Universul, iulie 1910 (Anul 28, nr. 177-207)
1910-07-24 / nr. 200
* , > * •* •* ANUL XXVIII Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA ÎS. Strada Brezoianu 11, JancureșO ^ Un grup de delegați ai Congresului aromânesc din Mtoria Calendar pe anul 1 910 Ortodox <Vineri, 22 Iulie. — M. Foca, Trofim Theofil etc. Catolic •Vineri, 5 August.—Dedic S. Mariae ad Nives. <Rus. soarelui 5.07 Ap. soarelui 7.35. „Universul“ are următoarele Linii telefonice : Administrația : . . . « 6 62 Redacția . . . . .. . . 12[88 Străinătatea . . . . . . 20 56 București, 23 Iulie. Invățământul partisulor O chestiune a cărei rezolvare ar putea și ar fi de dorit să fie pregătită în decursul acestei vacanțe, este și aceea a învățământului particular. Nu odată s’a desbătut prin ziare, broșuri, discursuri, etc., întrebarea : ce este și ce ar trebui să fie la noi învățământul acesta ? Răspunsuri s’au dat multe și de multe feluri, dar chestiunea a rămas tot nerezolvată. Iată în ce trăsături sugestive zugrăvea, mai zilele trecute, ziarul guvernamental „Viitorul“, starea învățământului nostru particular, făcând numai câteva excepțiuni onorabile, pentru unele institute cari în adevăr au făcut și fac sforțări lăudabile ca să corespundă, măcar în parte, menirii lor: „E destul să pășești pragul celor mai multe din institutele particulare pentru a începe să-ți faci o idee despre starea lor. Localul nu vrea să știe nimic despre cerințele unei școale, nu are aer, nu are lumină, dar un schimb are vecinătăți tulburătoare dacă nu primejdioase, întreținerea lui e lamentabilă. „Mai corect, ar trebui să vorbim despre o lipsă completă de Întreținere. E murdar și dărăpănat. Ce fel de creștere poate să primească niște copii într’un asemenea local, se poate lesne închipui. Astfel, însăși casa care îi adăpostește îi invită la dezordine, la necurățenie și la lene. „Cu materialul didactic lucrurile nu stau mai bine. Câteva bănci schiloade, o tablă mâncată de cari, o catedră care se ia la întrecere cu turnul din Pisa și uneori chiar și o hartă pe care abia se mai poate distinge un lanț de munți ori cursul unui fluviu, — și atâta tot ! Cabinet pentru fizică, laborator pentru chimie, colecțiune pentru științele naturale, hărți istorice, modele pentru desemn, — ferita bunul Dumnezeu“... Dar, fără toate acestea, școală serioasă nu se poate, — „tot așa precum,—continuă ziarul citat,—nu se poate școală serioasă cu un personal didactic plătit cum dă Dumnezeu și făcându-și datoria tot cum dă Dumnezeu: cum nu se poate nici un personal supraveghetor ales și supraveghiat el însuși în îndeplinirea, datoriilor sale“. Apoi : — „Nu e deci nici o mirare că rezultatele unui învățământ particular, funcționând în asemenea triste condițiuni, sunt așa de puțin îmbucurătoare. Comisiunile cari la sfârșitul anului școlar, examinează pe elevii acestui învățământ, sunt unanime în constatarea ce o fac întotdeauna, că nivelul instrucțiunei elevilor particulari este în genere mult mai scăzut decât acela al elevilor din școalele publice“. Dar, învățământul particular trebue să fie un auxiliar vrednic al celui oficial, întru distribuirea educației și instrucției. El trebue neapărat ridicat la acest rang și rol, altfel va face mai mult râu decât bine. Și orice întârziere în rezolvarea acestei chestiuni, va avea drept urmare agravarea răului, și o greutate tot mai mare a reparării lui și a îndrumării spre bine. cota sapelob mmmei IN ROMANIA — Pe ziua de 22 Iulie — Dunărea scade pe toată întinderea. Apele au următoarele cote în cenmetri, în raport cu etiagiul : T.