Universul, ianuarie 1911 (Anul 29, nr. 1-29)
1911-01-28 / nr. 26
ANUL XXIXOTEI 28 IANUARIE 1911 5 bani în România—10 bani in străinătate »'-gfo' or: LUIGI CAZZAVILLAN CELE DÎN URMĂ ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA BEDAC si A ȘI ADMINISTI « 1, Strada Brezoîaim 11« Bucure»O Fod at Parlamentul din Viena, unde, în ședința de asalt Serî, cu prilejul discuției proiectului de lege asupra comerțului ambulant, s’a produs un enorm scandal Calendar pe anul 1911 Ortodox laur, 27 Ianuarie.— Sf. loan Gară de aur. Catolic Ioan 9 Februar«. — ApolUna soarelui 7.27 Ap. soarelui 5.33. București, 27 Ianuarie. Invățămintul PUBLIC și PARTICULAR Din statistica frecventării eteurilor și elevelor în școalele secundare și profesionale, vedem că, cu toate îndemnurile și cu toate măsurile luate, curentul și mare e-tc. către gimnazii și licee, cel puțin în ce privește pa băieți Așa, la licee, gimnazii, semiaarii, seminaxii pedagogice și școli normale, găsim o poporare de Î5.374 băieți înscriși, iar promovați 11.342, pe când la școalele comerciale superioare și inferioare, ■ la școalele de arte și meserii, la școaleie inferioara și la cele elementare de meserii, la școalele inferioare și elementare de agricultură și viticultura nu aflăm decât 4.140 băieți rescrisă și 3.019 promovați. Nu e tot așa ,în ce privește fetele. La școalele, secundare și pomoale găsim 2090 fete înscrise. și 1685 promovate; iar la școa» fete profesioniale, de menagiu și de economie casnică aflăm 4376 îete înscrise și 3011 promovate. . -Tabelele pentru universități și SCO 13 speciale ne dau următoarele cifre : înscriși la universitarea,din București 4887 studenți, dintre cari 288 străini; facultățile cele mai populare sunt cea de drept cu 3253 studenți și cea de medicină cu 742, înscriși la universitatea din Iași 461 studenți, dintre cari 49 străini, facultatea de litere de la Iași n’a trimes date. Raportând la numărul poperațiunii, având cam un student la o mie de locuitori, să ne reamintim că absolvenți de școală primară rurală nu avem decât rare cinci la mia de locuitori. Școalele speciale sa prezintă astfel în anul școlar 1907—908. înscriși la școala de bale-arte din București 243, la cea din Iași 68. înscriși la școala de arhitectură din București 31. înscriși • la Conservatorul de muzică și declamație din București 690, dintre cari 1 ® străini, iar la cea din Iași 211, diatra, carie 3i străini. In ce privește învățămîntul particular, statistica pe 1907 — 198 sa arată că au funcționat : SS",azile confesionale, * 80 - grădini ap" copii, 168 școli " primare cu girograma Statului, 67 școli secundare cu programa Statului, 93 școli primare cu programă proprie, 54 școli secundare cu programă proprie. Poporația" tuturor " acestor școli a fost de 35.503 copii. ■ După religiune, poporația senatelor particulare se repartizează astfel: ortodocși 8.602, catolici 3.495, protestanți 1.968, mozaici 20.392, alte . confesiuni 1046. Personalul didactic al învățământului particular se prezintă astfel: institutori români 447, profesori români 778, ia 'un loc 1.225 români, institutori străini 733, ■ profesori străini. 331, ia un loc 1.064 străini, in total 2289 profesori și institutori, cuprinzându-se în acest număr și directorii azilelor confesionale (belferii). După religiufre, personalul didactic al școalelor particulare se repartizează astfel: 1.159 ortodocși,410 catolici, 524, mozaici, 196 alte confesiuni. n POLITICĂ EXTERNA SITUA flâ 11 POET Tânăra republică portugheză a trecut în ultima vreme prin grele încercări. Abia reușise să potolească agitațiunile, monarhiștilor și . a isbucnit o grevă generală la căile ferate,care a produs o adâncă perturbare în toată viața economică a Portugaliei. După ultimele știri greva pare terminată,dar nu e mai puțin adevărat că ea lasă,în urma ei o neliniște, o nesiguranță care numai prielnică nu poate să fie operei de reorganizare politică și socială pe care republicanii au întreprins-o. In genere situația din Portugalia nu e satisfăcătoare. Republicanii sunt împărțiți în două tabere. Funcționarii monarhiei intrând în partidul republican au adus