Universul, septembrie 1910 (Anul 28, nr. 239-268)
1910-09-01 / nr. 239
ANUL XXVIII—No. 239—MIERCURI 1 SEPTEMBRIE 1910. —n 15 bani in România—10 bani in străinătate Foiidaiob : LUIGI CAZZAVILLAN 6E9ACȚIA Șl ADMINISTRATIV ti. Strada Brczoianu^l^uc^|gP^^ TJ"xx aeroplan. ULTias.— (Vezi explicativ) Calendar pe anul 1910 Ortodox Marfă, 31 August. — Brâul Maicii Domnului. Catolic Marți, 13 Septembrie.—Theophih Răs. soarelui 5.62 Ap. soarelui 6.31* 111 ^ IMI W— „Universul“ .Are următoarele linii telefonice:Administrația...................6. 62 Redacția.............................12] 88 Străinătatea........................20]56 București, 3) August. DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL secundar "Am arătat în numărul nostru trecut că, pe de o parte, s’a scumpit peste orice măsură învățământul secundar și s’a îngreuiat prin fel de fel de măsuri, spre a îndepărta tineretul de la acest învățământ, iar pe de altă parte același tineret e silit să treacă prin învățămîntul secundar, căci altfel nu poate intră în puținile școli speciale ce avem. O asemenea gospodărie nu poate avea nici un înțeles, afara numai dacă se urmărește un scop pur fiscal; dar și în cazul acesta, e curios că Statul pune biruri grele pe cetățenii cari iși cresc copiii. Se știe că, cu toată marea natalitate a neamului nostru, poporul român crește destul de încet din cauza enormei mortalități a copiilor, apoi tocmai pe părinții cari isbutesc să crească copii, tocmai pe aceștia și-a găsit Statul să-i apese ? Și aceasta, când e cunoscut că impozitele noastre nu sunt drept așezate, așa că cei săraci plătesc proporțional mai mult decât cei bogați. Unul din relele de cari părinții se plâng mai des, e scumpetea din cale afară a manualelor didactice. Cărțile de școală au ajuns la prețuri fabuloase; o cărticică de 150 pagini' costă 2 lei 75 bani, 3 lei, 3 lei 75 bani. Nicăeri nu sunt cărțile de școală așa de scumpe ca la noi; și nimeni nu pune frâu acestei scumpiri", deși s’ar cuveni ca autoritatea școlară să privigheze comerțul cărților didactice, care e un fel de monopol, căci părinții sunt siliți să cumpere cărțile pe cari le vrea școala. Mai e și altceva cu manualele didactice. Cărțile întrebuințate omil acesta într'o clasă nu mai pot servi în anul următor : în fiecare an se schimbă manualele, sau cel puțin edițiile. Poate intra în capul cuiva că în timp de 10 luni s’au făcut așa de mari schimbări într'o materie, încât cartea de anul trecut nu mai e bună anul asta? Desigur că nu. Pe de altă parte ni se afirmă de unii părinți că au văzut edițiuni noul în cari nimic nu era schimbat față de ediția precedentă, decât doar scoarța și totuși au trebuit să cumpere ediția cea nouă deși aveau pe cea vechie. Dacă s’ar face socoteala cheltuelilor pentru fiecare copil din învățământul secundar — ne scrie un părinte — s'ar vedea că învățământul acesta a ajuns la noi mai scump decât în țările cele mai înaintate—fără ca copiii să tragă folosul pe care îl au în acele țări. Aceste sunt plângerile de căpetenie, culese din multele scrisori ce primim în preajma deschiderei anului școlar; și socotim cățele merită atențiunea conducătorilor învățământului. Ar fi timpul să se completeze învățământul primar; ar fi timpul să se înființeze școli speciale, în cari tineretul s’ar duce bucuros să se pregătească pentru ocupațiunile productive; ar fi timpul să se așeze pe temelii sănătoase mult zbuciumatul învățământ secundar. II Aniversarea mărei Grivițel Se știe că de câtva timp solemnitatea zilei de 30 August s’a rredus la un parastas. Eri, la orele 10 dim., s’a oficiat dar, pentru pomenirea eroilor noștri, căzuți pe câmpiile Bulgariei în ziua de 30 August 1877, un parastas militar de către P. S. S. Arhiereul Teodosie Ploeșteanu, vicarul Sfintei Mitropolii. Am remarcat în asistență pe d-nii generali Warthiade, Zottu, Văleanu, Georgescu, colonel Gragoski, colonel Basarabescu, comandantul pieței, lt.-coloneii Buță, Stratilescu, căpitan Barozzi, ajutorul comandantului i pieței, etc. etc. D. general Warthiade a ținut— după oficierea serviciului religios — o cuvântare și a primit, în urmă, defilarea unei companiaii din batalionul 2 vânători sub comanda d-lui general Zottu și a d-lui" lt.-colonel Stratilescu. Solemnitatea s-a încheiat la ode la 11 jum. dimineața. Drama din Site (Prahova) Căsătorie de interes.—Răzbunarea amantei înșelate. — Boala suspectă a unei tinere mirese.—Otrăvită!—Denunțul la parchetul general.