Universul, octombrie 1910 (Anul 28, nr. 269-299)
1910-10-01 / nr. 269
ATWL XXVIII—No. 269—VINERI 1 OCTOMBRIE IMO.— Fondator : LUIGI CAZPAVILLÁN Primul-mainistru I. MIATIANK și generalul CMINICEANU pe cămpul manevrelor ini, -.30 Septembrie. — Părintele Grigorie, Episcopul Armeniei. Catolic îeA. 13 Octombrie. — Eduard. Râs. soarelui 6.27 Ap. soarelui 5.36. „Universul“ are urmatorele linii telefonice: Administrația Redacția . . Străinătatea . 6 . 12 . 201 București, 30 Septembrie. PUR DE BOALE LE, sate, ca și la orașe, este de mare însemnătate chestia prevenirii așa numitelor „boale sociala“ — tuberculoza, sifilisul, alcoolismul , — dar și mai însemnată este problema pazei de boanele primei copilării. In partea finală a stadiului „despre salubritatea comunelor rurale“, despre care am vorbit în câteva numere trecute, d. dr. V. Antonescu arată că într’o comună, reședință de plasă, cu 5600 de locuutori, din regiunea studiată de d-sa (șesul Dunării) din 192 de copii născuți în 1908 au murit, până la un an 63, adică aproape o treime! . De asemenea și numărul născuților morți formează o rubrică însemnată, și aceasta din cauza muncei din cute afară a țărancelor în lunile de vară, cum și a lipsei de ajutor priceput la nașterile grele. O altă cauză de moarte la copiii de țață este că, în timpul secerișului mai ales, mamele fiind duse la câmp, copiii sunt lăsați sub îngrijirea vreunei babe, sunt răii hrăniți și de aci îmbolnăvirea; copiii mor în mare parte de boală repede, alții rămân tot bolnăvicioși și mor mai torsul de slăbiciune Soarele molipsitoare la copii ar trebui iarăși să îngrijească «j deosebire pe cei chemați a îngriji de sănătatea satelor. Se cunosc pustiirile scarlatinei, pojarului, tusei convulsive, și ale altor boale ca acestea. D. dr. V. Antonescu e de părere că foarte mult s’ar putea fi nul de primejdia luărea boalelor de la om la om. Astăzi în mare parte el nu e încredințat încă despre acest lucru, dacă ar fi, boalele molipsitoare nu s’ar mai tăinui, și atunci s’ar putea lua măsuri de pază din vreme, iar nu ca acuma, când tot satul e plin. .. Când e vorba de o boală în care molipsirea se poate întâmpla și după multă trecere de vreme, cum e scarlatina de pildă, vedem cum în unii ani cuprinde o plasă, un județ întreg, și atunci se înțelege că puțin va folosi izolarea și celelalte măsuri cari ar putea stinge boala la începutul ei. Pe de-asupra pierdem și încrederea și dragostea țăranului prin măsurile atât de supărătoare ale prevențrei, când le aplicăm la sute de locuitori, de altfel fără nici un folos practic, lucru pe care-l vede și țăranul“. Școala ar trebui să fie locașul dătător de lumină și în această direcție. Conferințele cercurilor culturale, cu vorbirea înaintea țăranilor, nu pot da aceleași rezultate; altul e prestigiul dascălului față de elevi; mai primitoare, mai lesne de convins, e mintea copilului decât al țăranului matur sau bătrân, învechit în credințe greșite sau deșarte. Să dăm și încheerea acestui studiu, care suntem siguri că va fi interesat cu deosebire pe, cititorii noștri de la sate. Dacă, s’ar înlătura boala frigurilor de baltă și celelalte boale molipsitoare cari se pot evita, dacă s’ar combate pelagra și s’ar micșora sau stinge focarele de ,,boale sociale“ cari au pătruns și la țară, am putea ajunge la o înmulțire a populației de 20—23 la mie, fiind dată natalitatea așa de mare a populației țărănești, — și o astfel de creștere de elemente sănătoase, ar da un avânt propășirii economice și politice a țării, cum nu-i bănuiesc încă mulți... (Ortodon 191 ° ttoásii macedoneni se organizează Sosirea unui funntaș macedo-roromân în Capitală. — întrunirea de la soc. Macedo-română. — Scopul ei Acum câteva zile a sosit în Capitală d. M. Bendu, un fruntaș român din Macedonia și membru în eforia centrală din Bitolia, instituită în urma congresului care a avut loc astăvară. Această eforie s-a ales pe baza icadelei imperiale, acordată de către fostul Sultan, prin care recunoaște în mod oficial naționalitatea românească din Turcia și îi dă dreptul de a se constitui în comunități care să-și administreze școlile și bisericile. Această iradea însă nu putuse fi aplicată