneau, un mare preț pe prietenia sinceră a omului luminat, care s'a stins. Toți deplâng această pierdere crudă. Vă exprim în numele Camerei aceste sentimente, la cari adaug condolențele mele personale. M. Pherecky de Președintele Camerei deputaților Din partea consiliului comunal din Giurgiu, s’a trimis era următoarea telegramă : D-lui Neumayer Vice-primar Viena. „Consiliul comunal al orașului Giurgiu, în unanimitate, mă însărcinează a Vă transmite condoleanțele sale pentru pierderea suferită în persoana marelui bărbat de Stat și primar desăvârșit, dr. Carl Lueger. Ajutor de primar: E. Drăgănescu toparea ksálakra a unuil solist din reg. 6 roșiori Tecuciu. 26 Februarie. Astăzi la amiază a încercat să se sinucidă, în interiorul cazărmei, soldatul Dimitrescu Alexandru, din contingentul 1910, de loc din orașul Brăila, încorporat in reg. 6 roșiori, escadronul 5. Numitul, sub pretextul de a-și curăța arma, după ce a încercat-o cu un cartuș de tragere redusă pe care și-o însușise tot de la tragerea din ajun, a profitat de clipa când nu era observat de nimeni și punându-și țeava în piept, a făcut ca arma să explodeze prin apăsarea trăgaciului de piciorul patului. Detunătura alarmând toți soldații escadronului, i-a făcut să năvălească spre locul dramei, unde camaradul lor se sbătea jos, cuprins de dureri, având în stânga toracelui (regiunea splinei) o rană sângerândă, provocată de glontele armei, care i se oprise în interior. Victima a fost transportată la infirmerie, unde i s’a pansat rana și i s’au dat primele îngrijiri de către d. medic al Corpului. D-lui maior Rusescu, locțiitor al comandamentului de rege,numitul soldat i-a declarat că — fiind sătul de viață—a voit să se sinucidă, ne mai putând suporta boala care-l chinuește aproape zilnic, fiind atins și de epilepsie, din care cauză a stat și în infirmeria Corpului 16 zile. S’a dispus internarea victimei în spitalul local, spre a i se extrage glontele. Starea lui— în cazul când nu se ivesc complicații — e în afară de orice pericol. Mohamed Bei Said, nost prim-ministru al Egiptului' ALEGEREA sscalus prissarata Gscr ®ia Giurgiu, 27. După cum am anunțat, consiliul comunal a fost convocat, pentru azi spre a alege un nou primar în locul d-lal Parthenesen. Au fost prezenți 9 consilieri. D-nii Manale G. Arhondi și C. Săvescu au lipsit. Ședința se deschide sub president«, d-lui P. Drăgănescu prim ajutor de lU schit v fiinte de deschiderea se autin plin, fostul primar, d. Gr. Particiepescu, susține că s’a ținut de angajamente de a demisiona din demnitatea de primar, după doni ani de funcționare, însă ministerul, deși d-sa îșî dăduse domnii demisia, nu i-a primit-o. Declară apoi ca nu va vota pe d. T. Guran pentru demnitatea de primar, fiindcă d-sa a semnat declarația de blam în contră-I și deci orice angajament luat mai iniainte in acest sens cade de la sine Anunță că mi-șî pune candidatura și o roagă pe consilieri să nu-i voteze. D-r<îîj, arată că d. Parthenescu. ® a tinut tocmai de cuvânt. U. Parthenescu. Inexact, am vorbit ei eu (I. Balanescu, deputat. D-ta, pierduse și răbdarea:. * D. c°«s«fer Origore P. Manoleteu declara ca batrann liberali vor vota ca ""ral 03 cu condiționa ten^onari *** Pe a>Cl Umir D. Guran a delarat că, în ce-i privag,el va lăsa pe nimeni în disponibilitate, ultmul cuvânt îl are însă majoritatea consiliului. procedează la vot—Consilierii P Drăgănescu, prim-ajutor de primar Gașore Manolescu, Andrei Sebastian, și Gh. Partenescu se abțin , Despoindu-se scrutinul, d. Guran întrunește ii voturi, adică unanimitatea votanților. La al doilea scrutin — conform lanei. (. Guran întrunește de asemeni o roluri obținând majortatea relațiva. d. P. Drăgănescu declară ca V. i. Grizpan a fost ales priTncu'. Cuvîntarea de primar T. Goran Luând cuvântul, noul primar asigura că va căuta, cu concursul pretros al consilierilor, să ducă la bun sfârșite, toate lucrările de edilitate. Daca la nenorocitele evenimente din priaavara anului trecut (Incidentul civilo-militar din seara de 18 Mai) am fost întâmplător martor pe dar, cu rea , credința mi s’a atribuit și se încearcă a mi se atribui vre o participare de natură provocatoare la .