— Autopsia cadavrului și cercetările parchetului. Am comunicat că alaltă era, în urma unui denunț la parchet, s’a procedat la desgroparea cadavrului" tinerei Zoe Torcătorii, din comuna Slănic, despre care se spune că ar fi fost otrăvită. Desgroparea cadavrului unei tinere care moare la 7 zile după căsătorie, m’a îndemnat să fac o anchetă paralelă cu aceea a parchetului care se ține secretă, și rezultatul acestei anchete a fost descoperirea unei înfiorătoare drame.* Om cu oarecare stare în com. Slănic, cârciumarul Ion Torcătoru întreținea relațiuni amoroase cu o tânără din vecinătatea prăvăliei lui, căreia îî promisese chiar că o va lua în căsătorie. Aceste relațiuni nu împiedicau însă pe părinții fetelor de măritat să vadă în Torcătorii o partidă bună. Intre aceștia, preotul Mihalache Constantinescu, din Slănic, Cătunul Groșari, ținea cu orice preț să-l aibă pe Torcătoru de ginere și planul i-a reușit. Căsătoria Tânără, numai de 17 ani, cu toată opunerea fratelui său mai mare, Gheorghe, student la teologie, și a mamei sale, cari știau legăturile lui Torcătoru, Zoe ascultă de porunca tatălui ei, mai ales că și lui Torcătoru îî convenea din diferite motive această căsătorie. Nunta s’a făcut acum 3 luni Răzbunarea Fostei aspirante la mâna lui Torcătoru, căreia acesta îî promisese s’o ia în căsătorie, nu i-a convenit fapta amantului său. Totuși, în speranța că Torcătoru va fi tot alci, concepe o monstruoasă crimă, a cărei victimă urma să cadă tânăra Zoe. Imediat după nuntă, ca vecină, fosta amantă a lui Torcătoru, începu să facă vizite tinerei soții" a acestuia, vizite în cari", după cei ce cunosc această afacere, ea a răpus viața Zoei. Boala suspectă La patru zile după nuntă Zoe cade greu bolnavă, prezintând simptomele unei intoxicații. Medicii chemați în grabă, n’au putut face nimic, așa că peste o săptămână de la nuntă, în aceeaș biserică unde se celebrase căsătoria, să cânta acum prohodul sărmanei Zoe. Denunțul Bănuiala medicilor că moartea tinerei femeie suspectă ; găsirea mai multor scrisori în casa lui Torcătoru, de către mama Zoei, din care reese că fosta lui amantă se va răzbuna asupra lui, fac pe tânărul Gh. Mihăilescu, fratele Zoei, să denunțe faptul parchetului. Părând de domeniul fantaziei bănuiala îndureratului frate față de monstruozitatea faptei, parchetul local,în urma unor cercetări și a necăpătărei dovezilor necesare,— clasează afacerea. Mama victimei nu dezarmează însă. Trimite un nou denunț, parchetului general, la care anexează și unele scrisori, din care reiese relațiunile lui Torcătoru cu fosta lui amantă, cerând autopsia cadavrului fiicei sale, Autopsia. — Cercetările D-nui procuror V. Zagoritz și judecătorii C. Vârgolici, delegat ca jude instructor, au luat acum afacerea în mână, și—alaltăeri—însoțiți de către medicul primar Gr. Nicolau, au procedat la desgroparea cadavrului Zoiei 1. Torcătorii, luîndu-i-se organele viscerale, cari au și fost înaintate institutului chimic din București, spre a se constata dacă conțin otrăvuri, și ce anume otrăvuri. In acelaș timp numiții magistrați au întreprins o minuțioasă anchetă, ascultând mai mulți martori. a. s. i. Pip I..V MANEVRELE DIVIZIEI A V-a Buzău, 30 August. In vederea inspectarea trupelor aflate la manevre, în județul Buzău, formând divizia a 5-a, A. S. R. Prințul Ferdinand a sosit azi noapte la ora 1 și 22 minute la gara Buzău. Noaptea a petrecut-o în vagon. Azi dimineață la orele 8, a plecat în automobil, însoțit de prefectul județului și de un aghiotant, la locul luptelor. Se știe că divizia a 5-a compusă din brigăzile 9 și 10, a făcut manevre parțiale în județul Buzău, în partea nordică a județului, sub comanda generalului Alexandru Iarca. La aceste manevre au luat parte: regimentul Mircea 32, sub comanda colonelului Radian ; regimentul Prahova No. C, sub comanda locot.