până acum din cauza terorismului exercitat dle bandele grecești, sub vechiul regim. Noul regim întronând egalitatea și libertatea, românii s-au grăbit a profita spre a se organiza și ei pe baza drepturilor câștigate, întocmai ca și celelalte naționalități, spre a recâștiga cu încetul terenul perdut. Eforia centrală odată constituită, a fost aprobată de autoritățile turcești, care au și început a avea cu ea relationi oficiale și a o considera ca reprezentanța poporului. D. Bendu a fost trimis acum ca să aducă acolit’lucru la’ ccunoștința ’ societăței de cultură macedo-română și a celor în drept, spre a le cere sprijinul în scopul unei îndrumări uniforme a chestiunei noastre culturale din Macedonia. In acest scop Duminica a fost convocat consiliul de 35 al societăței de cultura macedo-română. La acest consiliu a luat parte și d. Benciu, care a arătat starea de înapoere în care se află românismul din cauză că nu a fost organizat, ca celelalte naționalități. Apoi a cerut sprijinul societății. Consiliul de 35 în unanimitate a recunoscut că singura instituție potrivită tradițiilor și nevoilor românilor din Turcia, owl/*> o ponoră af Aiciilnr' /-vă» vi «» zi înainte va recunoaște eforia centrală din Bitolia ca singurul reprezentant al poporului aromânesc și că îî va da nu numai sprijinul, dar că va interveni și pe lângă cei în drept spre a o recunoaște și pe viitor a nu mai numi inspectori cum se obicinuia până acuma. D. Benciu după ce va fi primit în audiență și de către d. ministru Djuvara se va înapoia la Bitolia. Cooperativele școlare Ministerul a încuviințat înființarea unei societăți cooperative pe lângă școala No. 8 de băeți din Capitală ,,Principele Ferdinand“. Scopul acestei cooperative e să se cumpere în comun cărți ,și toate rechizitele școlare, necesare elevilor școalei, precum și să se dea ajutoare elevilor săraci în cărți, îmbrăcăminte, încălțăminte, etc. Din societate vor face parte institutorii școalei, elevii și părinții lor. Capitalul societăței va fi format din depunerile benevole ale elevilor și ale persoanelor caritabile. Cea dintâi operațiune a societăței va fii cumpărarea în comun de cărți și rechizite școlare. Administrația societăței va fi făcută de către institutorii tuturor claselor, și de două dintre cei mai meritoșî elevi din clasa a patra a acelei școli. Revizorii școlari vor fi însă reiapăți ca controlul acestei eoperative. In numărul care apare Marți, 5 Octombrie, Ziarul Călătoriilor va începe publicarea unui nou roman de mare senzație datorit unuia dintre cei mai mari scriitori ai Franței. Titlul noului roman este ÎBimpământului și e scris de cunoscutul romancier J. H. Rosny. Ziarul Călătoriilor, al cărui abonament costă 5 lei pe an, acordă abonaților săi, prin tragere la sorți, premii de o însemnată valoare. Deschiderea trecătoarei Monița Punctul de trecere Molnița (Dorohoi), închis până în prezent prin deriziunea din 31 August, s’a deschis în mod special și numai pentru comercianții de cereale bucovineni și căruțașii români, cât și pentru exportul de lemne și sfecle din România în Bucovina, în condițiunile următoare: Comercianții bucovineni vor intra până la Molnița spre a-și procura cereale și vor eși apoi din țară, numai fiind însoțiți de un soldat austriac, și având autorizațiune specialaliberată de vama austriacă, căruțașii români vor mterge cu cereale până la punctul cel mai apropiat de graniță, unde vor descărca și apoi se vor întoarce imediat în țară. Atât comercianții bucovineni cât și căruțașii români sunt supuși vizitei și supravegherei medicale române. In acest scop se va numi la punctul Molnița un medic special, plătit din fondul pentru combaterea holerei. Sinuciderea unui slătinean la Sofia D. I. Amanes, antreprenorul otelului „New-York” din Sofia, ne scrie că în ziua de 27 Septembrie s-a sinucis în acel otel tânărul Constantin Tobescu, de fel din Slatina și dezertor din armata română. El și-a tras un foc de revolver în dreptul inimei. Medicul spitalului, unde a fost transportat sinucigașul, spune că el va scăpa cu viață dacă nu se p vom complica unul*. S bani in România—10 bani în străinătate CELE DIN URMA STIRI DÎN LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA tt. Strada Brezoianu li, București. POLITICA EXTERNĂ franța și împrumutul turcesc In urma peripețiilor prin care au trecut negociațiunile privitoare la împrumutul otoman, raporturile dintre Franța și Turcia au devenit foarte încordate. Presa din Constantinopol publică approape zi rare articole violente împotriva Franței iar la Paris ziarele se indignează de ingratitudinea tinerilor turci, fața de o țară care le-a oferit o așa de largă ospitalitate. Guvernul francez merge chiar mai departe decât presa sud. Fiindcă tinerii turci au refuzat să subscrie la condițiunile oneroase, pe care i le-a impus finanța franceză, el lucrează acum din răsputeri pentru a împedeca și pe financiarii englezi să împrumute imperiul otoman. Până acum par a fi reușit. Sir Ernest Cassel, care din pricina numeroaselor interese financiare ce are în Egipt și la Constantinopol ar fi fost dispus să vie în ajutorul guvernului turc a renunțat, la proectul Sân văzând atmosfera de ostilitate care domnea la Foreign office. Turcii se află deci, pentru moment într’o situație critică. Oricât de critică ar fi însă această situație noi socotim că în cele din urmă tot francezii vor fi cei ce vor păgubi mai mult de pe urma atitudinei pe care au avut-o. Căci turcii vor sfârși prin a găsi banii de care au nevoe, dar Franța va fi aruncat imperiul otoman în brațele triplei alianțe. Nici nu se poate concepe o nedibăcie mai mare decât aceea pe care Franța a făcut-o cu turcii. Care era starea de spirit a turcilor după proclamarea regimului constituțional ? Toți își îndreptai privirile în spre Franța. Acolo se adăpostiseră tineriiturci,de acolo se inspirase curentul liberal, în fine acolo e marele focar democratic care încălzește toate idealurile și luminează toate căile progresului modern. Pe de altă parte tinerii turci nu iubeau Germania. Revoluția fusese chiar în bună parte îndreptată împotriva influenței economdice și politice pe care Germania o exercita la Constantinopol. Mai ales tinerii turci nu puteau să uite că fără sprijinul germanilor Abdul Hamid ar fi fost, demult, răsturnat și că mare parte din mizeriile regimului său ar fi putut să fie astfel înlăturate. Atât de adevărat acest lucru încât la Berlin cererile politice erau serios îngrijate de viitorul influenței germane în Orient. Un asemenea condițiuni, care era datoria diplomației franceze ? Să susție îm toate felurile pe tinerii turci în opera lor de regenerare și să le arate o încredere absolută și necondiționată. Lucrul era cu atât mai ușor penguvernul francez cu cât tinerii, turci se adresau singuri Franței. Când a fost vorba să reorganizeze finanțele lor au făcut apel la d. Charles Laurent, când au avut nevoe de bani ’au bătut la ușa bancherilor francezi. Când colo, ce a făcut guvernul francez ? La prima ocazie ca s’a au întâmpinat și ei o greutate mai serioasă, a început să le impue o mulțime de condițiuni care de care mai jignitoare. „Nu vă dăm bani fără garanții materiale, să ne cedați monopolurile, să vă angajați că veți face mai toate comandele mai importante în Franța și așa mai departe“. Aceste pretențiuni camătarești erau cu atât mai inexplicabile cu cât Franța trebuia să înțeleagă că dacă amiciția ei nu putea asigura Turciei nici un avantagiu asupra Germaniei, tinerii turci nu mai aveau nici un cuvânt ca să rămâe de partea francezilor, ci din potrivă, aveau cuvinte serioase ca să încline înspre Tripla Alianță. Într'adevăr în Balcani turcii sunt amenințați de diferite naționalități. Bulgarii în deosebi au asupra Macedoniei ambițiuni cuceritoare. Toate aceste ambiții sunt sprijinite și patronate de Rusia, aliata Franței. Prin urmare e lămurit că dacă Franța se pune să formuleze pe terenul economic aceleași cerințe ca Germania și să pretindă Turciei pentru fiecare ajutor condiții mai jignitoare chiar decât ale Germaniei, legăturile sentimentale ce apropiați pe tinerii turci de Franța nu vor putea să reziste intereselor reale cari toate îî îndeamnă să încline în spre Tripla Alianță. Ziarele din Paris se întrebaie mai zilele trecute cu oarecare melancolie cum se face că mai toți tinerii cari vin să se așeze pe