-Severin 3.95, Calafat ——, Bechet 3.71, T.Măgurele 3.43, Giurgi 5.08, Oltenița 4.20, Călărași 3.79, Cernavoda 4.17, Gura-Ialomiței 4.40, Galați 3.97, Tulcea 2.55. nomaammwpwMWMawiiiiiiwii [WMuwawMmBMmiWMaiMgEaMcaBWMiriiaii^^ Priespsn ungurească O nouă ispravă a vecinilor noștri unguri dovedește iarăși cu ce inteligentă pricepere știu ei să înlăture o primejdie națională. Zilele acestea se ține la Paris cel de al IlI-lea congres de higiena școlară. D. dr. Cealâc, delegat să reprezinte primăria orașului București la acel congres, având de făcut două comunicări asupra activităței medicilor școlari din Capitală, a luat cu d-sa la plecarea din țară, mai multe broșuri — comunicările ce va face congresului — imprimate în limba franceză : „Sur l’activité de Vhigiéne școlaire des écoles primaires de la viile de Bucarest” și „Ophthesmo — reaction ă la tuberculine dans les écoles primaires”. Nimic extraordinar. La Predeal, însă, funcționarii vamali unguri s’au crezut în drept să oprească acele broșuri sub cuvânt că nu e permisă trecerea cărților românești din România în Ungaria. Toate explicațiunile date au fost de prisos. Numai după ce doctorul Cealâc a convenit să plătească niște taxe enorme, la care a fost supus, a putut să-și continue drumul, păstrând și broșurile. C. Alp m mm&mm Gazeta cu contravenția la legea repausului duminical se năpustește asupră-ne cu grațiozitățile ce-i sunt obișnuite. Acestea nu merită nici un răspuns. „Minerva“ nu știe ce e buna-cuviință. Supărată cum e, că a fost prinsă in fapt, „Minerva“ nu-și mai dă osteneala să tăgăduiască și se cramponează de iertăciunea pe care i-a dat-o prefectul poliției. Și borfașii lor așa fac, fură, și pe urmă se roagă de iertare. ■ierte cine o pofti pe ,,Minerva“. Rămâne însă, fapt dovedit că gazeta de pe bulevard face numai paradă de vorbă și că atunci când e vorba să scoată un gologan mai mult nici nu se sfirește să înfrunte legi, nici nu se rușinează să se ploconească la poliție ca să fie iertată. Am dovedit pe „Minerva“ din ziua aplicărea legei repaozului duminical că lucrează în contra prevederilor legei și — ceea ce trebuia să se întâmple — a dovedit-o și poliția, care i-a făcut descinderi în toată regulii. Acestea sunt de ajuns pentru ca publicul să vadă intr'al cui interes lucrează „Minerva“, și la ce mijloace recurge ca să-șî facă taraba, cu tot faimosul ei utiragiu, să meargă. Merge, pentru că în țara românească multe merg și multe se iartă. De ce n'ar merge și taraba bulevardului ? EXPLOZIA uici mașini infernale Călărași, 22 Iulie. Erî am telegrafiat că d. D. Sintescu, proprietarul moșiei Borănești-Coșereni, a primit prin poștă un pachet cu materii explozibile ce au rănit grav pe servitoarea Ana Mazurck. Azi vă dau următoarele amănunte: La 19 Iulie d. Sintescu primește prin poștă un pachet pe adresa sa, trimis de un anume Ion Kiosk din Ploești, cu indicațiunea că sunt pesmeți. Sintescu bănuind ceva neplăcut, puse pe servitoare să desfacă coletul. Desfăcând pachetul ea bete peste o cutie în dimensiunile de 25/30 legată cu o curea de cataramă și prevăzută cu cârlige. Cutia conținea o mașină infernală, care a făcut explozie rănind grav la față și piept pe servitoarea care a fost internată imediat la spitalul din Urziceni. Atât Sintescu cât și servitoarea au avut noroc că n’a explodat tot conținutul, ci numai iarba și au cele din cutie. Proectilele au rămas neatinse, probabil că aranjamentul mașinei a fost rau. Substitutul Brădescu a sosit azi din anchetă aducând și mașina. D-sa a comunicat cazul ministerului de interne și procurorului general. Cercetările continuă spre a descoperi pe trimițătorul. Există bănuiala că mașina ar fi fost trimeasă de vr’o rudă a d-lui Sintescu. In interesul cercetărilor mă abțin însă de a da azi și alte amănunte. CRONICA ECONOMICA SOV Ilii Printr’un simplu regulament, s’au înființat în portul Constanta, acum de curând, unele taxe, cari au provocat foarte mari nemulțumiri. Este vorba de taxele de port, de pilotaj și de salvare, la cari au fost impuse toate vasele de transport, de orice natură, fie cu mașină, fie cu pânză, cari intră în portul Constanța pentru operațiuni comerciale. Aceste taxe se plătesc pe numărul tonelor de registru net, luat de pe certificatul de tonaj al vaselor: ele au fost astfel stabilite prin regulamentul mai sus pomenit. Vapoarele poștale, cu serviciul regulat de pasageri și poștă, beneficiază de o reducere de 50 la sută din taxele prevăzute în tariful de mai sus. Toate celelalte vase plătesc taxele integrale la întâia intrare în cursul unui an calendaristic. Pentru toate celelalte intrări, se reduc aceste taxe cu 20 la sută. Vapoarele poștale nu