«•el incident ales«iruî consecințe atât de grave cu toțiî și astăzi și nu totdeauna le vom regreta. Cu toțiî iubim armata, cu toții trebue să-l acordăm stima și considerațiunea ce i se cuvine, cu toții trebui să-i dăm respectul nostru cel mai înalt, toți am fost sau suntem militari căci cu toții suntem și avem datoria de a fi buni români. (Aplauze). D. consilier G. Păsculescu spune că prin alegerea d-lui Guran s’a făcut un act de disciplină și iji totî ti voidi concursul. D-sa zice că, tmul primar noii îl trebue secretar nod și propune ca în locul d-lui N. Popescu, actualul secretar, să fie numit d. C.Banu, im vechili liberal. D-sa mai propune ca strada Portalul să fie numită pe viitor str. Dimitrie Sturca. Ambele propuneri se admit. In urma propunere d-lui consilier George G. A. Theohariade, consiliul admite să se trimită municipalitătei din Viena o telegramă de condoleanțe pentru moartea lui Lueger. La ora 5, se ridică ședința SAHIM REGELE CRIMEI mare roman £ 6#saft © Hil - GASTORV I.EHCLIX PARTEITA. DOUA, Căsuța din stil Sălciilor XX — Din cauza privirei... are o privire de pasăre de pradă, care nu mă slăbea... Trebue să-ți spun... când omul acesta sta în oțel, aci, dam, câteodată seara, în colțul sălei, la întorsătura scărei, dam îți spun de această privire, care părea că mă urmărește, și tot deodată părea că mă roagă și mă amenință. Atunci fugeam cu o nebună de mă încuiam la mine, pentru că aceea privire mă înfiora, și-mi făcea o spaimă îngrozitoare. — De ce nu mi-ai spus de atunci, Gabriele? — Ce era să-ți fi spus? Poate că era, victima nervilor mei, a închipuirei mele... Și apoi îmi era frică să-ți vorbesc despre asta d-ta de mai mult ca la oricare altul... Mi se părea că privirea mă oprea... Plecă însfârșit fără să-i aflu numele. Credeam că mă scapasem de el cu desăvârșire, și pentru totdeauna. Sfârșisem prin a crede că întâlnisem o asemenea privire numai în vis, când a revăzut din noul O! Robert! Ce privire ciudată!... Vrui să fug dar îmi porunci să stau. Apoi omul îmi zâmbi! O! ce zâmbet îngrozitor!... Și îmi luă mâna! și nu-mi putui scoate mâna din a lui! Deschise ușa odăei; groaza ce simțeam, mă amuțise. Amândouă eram tăcuți. Deodată mă împinse în odăița cu bagaje, în fundul sălei, și atunci țipătul ce aveam în gât și care nu-mi putea eși, isbucni in fine! Te chemai în ajutor, Robert! Dinsul însă își și pusese mâna pe gura mea. — Blestem! strigă Robert, are să moară! — Ia seama, Robert, îmi jură că dacă mai țip încă odată și dacă îți spun ceea ce îndrăznise asupra mea, mă sugruma“3 "Cu mâinele lui. — Și ce a mai îndrăznit, Gabriele ? — A îndrăznit să spună că mă iubește. — Mizerabilul!... O să moară de mâna mea!... Și vreai să-mi ascunzi asta ? — Da... Voiam să tac și să părăsesc casa asta... Acum că știi tot să nu mă mai lași singură!.. Omul acela e capabil de toate crimele. — Și cum ai scăpat ? — Iți spusei că amuțisem, dar cînd am simțit mîinile acestui om pe anme,cînd am priceput ce voia, o putere sălbatică mi-a venit și profitând că și el era turburat, am putut să-l resping și am fugit.... am urcat în goană seara, eram scăpată... Dar omul îmi striga de jos : nu spune nimic, nimic! sau ești moartă!... — El are să moară, Gabriele ! •— La ce ? Robert, mai bine să fugim ! —Nicăeri nu vei putea fi mai în siguranță ca aci... Noaptea asta ai să stai aci la mine, în atelier... să te culci pe canapea! — Ascultă!... pare