Universul, iulie 1911 (Anul 29, nr. 177-207)
1911-07-24 / nr. 200
4 Semtimentele Maroc Inlfanteria scarocanâ Calendar pe anul 1011 Ortodox .Sâmbătă, 23 iulie. — Mart., Trofim. Catolic Sâmbătă, 5 August. — N. D. de la Neige.Bité. soarelui 5.07.Apusul soarelui 7.35 UNIVERSUL are următorele linii telefonice Administrația.....................6162 Redacția......................... . 12[88 Străinătatea . . . . . 20156 București, 93 iulie 1911. O aniversare naționat. Zilele trecute s’a și împlinit treizeci de ani de când s’a întemeiat partidul național-român unitar din regatul Ungariei. ’Reamintindu-și această ,aniversare, ziarul Jiomănul din Arad face, în numărul poporal din urmă, câteva reflexiunii și o «curta reprivire, cari trebuie să ne intereseze în chip deosebit și %>c noL întemeierea partidului național-român unitar,[zi.[organu] «piphterului nation’! ■' anilor de peste munți. ? Vreem nottriumful ideei de unitate politică. Ceea ce este anul 1859 pentru frații din România, va rămânea pentru românii, din Ungaria anul 1881. După cum la’ •1859 românii din Muntenia și Moldova au fost în stare sa treacă peste toate considerațiile personale și să înăbușe orice ambiții moscîtine, pentru a face să ‘istoâtidească principiul unirii țărilor români în primn singur Stat, tot așa la 1881 românii din Ardeal și Ungaria, printr'o orolică sforțare a tot mui rburt clar,in’teTițiî și a tuturor vederilor separate cari grupau entusiasmele curate și voințele, făcând cu neputință o conlucrare puternică,au reușit să strângă toate energiile românești din Transilvania, Banat și părțile ungurene într’un singur centru de forță și de luptă națională. " Până la 1881 adică, românii din Ardeal aveau o organizație politică, deosebită,urmărind tactica așa numită a ,rezistenței pasive 1, — pe când ceilalți români din Ungaria inclinau mai mult spre politica de activitate, care a și triumfat mai târziu pe toată linia. Unificându-se "sistemele de luptă și, concentrându-se puterea elementelor românești,,, s’a întemeiat în acel an partidul național român, unul și nedespărțit. ■ Rezultatele date de activitatea acestui partid în acești din urmă treizeci de ani, —zice mai departe oficiosul partidului, —sunt dintre cele mai frumoase. Mulțu,mită sforțărilor continue și propagandei sistematice urmărite, s’a deșteptat în poporul românesc din Ungaria conștiința deplină a drepturilor lui, s’a întărit voința de a lupta fără șovăire și cu orice sacrificii pentru cucerirea acestor drepturi, s’a stabilit o disciplină în suferință ca și în victorie. s'a câștigat pentru cauza politică națională intreg poporul și s’a pregătit acest popor pentru ori ce eventualitate. Ce a făcut partidul național, din punct de vedere politic, din țăranul român, s’a putut vedea și se vede zilnic, la întrunirile mărețe și impunătoare ce i s’au ținut, și se țin prin toate părțile teritoriului ocupat în majoritate de neamul acesta. Dar mai presus de toate, partidul național român a făptuit marea operă de închegare definitivă a principiului da solidaritate națională. In interesul acestui mare, a■ costul mântuitor principiu, s’a și concentrat toate sforțările partidului, și trebuie să se recunoască fără nicio îndoială că această operă a fost încununată de un succes deplin. — căci micile neînțelegeri și unele neînsemnate resturi ce eran produs nu pot, fi nicidecum ținuta în seamă, față de gruparea strânsă a întreg poporului în jurul, conducătorilor lui,recunoscuți, iubiți și ascultați. . Desigur că nu s’a făcut totul și n’a sosit încă vremea odihnită pe lauri. Dar dovezile date până acum sunt :o chezășie că se vor învinge și piedicile ce se pun încă în calea, îs bânde. ..definitive, că. încordarea nestă,a forțelor 'va face să triumfei print’un. Meauhat, nolidaritatea,națională. . ... .. . — „Așa să ne ajute Dumnezeu!” esclaînă terminând Românul. și la această urare se alătură toate inimele românești de pretutindeni'. 