beneficiază și de această reducere. * Mai întâi ni se pare lucru curios că s’a înființat aceste taxe numai printr’un simplu regulament, când noi credem că ele ar fi trebuit să fie impuse în baza unei legi. De altfel așa s’a procedat cu taxa de chesagiu ce se percepe în toate porturile țarei, în baza legilor din 1871 și 1373 și a regulamentului pentru aplicarea acestor legi, din anul 1899. In al doilea rând toate aceste taxe ni se par inoportune pentru portul Constanța, căci ele vor constitui un obstacol serios la desvoltarea activităței acestui port. S’au făcut atâtea sacrificii cu construcțiunea portului și dela început să vii să-i împiedici avântul prin fel de fel de taxe de navigațiune, iată un lucru pe care noi nu-l putem pricepe. Ceea ce se face, în special, cu vapoarele poștale este o mare nedreptate. Spre a le atrage, pretutindeni li s’au acordat tot felul de avantagii. Tot așa s’a procedat și la noi până acum. In adevăr, bastimentele de poștă și de pasageri sunt scutite de taxa de cheiaj când nu încarcă sau descarcă mărfuri, iar când fac și aceste operațiuni, plătesc numai 20 bani de tona de greutate și numai pentru mărfurile încărcate sau descărcate; pe câtă vreme toate celelalte vapoare plătesc 20 de bani pe tona de capacitate asupra tonagiului întreg când încărcarea sau descărcarea este completă, cu oarecari reduceri pentru cazul când vapoarele n’ar fi complet încărcate sau descărcate. Este adevărat că, și prin regulamentul cel nou al portului Constanța, s’a făcut o reducere de 50 la sută, pentru vapoarele poștale. Totuși, chiar așa redusă taxa este considerabilă, mai ales că se percepe pe tona de capacitate a întregului tenagiu al vapoarelor, fie că încarcă, descarcă, sau nu, mărfuri. In asemenea condițiuni, cu greu vor mai putea frecventa portul Constanța vapoarele poștale, mai ales că ele își continuă drumul până la Galați, Brăila, urmând a mai achita și alte taxe. Taxele de cheiaj, taxele portului Constanța, taxele Comisiunei europene dunărene, — sunt cam multe obstacole ce se pun, la noi în țară navigațiunea. Și noi găsim că nu e de loc în interesul țărei să se procedeze așa. Regulamentul de care este vorba, mai conține o dispozițiune ce de asemenea ni se pare dăunătoare. Se prevede în articolul 9 că vasele intrate în port pentru operațiuni comerciale nu pot ocupa dane la cheuri pentru încărcare sau descărcare mai mult de 12 zile, începător de la prima așezare la dană. Trecut acest timp, vasul va fi supus la o taxă suplimentară de 10 la sută asupra totalului taxelor pe fiecare zi de staționare la cheu. De ce această amendă, când este cunoscut că pentru descărcarea și încărcarea vaselor de mare tonagiu este nevoe adesea de mai mult de 12 zile? Mi-aduc aminte că în 1906, vapoarele care încărcau cereale au trebuit să aștepte foarte multe zile în port, fiindcă a fost mare lipsă de vagoane și productele n’au putut să fie la timp transportate de la stațiunile căilor ferate până la port. Lucrul acesta se va întâmpla poate și în anul acesta. Ei bine, de ce pentru vinai altora să se plătească amenzi pentru întârzierea vapoarelor în port, mai ales că această întârziere mai costă sume însemnate pe încărcături sau descărcători. Noi nu ne putem închipui că un bastiment stă în port numai pentru simplul motiv de a sta, ci pentru motive binecuvântate , așa că amenda de care vorbirăm nu-i la locul ei. * Portul Constanța este chemat să aducă foloase reale țărei, însă numai cu condițiunea de a nu se creia nici un fel de greutate plutire în apele sale. Ei bine, nouăle taxe înființate, precum și celelalte dispozițiuni din regulamentul de care am vorbit, constituesc piedici serioase la desvoltarea acestui port. Gh. Cristofioresen. i Mifa DIN PORTUL CONSTANTA w fin Atiâ Vase de Loi pe tona (In regisira net un tona--------------------------------—• sriu net de Taxe de Taxe de Taxe de Total port pilotaj salvare si mal marT 0.55 0.05 0.05 0.65 10-500 °.12 0.05 0.05 0.22 501-1000 0.30 0.05 0.05 0.40 1001-1500 „ A n. nr „ „ 2500-3000 °'4° 0-°° °'00 °'5D FURTUL DE TI8J3RE de la primăria Capitalei D-nna I. Costacopol, directorsecretar