Universul, iulie 1910 (Anul 28, nr. 177-207)

1910-07-24 / nr. 200

* , > * •* •* A­NUL XXVIII Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA ÎS. Strada Brezoianu 11, JancureșO ^ Un grup de delegați ai Congresului aromânesc din Mtoria Calendar pe anul 1 91­0 Ortodox <Vineri, 22 Iulie. — M. Foca, Trofim Theofil etc. Catolic •Vineri, 5 August.—Dedic S. Mariae ad Nives. <Rus. soarelui 5.07 Ap. soarelui 7.35. „Universul“ are urmă­toarele Linii telefonice : Administrația : . . . « 6 62 Redacția . . . . .. . . 12[88 Străinătatea . . . . . . 20 56 București, 23 Iulie. Invățământul partisu­lor O chestiune a cărei rezolvare ar putea și ar fi de dorit să fie pregătită în decursul acestei va­canțe, este și aceea a învăță­mântului particular. Nu odată s’a desbătut prin ziare, broșuri, discursuri, etc., întrebarea : ce este și ce ar tre­bui să fie la noi învățământul acesta ? Răspunsuri s’au dat multe și de multe feluri, dar chestiunea a rămas tot nerezol­vată. Iată în ce trăsături sugestive zugrăvea, mai zilele trecute, ziarul guvernamental „Viito­rul“, starea învățământului nos­tru particular, făcând numai câte­­va excepțiuni onorabile, pentru unele institute cari în a­­devăr au făcut și fac sforțări lăudabile ca să corespundă, mă­car în parte, menirii lor: „E destul să pășești pragul celor mai multe din institutele particulare pentru a începe să-ți faci o idee despre starea lor. Localul nu vrea să știe nimic despre cerințele unei școale, nu are aer, nu are lumină, dar un schimb are vecinătăți tulbu­rătoare dacă nu primejdioase, întreținerea lui e lamentabilă. „Mai corect, ar trebui să vor­bim despre o lipsă completă de Întreținere. E murdar și dără­pănat. Ce fel de creștere poate să primească niște copii într’un asemenea local, se poate lesne închipui. Ast­fel, însăși casa care îi adăpostește îi invită la dezordine, la necurățenie și la lene. „Cu materialul didactic lu­crurile nu stau­ mai bine. Câte­va bănci schiloade, o tablă mân­cată de cari, o catedră care se ia la întrecere cu turnul din Pisa și uneori chiar și o hartă pe care abia se mai poate dis­tinge un lanț de munți ori cursul unui fluviu, — și atâta tot ! Cabinet pentru fizică, la­borator pentru chimie, colec­­țiune pentru științele naturale, hărți istorice, modele pentru desemn, — ferit­a bunul Dum­nezeu“... Dar, fără toate acestea, școa­lă serioasă nu se poate, — „tot așa precum,—continuă ziarul citat,—nu se poate școală se­rioasă cu un personal didactic plătit cum dă Dumnezeu și fă­­cându-și datoria tot cum dă Dumnezeu: cum nu se poate nici un personal supraveghetor ales și supraveghiat el însuși în îndeplinirea, datoriilor sale“. Apoi : — „Nu e deci nici o mirare că rezultatele unui învă­­țăm­ânt particular, funcționând în asemenea triste condițiuni, sunt așa de puțin îmbucurătoa­re. Comisiunile cari la sfârșitul anului școlar, examinează pe elevii acestui învățământ, sunt unanime în constatarea ce o fac în­totdeauna, că nivelul instruc­țiune­­i elevilor particulari este în genere mult mai scăzut de­cât acela al elevilor din școalele publice“. Dar, învățământul particular trebue să fie un auxiliar vrednic al celui oficial, întru distribui­rea educației și instrucției. El trebue neapărat ridicat la acest rang și rol,­­ altfel va face mai mult râu de­cât bine. Și orice întârziere în rezolvarea aces­tei chestiuni, va avea drept ur­mare agravarea răului, și o greutate tot mai mare a repa­rării lui și a îndrumării spre bine. cota sapelob mmmei IN ROMANIA — Pe ziua de 22 Iulie — Dunărea scade pe toată întin­derea. Apele au­ următoarele cote în cen­­metri, în raport cu etiagiul : T.-Severin 3.95, Calafat —­—, Be­chet 3.71, T.