7) CONLICTUL MAROCAN Londra. 22." — Ziarul „Standard” află din izvor diplomatic demn de încredere că, punctele diferendului dintre franța și Germania sunt regulate în partea lor,esențială, deși multe amănunte rămân încă să fie aranjate. Berlin. 22.— Ziarul „Bursencourrier“ spune că situația nu, e așa de desperată cum o prezintă unele ziare. Din potrivă se așteaptă noul propozițiuni din partea Franței. Berlin, 22.— împăratul Wilhelm II și-a amânat călătoria sa în Marea Mediterană și se va întoarce la Potsdam. Acest fapt este viu comentat de către presa germană și opinia publică. Unii văd în această împrejurare un semn că situația s'a agravat, alții din potrivă o dovadă că tratativele francogemane se apropie de sfârșit. Berlin, 22. — „National Zeitung" publică știrea senzațională că tratativele dintre Franța și Germania în privința Marocului au fost întrerupte. Numitul ziar spune că o neînțelegere a isbucnit între cancelarul imperiului german Bermann-Holmey și ministrul de externe Kiderlin-Wachker. O criză ministerială este iminentă. Alte ziare desmint insă știrea aceasta publicată de ,,National Zeitung“ și spun că nu e decât o invensiune menită a produce senzație. RELAȚIILE TURCO-BULGARE Generalul Papricoff — actualul ministru al Bulgariei la Petersburg, care sub fostul guvern al partidului democrat a fost ministru de externe al Bulgariei — intervievat de,un redactor al marelui ziar rus „Birjevia Viedomosti”, a făcut următoarele declarațiuni cu privire la relațiunile turco-bulgare. „Guvernul turc nu are date precise să acuze cabinetele bulgare că tolerează formarea și trecerea bandelor pe teritoriul turcesc. Totdeauna când Poarta aduce la cunoștință astfel de fapte, în urma serioaselor cercetări din partea autorităților bulgare, se constată netemeinicia lor. .■’/ Iacă s’au ivit oarecarî cete din Macedonia, acestea nu sunt fructul guvernului sau poporului bulgar, ele Își au origina în actuala revoluție albaneză, care a surescitat în mare parte spiritele din Macedoniain afară de aceasta, cete sau ivit, nu numai în Macedonia nordică, ci ,și în,cea sudică, și e surprinzător ea: guvernul otoman, vini învinuește, și celelalte State vecine,' de această cooperare.De altfel, ar fi cu desăvârșire absurd să se presupună că capetele încoronate balcanice s’a rol unit între dc să pună diferite piedici guvernului otoman, tocmai, când el trece ,prin , aceste momente ,critice. fii definiți,% robit umile tnreolniîgare, nu artdvuîerii înc.1 o modificare; cu"toată situația critică din Albania și omorârea căpitanului bulgar Gheorghieff, de către turci. Cât privește cetele di Macedonia, guvernul bulgar nu poate fi făcut întru nimic răspunzător, că tolerează șederea în Bulgaria a șefilor de bandi ca Pandeff, Cernopeef, ele. cari trec granițele turcești și îngreunează situația tinerilor turci. In potriva, acestor șefi nu se pot lua măsuri de guvernul bulgar și iată de ce, după legea bulgară, orice bulgar din Macedonia, care tnieste în Bulgaria 6 luni, capătă cetățenia bulgara; el însă nu perde și pe cea turcă. Așa, când guvernul bulgar, ar încerca să aresteze pe un astfel de șef, el invoacă imediat supuși a turcă, arătându-ți pașaportul ce poseda.Se