general al primăriei Capitalei și Anastasiu, inginerinspector, terminând cercetările ce au fost însărcinați a face asupra furtului de timbre, săvârșit de funcționarul G. Iliescu de la registratura generală a primăriei, au depus raportul relativ. D. I. Procopie Dumitrescu, față cu cele ce s’au constatat, a dispus destituirea numitului funționar pe ziua de 13 Iulie crt., când el a și părăsit de fapt serviciul, și înaintarea actelor parchetului tribunalului de Ilfov"— care a fost sesizat la timp — pentru a continua cercetările și a deschide acțiunea publică. La primărie se primesc zilnic nouă reclamații vii din partea persoanelor cărora li s-au sustras timbre c. OEOSSESIS cu privire la relațiunile de serviciu, administrative și de învâțământ. Intre școalele militare, inspectoratele de arme și inspectoratul general al invadamântului militar D. ministru de război a dat următoarea decizie : 1) Toate școalele militare fiind sub direcțiunea stat-majorului general al armatei, orice hotărâre privitoare la aceste școale, va fi luată de șeful stat-majorului general, în calitate de inspector general al învățământului militar. 2) Pentru chestiunile tehnice de armă și de personal, școalele se vor adresa inspectorilor generali de armă respectivi, cari, dând avizul cuvenit, vor cere hotărârile necesare de la inspectoratul general al învățământului militar. 3) Pentru chestiuni administrative referitoare la fonduri bugetare, altele decât acele ce se administrează de stat-majorul general (decizie ministerială No. 1481910) precum și pentru chestiuni de serviciu ce nu sunt cuprinse in art. 4 din înaltul decret No. 1.975, școalele se pot adresa de a dreptul direcțiunilor respective din minister. 4) Corpurile de trupă și serviciile armatei vor ține seama de prescripțiunile acestei decizii, urmând aceiași cale pentru toate chestiunile referitoare la școalele militare și învățământul militar. ___ e»” .■ [UNK] [UNK] iwhMwmiimoagSSBBt-'83*- 9 < Către abonații noștri Aches câtva timp s’a prezentat în administrația noastră un individ cerând a-i clarina post cât de salc spre a nu muri da foarne. L’am admis de milă, oferindui-în post în administrație, la secția abonamentelor. Or, acel individ, după cum am constatat maltârziu, fusese trimis de un ziar — nu mai e nevoie să spunem care — spre a ne sustrage listele de abonamente, însărcinare de care s’a achitat cu succes săvârșind cel mai condamnabil abus fie încredere. Acum, ziarul cu pricina se folosește de adresele procurate fie la noi, pe cale de hoție, spre a trimite circulari pline de promisiuni mincinoase abonaților noștri, la expirarea termenelor abonamentelor. A tranem atenția abonaților noștri asupra acestor procedeuri necinstite ale acelui ziar și-i rugăm în acelaș timp să ne trimeată circulările ce le vor primi. " Ca încheere, lăsăm publicul să judece prin ce mijloace necore de soci ziar caută să-și facă abonați, lin Sieauaa Punerea pietrei fundamentale a internatului meseriașilor români din Cernăuți și suburbii Cernăuți, 20 iulie. Acum câțva ani, la românii bucovineni nu se știa decât existența a două stări sociale : a țăranilor și a intelectualilor. De meseriaș și comercianți, nu se știa nimic. Comerțul și meseria n’au fost cultivate de pătura poporului român și nimeni n’a căutat să îndrumeze pe țăran spre meserii și comerț. Numai de trei ani în urma inițiativei câtorva lucrători tipografi din atelierul tipografiei române și a câtorva meseriași români de alte bresle, s’au pus bazele unei societăți pentru încurajarea meseriilor și a comerțului printre români. La adunarea generală din 9 iunie, ,1907, s’a constituit comitetul, alegându-se ca președinte directorul tipografiei române din Cernăuți de Dimitrie Bucevschi. Sprijinit fiind și de sec. academiei „Dacia“ pe de o parte, iar pe de alta de către „societatea pentru cultura și literatura română în Bucovina“, ultima care a dispus întreținerea unui internat provizoriu pe spesele ei pentru elevii meseriași și comercianți din Cernăuți, s-a început plasarea băeților români pe la meseriașii din țară. Președintele D. Bucevschi, a reușit chiar în