băncile universităților franceze, cari sorb idealul lor din patrimoniu de idei și de năzuințe al Franței, cum se face că toți aceștia întorcându-se acasă devin vrășmașii influenței franceze. Ziarele erau însă nedrepte cu arcești tineri. Adevărul este că în Franța există două lucruri. Pe de o parte cugetarea franceză, veșnic luminoasă, veșnic îndrumătoare și generoasă. Pe ea toți o iubesc și teii îi rămân recunoscători. Dar alături de cugetarea franceză, e guvernul francez care ne mai având în lume influența precumpănitoare de odinioară se încearcă s'o recâștige și crede adesea că cea mai nimerită cale pentru aceasta este să-și asigure în țările mici, puțina autoritate care i-a mai rămas, printr’o brutalitate de procedeurî, printr’o lipsă așa de desăvârșită de respect al susceptibilităților legitime ale acelor State, încât silește chiar pe cei ce ar voi să rămâe recunoscători Franței să se întoarcă și să se apere împotriva greșitei ei diplomații. Dacă presa pariziană vrea să aducă un adevărat serviciu Franței ea nu trebue să se adreseze tinerilor turci ci diplomaților de la Quai d’Orsay, si sa le arate lor cat este de funestă intereselor Franței politica ce o urmează și cât de incompatibilă este rapacitatea financiară și precupețirea sprijinelor cu idealismul pe care Franța îl radiază în lume. Cazul tinerilor turci este in această privință o dovadă convingătoare, un exemplu atât de tipic, încât ar putea sluji admirabil tuturor acelora cari ar vrea să*șî dea osteneala de a reduce pe calea cea dreaptă diplomația rătăcită a republicei franceze. __________ I. G. D. Cultura răsuitei și a paparei Ministerul de insteractie a intervenit pe lângă ministerul de domenii să ia măsuri ca cultura paparei și a răchitei sa se facă de acum înainte sistematic și să trimită în străinătate persoane cari să se ocupe în mod special cu asemenea culturi. Această intervenire s’a făcut în urma unui raport trimes ministerului de instrucțiune de către direcțiunea școalei de meserii de la Curtea de Argeș. Prin acel raport se spune că de etund s’au înființat atelierele de împletituri de pe lângă școalele de meserii din Curtea de Argeș, Bunești (Fălciur) și Panciu, și cele particulare, (Cocioc și penitenciarul Văcărești), industria împletiturilor a luat un avânt neașteptat. Azi se fabrică în țară nenumărate panere, coșuri, turnuri, etc. Toate materialele cu care s-au lucrat aceste obiecte sunt aduse din străinătate, deoarece răchita și papura nu se mai cultivă sistematic ca mai înainte. Sumele mari de bani ce se dau pentru aducerea materialelor din străinătate, ar rămâne la noi în tara, dacă răchita și papura s’ar cultiva la noi în mod sistematic. Banchetul de la Galați Galați, 29 Septembrie. D. colonel dr. Frangulea, medicul șef al corpului OT de armată, regulându-și drepturile la pensie, și urmând ca pe ziua de 1 Octombrie să se retragă din cadrele armatei active, corpul ofițeresc sanitar de sub comanda d-sale, în semn de afecțiune către fostul lor șef, i-au oferit un măreț banchet. Banchetul s’a dat în una din sălile frumos decorate de la compania III sanitară, care se află in curtea spitalului militar al comandamentului , cpmj. Au. III de armată din localitiste S au ridicat numeroase toasturi. In timpul banchetului a domnit o vie animație, iar muzica regim. 11 Șiret a cântat în tot timpul de la ora 11 până la ora 3 d. a. când banchetul s-a sfârșit.. « fia comercianților din GALAȚI Galați, 29 Sept. Printre comercianții din localitate domnește o vie agitație din cauza lipsei de vagoane necesare la transportul diferitelor mărfuri de aici în diferite localități din țară, precum și din cauza insuficienței de încăpere la magazia de mărfuri. Comercianții reclamă că aceste neajunsuri cauzează pagube intern la expediarea colonialelor. Cercetând cazul, am aflat următoarele : Actualmente, magaziile de mărfuri de la gara locală sunt complet blocate de mărfuri. Expedițiile, cari după regulamentele în vigoare trebue să se facă în două sau trei zile, nu se pot face nici chiar un interval de 7—8 zile, iar administrația gărei locale de multe ori e silită să înștiințeze pe comercianți pe calea afișajului că pentru zile și