­Măgurele 3.43, Giur­­gi 5.08, Oltenița 4.20, Călărași 3.79, Cernavoda 4.17, Gura-Ialomiței 4.40, Galați 3.97, Tulcea 2.55. nomaammwpwMWMawiiiiiiwii [WMuwawMmBMmiWMaiMgEaMcaBWMiriiaii^^ Priespsn ungurească O nouă ispravă a vecinilor noștri unguri dovedește iarăși cu ce inteligentă pricepere știu ei să înlăture o primejdie națională. Zilele acestea se ține la Paris cel de al IlI-lea congres de hi­giena școlară. D. dr. Cealâc, delegat să re­prezinte primăria orașului Bucu­rești la acel congres, având de făcut două comunicări asupra ac­­tivităței medicilor școlari din Capitală, a luat cu d-sa la ple­carea din țară, mai multe broșuri — comunicările ce va face congre­sului — imprimate în limba fran­ceză : „Sur l’activité de Vhigiéne școlaire des écoles primaires de la viile de Bucarest” și „Oph­­thesmo — reaction ă la tuber­­culine dans les écoles primaires”. Nimic extraordinar. L­a Predeal, însă, funcționarii vamali unguri s’au crezut în drept să oprească acele broșuri sub cuvânt că nu e permisă tre­cerea cărților românești din Ro­mânia în Ungaria. Toate explicațiunile date au fost de prisos. Numai după ce docto­rul Cealâc a convenit să plătească niște taxe enorme, la care a fost supus, a putut să-și continue dru­mul, păstrând și broșurile. C. Alp m mm&mm Gazeta cu contravenția la legea repausului duminical se nă­pustește asupră-ne cu grațiozită­­țile ce-i sunt obișnuite. Acestea nu merită nici un răs­puns. „Minerva“ nu știe ce e bu­­na-cuviință. Supărată cum e, că a fost prin­să in fapt, „Minerva“ nu-și mai dă osteneala să tăgăduiască și se cramponează de iertăciunea pe care i-a dat-o prefectul poliției. Și borfașii lor așa fac, fură, și pe urmă se roagă de iertare. ■ierte cine o pofti pe ,,Minerva“. Rămâne însă, fapt dovedit că ga­zeta de pe bulevard face numai paradă de vorbă și că atunci când e vorba să scoată un golo­gan mai mult nici nu se sfirește să înfrunte legi, nici nu se ruși­nează să se ploconească la poli­ție ca să fie iertată. Am dovedit pe „Minerva“ din ziua aplicărea legei repaozului duminical că lucrează în contra prevederilor legei și — ceea ce trebuia să se întâmple — a do­vedit-o și poliția, care i-a făcut descinderi în toată reguli­i. Acestea sunt de ajuns pentru ca publicul să vadă intr'al cui interes lucrează „Minerva“, și la ce mijloace recurge ca să-șî facă taraba, cu tot faimosul ei utiragiu, să meargă. Merge, pentru că în țara ro­mânească multe merg și multe se iartă. De ce n'ar merge și ta­raba bulevardului ? EXPLOZIA uici mașini infernale Călărași, 22 Iulie. Erî am telegrafiat că d. D. Sintescu, proprietarul moșiei Bo­­rănești-Coșereni, a primit prin poștă un pachet cu materii ex­plozibile ce au rănit grav pe ser­vitoarea Ana Mazurck. Azi vă dau următoarele amă­nunte: La 19 Iulie d. Sintescu primește prin poștă un pachet pe adresa sa, trimis de un anume Ion Kiosk din Ploești, cu indi­­cațiunea că sunt pesmeți. Sintescu bănuind ceva neplăcut, puse pe servitoare să desfacă coletul. Desfăcând pachetul ea bete peste o cutie în dimensiunile de 25/30 legată cu o curea de ca­taramă și prevăzută cu cârlige. Cutia conținea o mașină infernală, care a făcut explozie rănind grav la față și piept pe servitoarea care a fost internată imediat la spitalul din Urziceni. Atât Sintescu cât și servitoarea au avut noroc că n’a explodat tot conținutul, ci numai iarba și au­ cele din cutie. Proectilele au ră­mas neatinse, probabil că aran­jamentul mașinei a fost rau. Substitutul Brădescu a sosit azi din anchetă aducând și mașina. D-sa a comunicat cazul ministe­rului de interne și procurorului general. Cercetările continuă spre a descoperi pe trimițătorul. Există bănuiala că mașina ar fi fost trimeasă de vr’o rudă a d-lui Sintescu. In interesul cercetărilor mă abțin însă de a da azi și alte amănunte. CRONICA ECONOMICA SOV Ilii Printr’un simplu regulament, s’au înființat în portul Constan­ta, acum de curând, unele taxe, cari au provocat foarte mari nemulțumiri. Este vorba de ta­xele de port, de pilotaj și de sal­vare, la cari au fost impuse toa­te vasele de transport, de orice natură, fie cu mașină, fie cu pânză, cari intră în portul Constanța pentru operațiuni co­merciale. Aceste taxe se plătesc pe numărul tonelor de registru net, luat de pe certificatul de tonaj al vaselor: ele au fost ast­fel stabilite prin regulamentul mai sus pomenit. Vapoarele poștale, cu­ serviciul regulat de pasageri și poștă, beneficiază de o reducere de 50 la sută din taxele prevăzute în ta­riful de mai sus. Toate cele­lalte vase plătesc taxele integra­le la întâia intrare în cursul u­­nui an calendaristic. Pentru toate celelalte intrări, se reduc aceste taxe cu 20 la sută. Vapoa­rele poștale nu beneficiază