primul an să plaseze 4 elevi la școala de meserii din Iași. Actualmente sunt deja plasați 15 elevi bucovineni la școlile de meserii din Iași și București . După trei ani de muncă societatea meseriașilor români a reușit a-și îndeplini una din cele mai vitale dorințe ale ei: punerea bazei fundamentale a internatului. Pentru Duminică la orele 11 a. m. s’a fixat punerea pietrei fundamentale a societății meseriașilor. Au participat un mare număr de români precum și reprezentanți ai societăților academice precum și multe doamne, iar printre invitați am observat între alții pe dnul dr. Basil cav. de Duzinkiewicz, reprezentant al guvernului țării,Friedrich cav. de Langenhann, reprezentant al comitetului țării și al Camerei de comerț, prof. Eus. Popovici, reprezentant al consistoriului, Felix bar. Fürth, primarul orașului, etc. După ce președintele societății d. Dimitrie Bucevschi salută pe oaspeți, deschide festivitatea într’o frumoasă cuvântare. După aceasta urmează Sf. liturghie și sfințirea pietrei fundamentale celebrate de către protopresviterul Bejan însoțit de preotul Gherman. După săvârșirea sfintei slujbe secretarul societăței meseriașilor Traian Ilcău, dă citire documentului care a fost apoi pus în temelia casei. După așezarea uricului (documentului) în temelie, secretarul societăți meseriașilor, dă citire mai multor scrisori de felicitare și donațiuni între care și un legat în sumă de 1000 coroane din partea căpitanului districtual în pensiune Teofii Nedelcu, și a soției sale născută Țurcan. La urmă președintele sec, meseriașilor mulțumește tuturor celor ce au contribuit la această serbare, atât prin prezența cât și prin obolul lor, aduce omagii de recunoștință împăratului, iar corul studențesc intonează „Doamne sfinte“ și „Mulți ani“. Divad. GREVA lucrătorilor tipografi din București . Pe care fia împăcare — Er d. a. O comisie dintre lucrătorii tipografi greviști a fost la ministerul industriei, unde s’a întreținut cu d. Gâdei, șeful serviciului meseriilor din minister. Apoi au plecat cu toții la tipografia Gobi din strada Regală dar negăsind aci pe patronul tipografiei, d. Ștefi Göbl, s’au dus la tipografia d-lui Rasidescu din str Doamnei. i. Rasidescu, fiind întrebat dacă patronii primesc a sta de vorbă cu o comisie de lucrători spre a se înțelege asupra condițiunilor în cari s’ar putea relua lucrul, d-sa a spus că comitetul „Uniunea patronilor“ nu are acest drept, dar că va convoca pentru astăzi la ora 4 d. a., în localul Cercului comercial și industrial pe toți membrii „Uniunea“ spre a decide. Dacă se va găsi de cuviință, se va numi o comisiune dintre patroni care, împreună cu comisiunea lucrătorilor, să stabilească condițiunile de lucru* Greva angrosiștilor de pește Brăila, 22 iulie. Greva angrosiștilor de pește continuă. Dânșii se abțin de a cumpăra pește de la Stat, în schimb cumpără peștele particularilor pentru export. Astăzi pe piață au sosit vre-o 7000 kgr. de pește, dar acesta nu s-a vândut 800 kgr. somn, care a fost trimis la sărat. Administrația pescăriilor a avut cereri telegrafice pentru pește de la vre-o 18 primării din țară și nu s-au putut satisface nici acum cererile, deoarece cantitățile de pește sosite de abea au satisfăcut cerințele locale și a câtorva orașe. * Vânătorii pescari, nemulțumiți cu actualul sistem de vânzare, au început a se retrage din bălți. Din această cauză vin cantități mici de pește pe piață. * Din Tulcea se anunță lucruri și mai serioase. Toate asociațiile de pescari din delta Dunărei au început să se retragă și să-și vândă instrumentele pe nimic. In fața acestei situațiuni grave a fost chemat la București d. Ionescu, administratorul pescăriilor din Tulcea, spre a expune situația. Toți vânătorii declară că nu vor pescui în condițiile actuale cari nu le dau nici un câștig. De când s’a declarat greva, au fost aduși din Tulcea aici vre-o 20 de pesicari specialiști în sărutul peștelui, cari au fost trimiși la cherhanaua Füipoin spre a săra peștele rămas nevândut de la Stat. Aceștia declară că vânătorilor din delta Dunărei li se aplică niște măsuri cu totul nedrepte. Ei sunt puși să