săptămâni întregi nu mai pot primi spre expediare nici un colet de marfă. După cum se vede, situațiunea , e foarte îngrijitoare, iar comercianții cer măsuri urgente de îndreptare. Dânșii susțin că le ar putea lua cu mare ușurință aceste măsuri, dat fiind că din Galați se dirijază în restul țării zilnic între 30—80 vagoane goale, sosite cu cereale și descărcate în acest port. O mică parte din aceste vagoane, dacă s’ar reține pentru încărcarea mărfurilor de expediat din Galați, răul de elire suferă acest port s’ar remedia în parte. Lucrul ar fi și spre folosul căilor ferate, fiindcă în anumite direcțiuni, multe din aceste vagoane ce se dirijază astfel goale, s’ar putea dirija încărcate, bineînțeles, fiind reținute cel mult 24 de ore pe loc pentru încărcare. Comercianții au și făcut demersurile necesare pe lângă Cnsariera de comerț.După cum sunt informat se va interveni chiar mâine la ministerele de lucrări publice și comerț spre a lua masuri de îndreptare. tarea ascadrei M Brin Galați, 29 Sept. Azi, la ora, 8 dim. escadra de Dunăre, compusă din monitoarele : I. C. Brăteanu, sub comanda d-lui căpitan comandor Negresei; Al. Lahiovari sub comanda dlui căpitan comandor Iorguiescu; M. Kogălniceanu sub comanda d-lui, locot-comandor Lupașcu ; Lascar-Catargiu sub comanda d-lui locot-comandor Pantazi, însoțite de 8 vedete, a fi plecat la punctul Catarlot spre a face exerciții de tragere la țintă. Escadra se află sub comanda d-lui comandor.C. Bălescu, comandantul diviziei de Dunăre. SITUAȚIA IN PORTUGALIA e a sediu iMoîiiuna YFICHTUL REGAL ENGLEZ la AIMANIA LUI QQIN fISMUEL. — W’ts.m fior teî@gf;p&jfic — DEVOTAȚÎI LUI MANUEL ÎI ADUC OMAGII Berlin. 29. — Ziarului „Lokalanzeiger“ i se telegrafiază din Gibraltar. Ministrul portughez din Madrid a sosit aici și a tras» la palatul guvernatorului, unde se află și regale Manuel. De asemeni guvernatorul insulelor Azore a sosit, la Gibraltar și a salutat, pe regele detronat. ANTIGLERI GALII ITALIENI CONTRA CALUCLARILOR PORTUGHEZI Roma, .29.— Ziarul, ,,Messag•gero“ anunță, că anticlericalii italieni vor protesta cv tărie contra așezării, in Italia a călugărilor izgoniți din Portugalia. „ Messaggero“ cere guvernului italian să ia măsuri spre a împiedica ordinele călugărești porții gheze de a se stabili in Italia. — Se desminte știrea că republicanii ar fi omorât mulți jesuiți. Adevărul este că au fost răniți câțiva jesuiți. Călugărul Mino, omorât, nu era jesuit DESFRÂNAREA ȘI CRIMELE CĂLUGĂRILOR PORTUGHEZI Lisabona. 2.9. Poliția a găsit la o mulțime de călugări pachete de scrisori de dragoste legate cu panglicute de mătase roșie și albastră. Scrisorile acestea, cari sunt dovada despre relațiunile călugărilor cu doamne din societate, erau bine păstrate pe când cărțile de rugăciune erau rupte și neîngrijite. S-a mai constatat că în multe mănăstiri călugării se omorau între ei, iar cadavrele le îngropări în pimnițele și grădinile mănăstirilor. S’au găsit astfel cadavrele a trei călugări asasinați-Călugării aveau obiceiul ca, înainte de a omorî victima, s’o împărtășească. VICTIMELE REVOLUȚIEI Lisabona. 29.— După relațiile oficiale, în luptele din urmă au căzut 75 morți Și 328 răniți. Lisabona, 29.— Er* s-a ținut un consiliu de miniștri. Guvernul provizoriu <a hotărât să menție deocamdată starea de asediu. Se va introduce serviciul militar de un an, se vor reorganiza instrucția publică, și sistemul impozitelor. Guvernul provizoriu, va căuta să ușureze sarcinele claselor mai sărace. YACHTUL REGAL ENGLEZ SPRE GIBRALTAR Londra, 29. — Agenția ,,Reuter“ află din Gibraltar că regele George a ordonat yachtului „Victoria And Albert“ să plece la Gibraltar spre a lua pe bord pe regele Manuel și pe regina Amelia. Lisabona, 29. — Toate vapoarele streine ancosate pe Tajo sunt, în deplină siguranță. Zvonurile despre comploturi in contra vaselor de război streine și portugeze sunt fără temeni. Guvernul proiectează a decreta serviciul militar obligatoriu. Autoritățile civile iau în stăpânire casele ordinelor religioase, fac inventariul și pun peceții. Ziarele monarhiste au început să apară și țin un limbagiu moderat ; unele recunosc republica. Garda municipală va fi reorganizată pe vechile ei baze. CĂLUGĂRI PROVOCATORI Berlin. 