vede clar clar, impasul în care se găsește orice guvern bulgar față de acești șefi. Trecerea însă de bande în masă, din Bulgaria în Turcia, este absolut imposibila, întrucât grănicerii bulgari dinspre Turcia au ordine formale să împedice orice încercare de acest fel“. Trecând la situația generală din Turcia, ministrul a declarat că în adevăr aceasta este destul de critică, dar că, considerând dorințele pacifice ale suveranilor din Balcani, turcii vor avea tot timpul spre a-și asigura pacea internă. Ciíiți mâine Duminică rnmmi care se vinde cu 5 bani în toată țara BABELE SCARBAL DE LA PLATA NESTI O nhsilore dein resultimt MiltiHnchisofii.— Hora.— Din <*aa» ««el femel...—Scandaiul.—laeăerarea dintre soldați si săteni.—Uni multe focHii de revolver.— Doul militari și cinei »fi tenermit bătuți.— Ancheta In noaptea de Sf. Ilie o mare închisoare, spre a împotrivi încă care s'a întâmplat la inchisoarea de femei Plăistrești între soldații însărcinați cu paza închisoarei și sătenii din împrejurimi. Acest scandal a dat naștere unei animate corespondențe între prefectura județului Ilfov și ministerul de războiu, corespondență de care în urmă a luat cunoștință și direcțiunea generală a închisorilor, spre a stabili cui incumbă responsabilitațile și a se lua măsuri în consecință. Incăerarea s-a întâmplat în următoarele împrejurări : Contrar regulamentului închisorilor, d-ra Uafari, directoarea închisoreT de femei, îngăduia ca în zilele de sărbătoare să se facă horă în apropierea temniței, dându-se astfel putința arestatelor să-și mai îndulcească viața. Abaterea aceasta nu a avut urmări grave la început. In seara de Sf. Isi« hora continuă până târziu, deoarece noaptea era senină și era încă lumină destulă. Toți se distrau destul de bine. Pe la orele 11 lumea se Împrăștie și nu mai rămăsese decât: șeful de post, sergentul Simion Țon, caporalul Lichințeanu cari, prin abatere de la regulament, nu se aflau la posturile lor, precum și femeia Tudora Iordan, amanta acestuia din urmă. Bestie câtva timp sosește și Marita, sora ei mai mare, care o mustră de purtările ei și o chemă acasă. Aceasta refuză și ambele se luară la bătae. Atunci interveni sergentul rural și voi sîl conducă la primărie, pe Marita. Dar caporalul 1.C hințeamuț se opuse și, fiindcă sergentul rural vroia cu orce preț să-și facă datoria, chemă și pe șeful de post, care se dusese în T. C. sergentului rural. Se făcu atunci un mic tumult. Sătenii auzind, alergară numaidecât la față locului spre a scăpa pe sergentul rural. Văzând acestea, șeful de post se întoarse tn închisoare, poruncindi daților să »e armeze și, fiindcă directoarea închisoare, d-ra Safari, nu se împotrivi, cei 15 soldați, cari formează garda, eșiră, nurmai decât afară spre a veni în ajutorul camaradului lor pe care îl înconjuraseră sătenii. Se începu atunci o încăierare teribilă, soldații făcând uz de baionetele iar sătenii de ciomege și se traseră mai multe focuri de revolver (armele soldaților s’a constatat în urmă ei nu fuseseră descărcate). Intervenind jandarmii nimaîi din Pantelimon, încăerarea se potoli noaptea târziu Din această încăerară șeful de post al închisoarei, caporalul și cinci săteni s’au ales cu grave lovituri iar cinci săteni cu răni ușoare. S’a telefonat apoi inspectorului plășii Pantelimon, d-lui Virgil Stoenescu, care sosi imediat la fața locului, precum și comandamenturior jandarmeriei rurale a județului Ilfov. " D-niî căpitani de jandarmi Baroți și Voinescu sosiră de asemeni imediat și anchetară dresând un lung raport în această privință. Si vor lua