plătească Statului dijma cuvenită pentru peștele vânat și rămas nevândut, în loc ca ei să fie despăgubiți de Stat că au muncit spre a-l prinde. Din cauza aceasta se anunță o grevă generală a tuturor pescarilor. Galați, 22 iulie. Comercianții detailiști de pescărie, solidarizându-se cu comercianții angrosiști s’au abținut și ei azi de a cumpăra pește de la biuroul Statului. Detailiștii motivează această hotărâre, prin faptul că Statul le acordă un beneficiu numai de 20 la sută, astfel că ei câștigă numai 4—6 lei la suta de kgr., de pește mărunt, ceea ce nu le convine, deoarece ei au zilnic cheltueli de transport de la 2—3 lei la suta de kilograme. * Agitația printre comercianții angrosiști de pescărie continuă. Angrosiștii au întocmit un memoriu pe care îl vor înainta d-lui ministru de domenii, precum și d-lor primar al orașului și prefect al județului. Ei susțin că hotărârea lor de a nu mai cumpăra pește nu este propriu zis o grevă,ci numai o simplă abținere. Această abținere ei o motivează astfel : 1) In urma dispozițiunii ministeriale, toată cantitatea de pește ce sosește în Galați nu se mai vinde prin licitație ci pe preț fix, lucru dăunător atât angrosiștilor cât și detailiștilor. 2) S’a fixat acelaș preț la aceeași speță de pește, însă de calitați foarte diferite. 3) Modul cum se face distribuția peștelui cumpărat dela Stat cu prețuri fixe nu se face proproporțional cu consumația și din întreaga cantitate de pește se alege de către biuroul serviciului de vânzare local tot ca e mai bun, adică fruntea măriei și se trimite la București și la primăriile din țară, apoi se distribue cărăușilor de la țară, in al treilea rând detailiștilor locali și în urmă precupeților și bracurile se distribue, angrosiștilor. 4) Aceste resturi nu li se dau de dimineață, conform uzului și cerințelor comerțului, ci aproape de plecarea trenului cu care trebuia expediată marfa și de multe ori chiar după plecarea lui. 5) Tot peștele de lux și icrele negre se trimet numai la București, iar celelalte orașe din țară sunt silite să le importe din Orșova. 6) Prin fixarea prețului la pește, angrosiștii susțin că sunt puși în imposibilitate de a mai executa comenzile ce primesc din țară, căci serviciul pescăriei locale nu le dă speța de pește de care au trebuință, sau dacă le dă, sunt obligați să cumpere și alte feluri de pește de cari nu au trebuință, neavând comenzi. 7) Trimițând clienților ceea ce nu le trebue, cu modul acesta fiind rău serviți, clienții lor au trebuit să adreseze comenzile lor Statului și astfel la un moment dat toți angrosiștii au fost lipsiți de comenzi, motiv, care, susțin detailiștii, i-a determinat să se abțte de la cumpărare. Angrosiștii mai susțin că în mâinile clienților lor cărora Statul le furnizează pește contra ramburs, aflându-se tot capitalul lor, ei sunt expuși să piardă acest capital, deoarece ne mai putând să mai procure clienților lor comenzile, aceștia refuză să le achite datoriile. Somnambulul de la Pantelimon Reprezentație cu bucluc.Somnambulul fitcrar.-Călătorie miraculoasă Focșani, 21 iulie. Er a sosit în,, orașul nostru tânărul Mitică Alexandrescu, cunoscut sub numele de „Somnambulul de la Pantelimon“. Dânsul a jucat aseară în grădina Ciurea, cu alți artiști, piesele : „Casă cu bucluc“, „Hai să râdem“, declamând și câteva poezii. După reprezentație, mare parte din public, care în naivitatea lui credea că somnambulul a ajuns la așa perfecțiune că de pe scenă se urcă spre a-și face plimbările lui nocturne, a început să fluere, zicând că a fost tras pe sfoară. Abia mai târziu a priceput că trebue să meargă prin apropierea hotelului Dacia, unde descinsese somnambulul, și acolo să aștepte producerea ciudatului fenomen de somnambulism. Din cauza ostilității publicului, nefericitul Alexandrescu s-a iritat și, curând după ce s’a culcat, a fost apucat de un acces de isterie. Am intrat și eu cu d. arhitect Iosif Catzianu în camera unde se afla curiosul bolnav, dând ambii ajutor la ținerea lui în timpul accesului, reținere, care s’a făcut cu mare greutate, deși eram 5 persoane care îl țineam cu desnădejde, deoarece