29. — Telegramă din Lisabona • Președintele republicei portugheze Teofilo Braga a declarat unui colaborator al ziarului,Berliner Tageblatt“ următoarele : „Călugării au provocat lupta,, și brutalitățile, spre a compromite Portugalia in ochii Europei și a o înjosi. Guvernul provizor vă își dă silință a restabili ordinea. ..Republica nu este rezultatul, muncea unei singure, nopți, ci a luptelor și muncei conștiente de zeci de anii de zile. Eram de mult siguri de succesul nostru, căci principiile republicane pătrunseseră in spiritul poporului. Vom căuta să ridicăm Portugalia la nivelul unui stat civilizat european. Berlin, 29.— Ziarului „Lokalanzeiger“ i se telegrafiază din Lisabona că ministrul Almeida a declarat că cei cari au provocat încăerările dintre republicani și călugări, sunt înșiși călugării. Avortul provocat din Galați Galați. 29 Septembrie. Instrucția în afacerea avortului din localitate continuă. Azi d. jude-instructor Râmniceanu a luat un interogatorii d-nei Sibita Dreiblatt în pensiunea căreia se afla lehuza. Dânsa va fi dată judecatei pentru complicitate la avort. După cum am anunțat, tribunalul, secția a II-a a infirmat mandatul de arestare a d-rului Bittmann. Zilele acestea camera de punere sub acuzare de pe lângă Curtea de apel se va întruni spre a delibera asupra apelului d-lui prim-procuror. _______ Sfârșitul issolâent».lffil general ®©mvsh—-Jjf. Meiu Galați, 29 Septembrie. Incidentul ivit între d-nii general Corivan și N. Doiciu, proprietar din localitate, a fost închis. Ambele părți au declarat că intențiunea lor n’a fost ca prin cuvintele rostite să-și[ aducă Vrgo jnsultă 'ri : , SSâl EVHISOH SICHLE Bătălia SS si Piatra—Dealul Saraiul — Zinn de 27 Septembrie Slatina, 28 Septembrie. Față de superioritatea numerică a partidei roșii, întărită în ajun cu forțe închipuite, comandantul partidei albastre își propune să reziste pe frontul Piatra Gorgănașî, pentru a uza pe adversar printr-o luptă frontală, iar cu grosul forțelor constituit în masă de manevră, să treacă la ofensivă, atacând flancul și spatele adversarului deschizânduși astfel drumul spre Olt. In acest scop, trupele partidei albastre se găsesc la orele 11 dimineața ocupând pozițiunea astfel : Divizia 2-a ocupă pozițiunea de front, cu brigada 4-a la Piatra, brigada 3-a la stânga până la valea Soarelui, artleria la centru, Divizia I, masată la poalele dealului Sarului pe clinada Vest având o flanc gardă de 2 batalioane de vânători, 2 baterii și 1 escadron la N. E. pe dealul Sarului, făcând față spre Enoșești. Divizia de călărași este menținută spre Est de Piatra, cu misiunea de a acoperi aripa dreaptă a poziției și a coopera la trecerea proiectată peste Olt Comandantul partidei roșii voiește să profite de superioritatea sa numerică spre a lua energic Ofensiva; în acest scop, luase in seara de 26 Septembrie dispozițiuni care ar fi adus forțele sale în fața frontului advers ; ordinul de operațiuni fusese dat, când în timpul nopței stat-major al diviziei 3-a afla de dispozițiunile luate de. Corpul I de armată care a făcut eroarea de a transmite prin telefon ordinul sau de luptă, care a fost interceptat. Cunoscând prin aceasta disponițÎamilij irlui activ-a Iunră la ora 4 dim, ordinul de luptă dat diviziei 3-a și diviziei de roșiori, astfel încât, dispozitivul de atac al partidei roșii în dimineața zilei de 27 Septembrie este următorul : Divizia 4-a înaintează de la Slătioara și Slatina în două coloane spre Cornești și Piatra. Divizia 3-a înaintează cu brigada 6-a prin Isvorul spre dealul Saruiul iar cu brigada 5-a și întreaga divizie de roșiori, execută o vastă mișcare de întoarcere de la Arcești prin Bobicești. Belungu spre Gorgan spre a cădea în spatele aripei stângi a adversarului. Terenul pe care urmează a se desfășura acțiunea este constituit din înălțimile dealului Saruiul care domină și descopere tot spațiul spre Est. Pădurile de pe dealul Sanului separă complet coloanele ce ar urma de la Nord la Sud versantele de Est și Vest ale acestui deal, iar satele Piatra, Criva și Gorgănașul cu rermbleul căei ferate, măresc valoarea defensivă a poziției