severe mănuiT contra sergentului Simion Ion și a caporalului Vicințeanu. De asemeni direcțiunea generală a închisorilor va orândui o anchetă la închisoarea Plătărești, spre a se stabili definitiv care este partea de responsabilitate a d-rei Safari, directoarea închisorii. »MURIM DE LA COTILOCENI Aseară, pe un timp frumos și liniștit, în prezența d-lui general Popovici, secretarul general al ministerului de război și, a mai multor ofițeri d!n garnizoană și a unui numeros public, d-rii. Vlaicu, loc ol Capșa și locot. Istrati ’ au executat :‘•boruri pe platoul de la Cotroceni. Prima ascensiune a îh. Vlaicu Exact la orele 7, d. inginer Vlaicu, face prima ascensiune, ridicăndu-se cu ușurință la o înălțime de peste 100 metri. Se îndreaptă spre comuna Domnești, deasupra căreia a făcut un frumos viraj la dreapta și apoi, la o înălțime de £00 metri, și cu o viteză de 70 km. pe oră. Înaintează «pe» com. Militari. După ce face câteva evoluțiuni, virează înapoi spre comuna Domnești, de unde se îndreaptă spre câmpul Cotroceni. Aci face alte câteva frumoase evoluțiuni, după care se îndreaptă iar spre com. Domnești, tot la aceiași înălțime și cu aceiași viteză. Virând din nou la dreapta se întoarce spre platou, și apoi înapoi spre com. Domnești, cu o mai mare viteză și la o mai mare înălțime. După 20 minute, aterizează în uratele publicului. Ascensiunea dinîlocot. Capsa In vreme ce Vlaicu evolua deasupra câmpului, prințul Bibescu dă ordin să se scoată aeroplanul său tip ,,Blériot“, pe care se urcă d. ,Locot. Capșa. Acesta se lansează cu mare ușurință, se ridică la o înălțime de peste 100, metri și se îndreaptă spre com. Domnești, unde virează ruperii la stânga, cu o mare iuțeală și cu o remarcabilă îndemânare. Se întoarce apoi în frumoase evoluțiuni, spre platoul Cotroceni, de unde virând la dreapta, înaintează spre com. Militari. Ajuns aci, cârmește la stânga și înapoindu-se la locul de plecare, aterizează elegant, în uralele publicului și în fața d-lui secretar general al ministerului de război ș, care l-a felicitat de modul cum a condus aeroplanul. Sborul a durat 10 minute. Al doilea sbor al lui Vlaicu. — Ascensiunea locotenentului Istrati După o pauză de 10 minute, d. locot. Istrati se urcă pe aeroplanul prințului Bibescu și se lansează încet, ridicându-se la 20 metri. E Urmat imediat de Vlaicu care se ridică până la 100 de metri. D. locotentent Istrati continuă să zboare tot la 20 metri în direcția comunei Domnești, iar Vlaicu, după un superb , viraj, se întoarce spre platou de unda după câteva evoluțiuni virează spre dreapta, înaintând spre comuna Militari. Di aci se întoarce cu o mare viteză și aterizează in excelente condițiuni în mijlocul câmpului. Acest al doilea zbor al lui Vlaicu a ținut 10 minute. Și de astă dată tânărul inventator a fost obiectul ovațiuui ilar publicului. Accidental d-lui locot. Istrati In timp ce Vlaicu lșî executa evoluționiîe, un accident destul de serios s’a întâmplat d-lui locotenent Istrati. 1a un moment dat, observând un defect la motor, d-sa a căutat să ateriseze deja înălțime ea de 30 metri. Coborându-se însă brusc, aparatul s’a istoit de pământ ?i helicea, rotile și șasiul s’au făcut bucăți. D. locot. Ismati, ca prin minune, a scăpat teafăr. N. V. AGITAȚIA personalului de la tramvaiul electric din Iași Iași, 22 Iulie. Personalul tramvaielor electrice e foarte agitat. In urma mai multor consfătuiri ținute de conductori și manipulanți spre a înlătura declararea unei greve, ei au înaintat direcției un memoriu prin care cer următoarele : Reducerea orelor de seviciu la 9 pe zi, schimbarea itinerariului în două serii și anume: dela 6 drim. la 8 d. a., să facă serviciu prima serie, și dela 3—12 noaptea a doua serie. De asemenea au cerut relucererea amenzilor și întrebuințarea acestor amenzi pentru ajutorul lor in caz de boală. Toți manipulanții și conductorii tramvaiului au fost chemați pe mâine, la ora 5, ca să li se comunice hotărârea luată de direcțiuni Importul faimei românești IN ORIENT Morarii convocați la ministerul de industrie.