acolo năravurile și mentalitatea lor, aîi făcut ca acest partid să nu se înfățișeze îndeajuns ca ceva nod- și n-au atras astfel, înainte chiar de a fi putut să se pue serios pe muncă, multe critici și nummeroase nemulțumiri. Pe de altă parte considerațiunile de persoană, ambițiunile de tot felul continuă sa joace același rol precumpănitor ca sul. monarhic. Ceea ce a asigurat la Constantinopole isbânda tinerilorturcî; e ‘căreia îi știut din prima ■zi)să se desbare de toate păcatele trecutului.. Personalul administrativ și politic al ‘ regimului hamidian, care era un personal corupt și îmbătrânit ,în, rele, a fost înlocuit prin oameni noul cinstiți și călăuziți de un mare ideal. Țesutului inextricabil de intrigi de curte și de harem, tinerii turci aîi opus diisciplina de fer a comitetului ."Uniune și Progres" care în interesul salvării naționale a știut să impue tăcere tutelor ambițiunilor, și. tutbier ■, resimțimintelor. Republicanii portugezi se încearcă și ex sa pășească pe această cale dar le lipsește și unitatea de acțiune, în vederea atingerea unui țel bine definit, și tăria de a ingeniunchia toate interesele individuale la fața intereselor naționale. Dar dacă toate acestea sunt adevărate,—din nenorocire pentru portughezi chiar prea adevărate—e netăgăduit însă că repubica portugheză e victima linei întregi și sife tematice cara'paticî' de discreditare, întreprinsă de presa europeană și în deosebi de: ‘presa, ‘ engleză. Autorii acestei,''campanii simt bine înțeles monarhhiștii din Portugalia. Văzând că în interiorul Portugaliei influența lor scade din zi ,în zi, ei a și început să denatureze toate faptele republicanilor Și să creeze, in' Europa o atmosferă de neîncredere ■ in acest" fogon- Așa de pildă s-au întâmplat în Lisabona câteva mici a■gitațiuni - monarhiste. Imediat ei a și răspândit svonul că a ‘izbucnit - o ■ [UNK]adevărată criza, că Portugália' vrea ' să reintioneze monarhia, auiíídiící, jtávíisc§' ii, pe republicanii. ,și în timp de câteva zile .Europa ■ a trait cu convingerea ca Portugalia e in stare de rasvriitire. A trebuit o desfoinție'...'oficială' și amănunțită a d-lui Bernardino Machado, ministrul .de externe, pentru ca lumea, să vază că totul se reduce la.un incident, fără nici o gravitate. Deciseiiurile», îji acum cu prilejul grevei, căilor ferate. Greva a fost ,o grevă ca. ..toate, grevate, desigur foarte dăunătoare, dar iură un caracter de deosebită violență. Monarhiștii au zugravit-o însă în presa europeană ca o mișcare revoluționară. Se crede că , republicii, e perdută, că va fi nevoi de o intervenție străină. Se afirma chiar că trupele spaniole sunt gata să intre în Portugalia. A trebuit și de rândul acesta ca liniștea să se restabilească repede și ca d. Canalegas să dea o categorică de smințire svonului de intervenție, pentru ca lumea să se convingă că nici acum existenta republicai n’a fost primejduită. Fără îndoiala că asemeni procedeuri amărăsc zilele actualilor conducători ai Portugaliei și că nu sunt de natură să le ușureze sarcina. Dar ele constitue o tactică, care mai curând sau mai târziu se va întoarce tot în potriva acelora ce o întrebuințează. Așa s’a și întâmplat cu complotul monarhist. Republicanii indignați de inexactitatea presei regaliste, au devastat redacțiile acestor ziare, guvernul a intervenit, a interzis, apariția ziarelor și a transformat, și , atacurile prin presă, înpotrivă regimului .republican pintr’un delict special, care -sa , va pedepsi cu o deosebită asprime. Se știe că amenințările slujesc la ceva numai dacă ești în stare să îa aduci în îndeplinire. Monarsiștii,portughezi nu sunt siguri că pot răsturna republica. Atunci, da, ce tot răspândesc svonul ca republica o perdută, că zilele ei sunt numărate. Pentru ca faptele să îi desmința. .