și de această reducere. * Mai întâi ni se pare lucru cu­rios că s’a înființat aceste taxe numai printr’un simplu regula­ment, când noi credem că ele ar fi trebuit să fie impuse în ba­za unei legi. De altfel așa s’a procedat cu taxa­ de chesagiu ce se percepe în toate porturile ța­rei, în baza legilor din 1871 și 1373 și a regulamentului pentru aplicarea acestor legi, din anul 1899. In al doilea rând toate aceste taxe ni se par inoportune pen­tru portul Constanța, căci ele vor constitui un obstacol serios la desvoltarea activităței aces­tui port. S’au făcut atâtea sa­crificii cu construcțiunea por­tului și dela început să vii să-i împiedici avântul prin fel de fel de taxe de navigațiune, iată un lucru pe care noi n­u-l putem pricepe. Ceea ce se face, în special, cu vapoarele poștale este o mare nedreptate. Spre a le atrage, pretutindeni li s’au acordat tot felul de avantagii. Tot așa s’a procedat și la noi până acum. In adevăr, bastimentele de poș­tă și de pasageri sunt scutite de taxa de cheiaj când nu încarcă sau descarcă mărfuri, iar când fac și aceste operațiuni, plătesc numai 20 bani de tona de greu­tate și numai pentru mărfurile încărcate sau descărcate; pe câtă vreme toate celelalte va­poare plătesc 20 de bani pe tona de capacitate asupra tonagiului întreg când încărcarea sau des­cărcarea este completă, cu oare­­cari reduceri pentru cazul când vapoarele n’ar fi complet încăr­cate sau descărcate. Este adevărat că, și prin regu­lamentul cel nou al portului Constanța, s’a făcut o reducere de 50 la sută, pentru vapoarele poștale. Totuși, chiar așa redu­să taxa este considerabilă, mai ales că se percepe pe tona de capacitate a întregului tenagiu al vapoarelor, fie că încarcă, descarcă, sau nu, mărfuri. In a­­semenea condițiuni, cu greu vor mai putea frecventa portul Con­stanța vapoarele poștale, mai ales că ele își continuă drumul până la Galați, Brăila, urmând a mai achita și alte taxe. Taxele de cheiaj, taxele portu­lui Constanța, taxele Comisiu­­nei europene dunărene, — sunt cam multe obstacole ce se pun, la noi în țară navigațiunea. Și noi găsim că nu e de loc în interesul țărei să se procedeze așa. Regulamentul de care este vorba, mai conține o dispozițiu­­ne ce de asemenea ni se pare dăunătoare. Se prevede în arti­colul 9 că vasele intrate în port pentru operațiuni comerciale nu pot ocupa dane la cheuri pentru încărcare sau descărcare mai mult de 12 zile, începător de la prima așezare la dană. Trecut acest timp, vasul va fi supus la o taxă suplimentară de 10 la sută asupra totalului taxelor pe fiecare zi de staționare la cheu. De ce această amendă, când este cunoscut că pentru descăr­carea și încărcarea vaselor de mare tonagiu este nevoe adesea de mai mult de 12 zile? Mi-aduc aminte că în 1906, vapoarele care încărcau cereale au trebuit să aștepte foarte multe zile în port, fiindcă a fost mare lipsă de vagoane și productele n’au putut să fie la timp transporta­te de la stațiunile căilor ferate până la port. Lucrul acesta se va întâmpla poate și în anul a­­cesta. Ei bine, de ce pentru vi­nai altora să se plătească amenzi pentru întârzierea vapoarelor în port, mai ales că această întâr­ziere mai costă sume însemnate pe încărcături sau descărcători. Noi nu ne putem închipui că un bastiment stă în port numai pentru simplul motiv de a sta, ci pentru motive binecuvântate , așa că amenda de care vorbirăm nu-i la locul ei. * Portul Constanța este chemat să aducă foloase reale țărei, în­să numai cu condițiunea de a nu se creia nici un fel de greu­tate plutire­ în apele sale. Ei bine, nouăle taxe înființate, pre­cum și celelalte dispozițiuni din regulamentul de care am vorbit, constituesc piedici serioase la desvoltarea acestui port. Gh. Cristofioresen. i M­ifa DIN PORTUL CONSTANTA w fin­­ A­tiâ Vase de Loi pe tona (In regisira net un tona--------------------------------—• sriu net de Taxe de Taxe de Taxe de Total port pilotaj salvare si mal marT 0.55 0.05 0.05 0.65 10-500 °.12 0.05 0.05 0.22 501-1000 0.30 0.05 0.05 0.40 1001-1500 „ A n­­. nr „ „ 2500-3000 °'4° 0-°° °'00 °'5D FURTUL DE TI8J3RE de la primăria Capitalei D-nna I. Costacopol, director­­secretar general al primăriei Ca­pitalei