-colonel Minculescu ; regimentul Buzău No. 8, sub comanda colonelului Gheorghiu Ioan; regimentul 7 de artilerie, sub comanda colonelului Mircescu ; regimentul 6 călărași, sub comanda colonelului Solacolu și batalionul 3 vânători, sub comanda maiorului Negruți Gheorghe. Din divizia a 5-a au lipsit numai regimentele Ialomița No. 23 și 5 călărași, ambele cu reședința în orașul Călărași precum și regimentele 3 artilerie cu reședința la Brăila, care n’au putut veni să completeze divizia a 5-a din cauza lipsei de vagoane și distanța prea mare de parcurs pe jos. In schimb însă s’a adus regimentul 6 călărași din Ploești. Regimentele au venit la divizii pe jos. Toate aceste trupe au fost inspectate azi de A. S. Regală, înaintea căreia, tot azi s’a dat simulacre de luptă, între comunele : Monteoru, Lipia, Merești- Valea Iancului, Gura-Nișcov, Merlești și Câmpești. In vederea acestor lupte, regimentul Prahova“Ro. 7, o baterie din regimentul 7 artilerie și un escadron din regimentul 6 călărași, sub comanda locot.colonel Minculescu, erau postate la kilometrul 10, pe șoseaua Buzau—Urziceni. Un alt detașament de trupe, compus din regimentul Buzău No. 8, batalionul 3 vânători, un divizion din regimentul 7 artilerie și un escadron din regimentul 6 călărași, sub comanda colonelului Gheorghiu, era postat în apropierea comunei Câmpești. Un singur detașament, compus din regimentul Muscel 32, o baterie din regimentul 7 artilerie și un escadron din regimentul 6 călărași, sub comanda colonelului Radian, era postat la spatele gărei Monteoru. Ca comandant al acestor trupe ce-au manevrat azi în fața Prințului Moștenitor a fost generalul Saegiu Aurel, iar statulmajor era compus din d. loc.colonel Brânduș, șef al statului major al diviziei a 5-a și d-nii căpitani Florescu Mihail și Constantin D. Teodor. Tenis acestor lupte, a fost apărarea triunghiului", compus din comunele Cernești, Câmpești și GuraNișcov— contra unei invaziuni a trupelor dinspre sud. După terminarea acestor lupte, Prințul Ferdinand a adunat pe ofițerii superoari în jurul Süt și a făcut critica manevrelor. Trupele se vor odihni pe loc până mâine dimineață, când vor pleca pe jos la reședința lor din Ploești, afară de regimentul Buzău No. 8 și 7 artilerie, care sunt din localitate. A. S. R. Prințul Ferdinand a plecat astă-seară la orele 5. Decimarea directorului școalei române din Turtucaia După 25 ani de laborioasă activitate în chestiunea noastră culturală din Bulgaria, d. Gh. lonescu, directorul școalei române din Turtucaia a fost rechemat, pe ziua de 1 Septembrie a. c., spre a fi numit director al unei școli primare din țară. Cititorii noștri își amintesc că am făcut o anchetă asupra mișcărei noastre culturale din acea localitate a regatului vecin și cu acel prilej am relevat activitatea d-lui Gh. lonescu în acel oraș. Ziare bulgare, ca „Balkanska Tribuna“, „Dnevnik“, „Napredic“ etc. au scris peste 15 articole de răspuns la ancheta noastră, cu aprecieri pe care le vom releva în curând. D. Gh. lonescu întocmește acum o lucrare asupra activității cf-sale de 25 ani, cu principalele episoade din 1900 și 1905, când țara noastră a fost în conflict cu principatul vecin. Asupra acestei cărți, care promite să fie interesantă, vom vorbi la timp. Nu se știe încă cine va fi noul director al școalei române din Turtucaia. L- I. la corpurile 1, 2, 3 și 4 de armată In privința concentrărilor corpurilor de armată, ministerul de razboiu comunică următoarele : Cu începere dela 10 August, toate trupele corpurilor de armată au fost concentrate în taberne regionale sau în terenuri libere, pe divizii, brigade sau regimente. Durata concentrărei va fi de 22 zile. Au luat parte la aceste concentrări pe lângă trupele sub arme : contingentul de completare 1905 și contingentul de rezervă 3903. Completași 1905 au urmat regimentele în taberne alese, iar rezerviștii 3903 au rămas la reședința regimentelor la batalionul de rezervă respectiv. Cu începere de la 21 August, rezerviștii 1903 au fost desconcentratî iar completa și 1905 urmează a se desconcentra pe ziua de 31 August. Taberne au fost alese departe de garnizoanele de reședință, în apropiere de ape, în terenuri sănătoase, unde se găsește apă de băut și adăpat la dealuri, precum și umbră pentru adăpost pe timpurile călduroase. Ofițerii și trupa au fost instalați în corturi sau bar aas. Toți ofițerii de orice grad au stat în tabără, fiecare la unitatea lui. Bunul trap al trupelor a fost asigurat atât prin serviciul intendentei, cat și prin îngrijirea capilor de corpuri. S’a suprimat mâncarea de post, iar în zilele de exerciții, de mișcări faelice și de luptă mi s’a dat hrană rece decât dimineața, seara preparându-se mâncare caldă. Instrucția in aceste tabere s’a urmat după programul general de instrucție al armatei, adică perioada a IlI-a, școala batalionului, regimentului și a brigadei, făcânndu-se în vederea manevrelor de toamnă, exerciții de mișcare tactice și de luptă, cu trupe de toate armele. Desconcentrarea va începe astfel ca regimentele să reintre prin marșuri pe jos în garnioanele lor pe ziua de 30 August, iar azi, 31 August, să se desconcentreze contingentul de completare 1905.