și sa dea astfel bunei impresia ca republica are o putere mai mare decât aceea pe care o are în realitate ? Calculul pare de o naivitate demnă de niște oameni cari n’au știut sa guverneze o țară și au dus la prăbușire un întreg regim. Iată deci, după părerea noastră, dacă e vorba de pericole care să amenințe republica, noi nu Ie vedem venind din rândurile monarhiștilor ci tot din rândurile republicanilor. Numâi republicanii pot distruge republica prin desbinările, prin greșelile și prin excesele lor. Dacă vor ști să-și înfrâneze patimile vor birui,'Dacă, nu, mani trîie a1 poporului portughez va trebui plătită cu prețul unor nouî și groâânici frământăriî. ' . L G. D. mmmmm Bsusurmos ^ Paris,26'.—Ștarela'da- aci ați primit știrea ca regeatul Chinei a festemnați in ce Ss^nigiii m ss ștîs. Amănuntele lipsesc. Berlin, 26.—-La ambasada chineză de-aci n’a sosit până atean nici o știre ispre asasinarea regența lui’gMesh. Ss așteaptă în tot momentu!" ■ confirmarea sat 'msessiionarșa știre!. ?idoriile riscul 41cp k Mesîc ia-Pa*ó -(Moaâl.x>ci. Revoluționarii au nitroicit ragmentul TS de infanterie, trimis spre'-a despresură orașul Juarez. — Răzvrătiții * aniticojifu,rut orașul Jimrez eri d.U,pM artdazi și au deschis focul asupra avansposturilor că fi’ s'Aur retras. ■ 114) DeSeida mume ».-MASE 103 SAS FASIOSAl ~ da ■E2MMX M1CMJEJBOVRG PARTEA A ȘASEA ■ ' INTRIGA ■ o îndoiala fi mult timp 'de când ' tu doi paris din familia noastră, aproape de la nașterea' mea ■; dacă eu.' sunt pentru tine ca o fiică, mama ,este ,pentru tine ca b, soră.... ,,Ei bine, Luise, tu căreia mama a trebuit sfi’ți- - încredințeze multe lucruri,știi - ca în familia de Coulange e, vre-un secret îngrozitor? Gabriela tresări ,-și - îngi-, Ifc eid sa o moartă,. Ah! nenorocită copila'- ce spui? strigă 'ea, — Lixxid, răspunse'fata cu durere, nu-mi răspunzi la întrebare:' ....Insa, nu să ... îngu ia. Gabriela. Ea era'.Încremenită.«— LunsoV’-1, reluă Maximiliana, tulburarea, te, trădează: „Dacă 'vrei- sä 'vorbesc, răspunde-mî! ■ . ' Gabriela • răspunse cu -o voce fremurândă:.. .. — A căuta să te înșel-în momentul a’CtSstă, ar fiv nefolotvitor, și simt că ar fi chiar primejdios. „Da, Masimiliano e în familia de GdUiang e un secret nzogrozitor. ■ — Astfel- dar, o acevami, o adevarat! 'iligatia, fata.' cu o voce sugrumată, Lubo, care e secretul acela. — Ahira ! știe-ramic! -strigă Göhrichte. . ... , gieauiteauii. jih suspiri da ușul«râ. ! ' — Da, Luiso, nu știți nimic... dar o să-mi fpui... — Nici odată! nici odată! —. .Luiso, poate că am ghicit „Ascalta-mari Maxmilliano, într’o zi, poate ți sn va spune tot, dar încă mult timp mai s&u ftii nimic. ■ „Nu căuta să ghicești acea taină, Maximiiliano,. și, . credcimă, ar fi,pentra d-ia, o nenorocire s’o cunoști astâzi. Astfel dar, . Luiso,, dacă acesta taină îngrozitoare pe care nu trebue s’pâiiu's’ar descoperi, fericirea și onoarea noastră, ar fi,in pericol Dfl-j ît i zGLi înd, SX O îi OcL Î6ci d-sira! '• Fditâ' Ici&â sâi &Cîip'0 un și își pleca capul In jos, —■ înțeleg, îngână ea cu o voce înăbușită, ■ n âîiî Ei.i - Mama?... întrebă Gabriella, ce vreî sa zici ? —. Vai-' ■ suspină Măsimiliana, multe lucruri' îmi simt distäi-' mm Ert, când m’am trezit din vise, Ghiciță mi-api văzut fereastra . Și m'am luat la răfuială Soncra mea și cu nevasta: „Lemne mangositule De-ți mai placa căsnicia!“" ■ Lemne .Și mă * prinse _ griciza Când gândii cât costă, mia 1 ■ Și mi-am luat , din cât paltonul Și-ameșit tiptil afară Tocmai când li începuse, Soacrei țandăra să-l sară.. .,"Mneata di ballon... Ce-fi pasai Paci ’ftcolo mi-te duci... Pe când eu rămân la tremur Numa ’n fustă și 'n papuci!" Și-am fugit râzând in mințea durerile mătușa! Și gândeam așa pa stradă: „Cum îngheață clanța ușei Pe un ger ce 'ngheață ,apa. . De o face ca faianța,. Poate, până nu'oi întoarce l-o ’ngheța și soacrei clanța!" Și-am luat-o ’n lung pe strade Ocolind orice lemnar... Căci aveam câte-o.... „Saziard“ Iar oricare buzunar! știți pustii... pustia bată-l!.„ Și-am iuțit-o pas cu pas Căci mereu, ca într’un clește, Gerul îîia strângea de nas... ! Mă'sfând&am; freed . .z’: Jie a dracului e crizat: 'Și ce bine-o fi "sub «erai Carp, încălzește' 'Nizza, Ivar fi rău și-aia de .punga Ar smia'la tofi'a franci... Și mișcăm din buzii'iara Dar sunați mereu a,„ „canei", și ’ncepuî să fac ta,șpimetî Cum fac toți când,mi-au fost Când luă amintit deodată De ’ntrunirile ce-a-ă i.osi... Întruniri, ca ’n vremuri grele Ci bătae, * pentru voi.... Deci, ,e votul lucru mare!. » N’am sä’l daț ca un netot... O sa cer o slujbuliță,, Saii, ce-o fi... Să pier,dc.viă?! Și 'așa vorbind cu tihle '. ■M’am trezit in'Cișmigiu... Și-am privit cu, jindia alții, Șif laș net! 