ocupate de divizia 2-a a partidei albastre. Lupta se desfășoară astfel : La ora 1.30 d. a. cele două coloane ale diviziei 4-a se angajează în luptă contra trupelor diviziei 2-a pe frontul Piatra-Enoșești-Cornești. La aceeaș oră, brigada VI din divizia 3-a se angajează spre șoseaua Balș-Slatina, iar brigada 5-a cu divizia de roșiori continuă mișcarea de întoarcere având capul coloanei spre Bechetu din jos. Artileria apărării instalată pe poziția de la dealul Saruiui și pe frontul Piatra-valea Sarului, bate cu focuri coloanele partidei roșii, în timpul ce brigada de călărași, descălicată înapoia căei ferate între Piatra și Criva, ține în loc, o oră și jumătate, brigada 7-a a diviziei a 4-a. Divizia I-a întărește cu un regiment, trupele ce ocupă dealul Sarului, cu frontul spre Enoșești-Cornești iar restul diviziei masat, se ține gata să treacă la ofensivă. La orele 2.30.—Trupele diviziei a 4-a sunt angajate de front pe linia Piatra - Enoșești - Cornești contra diviziei a 2-a. La aceeaș oră, brigada VI-a se angajează de asemenea spre șosea la dreapta brigadei a 8-a, în timp ce capul coloanei înconjurătoare constituită din brigada 5-a și divizia de roșiori, sunt semnalate la Belnnga. In această situațiune, comandantul diviziei I-a se hotărăște să manevreze pe linii interioare astfel: cu regimentul Gorj No. 18 , 2 batalioane de vânători și 2 baterii de artilerie să facă față și să întârzieze înaintarea coloanei înconjurătoare adverse, în timp ce întreaga divizie (mai puțin trupele de mai sus) să facă un contra-atac asupra centrului partidei roșii t spre Corneșul, spre a rupe centrul și a separa coloana înconjurătoare de restul, partidei roșii contra căreia urma să se dea lupta decisivă ,cu concursul divizei II-a. Contra-atacul diviziei I-a se produce între orele 3.30 și 4.39 și are" de rezultat străpungerea, reală’ a centrului atacului cu toată prezența unei brigade fictive presupusă in această direcțiune. Rezultatul ar fi fost hotărâtor dacă această mișcare ofensivă a diviziei 1-a ar fi fost sprijinită prin atacuri violente și ex .0 ! rxlnr!. ■MV171P1 au veriforate mai precum, în bătălia de la Lyao-Jang, atacurile frontale ale lui Oku și Nogi întâlnesc mișcarea înconjurătoare a lui Kurain în zilele de 31 August și 1 Septembrie 1904 asupra stângei rusești, in războiul din Mandciuria. Masivul dealului Sarui, acoperit de păduri și despărțitul aproape complet coloana înconjurătoare de restul forțelor sale, favoriza o completă reușită a manevrei ofensive a diviziei I-a, care, ajutată de întreaga divizie a 2-a și-ar fi putut desigur deschide drumul peste Olt, îndeplinindu-și astfel însărcinarea ce avea de a înainta spre București. Intr’un caz real, această contraofensivă ar fi fost decisivă, numai cu condițiunea unei treceri hotărâte a diviziei 2-a la ofensivă, spre a paraliza acțiunea energică a diviziei a 4-a roșie care prin atacurile sale susținute și neîntrerupte compensează și-și câștigă vigoarea ofensivă la care renunțase în ziua de 26. Această hotărâre și energie au lipsit în parte diviziei a 2-a în ziua de 27 Septembrie. Divizia de călărași face sforțări lăudabile spre a sprijini acțiunea prea defensivă a diviziei a doua și acțiunei sale nu i se poate face altă imputare, decât poate aceea de a nu-și fi recunoscut bine terenul de șarjă. Divizia de roșiori, susținută În mod admirabil de divizionul de mitraliere nu poate concura cu energie la acțiunea coloanei, sale înconjurătoare, din cauza 0- 1,cselei excesive, steler cărora li s’au cerut sforțe fi prea mari. La orele 5.30 când se ordonă ifleeterea manevrei, partida albastră se în la ambele aripi, sub presiunea coloanei înconjurătoare dela Vest și a ofensivei energice a diviziei 4-a. In concepțiunea modernă, bătălia consistă dinr’o serie de lupte juxtapuse în timp și în spațiu, ale căror sforțări și rezultate se urmează, dând astfel victoria de partea unui sau altul adversar. Cu toată intervenția arbitrilor, a căror misiune la manevre este tocmai aceea de a aprecia rezultatele reale ale acțiunea celor 3 arme, în raport cu focul, procedeele tactice întrebuințate, și terenul, în condițiunile unui războiu real, și cu toată greutatea aprecierei acțiunea unităților fictive examinând in ansamblul său bătălia din ziua de 27 Septembrie, s’ar putea face următoarea apreciere generală : 1) Dispozițiunile de luptă, adopate de comandantul partidei albastre au fost logice și judicioase. După informațiunea ce a primit la orele 2.30 despre acțiunea coloanei înconjurătoare la aripa sa stângă, contra-atacul central, executat de divizia I-a, era singurul posibil și ar fi dat rezultate hotărâtoare dacă divizia II-a ar fi sprijinit acțiunea sa, trecând și ea la ofensivă. 