și Anastasiu, inginer­­inspector, terminând cercetările ce au fost însărcinați a face a­­supra furtului de timbre, săvâr­șit de funcționarul G. Iliescu de la registratura generală a pri­măriei, au depus raportul rela­tiv. D. I. Procopie Dumitrescu, fa­ță cu cele ce s’au constatat, a dispus destituirea numitului fun­­ționar pe ziua de 13 Iulie crt., când el a și părăsit de fapt ser­viciul, și înaintarea actelor par­chetului tribunalului de Ilfov"— care a fost sesizat la timp — pen­tru a continua cercetările și a deschide acțiunea publică. La primărie se primesc zilnic nouă reclamații vii din partea persoanelor cărora li s-au sus­­tras timbre c. OEOSSESIS cu privire la relațiunile de se­rviciu, administrative și de învâțământ. Intre școa­lele militare, inspectoratele de arme și inspectoratul g­e­­neral al invad­amântu­l­ui mi­litar D. ministru de război a dat următoarea decizie : 1) Toate școalele militare fi­ind sub direcțiunea stat-majoru­­lui general al armatei, orice ho­tărâre privitoare la aceste școa­le, va fi luată de șeful stat-ma­­jorului general, în calitate de inspector general al învățămân­tului militar. 2) Pentru chestiunile tehnice de armă și de personal, școalele se vor adresa inspectorilor gene­rali de armă respectivi, cari, dând avizul cuvenit, vor cere ho­tărârile necesare de la inspecto­ratul general al învățământu­lui militar. 3) Pentru chestiuni adminis­trative referitoare la fonduri bu­getare, altele de­cât acele ce se administrează de stat-majorul general (decizie ministerială­ No. 1481910) precum și pentru ches­tiuni de serviciu ce nu sunt cu­prinse in art. 4 din înaltul decret No. 1.975, școalele se pot adresa de a dreptul direcțiunilor respec­tive din minister. 4) Corpurile de trupă și servi­ciile armatei vor ține seama de prescripțiunile acestei decizii, urmând aceiași cale pentru toate chestiunile referitoare la școale­le militare și învățământul mi­litar. ___ ­e­»” .■ [UNK] [UNK] iwhMwmiimoagSSBBt-'83*- 9 < Către abonații noștri Aches câtva timp s’a prezentat în administrația noastră un indi­vid cerând a-i clari­na post cât de salc spre a nu muri da foarne. L’am admis de milă, oferindui-î­­n post în administrație, la sec­ția abonamentelor. Or, acel individ, după cum am constatat mal­târziu, fusese trimis de un ziar — nu mai e nevoie să spunem care — spre a ne sustra­ge listele de abonamente, însărci­nare de care s’a achitat cu succes săvârșind cel mai condamnabil a­­bus fie încredere. Acum, ziarul cu pricina se fo­losește de adresele procurate fie la noi, pe cale de hoție, spre a tri­mite circulari pline de promisi­uni mincinoase abonaților noștri, la expirarea termenelor abona­mentelor. A tranem­ atenția abonaților noștri asupra acestor procedeuri necinstite ale acelui ziar și-i ru­găm în acelaș timp să ne tri­­meată circulările ce le vor primi. " Ca încheere, lăsăm publicul să judece prin ce mijloace neco­­re d­e soci ziar caută să-și facă abonați, lin Sieau­aa Punerea pietrei fundamentale a internatului meseriașilor români din Cernăuți și suburbii Cernăuți, 20 iulie. Acum câțva ani, la românii bucovineni nu se știa de­cât e­­xistența a două stări sociale : a țăranilor și a intelectualilor. De meseriaș și comercianți, nu se știa nimic. Comerțul și meseria n’au fost cultivate de pătura poporului român și nimeni n’a căutat să îndrumeze pe țăran spre meserii și comerț. Numai de trei ani în urma i­­nițiativei câtorva lucrători ti­pografi din atelierul tipografiei române și a câtorva meseriași români de alte bresle, s’au pus bazele unei societăți pentru în­curajarea meseriilor și a co­merțului printre români. La adunarea generală din 9 iunie, ,1907, s’a constituit comi­tetul, alegându-se ca președin­te directorul tipografiei române din Cernăuți de Dimitrie Bu­­cevschi. Sprijinit fiind și de sec. aca­demiei „Dacia“ pe de o parte, iar pe de alta de către „societa­tea pentru cultura și literatura română în Bucovina“, ultima care a dispus întreținerea unui internat provizoriu pe spesele ei pentru elevii meseriași și co­mercianți din Cernăuți, s-a în­ceput plasarea băeților români pe la meseriașii din țară. Președintele D. Bucevschi, a­­ reușit chiar în primul