soția somnambulului ne spunea mereu că dacă îl scăpăm se poate întâmpla vre-o nenorocire. Imediat ce a început accesul, care a fost foarte puternic, arterele i s’au umflat într’un chip neobișnuit. După vre-o câteva minute accesul s’a sfârșit, urmându-i o stare de înțepenire completă a corpului. Apoi somnambulul a început să dea, tot în stare cataleptică, bineînțeles, lămuriri asupra a ceea ce va face când va eși afară. Partea aceasta e extrem de curioasă: am pus urechea aproape de gura lui, spre a nu-mi scana nici un cuvânt. Totul părea o convorbire ce o avea cu cineva. Ceea ce răspundea dânsul nu spunea; repeta însă tot ce-i spunea misteriosul său interlocutor. Convorbirea nu a fost tocmai cordială, iar somnambulul o presăra la scurte intervale cu injurii și cuvinte puțin măgulitoare, din cauza divergințelor ce erau între Alexandrescu și spiritul care, după cum îi reproducea dânsul vorbele, părea că-i ordonă și chiar îl amenință. Primul lucru care l’a spus a fost că va eși și va împrăștia niște metri lemne, lucru asupra căruia s’au înțeles imediat. Celelalte pretenții ale puterei care-l stăpânea n’a vrut să le satisfacă. I-a cerut întâi să se jue pe noul teatru Pasia. El a refuzat, spunând că e obosit și că ’’vom face teatrul altă dată“ (expresie de actori). I s’a poruncit apoi să meargă la gară și nici asta n’a vrut, deși a fost amenințat că-i dă ca pedeapsă 20 accese de isterie tot așa de puternice ca și cel la care am asistat. Cel cu care avea ciudata convorbire, spre a-l îmblânzi, se vede, i-a spus că la 26 cor., accesele îi vor înceta. Alexandrescu i-a mulțumit pentru acest lucru, dar n’a vrut să primească ceea ce-î dicta. Ultimele cuvinte pe cari le-a spus somnambulul, au fost : „salutare, salutare“, semn că convorbirea s’a sfârșit și că nu va trece mult până va eși afară. Cu mâinile ridicate în semn de rugă, somnambulul a eșit binișor în curtea hotelului, s’a îndreptat spre locul unde erau lemnele, a împrăștiat jumătate din ele, apoi intervenind vre-o modificare a itinerariului, a făcut câteva semne misterioase și cu o dibăcie extraordinară s’a suit pe șirul de case din fața hotelului Dacia, colindându-le de la un capăt la celalt și înapoi, iar din loc în loc se oprea și făcea iar semne. In urmă s’a coborât, a așezat lemnele la loc și perfect pe acelaș drum pe care plecase, s’a întors în cameră, unde s’a culcat. Mulțimea imensă, care se strânsese, l’a urmărit cu o curiozitate mereu crescândă. * Dânsul n’a plecat din orașul nostru, voind să mai dea mâine o reprezentație teatrală. Cor. emmanms fie porturi românești la Câmpina Comitetul central al «Ligei Culturale» a lansat următorul apel către învățători : Domnule învățător. La 25 iulie a. c., ținându-se la Câmpina unu concurs de porturi românești, organizat de către «Liga Culturală», sunteți cu onoare invitata lua și d-voastră parte, aducând cu d-voastră câțiva flăcăi și fete, în porturi din satul d-voastră. La acest concurs se vor acorda premii în valoare de 200 de lei celor mai frumoase costume românești. înainte de concurs va fi serbarea Ligei, la care va vorbi d. N. Iorga; vor urma apoi jocuri naționale. Pentru transportul pe calea ferată, am cerut reducere la direcția C. F. R., și veți fi anunțat la timp despre aceasta. Spre Câmpina pleacă din Ploiești următoarele trenuri : dimineața , la orele 7; 7.51 (de plăcere) ; 9.26 (accelerat); 14.13, iar după amiazi : 3.21; 4.55; 6.16 (accelerat); 8.40 (accelerat). Numiri la primăria Capitalei Au fost numiți la primăria capitalei: D. Mihail Ionescu, actual desemnator în secțiunea complectărea și ținerea la curent a planului din diviziunea planului desemnator în secțiunea studiilor, în locul vacant. : D. Ioan Georgescu desemnator cu secțiunea complectărea și ținerea la curent și planului, în locul celui dintâi I. D. Zamfir Datculescu, vaccinator la secția 8-a medicală, în locul d-lui Alex. Ana, demisionat și D. Nicolae Aldea, actual agent sanitar auxiliar, agent sanita la secția III-a medicală. D-nii abonați, caii cer schimbări fie adresă, sunt rugați să bine-voiască a trimite la administrație totdeodată și eticheta pe care este imprimată silnic afiresti spre a se putea da curs repede cererilor și a an se întârzia cu trimiterea ziarului la noua adresă. emn despre"moartea senatorului Ștefan Dobruneanu Tg.