* Programul general de instrucție pe anul 1909—1910 se va încheia cu perioada a IV de instrucție, care va avea loc în luna Septembrie. In această perioadă se vor face exerciții și manevre pe teren necunoscut, la care vor lua parte pe lângă trupele sub arme contingentul I de completare 1908 (trupele pe 2 ani) și 1907 (trupe pe 3 ani). Concentrările din anul acesta au dat cu totul altă îndrumare rostului taberelor. Din acest an s’a pus început temeinic unei vieți cu adevărat ostășești, atât în tabere cât și ln manevre. S’a oprit transportul în tabere sau în terenuri libere, atât pentru trupă cât și pentru ofițeri, a oricărui obiect neprevăzut a se lua în campanie. Trupa și ofițerii trebue să se găsească în tabere sau manevre cu aceleași bagaje ca și în campanie. Nimic nu trebue s-o oprească în loc. Tirana și sănătatea trupei a fost și este preocuparea de căpetenie a tuturor capilor erarhici. Traiul și hrana ofițeruli s’a apropiat mult de acelea ale soldatului. Popotele de alta dată cu numeroasa și grea veselă au dispărut. Fieca un ofițer e datora-și avea vesela lui de campanie. Hrana lui e cumpătată și mai adesea uscată și rece, supa caldă și felurile de mâncare ale trupei, precum și conservele militare sunt regula generată, formează lista lui de mâncare pe timpul concentrărilor și manevrelor. Tăbărârea corpurilor departe de garnizoanele lor și în locuri sănătoase a avut ca rezultat, pe lângă o instrucție temeinică și numai în vederea războiului, o stare igienică a trupelor din cele mai excerente. mmumâk ȘI BUDAPESTA „Tribuna“ din Arad publică un articol de fond prin care condamnă hotărârea „Asociației învățătorilor români din Arad“ de a-și ține adunarea generală la Budapesta. Numitul ziar e nemulțumit de faptul că generația tânără a românilor de peste munți se simte atrasă către Capitala Ungariei, un oraș străin pentru români, care le-a adus numai necazuri și suferințe. Iată cum descrie „Tribuna“ Budapesta: „Cu furia maghiarizare, des,lănțuită mai întâi înpotriva nemților și pe urmă a slovacilor din cele două părți ale orașului. Capitala aceasta a ajuns un simbol al procesului de desnaționalizare în Ungaria. Cu caracterul șovinist și pur unguresc al societății, al administrației, al presei și al parlamentului, cu rara sa intoleranță față de alte limbi și alte neamuri, Budapesta nu se arată ca un monstru respingător, ca un oraș rece și fără nici un punct de atingere sufletească cu noi. Este cu neputință, ca, de câte ori pomenim acest nume, să nu ne amintim de el, ca de reședința tuturor patimilor, ca de izvorul tuturor dușmăniilor ,ca de calvarul pe care s’au ridicat atâtea cruci de suferințe pentru neamul nostru“. --Hiliii I Fericii domnii abonați B-nii abonați, cari cer schimbări de adresă, sunt rugați cu insistență să bine-voiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lar și eticheta pe care este imprimată adresa cu care primea ziarul până atunci, spre a se putea da curs repede cererilor și a nu se întârzia cu trimiterea ziarului la noua adresă. Neobservarea acestei cereri, nu* pune în imposibilitate de a servi prompt pe d-nii abonați. > raSPECTIILE d-lui prim ministru I. Brătianu D. I. Brătianu, președintele consiliului de miniștri, va pleca azi dimineață să facă o serie de inspecții administrative și sanitare. D-sa va fi însoțit de d-nii dr. C. Cantacuzino, A. Saligny, directorul căilor de comunicație pe apă, d-rul Ion Cantacuzino, directorul general al serviciului sanitar, Berceaau, șef de cabinet și diferite alte persoane oficiale. D. Brătianu se va duce cu automobilul la Giurgiu pe care oraș il va inspecta, apoi se va îmbarca pe iahtul Domnița Florica, inspectând rând pe rând Călărași, Brăila, Galați, Tulcea și Sulina. La Tulcea se va opri o zi întreagă, spre a vizita toate împrejurimile. De la Sulina, d-sa se va duce la Constanța, de unde se va înapoia cu trenul la București. Acest turneu de inspecții pe Dunăre va ține 4—5 zile. Peste vreo zece zile d. Brătianu vă face un nou turneu de inspecții pe Prut. incăerare sângeroasă intre două bande de tâlhari în Capitală Două bande de vechi clienți ai pușcăriilor și-au făcut erî noapte apariția în Capitală. O bandă era compusă din 20 de inși sub conducerea cunoscutului pungaș Nae Bureață și a fratelui său Gheorghe Bureață iar cealaltă, compusă cam tot din atâția, era condusă de frații Ion și Alexandru Ionescu, de asemeni cunoscuți îndeajuns poliției. Cele două