an să plaseze 4 elevi la școala de me­serii din Iași. Actualmente sunt deja plasați 15 elevi bucovineni la școlile de meserii din Iași și București . După trei an­i de muncă socie­tatea meseriașilor români a reu­șit a-și îndeplini una din cele mai vitale dorințe ale ei: pune­rea bazei fundamentale a inter­natului. Pentru Duminică la orele 11 a. m. s’a fixat punerea pietrei fundamentale a societății mese­riașilor. Au participat un mare număr de români precum și re­prezentanți ai societăților aca­demice precum și multe doam­ne, iar printre invitați am ob­servat între alții pe d­nul dr. Ba­sil cav. de Duzinkiewicz, repre­zentant al guvernului țării,Frie­drich cav. de Langenhann, re­prezentant al comitetului țării și al Camerei de comerț, prof. Eus. Popovici, reprezentant al con­­sistoriului, Felix bar. Fürth, primarul orașului, etc. După ce președintele societă­ții d. Dimitrie Bucevschi salută pe oaspeți, deschide festivita­tea într’o frumoasă cuvântare. După aceasta urmează Sf. liturghie și sfințirea pietrei fundamentale celebrate de către protopresviterul Bej­an însoțit de preotul Gherman. După săvârșirea sfintei slujbe secretarul societăței meseriași­lor Traian Ilcău, dă citire docu­mentului care a fost apoi pus în temelia casei. După așezarea uricului (docu­mentului) în­ temelie, secretarul societăți meseriașilor, dă citi­re mai multor scrisori de feli­citare și donațiuni între care și un legat în sumă de 1000 coroa­ne din partea căpitanului dis­trictual în pensiune Teofii Ne­­delcu, și a soției sale născută Țurcan. La urmă președintele sec, me­seriașilor mulțumește tuturor celor ce au contribuit la aceas­tă serbare, atât prin prezența cât și prin obolul lor, aduce o­­magii de recunoștință împăra­tului, iar corul studențesc in­tonează „Doamne sfinte“ și „Mulți ani“. Divad. GREVA lucrătorilor tipografi din Bu­curești . Pe care fia împăcare — Er­ d. a. O comisie dintre lu­crătorii tipografi greviști a fost la ministerul industriei, unde s’a întreținut cu d. Gâdei, șeful ser­viciului meseriilor din minister. Apoi au plecat cu toții la tipo­grafia Gobi din strada Regală dar negăsind aci pe patronul ti­pografiei, d. Ștefi Göbl, s’au dus la tipografia d-lui Rasidescu din str Doamnei. i­. Rasidescu, fiind întrebat dacă patronii primesc a sta de vorbă cu o comisie de lucrători spre a se înțelege asupra condi­­țiunilor în cari s’ar putea relua lucrul, d-sa a spus că comitetul „Uniunea patronilor“ nu are a­­cest­ drept, dar că va convoca pentru astăzi la ora 4 d. a., în localul Cercului comercial și in­dustrial pe toți membrii „Uniu­nea“ spre a decide. Dacă se va găsi de cuviință, se va numi o comisiune dintre patroni care, împreună cu comisiunea lucră­torilor, să stabilească condițiu­­nile de lucru* Greva angrosiștilor de pește Brăila, 22 iulie. Greva angrosiștilor de pește continuă. Dânșii se abțin de a cumpăra pește de la Stat, în schimb cumpără peștele particu­larilor pentru export. Astăzi pe piață au sosit vre-o 7000 kgr. de pește, dar acesta nu s-a vândut 800 kgr. somn, care a fost trimis la sărat. Administrația pescăriilor a a­­vut­ cereri telegrafice pentru pește de la vre-o 18 primării din țară și nu s-au putut satisface nici acum cererile, de­oarece cantitățile de pește sosite de a­­bea au satisfăcut cerințele locale și a câtorva orașe. * Vânătorii pescari, nemulțu­miți cu actualul sistem de vân­zare, au început a se retrage din bălți. Din această cauză vin cantități mici de pește pe piață. * Din­ Tulcea se anunță lucruri și mai serioase. Toate asociații­le de pescari din delta Dunărei au început să se retragă și să-și vândă instrumentele pe nimic. In fața acestei situațiuni gra­ve a fost chemat la București d. Ionescu, administratorul pescă­riilor din Tulcea, spre a expune situația. Toți vânătorii declară că nu vor pescui în condițiile actuale cari nu­ le dau nici un câștig. De când s’a declarat greva, au fost aduși din Tulcea aici vre-o 20 de pesicari specialiști în sărutul peștelui, cari au fost trimiși la cherhanaua Füipoin spre a săra peștele rămas nevân­dut de la Stat. Aceștia declară că vânătorilor din delta Dunărei li se aplică niște măsuri cu totul nedrepte. Ei sunt puși