'am ascultat " Până ce-mi simții stomacul Că-l sătul dc... patinai... Și-am ajuns flămând, acasă Și furiși sondai-fereastra . .Să vitel se acxti-ÜU Sa-â de-m't ' tremura nevasta... Ce să vezi ' Sărac'bărbatul! Eu oftam buirdnd 'pe-poartă. Pe când tete Idu-ghobă, 'pean'in tihnă țincii fiartă! ; | mmmmizei ® la 'poșta din Târgovișie Târguviși ©,...23 .'Ianuarie. Asiatecarst. 'i& croia 7, un incendiu a, Ascucroit la oficiul poștal din,localitate. Focul ■n’ii iui fti proporții mari umiîaî'jrnițiiî imfervaiHieî la tiimip a pompierilor orașului și ai arsanalului da depozit.Fpdji .a fost .obstervai do dai in și" carî"ve iisorâ la poștă, spre a da telegrame. El a luat naștere claia cașul stricat all .ill.lv,. .. cjOIj'.O Glii ÎJii.'i CÜC LcLlti'i li lilyCcLÎ'llîii. itil Xnum Alicliii* ta la grinzile âeik tavaid Deși focul a fost localizat intr'o oră, pagubele produse sunt destul de însemnate.■ Vestea'_ incendiului a plarmat lumea’ 'din oraș,căc'i clădirea pestei nouai și o podeabií a Targoviștei.'. Sa observeifoeu prilejul:acesta, că. postul .de pompieri .-pp • este lega... eu mei o autoritate prin fir telefonic,—lucru pe a focit a«ius,imediat la cunoștința direcției generale a poștelor. Mare mișcare In magistra înră ri s’a făcut o mare. mișcare in personalul judecătoresc din țară. D.C. A. Romano, judecător de șotiintă la trib. Muscel a fost numit judecător de instrucție la trib. Ilfov in locul rămas vacant prin înaintarea d-lui N. Ilioftu. D. Fug.. Mărculescu, judecător de instrucție la trib. Ialomița», a fost numit judecător la trib. Muscel, șii locul d-lui C. A. R.D. C. N. Dobrescu, jud. de instrucție la trib. Neamțu, permutat în aceași calitate la trib. Ialomița. D. N. M. Radovici, judecător la I.Mägurele a fost numit judecător de instrucție la trib. Neamț-D. D. Nicolescu, judecător la ocolul 11 București, numit jud. de ședință la trib. Ilfov. D. .1. Gr. .Legea, procuror la trib. Suceava,numit judecător da instrucție la acelaș tribunal áre locul d-lui AL D. Philostrat, demisionat. D. T. Niculescu, jude de ședință .la trib. Gorj, permutat la trib. Tulcea, în locul d-lui Ion Adam, demisionat. D. C. Cazanescu, procuror de secție la trib. Dolj, numit jude de ședință la trib. Gorj. D. Al. Pantazi, procuror la trib. Tutova, permutat la trib. Suceava. D. Gh. Diaconescu, procuror la trib. Bacău, pemutat la trib. . Tutova. D. D. Ardeleanu, judecător la oe. Onești (Bacau), numit procuror la trib. Bacău. D. Gh. Buzatov, procuror la trib. Roman, permutat procuror de secție la trib. Dolj. D. D. I. Anton, procuror la trib. Constanța, permutat la trib. Roman. D. Gh. Gh. Albu, procuror la trib. Tecuci, permutat la trib. Constanța. D. D. Gherghel, procuror la trib. R.-Sărat permutat la trib. Tecuci. D. Petre I. Camibolu, procuror la trib. Gorj, permutat la trib. R.-Sărat D. R. Seciureanu, magistrat stag. Ia ocolul I rural Tg.-Jiu, înaintat procuror la trib. Gorj. D. Gh. A. -Popescu, procuror la trib. Tulcea, permutat la trib. Argeș. B. I. N. Demetru, procuror la trib. Olt, permutat la trib.Tulcea. . D. Faitelimon- Pavelescu procuror la trib. Argeș, permutat la trib. Olt. . D. I. T. Moscu, judecător la ocolul I rural Huși, permutat la ocolul urban Bârlad-în locul decedatului C.V. Botez. D., P. St. Raicu, a fost numit judecător provizoriu,la oc. I rural Huși. D. C. A. Georgescu, judecător provizoriu la oc. Târgu-Oda (Bacäu), permutat’ la oc. Suciîja (Tulcea). -. D. V. Carp ,numit judecător provizoriu la oc. Îg.Ocna. D. A. Ardelean a magistrat stag,ia oc. Răcăciuni (Bacăui) înaintat judecător prov..la oc. Onești. D. Șt. Gh. Buicliu judecător provizoriu la oc. rural Pitești, permutat la oc. Mihăileni (Dorohoi). D. .P. A. Petrescu judecător Ia ocolul Alexandria, permutat la oc. T.-Măgurele. D. Gh.- Constantinescu,magistrat stagiar la oc. T.