bande eșiseră pe străzi spre a provoca scandaluri pe la cârciumi și a proceda după vechile obiceiuri, acostând și bătând pe trecători, pentru ca în învălmășeală să-l poată fura, întâmplarea a făcut insă ca pianul tâlharilor să nu reușească și atât cei din banda întâia cât și cei din banda a doua să nu găsească nici o victimă în calea lor, așa că după ce pungașii au călcat tot cartierul Teiului au ajuns în str. Fulgerului. Banda lui Bureață se afla pe la mijlocul străzei când în față a apărut banda fraților Ionescu. Bureață crezând că are de a face cu niște agenți, a trimis pe unul din bandă să se ducă înainte și să cerceteze. Cel trimis a sosit imediat cu răspunsul și când a auzit că acolo se afla Alex. Ionescu, unul dintre dușmanii lui de moarte, Bureață s’a întors către ai lui și le-a strigat : — Pe ei, băeți ! Geala de haimanale s’a năpustit alunei într’acolo și o luptă crâncenă s’a început intre cele două bande. Cum pungașii erau înarmați cu ciomege și revolvere, ei au făcut uz de ele și până să vină sergenții — timp de vre-o jumătate oră—s’au bătut până la sânge. D. comisar Gh. lonescu, șeful circumscripției 9, venind repede la fața locului, cu mai mulți sergenți, a găsit acolo numai pe Gheorghe Bureață, care, rănit grav la cap, zăcea într’un sac de sânge, în mijlocul drumului. Ceilalți pungai dispăruseră cu toții Comisarul a urcat pe Bureață într-o trăsură și l-a trimis cu un sergent la spitalul Colentina, iar d-sa făcând cercetări a reușit, să descopere pe șefii bandei adverse, pe Alexandru și Ion Ionescu și să-i aresteze. Ancheta se continuă spre a se afla toți pungașii cari făceau parte din bandă. Tis. Ghestiunia sitarilor După cum se știe, în curând consiliul comunal se va ocupa de baracele ce urmează să fie construite pe cheiul gârlei. Mutarea anticarilor în acel loc e lucru bine stabilit, dar a rămas să se discute câteva chestiuni de amănunt. Am vorbit cu câțiva dintre anticari în această privință, și mai întâi cu decanul lor, d. Zwiebel. — Locul ales de primărie, mi-a spus acesta, este cel mai bun, căci e foarte fregventat, mai ales că se află în fața palatului de justiție. In 1858, când eram singurul anticar în Capitală, acolo mă așezasem, alături de vechiul tribunal. Ei unul sunt foarte mulțumit cu dispozițiunea primăriei. Ceilalți anticari nu sunt, însă de părerea decanului lor și părerea lor e că locul în chestiune e foarte expus la vânturile aspre ale iernei, apoi sunt nemulțumiți de faptul că li se pun la dispoziție numai câte două dulapuri pentru cărți, ceea ce e neîndestulător, după cât se pare. Unii susțin că primăria le-ar face un mare bine, dacă cel puțin în iarna ce vine ar fi lăsați tot pe locul pe care se află acum. V. A. Oprirea seratelor Imorale Mai multe cercuri și societăți obicinuesc să dea serbări, matinesm și serate numai pentru interesul conducătorilor. S’a dovedit că unii din acești organizatori de serate se dedau și la fapte imorale, atrăgând în cursă fete minore, fără experiență, la petrecerile lor. Prefectura poliției Capitalei a luat măsuri ca asemenea cercuri sau societăți să nu mai poată obține autorizație pentru serbările proectate. Astfel em, d. Olărașu, șeful biuroului de informații de pe lângă prefectura poliției Capitalei, a oprit seratele „Tinerilor dansatori“, a cercului „Victoria“ și soc. „Floarea de camelie“, neacordându-ii-se autorizațiuni. Pe viitor prefectura poliției va da autorizație numai societăților serioase, alcătuite din majori și oameni cu rostul lor, întrucât privește pe minori sau pe oamenii cu scopuri urîte, nici să nu se mai adreseze prefecturii, pentru că sub nici un motiv nu li se vor mai acorda autorizațiuni de serbări. Ploaia torențială și ravagiile din Județul Mehedinți Prefectura județului Mehedinți a trimis ministerului de interne următorul raport cu privire la ravagiile cauzate în acest județ de ploaia torențială căzută în noaptea de 20—21 p. , Locuitorii" din Prejna, Vintilă Lupu, Petrache G. Stoican, Nicolae I. P. Dumitru, fiind duși la o moară pe apa Polomului", s’au înecat. — In satul Sfodea, comuna Balta, în casa femeei Ioana Gr. Ursu, s’au înecat copiii Pantelie Văjaică și fata Stana Văjaică, în etate de 6 ani. — In comuna Isverna s’a înecat femeia Maria N. Lazăr, în etate de 60 ani. — In corn. Dâlma s’au înecat locuitorul Petre Vâjaică, Ioana I. Mitroiu, împreună cu fiica sa Irina, cari erau la o moară pe apa Coșuștea. — Tot pe această apă s’a mai găsit cadavrul unei fete de 6—7 ani, a cărei identitate încă nu s’a stabilit. — In Baia-de-Aramă s’au înecat casele și prăvăliile comercianților. Apa a luat casa d-lui G. P. Bălăceanu, care s’a înecat împreună cu soția lui și 3 copii. — S’a rupt podul de piatră de la Apa Neagră pe Motru.