să plătească Statu­lui dijma cuvenită pentru peș­tele vânat și rămas nevândut, în loc ca ei să fie despăgubiți de Stat că a­u­ muncit spre a-l prin­de. Din cauza aceasta se anunță o grevă generală a tuturor pes­carilor. Galați, 22 iulie. Comercianții detailișt­i de pes­cărie, solidarizându-se cu comer­cianții angrosiști s’au abținut și ei azi de a cumpăra pește de la biuroul Statului. Detailiștii motivează această hotărâre, prin faptul că Statul le acordă un beneficiu numai de 20 la sută, astfel că ei câștigă numai 4—6 lei la suta de kgr., de pește mărunt, ceea ce nu le con­vine, de­oarece ei au zilnic chel­­tueli de transport de la 2—3 lei la suta de kilograme. * Agitația printre comercianții angrosiști de pescărie continuă. Angrosiștii au întocmit un memoriu pe care îl vor înainta d-lui ministru de domenii, pre­cum și d-lor primar al orașului și prefect al județului. Ei susțin că hotărârea lor de a nu mai cumpăra pește nu este propriu­ zis o grevă,ci numai o­ simplă abținere. Această abține­re ei o motivează astfel : 1) In urma­­ d­ispozițiunii mi­nisteriale, toată cantitatea de pește ce sosește în Galați nu se mai vinde prin licitație ci pe preț fix, lucru dăunător atât angrosiștilor cât și detailiștilor. 2) S’a fixat acelaș preț la ace­eași speță de pește, însă de cali­tați foarte diferite. 3) Modul cum se face distribu­ția peștelui cumpărat dela Stat cu prețuri fixe nu se face pro­­proporțional cu consumația și din întreaga cantitate de pește se alege de către biuroul servi­ciului de vânzare local tot ca e mai bun, adică fruntea măriei și se trimite la București și la primăriile din țară, apoi se dis­­tribue cărăușilor de la țară,­ in al treilea rând detailiștilor lo­cali și în urmă precupeților și bracurile se distribue, angrosiș­tilor. 4) Aceste resturi nu li se dau de dimineață, conform uzului și cerințelor comerțului, ci aproa­pe de plecarea trenului cu care trebuia expediată marfa și de multe ori chiar după plecarea lui. 5) Tot peștele de lux și icrele negre se trimet numai la Bucu­rești, iar celelalte orașe din țară sunt silite să le importe din Or­șova. 6) Prin fixarea prețului la pește, angrosiștii susțin că sunt puși în imposibilitate de a mai executa comenzile ce primesc din țară, căci serviciul pescăriei locale nu le dă speța de pește de care au trebuință, sau dacă le dă, sunt obligați să cumpere și alte feluri de pește de cari nu au trebuință, neavând comenzi. 7) Trimițând clienților ceea ce nu le trebue, cu modul acesta fiind rău­ serviți, clienții lor au trebuit să adreseze comenzile lor Statului și astfel la un moment dat toți angrosiștii au fost lip­siți de comenzi, motiv, care, sus­țin detailiștii, i-a determinat să se abțte de la cumpărare. Angrosiștii mai susțin că în mâinile clienților lor cărora Sta­tul le furnizează pește contra ramburs, aflându-se tot capita­lul lor, ei sunt expuși să piardă acest capital, de­oarece ne mai putând să mai procure cli­enților lor comenzile, aceștia re­fuză să le achite datoriile. Somnambulul de la Pantelimon Reprezentație cu bucluc.­Somnambulul f­itcrar.-Călătorie miraculoasă Focșani, 21 iulie. Er­ a sosit în,, orașul nostru tânărul Mitică Alexandrescu, cunoscut sub numele de „Som­nambulul de la Pantelimon“. Dânsul a jucat aseară în gră­dina Ciurea, cu alți artiști, pie­sele : „Casă cu bucluc“, „Hai să râdem“, declamând și câteva poezii. După reprezentație, mare par­te din public, care în naivitatea lui credea că somnambulul a a­­juns la așa perfecțiune că de pe scenă se urcă spre a-și face plimbările lui n­octurne, a înce­put să fluere, zicând că a fost tras pe sfoară. Abia mai târziu a priceput că trebue să meargă prin apropie­rea hotelului Dacia, unde des­cinsese somnambulul, și acolo să aștepte producerea ciudatu­lui fenomen de somnambulism. Din cauza ostilității publicu­lui, nefericitul Alexandrescu s-a iritat și, curând după ce s’a cul­cat, a fost apucat de un acces de isterie. Am intrat și eu cu d. arhitect Iosif Catzianu în camera unde se afla curiosul bolnav, dând ambii ajutor la ținerea lui în timpul accesului, reținere, care s’a făcut cu mare greutate, deși eram 5 persoane care îl țineam cu desnădejde, de­oarece