-Măgurele, inaintat judecător provisoriu la oc. Alexandria. D. C. N. Bujoreanu, numit judecător provizoriu la oc. Bă»lăbănești (Tutova). . . D. C. Rusescu magistrat stag, la" jud. . aj. . Pantelümon-Dobiterești" '(Ilfov), Înaintat judecător Provizoriu la oc. Bâlcești (Vâlcea). D. Gh. Marinescu magistrat stagiar la oc. Văile Unite (Dâmbovița), Înaintat judecător provizoriu, la oc.. Fetești (Ialomița). D. C. C. Zătreanu magistrat sta.gr. -la oc. Ciochina (Ialomițu) Înaintat- judecător provizoriu la oc.' Cerna(Tulcea). D. Șt. Plenicentiu, magistrat staglăi-în oc. Burila Main (Mehedinți), înaintat judecător provizoriu la acelaș ocol. D. C. S. Bălian, cap da portăreț la trib. Putia, inaintat judecător provizoriu la oc. Surata (Pufira). D. Mi Odobescu, magistrat stag. la pc. - Plăginești (R.Sărat) înaintat judecător provizoriu la oc. Ciochina1 (Ialomița). .D. T. Copoiu,, judecător provizoriu la ocol. Drăgănești - (Olt), permutat la ocol.Vida (Vlășca), D. V.Erefteresen, numit judecător provizoriu la ocol. Dragomești (Olt). D. Gh. -I. Popescu,' magistr’ut stagiar în oc. Bilciurești (Dâmbovita), înaintat 'judecător provizoriu la ocol. Brabova (Dolj). D.Gh. S Ștefăchescu, jude provizoriu' la ocol. Barca (Roman) pe mmulat în ocol. Mahmudia (Tulcea). D. Gh. Condopol, numit, judecător provizoriu la ocol. Bârca (Roman). D. Gh. -Gh., Grîeahu, judecător provizoriu la ocol. Mihâești (Buzău),- permutat la ocol. Osica (Homanațî);' .D. . NNT’. .-Pâslaru magistrat staș-iar la ocol. Morei (Buzău), înaintat judecător provizoriu .-la ocol.; Mihăilești (Buzău). D. Juan magistrat stagiar la ocol. .T.-Severin rural, înaintat judecător provizoriu la ocol. Pârnita-Sărulești (Ilfov). D. Mamulea judecător la ocol. Domnești (Muscel), permutat la ocolul Pitești urban. D.- D. Córiescu, judecător provizoriu în ocol. Pitești, permutat la ocol. Domnești (Muscel). D. Gh. Thb<forescu, judecător defifossiv"laj ocol. Hârșova (Constanța, permutat la ocol. Pitești rural. “P.Ch. î., Nicolescu magistrat stagier la ocol. Buzău, urban, înaintat judecător provizoriu la ocol Ciârșova (Constanța). D. V. Brădescu magistrat stagiar la parahletul trib. Ialomița înaintat judecător provizoriu la ocol. Pătureie (Mehedinți). D. P. Iotaracu, judecător provizoriu la ocol. Paralele (Mehedinți), confirmat judecător definitiv la ocol. Balș I .(Romanațî). D. I. N. Ghițescu,judecător la ocol. Caramurat (Constanța), permutat la Găești (Dâmbovița). D. -V. N .Bilciurescu judecător provizoriu la ocol. Sefanu (Ialomița), permutat la ocolul Carlfour&t;, D. Gh. Angelescu, • magistrat stagiar la ocol. Brăhășești (Tecuci) 'înaintat judecător provizoriu la ocol. Lehtiu. -D. C. Luculescu magistrat stagiar îa ocol. Pucioasa (Dâmbovita)' înaintat judecător provizoriu la ocol. Maicănești'(R.Sărat). D. N. N. Bontei jude provizoriu la oc. Găești (Dâmbovița) confirmat definitiv la oc. Șipotele (Iași). D. C. Gh. Filipescu judecător provizoriu în oc. Răducăneni (Sălciu) conimnat definitiv la la acelaș' ocol. D. V. Pcriârsmrru-Buzău numit, judecător definitiv la oc. VI Bu,Craioști vi'.-.>. ' . D. Gin P. Dusmitriu judecător de ședință la trib. Buzăiî, hutait judecător de instrucție la acelaș tribunal. , I . D. L.; Sadbey magistrat stag. Ta parchetul trib. • Bacău, perinpiat Ta oc. Caramurat (Constanta),; , ;; •..D..S. T. ’Rang, portărel la trib. -Iași numit magistrat stag.- Ta paralipiul.Trib. Bacău. IV O; . J.vGrllotti, magistrat (stag., -iaij oc..) t București, - permutat; la trib." Teleorian. D. V. A. Petrescu, magistrat stag. în oc." Bez&C .• rural. per’mutați în oc. I.București. D. N. Strenescu, magistrat ,stagiar toci IV București permutat ,eseția IV , trib. Ilfov, in locul dl?.iî -Gh.. Gara Gostea demisionat. ■ f. ■ - fî. Dăsceanu, magistrat .stagia' oc. Alexandria,' permutăt la o.'... -IV Bucuraș V. D. '-G. C. Pastia magistrat'stag.ia parchetul trib.. Romanați, permutat la trib. Muscel îti în mii.; d--l .I. Brăescu trecut in postul '(MUT Pastiu» - D.'; Gh. Venîescu, ' magistrat stag.la OC. R.-Sărat I rara!, portum hite oc. II In locul d-lui" N. I. Mihăescu care trece în locul d-lui Virbescu, p.), Gh. Laur, magistrat stag. Te,de. I Btîși rural, permutat la trib. Roman. D. G. T. Pascu, magistrat staștage' la oc. Buzău rural permutat la ocolul Ciochina (Ialomița). ; •'p...'