— Apele Brebina, Motru și Bulba, eșind din matca lor, au distrus recoltele. — Apele au rupt podurile de pe apa Coșuștea, podul de beton de la Roșia, podurile de la Sintești, Ciovărnășeni și 2 poduri de la Colibaș. — Fata Elisabeta I. Mareșu și locuitorul Florea Stănilă, din com. Gârboneștii de Sus, s’au înecat. — In comuna Slavița s’a înecat femeia Stana Dinu Miniș. — In comuna Marga s’a înecat femeia Paraschiva Ioan G. Papava. — In comuna Nadanov s’au înecat țiganii nomazi Vasile Bucureșteanu, Elena V. Bucureșteanu, Marița Anica, Aurel și Barbu V. Bucureșteanu. — In comuna Batoți a inundat casa și curtea locuitorului Constantin S. Baiu. 1 — In comuna Burila Mare a surpat și stricat un cuptor de 50.000 cărămizi care erau făcute pentru școală. — In satul Bistrița a fost trăsnit un bou al locuitorului Ion G. Lungu. — In comuna Deveselu a inundat casele lui Pavel Bălan, Stancu Soare și Ștefan Carmen. — In comuna Simian a rupt podurile de la „Piatra albă“ la Topolnița și Cernețî. — Podurile de pe șoseaua județeană au fost distruse. Circulația trenurilor între Boroești și Severin a fost întrerupte. — In satul Bahna de Vârciorova apele au luat casele locuitorilor Grigore Cosei, Ilie I. Vițel, Dumitru Bogorie, distrugând și podul de la Bahna. —In satul Hurița de Vârciorova, apa Racovățu a luat două case ale locuitorului Grigore R. Prășneanu, casa locuitorului Gh. Gheorghescu, un grajd și un patul al locuitorului Petre Bribu și casa văduvei Frosa D. Partenie. — A inundat casele locuitorilor Nicolae Niță și I. N. Dorlete, Ion Scurtu, Gh. Scurtu, Petre Jianu, loan Corovei, loan Roată, rupând și o parte din casa locuitorului Gh. Gruia. — Șoseaua Vârciorova-Bahnaț- Balta e distrusă cu desăvârșire. Podurile sunt rupte. — Linia ferată particulară a d-lui Theodor Băbeanu din Norița până în Vârciorova e ruptă cu desăvârșire. — Podurile căei naționale de la sucursala vamală Bahnafrontiera ungară, au fost distruse cu desăvârșire. In întreg județul apele s’au revărsat, podurile și șoselele rupte, circulația întreruptă. — In Severin, apa revărsânduse pe canalele trotuarelor, a inundat casele cu No. 15 din str. Virtuții, ale d-lui Hristea Apostol și cele ale lui Barbu Lupu. De asemenea în str. Brâncoveanu s’a surpat un zid de la casa cS-nei Maria N. Ionescu, nefiind nici un accident de persoane. EXPUNERI și PROPUNERI Șobolanii din Gișiipiu Un cititor ne trimite o scrisoare la care spune că, trecând, într’o dimineață, prin Cișmegiu, a auzit niște chueături foarte asemănătoare cu ale șoarecilor de câmp. Ducându-se la locul de unde veneau aceste intersecționi șobolănești, a observat, pe marginea lacului, o ceată ca de 30 și mai bine de șobolan! mai! aproape cât o pisică, care mâncau cu poftă și nesuparat! de nimeni grăuntele hărăzite lebedelor de pe lac. Și scriitorul acestor rânduri a asistat la tacticoasele ospătări ale șobolanilor din Cișmegiu. Intr’adevăr, se știe chiar de șeful grădinei ca și de grădinari că locul e populat de șobolani dar nu se știe ce măsuri să se ia pentru stârpirea acestor admirabil! propagator de ciumă. Foarte frumos ne spune d. N. V., corespondentul nostru ocazional, că „e o colonie întreagă de șobolan! cari, după ce dejunează, intră în apă și fac bac iar, în urmă, se duc la culcuș spre a se odihni. Spre seară, vin din nou la mâncare, căci îngrijitori! gradine! aduc regulat grăunte socotind că le mănâncă lebedele, care poate nici nu gustă din ele, din pricina numărului cel mare al acestor musafiri nepoftit! al lacului“. Suntem și noi de părerea d-lui N. V. că aceste „lighioane“ trebue stârpite cu totul pentru ca într’o bună zi, ele prăsindu-se tot mai mult, organele sanitare ale comunei să n’aibă și cu ele prea multă bătae de cap. Spectacolul poate fi amuzant pentru privitori dar, în tot cazul, cu urmări nu tocmai agreabile pentru sănătatea publică. L. i. Semănăturile in 2010 Serviciul statistic al ministerului de agricultură și domenii a stabilit, în mod definitiv întinderea terenurilor cultivate în 1910. Numărul total al cultivatorilor în 1910 a fost de 1.19925, dintre care 3806 mari agricultori și 1.088.119 agricultori mici. Grâul a fost semănat pe o suprafață de 1.948.217 hectare ; divăzul pe 173.86’ ha. ; secara