—Nevoile exportului nostru în Orient Intr'un număr precedent neam ocupat pe larg, de studiile făcute de către atașatul nostru, comercial la Smirna asupra mărirea exportului fuinei românești în Orient. Eri s’a fi întrunit la ministerul de industrie morarii din țară convocați de d. ministru Nemțescu în scop de a discuta care ar fi mijloacele cele mai ridicate pentru a Înlesni exportul făinei și a contribui la desvotarea cât mai mare a acestui export Principiala cerere a morarilor noștri este îmbunătățirile de adus serviciului Maritim Român pentru a se înlesni exportul făinii în Turcia și Egipt Morarii vor cere ca statul să cumpere de îndată un nou cargobot care să deservească linia . Constanța—Constantinopol în legătură cu Egiptul Până la sosirea acestui cargobot Statul să admită ca făinurile cari sosesc la Constanța după plecarea cargoboturilor cari fac astăzi cursa sau la caz dacă aceste cargobouri au complectat încărcările, să poată fi transportate pe vasele de sub pavilioane streine, bucurându-se de refacția cuvenită pe C. F. R. Morarii vor mai cere și înființarea unei linii Constanța-Latomiie. Cu aceste îmbunătățiri exportul făinurilor, ar lua o mare extensiune și ar putea lupta cu concurență pe piețele Orientului. Criza ministerială din Turcia Constantinopol, 20 iulie Dintr’o convorbire pe care am avut-o cu un membru marcant al partidului „Unire și Progres“, am conchis că criza ministerială va izbucni mai curând decât ne așteptăm. La întrebarea mea, cum vede situația, fruntașul tânăr turc îmi declară : trăți în interior și mnai raț în exterior și aceasta din cauza divergenței de păreri ce există între membrii actualului cabinet Nu vezi că ezită să ia o măsură definitivă și tranșantă în toate chestiile politice pendinte? Partidul a văzut de mult că cabinetul Ilakkipașa este neputincios, dar n’a vrut să provoace o criză ministerială înainte de Septembre viitor, data când se va convoca congresul general al comitetului la Salonic și când se vor lua importante rezoluțiuni privitoare la politica internă și externă a țârii. Atunci se va fonda un cabinet omogen, compus exclusiv din oameni devotați partidului. Atunci zic, mă așteptam să avem o schimbare de guvern. „Insă, constat, că, prin forța lucrurilor, vom avea o criză ministerială chiar în cursul acestei săptămâni, deoarece evenimentele se precipită și atât situația internă cât și cea externă reclamă un guvern turc, care sä declare fără teamă Europei ce poate să facă și ce nu poate să facă, fără a se știrbi, bine înțeles prestigiul și demnitatea țării. „Ori, cabinetul Hakki-pașa nu poate să declare una ca aceasta, deoarece marele vizir a rămas acum aproape singur, «fbilailți colegi ai săi părăsindu-L Eri au demisionat miniștrii de externe și justiție și dacă nu vor reveni asupra demisiunii lor, criza ministerială este iminentă. „S’au pus însă mari inzistențe pe lângă Alfaat Pașa și Nedjmadin Bey, ca să-șî retragă demisiile". In acestea se rezumă declarațiile fruntașului turc. In orice caz o schimbare de guvern înainte de ținerea congresului general al