2) Printr’o fericită întâmplare care ne poate arăta, cât de mult ajută norocul la războiu, corpul al II-lea de armată, cunoscând dispozițiunile luate de, adversarul său, se hotărăște la 1 0 ofensivă energică pe care o execută admirabil. Atacurile energice ale diviziei a 4-a, contra pozițiunilor ocupate de divizia 2-a, pe care o ei lește la defensivă, limitează infectul contra, atacului și rupturei centrale executate de divizia 1 și înlesnește astfel acțiunea de înconjurare a coloanei brigadei a 5-a. La finele acestei lupte, Corpul de armată se găsește în retragere. Bătălia, din ziua de 27 Septembrie, executată, pe un teren frământat și accidentat, și cu toată competința de către ambele partide, constitue o excelentă școală, pentru marile noastre .comandamente. Banchetei din seara de 37 Septembrie Slatina, 28 Septembrie Aseară, A. S. R. Principele Ferdinand a dat un banchet de 80 tacâmuri ofițerilor, superiori din corpul 1 și D de armată cari au luat parte la manevrele regale. Acest banchet sa dat în sala primăriei orașului Slatina, care era iluminată , giorno și foarte frumos decorată. La orele 8 sosesc în automobil A A. L. RR. Principii Ferdinand și Carol și Principii de Hohenzollern. Au mai luat parte la banchet următoarele persoane : primul-ministru Brătianu, ministrul de raz DOiorambceanu, generalii: Culcer, Zottu, Zosima, Gărdescu, Lambrino, Gheorghiu, medic Papilian, Istrati, Georgescu, Robescu mareșalul Curțel toți comandanții brigăzilor de infanterie ai diviziilor de cavalerie și brigăzilor de artilerie, d. Bibescu, apoi d-nii : Vasile Ștefan prefectul județului Olt, Tache Protopopescu senator, Alex. Iliescu deputat, Fântâneanu, senator, M. Birciu, deputat. I. V&rzaru, președintele trib. Olt, I. G. Mosu, președintele consiliului județean, Eugen N. Ionescu, directorul prefecturei și I. Floresscu, primarul orașului . S’a servit următorul din : Crnsomnaó Carmen Sylva Sterlet t'roid â la ruaae Sauce Ravifrntie Filet (ie bneuf â la Flamande Monsse de clieviem’ Diudnn roti Saladé de lainic Hőmbe au inaraaqnin CroiiucUes de fcomaur Fruit* Dessert In timpul banchetului muzica regimentelor 11 și 21 a cântat cele mai frumoase arii. • La orele 10 Principii Ferdinand, Carol și de ltalienzotlern au plecat în automobil la prilelul administrativ unde este cuarlierul general. Defilarea trupelor După terminarea manevrelor, s-a dat ordin ca trupele Corpurilor I și li de armată care au luat parte la manevrele regale să fie strânse pentru a doua zi la 28 Septembrie pe platoul de lângă gara Piatra-Olt pentru defilare. La orele 9 dim. AA. II. NH. Principii Ferdinand, Carol și Principii de llohenzollern cu automobilul regal au plecat la Piatra-Olt. In gară l’rincipiii ai fost întâmpinați de A. S B. Principesa Maria- care vieniist spre a lua parte la defilam. In vederea acestei defilări s’a aranjat un, tren special care a plecat de dimineață din gara Slatina, înlesnind publicului ce era în număr foarte mare, a asista la defilare. La orele 9.50 începe defilări în fața A. S. U. Principele Ferdinand, Carol și Principilor de Hohenzollern in ordinea următoare : 1) Corpul II de armată comandat de d. general Zottu, defilând întâi regimentele de infanterie, artilerie, roșiori și cavalerie. 2) Corpul I de armată comandat de d. general Culcer, defilând întâi regimentele de infanterie, artilerie, roșiori și cavalerie, apoi au urmat bateria de mitraliere, geniu și artileria călăreață. Defilarea s-a terminat la orele 11 și 35 dim, după care a început critica manevrelor de către Adjutanții Principelui Ferdinand și căpitanul preceptor al tinerilor principi de Hohenzoller? BALONGL-ZMEU