. V, Degorățeaim magistrat stagiar., ta, parchetul trib. lalo.m’î.a. ; / D. Gp. • Popescu-Schelariu portărei, îi.. Trib. Constanța,numit magistrat-stag. la. oc. .Buzaț Uî'bu'h. / 'D.--’C.; C.o;ioeșt'i,' magistrat stagnii- la -oc. Măciuca , (Vâlcea), per.iO;.iat la oc. Bîrzân -1 m.... • ' .D.1 .-V. Al. Popescu I magjutiat stag., la oc. Ologi. (Tsieoman),' peiținifer la oc. T.Măguresc. D. P. Tr. Ghițescu magistrat stag. Ia oc. Constanța, permutat la oc. Slatina în locul d-lui M. Dumitru;. D. P. T. Dobrescu, magistrat stag. la-.otv Dumitrești (Olt), permutat lii.fjc. Constanță. D. ..M. Ș. Porumbarii, magistrăt - stag. la ou. .pătârlagele (Birzân), permutat la parchetul trib. Tutora. D. N. Urlațeanu, magistrat stag, la oc. Voinești •.(Dâmbovita), permutat la oc. Pătrerlagele. -D.. A. Mihuleț, magistrat stag, la parchietul trib. Glorj, permutat la oc. T.-Jiu I,rural.D. D., N. Ștefânișcul numit magistrat stagiar la parchetul trib. Bacăji. D. A. Bălan,magistrat stag, la oc. Oltenița (Ilfov), ,j permutat la secția H a. trib. Putea- D. Gh. Barbulescu, magistrat stag, la oc. R.Vâlcea,, permutat în trib. Vâlcea in locul 4-lui Br. Drăgescu care trece, în Jocul celui dintâi, D. F. D. eoristantinescu, magistrat stag. , la oc. p Hurezanî (Gorj), permutat la oc. Topraizac (Constanța). . D. N. Tomascu, magistrat stagiar la ocol.. Ploești îl urban, permutat la ocol. Oltenița. D. I. C. Apostolescu-Văleanu numit, magistrat stag. Ia ocol. II urban Ploești. D. A. I., Verner numit magistrat stagiar în secția, I trib. Iași. • L>. P. St. Stoica,' magistrat, stagiar la' trib. Constanța, permutat la oc«?!. Alexandria. D. T. Nicolescu," • magistrat -stagiar .la ocol.’ Brastavățu. (Roma- Hârf), "permutat la trib." Constanța. D. N. M. Popescu numit magistrat stagiar în ocol. Huși I rural. D. C. Ștefanescu, numit magistrat stagiar la ocol. Voinești (Dâmbovița,). D. O. T. Tânăsescu numit magistrat stagiar la ocol. T.Severin rural. D. R. Tătulescu magistrat stagiar la ocol.Broșteni (Suceava), permutat la ocol. Măciuca (Vâlcea). D. I. V. Purdilă, magistrat stagiar la ocol. Odobeștî (Putna), permutat la ocol. Scânteia (Vaslui).■ [UNK] ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK]• D. P. Genstartinescu, magistrat stagiar la ocol. Măgura (Putna), permutat în ocol. Odobeștî. D. St. Gl. Georgigcu numit magistrat stagiar în ocol. Dobroteștî (Teleorman). D. D. N. Negulesctî, numi magistrat stagiar la., peöL Bilciurești (Dâmbovița). ■ Di î Ati'l ci i'i1 n îîtrulit CQ»T de portÂrseî în tri LÍ prileiu, In locul d-lui Gîi. Manea. . .D. Par.,. Ghi. Baiciuioșca,... portărel la trib. Brăilii, înainta cap de portărei la, trib. Putuși. D.P. .’Mibâîieșcu, capAola portărei în trib. lăloamița, permutatia, trib. Kumanatî. D. P. Zaharia, »portirvel la tribunalul Ialomița, înaintat car de portărei la acelaș tril). D. T.' Mircescu- numit portăral în trib. Ilfov în locul d-Iui T. Miculescu. D. Șt. Mace<Kiraeșcu,, portăra la trib. Covurlujb pmpUiat is trib. Constanța. I. I. I. Sachelarie, ajutor :St grefier cl. I la secția Tl-ai Curții de apel Galgis, numit portfirel la trib. Covurlui. . D. T.. Niculescu, portărel la trib. Ilfov, secțiunile civile, permutat la biuroul urmăririlor la acelaș tribunal, in locul d-In. V.A. Penescu demisionat. D. V. Teodorescu, portărel k trib. Argeș, permutat în trib. Iași. • I D., V. Marinovicî, portărel U trib. Romanați, permutat la tribunalul Vâlcea în locul dinu în' Gh. - V.. Triandafil care trece în locul celui dintâi V. D. A. Gh. Midesco, portărela trib. Teleorman, permutat Îs trib. Argeș. ‘ D. O. C. Niculescu numit portărel la trib. Teleomtim. 1).. C. Epure, portărel la trib Bacău, poi ramat la trib. Gorj. în locul din nou înființat. .. D. G.. Lum-bas, numit portarete, trib. Bacău. 1. Șt C. Sofia, portărel 1 trib. Bacău, permutat la Fate si in lotul d-îu. V. Baltenoiu demisiohat. D. C. Cornea numit portare la trib Bacău. D. C. Paraschivescu, portăre la trib. Ft.