soția somnambulului ne spunea me­reu că dacă îl scăpăm se poate întâmpla vre-o nenorocire. Imediat ce a început accesul, care a fost foarte puternic, ar­terele i s’au umflat într’un chip neobișnuit. După vre-o câteva minute ac­cesul s’a sfârșit, urmându-i o stare de înțepenire completă a corpului. Apoi somnambulul a început să dea, tot în stare cataleptică, bine­înțeles, lămuriri asupra a ceea ce va face când va eși a­­fară. Partea aceasta e extrem de cu­rioasă: am pus urechea aproape de gura lui, spre a nu-mi scana nici un cuvânt. Totul părea o convorbire ce o avea cu cineva. Ceea ce răspundea dânsul nu spunea; repeta însă tot ce-i spu­nea misteriosul său interlocutor. Convorbirea nu a fost tocmai cordială, iar somnambulul o presăra la scurte intervale cu in­jurii și cuvinte puțin măguli­toare, din cauza divergințelor ce erau între Alexandrescu și spi­ritul care, după cum îi reprodu­cea dânsul vorbele, părea că-i ordonă și chiar îl amenință. Primul lucru care l’a spus a fost că va eși și va împrăștia niște metri lemne, lucru asupra căruia s’au înțeles imediat. Cele­lalte pretenții ale puterei care-l stăpânea n’a vrut să le satisfacă. I-a cerut întâi să se jue pe noul teatru Pasia. El a refuzat, spu­nând că e obosit și că ’’vom­­ face teatrul altă dată“ (expresie de ac­tori). I s’a poruncit apoi să meargă la gară și nici asta n’a vrut, deși a fost amenințat că-i dă ca pedeapsă 20 accese de iste­rie tot așa de puternice ca și cel la care am­ asistat. Cel cu care avea ciudata con­vorbire, spre a-l îmblânzi, se vede, i-a spus că la 26 cor., ac­cesele îi vor înceta. Alexandres­cu i-a mulțumit pentru acest lucru, dar n’a vrut să primească ceea ce-î dicta. Ultimele cuvinte pe cari le-a spus somnambulul,­ au fost : „salutare, salutare“, semn că convorbirea s’a sfârșit și că nu va trece mult până va eși afară. Cu mâinile ridicate în semn de rugă, somnambulul a eșit bini­șor în curtea hotelului, s’a în­dreptat spre locul unde erau lemnele, a împrăștiat jumătate din ele, apoi intervenind vre-o modificare a itinerariului, a fă­cut câteva semne misterioase și cu o dibăcie extraordinară s’a suit pe șirul de case din fața ho­telului Dacia, colindându-le de la un capăt la celalt și înapoi, iar din loc în loc se oprea și fă­cea iar semne. In urmă s’a co­borât, a așezat lemnele la loc și perfect pe acelaș drum pe care plecase, s’a întors în cameră, unde s’a culcat. Mulțimea imensă, care se strânsese, l’a urmărit cu o cu­riozitate mereu crescândă. * Dânsul n’a plecat din orașul nostru, voind să mai dea mâine o reprezentație teatrală. Cor. emmanms fie porturi românești la Câmpina Comitetul central al «Ligei Cultu­rale» a lansat următorul apel către învățători : Domnule învățător. La 25 iulie a. c., ținându-se la Câm­pina unu concurs de porturi ro­mânești, organizat de către «Liga Culturală», sunteți cu onoare invitat­a lua și d-voastră parte, aducând cu d-voastră câțiva flăcăi și fete, în porturi din satul d-voastră. La acest concurs se vor acorda premii în valoare de 200 de lei celor mai frumoase costume românești. înainte de concurs va fi serbarea Ligei, la care va vorbi d. N. Iorga; vor urma apoi jocuri naționale. Pentru transportul pe calea ferată, am cerut reducere la direcția C. F. R., și veți fi anunțat la timp despre aceasta. Spre Câmpina pleacă din Ploiești următoarele trenuri : dimineața , la orele 7; 7.51 (de plăcere) ; 9.26 (ac­celerat); 14.13, iar după amiazi : 3.21; 4.55; 6.16 (accelerat); 8.40 (accelerat). Numiri la primăria Capitalei Au fost numiți la primăria capitalei: D. Mihail Ionescu, actual desemn­­ator în secțiunea complectărea și ți­nerea la curent a planului din divizi­unea planului desemnator în secțiunea studiilor, în locul vacant. : D. Ioan Georgescu desemnator cu secțiunea complectărea și ținerea la curent și planului, în locul celui din­tâi I. D. Zamfir Datculescu, vaccinator la secția 8-a medicală, în locul d-lui Alex. Ana, demisionat și D. Nicolae Aldea, actual agent sanitar auxiliar, agent sanita la secția III-a medicală. D-nii abonați, caii cer schim­bări fie adresă, sunt rugați să bine-voiască a tr­imit­e la admi­nistrație totdeodată și eticheta pe care este imprimată silnic a­­firesti spre a se putea da curs re­pede cererilor și a an se întârzia cu trimiterea ziarului la noua adresă. emn despre"moartea senatorului Ștefan Dobruneanu Tg.