pe 1.738.616; orzul pe 549.391 ha. ; porumbul pe 1.986.259 ha. ; meiu pe 27.924 ha. ; rapița pe 96.940 ha. ; iu pe 13.402 ha. ; cânepă pe 5.808 ha. ; fasole pe 28.851 ha. (terenuri proprii) ; mazăre pe 9.429 ha. ; cartofi pe 10.292 ha. ; (terenuri proprii) ; sfecle pentru zahăr pe 13.660 ha.; tutun pe 9.528 ; lucerna și trifoi pe 48.453 ha. ; fânețe pe 85.629 ha. ; otavă 395.600 ha. ; vii românești (pe rod) 60.358 ha. ; americane 13.670 ha. ; pruni 70.205 ha. Totalul general al semănăturilor, fânețelor și sădirilor se urcă deci, pentru anul 1910, la cifra de 6.036.540 hectare, față de 5.054.439 hectare din 1909. Totalul semănăturilor și fânețelor, fără sădiri (adică fără livezi de pruni și vii) în 1910, este de 5.878.046 hectare. Din această întindere marii agricultori au cultivat 1.914.767 ha., față de 1.851.959 din anul trecut, iar micii agricultori au cultivat 3.963.279 ha., față de 3.917.311 din anul trecut 1909. Pământul luat cu dijmă de micii agricultori, în 1910, a fost de 657.319 ha., față de 719.992 în 1906. Cel luat cu arenda în bani tot de aceiași soi de agricultori a fost de 650.574 ha. față de 603.419 cât a fost în 1909. Un aeroplan uriaș — Vezi ilustrația — Am anunțat deunăzi că locotenentul Seddon, din marina engleză, a construit la Dunstall un aeroplan de dimensiuni neiorcînuite. Biplanul, a cărui vedere o dăm azi, e aproape de două ori atât de mare cât un aparat Farman; el va fi pus în mișcare de două motoare a 80 cai putere. Seddon speră să poată ridica cu aparatul sau 8—10 persoane. Peninsula Balcanică — Prin fir telegrafic — GRECIA INTRAREA TRIUMFALA A LUI VENIZELOS IN ATENA Londra. 30. — Se telegrafiază din Atena. Ambii politici ai lui Venizelos pregătesc marelui patriot grec o primire triumfală la Atena. El va fi așteptat în portul Pireu, unde toate vapoarele vor fi pavoazate. Ziua sosirei lui Venizelos va fi o sărbătoare națională a grecilor. Se crede că Venizelos va ține cu acest prilej un discurs prin care -și va expune programul politic. TURCIA ISPRĂVILE BANDELOR BULGARE IN TURCIA Salonic, 30. — Starea de asediu a fost proclamată la Kotzana și în împrejurimi din cauza îndârjirei nemărginite a mahomedanilor în urma măcelărirei mai multor familii otomane, făptuită de o bandă bulgară la Pomak, lângă Novitsar. Jandarmii sunt pe urmele bulgarilor ucigași. (A. R.) SOSIRE Constantinopol, 30. — Ministrul de interne al Marei Britanie, H. J. Gladstone a sosit aci. HOLERA Constantinopol, 30. — Trei cazuri suspecte de holeră au fost semnalate la Brusa. A.A apărut până acusa 5 volume, din sitaruile Regelui Carol Aceste volume cuprind descrierea cea mai exactă a istoriei României moderne, istorie pe care este dator să o cunoască orice bun român. Se află de vânzare la toți depozitarii și la toate librăriile din țară. Prețul fiecărui volum 50 bani. de pe linia București-Ploești O nenorocire, în care am avut de înregistrat trei victime, s’a întâmplat ori la 6 și jumătate dimineața pe linia București- Ploești, în dreptul cantonului 10, într’o căruță veneau spre București trei locuitori din Titu, anume Manole Mirică, Christea Sandu și Christea Stancu. Ajungând în dreptul cantonului 10, unde șoseaua traversează linia ferată, din cauza pomilor ce se află pe marginea drumului, Manole Mirică, care făcea pe vizitiul, nu a văzut un tren ce venea cu mare viteză spre București. In momentul când căruța ajunse pe linie, botul mașinei a izbit-o cu atâta putere, încât Christea Stancu și Christea Sandu cu vehicul cu tot au fost repeziți în lături, iar Manole Mirică a svârlit pe linie. Roatele mașinei trecând peste acesta din urmă, l-au omorât pe loc, despărțindu-i capul de trunchi. Christea Sandu a fost grav rănit la falcă și prezintă mai multe leziuni pe corp. Christea Stancu are o rană adâncă la frunte. Cu acelaș tren răniții au fost aduși în gara de Nord. Salvarea fiind din timp anunțată, doctorandul Paunescu a dat celor răniți primele ajutoare transportându-i apoi cu ambulanța la spitalul Filantropia. CONGRESUL laterEarte Baî al coops» raihrelor In ziua de 23 August a. c„ s’a deschis la Hamburg al VllI-lea congres al Alianței coperative internaționale. „Alianța coperativă“, înființată acum 15 ani în August 1895— în Anglia — are ca scop de căpetenie răspândirea ideilor cooperative, clasificarea principiilor și stabilirea de legături comerciale între organizațiunile cooperative din diferite țări. La congresul din anul acesta iau parte delegații organizațiunilor coperative