-Sărat, permutat la trib. Brăila. D. P. Mihăilescu, portărel îi trib. Neamțu, permutat la trib B.Sarat. • ■ . D. A. A. Tăutu, numit portare: în .trib. Neamțu. D. C. I. Popescu, ajutor de grefier Iau scoția. I.II-a a trib Dolj, numit portărel la acela1 tribunal, în locul d-Iuî %. Predoiu demisionat. D. C. V. Popa, ajutor de grefier cl. ÎI la trib. Tutova, inaintat,ajutor de grefier cl. I l a acelaș trib. D. I. Cristescu, registrator la secția I a trib. lii or, înaintat ajutor de grefier cl. II în secții II a aceluiaș tribunal, în locu rămas vacant prin trecerea'.în alt. post a d-lui N. V. Gavrilfrsen. , D. I. Popovicîi înaintat d etorda grefier cl. II la secția'=.l a trib. Iași'. In locul vacant. D. V. Dobrescu, înaintat ajutor de grefier cl. I la trib. Ialomița. 1 D. C. A. Mărculescu,înaintaH: aj. de grefier c. II la trib. Ialomița' în postul din nou înființat. D. I. T. Georgescu înaintat ajutor de grefier cl. I la secția HI a trib. Ilfov. D. V. N. Șerbănescu, ajutor de grefier la trib. Ilfov, permutat la trib.. Constanța. D. C. Clucer, ajutor de grefier cl. II la trib. Constanța, permutat la secția IV- a a trib.. Ilfov. D. N. Ciobanu, înaintat ajutor de grefier cl.,11 la trib.Vâlcea, în locul d-lui M. Cintescu demisionat. D. I. Stănescu numit ajutor de grefier cl. II la secția HI-a a tribunalului Dolj. i De pe coastada Azur Nizzai 23 Ianuarie." Zborurile aviator Elui Legagneus Celebrul aviator Legagneux, care "de câtva timp ne oferă cele mai senzaționale spectacole aeriene, făcând zboruri îndise aero pe deasupra orașului, a declarat la aero-clubul localift, în curând, va trece cu aeroplanul sau peste Mediterana, opta a se duce la Ajadio în insula Corsica. •• Aero clubul a admis propunerea lui Legagneux și încercărea aceasta se va face săptămâna viitoare, Legagneux va face călătoria în 18 ore parcurgând o distanță de 400 kil, dus și întors. ... Îai târziu, exemplul III :Legagneux va fi imitat și de alți curagioși și încercați aviatori ca: contele Robisard, Cosnar, marchizii] da • Villeneuve-Trans, d-șoara Dutrieu, și alții. Serbarea dela Menton ' Ert s’a serbat la Menton, cu mare solemnitate, a 500-a aniversare , da la alipirea acestui oraș; Franței. Se știe că Menton, înainte de războiul din 1866,aparținea Italiei. La orele 10 dim. drapelul național a fost adus în fața tribunei oficiale și salutat tio. trupale pusa sub comanda colonelului Dupuy. Câteva minute mmi târziu salvele fle artilerie au anunțat sosirea generalului Co.il. ca si a fost salutat de prefectul departamentului și dl., primarul din Menton. Apoi, generalul a primit defilarea trupelor care a durat 35 minute. In timpul defilărei, atențiunea ' imensului' public care a asistat la serbare, era atrasă sprb Cap ■Bartin. O pasăre triște abura cu o vitesa vertiginoasă îmdreptându-se spre câmpul de defilare, lira Legagneux, care venea să defileze cu aeroplanul .sau , pe Cl-cSll p F fi tt'lipOIOT. Asistența, entusiasmată, a ‘ făcut aviatorului', ovațiuni furtunoase. Legagneux a trecut pe deasupra 'trupelor tocmai'în momentul când drapelul, trecea pe dinaintea generalului Coli.. Spectacolul era cu adevurat din; cele mai imposante și a impresionat adânc pe asistenți. Aviatorul și-a continuat drumul triumfal și, iu.' aplansate mulțimei,* e> depărtat, devenind cu încetul, un punct negri pe ‘ cerul albastru al Coastei de Azur.Serbarea a continuat și seairi. Orașul era feeric iluminat' Au fost focuri de artificie ,ș i',o superbă retragere cu torțe.' Ultimile ImmuP s’au stipls noaptea târziu, când francezii s’au retras pe la casele lor, având împrospătate în inițiațiil lor: amintirea zilelor "grafioa«i din trecut. .".VNouî' vizitatori' din România Intre vizitatorii cari au doi sosit din România mai remarc din București pe d. mni.Grand cu d-na, dr. Fulga cu d-na, M. Berițescu, .Bucăițeanu, "Stoenes* I cu, .Stanovici, cu d-iîsti d-na ;"și I d-șoara colonel Christodoroscu, d-nii A. • Müller ,cu Ă Vilagroso cu d-na, Bădulescu pensionar, P. Antonescu, E. Becher, D. Coristantinidi, Ion d-na, doctor Dimitriadi, Arthur Gabrielescu, M. Dongiopol, dr. Mavrutz, dr. N. M. Constantinescu, Costa-Foru, î. Falan, L Pilalit, N. G. iiândărăscu, , G. I. Otteteleșaiu, dri .Marcel, I. M. Rosenthal, Ion N. Soîortzonescu, doamna T. Ish Maiurescu, doctorul, Tancu Radulescu" cu domnișoara , din Giurgiu, AL G. Gussi și M Cavadia din Brăila, dr. I. Șubodei din Iași, G. Budișteanu, N. Christescu din Craiova, dar Gristoreanu cu d-na, din Bacau; Rhein cu d-na, Azuga; M. Fischer din Dorohoi și I. S.: Md: taxa din Galați. N. Dimitrescu-Câspino nuite astăzi; mama a făcut o gTeaca vi..