-Jiu, 22 iulie. In tot or­așul a făcut mare im­presie vestea despre încetarea din viață a fruntașului liberal Ștefan N. Dobruneanu, senator al colegiului II de Gorj. " O știre la fel am primit eri și de la corespondentul nostru din Caracal. La clubul liberal din Capitală, unde am cerut relațiuni, nu se știa nimic despre acest deces. * Șt. Dobruneanu s’a născut la 12 Decembrie 1862 în Caracal. E­­ra licențiat în drept, a fost sub­stitut, supleant și judecător de ședință la trib. Gorj ; a fost ales întâia oară în Parlament la 1908. Răposatul suferea de inimă și se afla acum împreună cu d-na, la Viena unde se dusese să se caute. Peninsula Balcanica GRECIA BOICOTAREA MĂRFURILOR GRECEȘTI CONTINUA Atena. 22. — Agenția telegra­fică din Atena zice că noua pro­­clamațiune a comitetului de boi­­cotariu din Constantinopol, re­glementând boicotarea în mod­ o­­ficial până se va da o soluțiune chestiune­ cretane, aceasta se consideră aci ca o măsură ofi­cială de presiune asupra rezulta­tului diplomatic al acestei ches­tiuni. Distincțiunea ce se face între mărfuri grecești și străine adu­ce o atingere clauzei națiunei ce­lei mai favorizate și constitue, o călcare vădită a dreptului gin­ților, de­oarece comerțul, în principalele orașe ale imperiului­ otoman, se află mai ales în mâi­nile grecilor. Numai o interven­­țiune energică a Puterilor ar pu­tea pune­ capăt acestei stări de lucruri atât de dăunătoare tutu­ror națiunilor în Orient TURCIA ASASINAREA UNUI COMISAR TURC IN BULGARIA Constantinopol. 22. — Ziarul „Ikdam“ spune că Poarta a fă­cut demersuri pe lângă guver­nul din Sofia ca să se remită cadavrul comisarului de poliție turc asasinat și pentru extrăda­rea asasinului, care ar fi un bulgar din Yeskuel. * Ziarele spun că mai multe persoane, condamnate de tribu­nalul de război, s’au refugiat la Rhodos pe­ bordul unui vas bel­gian. Extrădarea a fost refuzată de­oare­ce e vorba de criminali politici. (A. R.) INSPECȚIE Uesku­b. 22. — Ministru de in­terne a sosit aici în inspecție. CONFLICTUL disntre Spasi © și WaiScaa — C/er/ca/íí din Italia insulth pe regele Alfonso — Paris. 22. — Ziarului „Le Jour­nal“ i se telegrafi­ază din Ma­drid . Guvernul e îngrijorat din cauza viilor agitații ale clerica­lilor. Liberalii sunt hotărâți să nu dea­­ napoi și să organizeze contra-manifestațiuni. Dumini­ca viitoare promite a fi foarte agitată. Primul-ministru Canaler­as a declarat că guvernul consideră demonstrațiile catolicilor ca o provocare și va lua măsuri con­tra lor. Londra. 22. — Ziarului „Daily Telegraph“ i se telegrafiază din Madrid . Clericalii agită în chip energic contra guvernului. In districtul Nabara s-au li­pit afișe mari prin cari publicul este îndemnat să manifesteze contra liberalilor. Berlin, 22. — Primul ministru Canarejas a ordonat să se con­­fiște o telegramă a unui ziar en­glez. In această telegramă se spunea că în Spania ar fi izbuc­nit războiul civil. Paris. 22. — Ziarului „Le Ma­tin“ i se telegrafiază din Roma. La Vatican e agitație mare ; acolo s’a format un partid având c­a scop zdrobirea liberalismului din­ Spania. Papa n’a aprobat în­că această direcți­e războinică, Regina-mamă a Spaniei a pri­mit din Roma telegrame prin cari e îndemnată să influențeze asupra regelui în așa chip în­cât guvernul Canavejas să fie silit a demisiona. Ziarele clericale din Roma pu­blică articole defăimătoare des­pre regele Alfonso al Spaniei, nu­mindu-l cartofor și risipitor. Ele spun că acest rege a renegat tre­cutul catolic al dinastiei sale, căsătorindu-se cu o prințesă pro­testantă. Plecarea principilor moștenitori Familia princiară a părăsit ieri Sinaia plecând în străină­tate. AA. U­. RR. Principele Ferdi­nand și Principesa Maria au fă­cut drumul până la Predeal în automobil, iar micii principi au sosit la Predeal cu trenul de 1.50. Familia princiară a plecat din Predeal la orele 2 cu trenul unguresc la care a fost atașat un vagon regal. D. general Crăiniceanu, minis­tru de războiț­, a salutat pe prin­cipi la­­ plecare. »

Next