într-un număr cu mult mai mare decât în trecut. Sunt peste 350 delegați. România este reprezentată la acest congres prin 15 reprezentanți cu dreptul de vot, și anume prin d-nii : I. G. Duca, care reprezintă 2 organizațiuni cooperative ; Fotin Enescu, care reprezintă 1 organizație; I. D. Georgescu, care reprezintă 1 organizație ; M. K. Constantinescu, care reprezintă 1 organizație ; I. Rădulescu, care reprezintă 4 organizații. Țările locuite de români sunt reprezintate prin d-niî. C. Popp din Ardeal care reprezintă 1 organizație ; prof. G. Tofan din Bucovina care reprezintă 1 organizație. Congresul s’a deschis dimineața, la orele 9 și un sfert, în marea sală ErnstUleck din grădina zoologică, sub preșidenția venerabilului cooperator englez William Maxwel, care, în cuvântarea de deschidere, accentul ază că Alianța, al cărei președinte este de la 1907, va găsi loc în liberul oraș hiansiatic ca să muncească pentru marea operă a cooperației, oferind în acelaș timp prilej delegaților din diferite țări să se cunoască mai de aproape și să-și întărească credința în izbânda muncei lor. Ia apoi cuvântul conducătorul marelui magazin en gros al societăților coperative germane de consum, N. Lorenz, care face o scurtă dare de seamă asupra cooperației de consum în Germania, arătând progresele ei și pe tărâmul producției organizate de societățile cooperative. Din partea consiliului comunal Hamburg-Altona, salută congresul consilierul socialist Schaumburg. Președintele Maxwell supune congresului raportul asupra activitatea Alianței Coopreative internaționale, în numele comitetului central, în decurs de 3 ani, de la congresul din Bremma până acum. Din raport reiese marele progres pe care l-a făcut Alianța în ultimul timp. In raportul președintelui Alianței Cooperativei se mulțumește și unul român pentru colaborarea statornică la Buletinul Alianței, pe lângă mulțumirea ce președintele se simte dator s’o exprime câtorva scriitori din alte țări. Statutele modificate de comitetul central, în sensul ca organizațiunile cooperative din diferite state să aibă reprezentanți după o normă mai dreaptă în comitetul central, se aprobă în bloc și cu unanimitate.* NENOROCIREA DIN ȘOSEAUA VITAN O nenorocire, victimă căreia au căzut doi muncitor* s’a întâmplat orî dimineață în Capitală. Dna Amalia Grass, proprietara fabricei de săpun, din șoseaua Vitan No. 73 angajase popularul Constantin Brânză? să-î curețe un puț părăsit care se afla în curtea fabricei și lucrătorul venind erî dimineață la fabrică a și început lucrul. Constantin Brânzan s’a coborât în puț, dar ajungând pe la jumătatea lui, a fost deodată asfixiat de gazele dinăuntru. Puțarul nemai putându-se susține în lațul pe care și-l făcuse în jurul pieptului, a căzut înnăuntru. Un lucrător care ținea sus de fringhie a dat atunci alarma și adunându-se lume multă în jurul puțului, s’a găsit un alt muncitor mai curagios care s’a oferit să scape pe nenorocitul puțar. Muncitorul în chestiune — un servitor de la garajul camioanelor căilor ferate, anume Nicolae Comanici Mărunțelu — care credea că puțarul căzuse în puț din cauză că nu se ținuse bine de frânghie, s’a coborât imediat înăuntru. Nenorocitul a avut însă aceiași soartă. Dubla nenorocire fiind adusă la cunoștința circumscripției 29, d. comisar Mache Ioanid a venit numaidecât la fața locului. D-sa, dându-și seamă că cei doi muncitori fuseseră asfixiați a oprit pe ceilalți cari voiau să se coboare în puț și înștiințând pompierii de la postul Radu Vodă, aceștia au venit în grabă la locul nenorocire!. Un pompier mascat s-a coborât atunci în puț și a reușit să scoată pe cei doi muncitori. Ajutorul dat nu a fost salvator decât pentru muncitorul Nicolae Comănici Mărunțelu, deoarece puțarul Constantin Brânzău a fost scos mort. Nicolae Comănici Mărunțelu, a cărui stare e gravă de tot, a fost urcat într-o ambulanță a societăței de salvare și dus la spital. D. comisar Mache Ioanid a deschis o anchetă spre a stabili responsabilitățile. Tissota Mm © E nmmmi SIV ROMANIA — Pe ziua de 30 August — Dunărea scade la Cernavoda, Gura Ialomiței, Galați și Tulcea , iar in celelalte porturi crește. Apele au următoarele cote în centimetri, în raport cu etiagiul: Turnu-Severin 3.09, Calafat—«*> Bechet 2.53, T.Măgurele-----, Giurgiu 2.50, Oltenița 2.41, Călărași 1.iȘj Cernavoda 2.25, Gura Ialomiței —a» Galați 2.26, Tulcea 1.40. După amiază congresiștii au făcut o excursiune cu un vapor special pe fluviul Elba.________