• VI Durersa Gabriela ráaiase' im momento‘h> .cu »gâlra ii, râtâciți. '.De- odatarea sofei drept în picioare.. și' • cu pieptul evâcnind, cu buzele tremurânde și cu ochii scânteietori, se așeză în fața Maximlianiei.— Atei nenorocită, neinorocita copila strigă'.aa cu durere, ce ai cutezat să pronunți?... Aide, ridică capul' și privești-măl Fata își plecă și mai mult carj>'ji, — Astfel citu:’, reluă Gaddella cu 'o"voce':'sugramată, ș-nu m’am înșelat,, am auzit bine... ,,Și tu,'elevai mea...O Coulange, tu. . babuești.. acuzi pe mama tai „Dar • ce. ’ demon - îngrozitor a suflat'peste cugetul tati și a văr sat venin in inima; și'..sufletul’ tatii Ah! nenorocito, nenorociți! Maximiliana scoase un strigăt și căzu în genunchi plângând.' — Luiso, Luisa! strigă ea, cu brațele întinse, spre dânsa. Aicie,domnișoară, zise Gabriella, dând din Cap, o să aflați într'o zi deci greoaia săvârși ta de marea da stră, atunci, dacă’sfânta victimă nu va fi, moara ta, un genunchi și cu fruntea în pământ și vei cere iertare, și mi vei avea destule lacrămi ca sa Ș!?di Insulta ce i ai tacutî — Luiso, iarta-ma, iartă-mă! strigă fata- rn.rângându-i mâna. Da, Luiso, ai ,dreptate, simt, o nenorocită!... Ai! nu sunt numai o copilă nerecunoscătoarei ei și o misârăbilă.... Dar ma’pocnesc, Luiso, vreiu să fiu ertată... Ah! dacă ai ști... Luiso, ai înăbușit în mine cugetul cel urât care mă face să .șuier atâtț nu mi chiar ■ ramane de ,cat durerea" că m’are putut ' în'doui, de; mama,nisa... Luiso, sunt tot aleva d-tare, nu sunt rea, iartă-mă, iartă-mă!... v- aș... tó iert! zis ® Gabriella. . Ea șeviă să se cază pe un scaun îngânând: — Ah* ce bine am făcut să vîîfoî fi Bass! -Apoi adresându-se Maxmillianelî ! Aide,scoală-te și vino , d- ti_ așează pe genunchii mei ca kLdi î ijuli •, Fata -Be, supuse. AvU stHle , strângând-o la piept Gabrinița reluă: --- Ai, copila u«ea, uu văi ști mci. poate ceea ce datorezi nobilei d-taje mume! Asculta bina acea ‘a ’."laximilianse:, orí ca ți ■ o’ar' sp.aríc,: caise ai puică" auzi, îndoința sau bănuiala să vin țî mai pătrundă m inimă. .Păstreaza-ți fericirea, copila mea, ea este fapta foamei d-tale, mi o sfărâma.. . . însă fi rca marchiza are sâ...e .întoarcă in curând. Maximilianota și"simt că aî să-mi", spui multe lucruri... să." nu pierdem nici un minut; trebue să știm tot, da, tot. Cum îngrozitoarea idee ți-a venit în cap? Acum te ascult, vorbește, și mai cu seamă nu ’mi ascunde nimic. Maximilianua făcu -pe scurt istorisirea celor petrecute. — Când ai sosit, Luiso, zise ca sfârșind, plângeam de un ceas. ..și luasem hotărârea i si spun chiar astă seară părinților mei că doream să mă căsătoresc peste o lună. Gabriella o ascultase cu luare aminte și nu o întrerupse nici pe date. Fata isprăviind, • se făcu o tăcere destul de lungă» — Aide, zise Gabriella în sfârșit, însă ca cum ’șî-ar fi vorbit sie insășî, nu e decât un nor puțin cam întunecat, el are a treacă precum au trecut și alții, și vom ■ înlătura furtuna: Apoi îmbrățișând pe Maxiliana: —• Aid»,'mmm.«jilit iertată.Insă mama d-tale mai cu seamă sa nu afle nimic, auzi, Maximiliano, nimic, nimic!,...... ..-ri Luiso, nu va’’trebui,să-I ca», iertare? ;— Ferește-te de asta! Cerule, dacă i-aș spune !... Ah! .Maximilliano, ’ți-ai omorî mama L. Fata scoase un gemăt. — Nici dânsei, nici d-lui marchiz, nici d-lui Eugeniu, nu trebue să le vorbești de vizita, acelei, comitese Protowska.„Nu ghicesc motivul ce a împins pe femeia aceia să lucreze astfel, Maximiliano, însă ea nci ți-a arătat recunoștința vorbindu-t i cum a făcut. Sunt sigură că femeia aceia ’țî este vrăjmașe. — Dar Luise, primejdia cu care m’a amenințat, aceea primei* dia există mi-ai spus, — Da, există» " . *— Ah! vezi bine.... — .Da, văd, Maximiliane, făcă d-ta nu poți vedea nimic.!. IVâ 'Armai,