că îi aud pașii!... Tinerii ascultară. In tăcerea nopței, o treaptă pârâie. Robert Pascal Stinse lumina. Rămași în întuneric, zăriră deodată, sub ușa sălea o lumină. Mâinile Gabrielei strânse pe ale lui Robert. Acesta o depărtă binișor, și în întunerec se îndreptă spre ușă. De-a bușile, de-a lungul ușei, căută un mic cep, care era vârât în ușe și îl scoase. Acuih era o gaură luminată în ușe... Acolo își puse un ochiu, dar deodată se dete înapoi, clătinându-se... — O! Vultur!... gemu 'el, Vultur ! Și se mai uită încă odată, dar acum omul scobora scara, se sub auzeau treptele trosnind pașii lui prudenți. Robert aprinse lumina. — Vai!• ce galbenești! ii zise Gabriela tremurând. Robert nu răspunse, părea că se afundă sub greutatea unei dureri morale. In sfârșit ridică capul, făcu semn Gabrielei să nu se miște din loc, și se duse în odaia lui, unde găsi pe Frânge- Gât care, răbdător, îi aștepta ordinile. — Ei, stăpâne, te-ai gândit? îmi dai mie pe Vultur? Robert Pascal îi răspunse cu o voce prăpădită :, — Nu, Frânge-Gât, nu... nu! cât voi trăi eu, nimeni nu se va atinge de un fir de păr de-al lui Vultur!... XXI Capcana E probabil că în noaptea acea Frânge-Gât și Robert Pascal aveau să-și spună mai multe lucruri de seamă căci nu se despărțiră numai decât, și abia pe la orele 11 și un sfert, umbra lui Frânge-Gât trecu pe la spatele ospătăriei Mapamondului. Sergentul lui R. C. reveni în str. Morilor apoi o scoborâ. Trecu pe lângă cârciumă și își lipi fața de geam. Constată că Master Bob nu mai era acolo. La o masă americanul pitic scria: — Ce tot o fi având ăla descrie? se întreba Frânge gât. In locul șefului ea m’ași desbăra foarte lesne de ăsta, ce s’o fi învârtind mereu pe aci? Și Frânge-Gât își văzu de drum,ar fi fost poate mai îngrijat dacă ar fi știut că Macallan îi văzuse și recunoscuse fața lipită de geam. Acesta, un minut mai târziu, se afla în uliță. — Ce-o fi venit să facă Frânge gât pe aici, astă-seară? o fi văzut desigur pe Robert... Umbra lui Frânge gât dispărea în acest moment după colțul uliței Morilor și Macallan o urmărea... — M’ași lua ea după el, dar nu am vreme acum. Părea foart plictisit de a fi zărit pe Frânge gât prin acele locuri. — Acum să mergem, să vedem ce fac la teatru. Și strigând un birjar, se suispuindu-i unde să-l ducă și făgăduindu-i bacșiș bun, dacă îl ducea cât mai repede posibil. Ajunse, piesa era la actul al patrulea. Se așeză într’un fotoliu în prima galerie... De acolo putea să vadă fără a fi văzut... Privirea lui se plimbă prin tot teatrul. Deodată se opri la un bencar în care zări pe Teramo Girgenti la spatele Lilianei d’Anjou și pe procurorul imperial, zicându-și: — Ce însemnează asta ? Cum a făcut, ca să fie deja acolo ? In sfârșit perdeaua se lăsă, lumea toată aplauda și apoi începu a se împuțina din sală. Se coborâ și el, se amestecă prin mulțime și ajunse nu departe de ușa benearului care îi preocupa. bța trecu mult și ușa se deschise și văzurgind pe Liliana la brațul contelui. Acesta era îmbrăcat ca pentru o serată mare de gală, purtând la gât, pe cravata albă, crucea de comandor Sfânta Ana. Probabil că înainte de a veni la teatru, asistase la vreo recepție sau vreun prânz oficial. Cum puteai ști de unde vine Teramo ? Bătrânul acesta părea, cu toată vârsta, un tânăr din cei mai eleganți. Macallan se întrebă îngrijat dacă trebue să se ia după ei, sau să rămână a supraveghia pe Sinnamari, când îl văzu și pe el eșind din loje, și luându-se după Liliana și Teramo Girgenti. De odată acesta făcu semn unei femei să aducă blana Lilianei, și câte și trei eșiră în gang. Sinnamari mereu în urma lor, fiindcă nu vrea să facă scandal public, arătându-se pe față cu Liliana în lume. Cu toate acestea Macallan observă că Sinnamari părea foarte îngrijat.Ya nrmaj. -