-Jiu, 22 iulie. In tot orașul a făcut mare impresie vestea despre încetarea din viață a fruntașului liberal Ștefan N. Dobruneanu, senator al colegiului II de Gorj. " O știre la fel am primit eri și de la corespondentul nostru din Caracal. La clubul liberal din Capitală, unde am cerut relațiuni, nu se știa nimic despre acest deces. * Șt. Dobruneanu s’a născut la 12 Decembrie 1862 în Caracal. Era licențiat în drept, a fost substitut, supleant și judecător de ședință la trib. Gorj ; a fost ales întâia oară în Parlament la 1908. Răposatul suferea de inimă și se afla acum împreună cu d-na, la Viena unde se dusese să se caute. Peninsula Balcanica GRECIA BOICOTAREA MĂRFURILOR GRECEȘTI CONTINUA Atena. 22. — Agenția telegrafică din Atena zice că noua proclamațiune a comitetului de boicotariu din Constantinopol, reglementând boicotarea în mod oficial până se va da o soluțiune chestiune cretane, aceasta se consideră aci ca o măsură oficială de presiune asupra rezultatului diplomatic al acestei chestiuni. Distincțiunea ce se face între mărfuri grecești și străine aduce o atingere clauzei națiunei celei mai favorizate și constitue, o călcare vădită a dreptului ginților, deoarece comerțul, în principalele orașe ale imperiului otoman, se află mai ales în mâinile grecilor. Numai o intervențiune energică a Puterilor ar putea pune capăt acestei stări de lucruri atât de dăunătoare tuturor națiunilor în Orient TURCIA ASASINAREA UNUI COMISAR TURC IN BULGARIA Constantinopol. 22. — Ziarul „Ikdam“ spune că Poarta a făcut demersuri pe lângă guvernul din Sofia ca să se remită cadavrul comisarului de poliție turc asasinat și pentru extrădarea asasinului, care ar fi un bulgar din Yeskuel. * Ziarele spun că mai multe persoane, condamnate de tribunalul de război, s’au refugiat la Rhodos pe bordul unui vas belgian. Extrădarea a fost refuzată deoarece e vorba de criminali politici. (A. R.) INSPECȚIE Ueskub. 22. — Ministru de interne a sosit aici în inspecție. CONFLICTUL disntre Spasi © și WaiScaa — C/er/ca/íí din Italia insulth pe regele Alfonso — Paris. 22. — Ziarului „Le Journal“ i se telegrafiază din Madrid . Guvernul e îngrijorat din cauza viilor agitații ale clericalilor. Liberalii sunt hotărâți să nu dea napoi și să organizeze contra-manifestațiuni. Duminica viitoare promite a fi foarte agitată. Primul-ministru Canaleras a declarat că guvernul consideră demonstrațiile catolicilor ca o provocare și va lua măsuri contra lor. Londra. 22. — Ziarului „Daily Telegraph“ i se telegrafiază din Madrid . Clericalii agită în chip energic contra guvernului. In districtul Nabara s-au lipit afișe mari prin cari publicul este îndemnat să manifesteze contra liberalilor. Berlin, 22. — Primul ministru Canarejas a ordonat să se confiște o telegramă a unui ziar englez. In această telegramă se spunea că în Spania ar fi izbucnit războiul civil. Paris. 22. — Ziarului „Le Matin“ i se telegrafiază din Roma. La Vatican e agitație mare ; acolo s’a format un partid având ca scop zdrobirea liberalismului din Spania. Papa n’a aprobat încă această direcție războinică, Regina-mamă a Spaniei a primit din Roma telegrame prin cari e îndemnată să influențeze asupra regelui în așa chip încât guvernul Canavejas să fie silit a demisiona. Ziarele clericale din Roma publică articole defăimătoare despre regele Alfonso al Spaniei, numindu-l cartofor și risipitor. Ele spun că acest rege a renegat trecutul catolic al dinastiei sale, căsătorindu-se cu o prințesă protestantă. Plecarea principilor moștenitori Familia princiară a părăsit ieri Sinaia plecând în străinătate. AA. U. RR. Principele Ferdinand și Principesa Maria au făcut drumul până la Predeal în automobil, iar micii principi au sosit la Predeal cu trenul de 1.50. Familia princiară a plecat din Predeal la orele 2 cu trenul unguresc la care a fost atașat un vagon regal. D. general Crăiniceanu, ministru de războiț, a salutat pe principi la plecare. »