partidului, nu poate să modifice in bine situația precară a țării. Aceasta e părerea generală. Cor. BARBARI* m RACAR Darea în judecată a d-lui maior Iacovița D. procuror general Sărățeanu de pe lângă Curtea de apel din București, continuând cercetările în privința celor Întâmplate la Rucăr, a stabilit că d. maior Racoviță, din jandarmeria rurală, s'a făcut, vinovat de bătaia suferită de mai mulți locuitori, ca agent provocator. In consecință parchetul general a deschis acțiunea publică contra d-lui maior Racoviță. D-sa va fi judecat de Curtea de apel, fiind agent auxiliar al poliției judiciare. SERVICIUL TELEGRAFII AL ZIARUILUI VERSUL» JDîm Ț’ară, Brăila, 22.— Trib. a amânat pe Marți pronunțarea în cererea de declarare în stare de faliment a comercianților Bucșe și Macavei. — In port au sosit 315 vagoane de cereale,1 dintre cari 813 cu grau, 33 cu porumb, 14 cu orz, 3 cu ovăz și 1 cu secară și mazăre. — Astă noapte necunoscuți s’au introdus în camera de la casinoul din Lacul Sărat unde e instalat, jocul de căișori și au furat piesele principale de la mașina acestui joc, cari nu se pot procura ușor punând-o în imposibilitate de a mai funcționa. — Duminică a avut loc la moșia Stanca a d-lor Polihromiade, logodna d-nc. Cleopatra Moțune, cu d. Alexandru Eliaz,prim-ajutor de primar al orașului. Au luat parte foarte mulți invitați , printre care și d. prefect Hiotu, care a profitat de această ocaziune pentru a lansa o listă de subscripție în folosul inundaților din Moldova. . Constanța. 22. — In oraș se simte lipsa apei din cauza secarei unor fântâni din partea de sud a orașului. — In zilele de 14 și 15 August urmând să se organizeze mari serbări nautica în portul nostru pentru ajutorarea inundaților din Moldova, s’au început preparativele necesare. Aceste serbări vor fi puși sub patronagiul Reginei. Craiova. 22.— In oraș se răspândise svonul că la un magazin de arme din localitate s’ar fi găsit o mare cantitate de arme din cele sustrase dela arsenalul armatei și dela diferite regimente din țară. Lucrurile stau astfel: Conform ordinului ministerului de război și de a se face cercetări spre a se găsi armele sustrase, brigada de siguranță a făcut cercetări găsind la magazinul de arme Paulon, din str. Unirea No. 65, carabine militare model 1893. Patronul magazinului însă a justificat proveniența lor, dovedind, printr-o factură și scrisori de poiandă, că le are de acum trei ani cumpărate de la o casă din Hamburg. Pentru acestea a plătit taxe vamale în regulă, îndeplinind toate formalitățile. O singură armă model 1893, tip ofițeresc, a fost găsită și înregistrată , dar patronul a arătat că acea armă a cumpărat-o împreună cu alte obiecte de la un ofițer din localitate, decedat acitra. Galați, 22.— Azi s’a efectuat in localitate alegerea colegiului I județean. Alegători înscriși 499, voturi exprimate 210, anulate 41. A fost aleasă lista susținută de partidul conservator și compusă din d-niî general dr. Gh. Gfirtvan, , M. Zgrumala, Em. Vincler, dr. I. Voinea, Dim. Niculescu și Gh. Batea. Jubileul școalei de arte frumoase din Iași Iași. 22. — In afară de serbările jubilare, dela sfârșitul lunei Septembrie, se va sărbători atuntei și jubileul școalei de arte frumoase care împlinește 50 de ani de existentă. . Cu această ocazie se va organiza, tn atelierele școalei, și o expoziție artistică. Iași. 22. — Hahamul David Meyer, din str. Sf. Ștefan, s’a sinucis azi dimineață, tăindu-șî gâtul cu un cuțit. Ploești. 22. — In urma ordinului administrației financiare, d. controlor fiscal Macavei a început un supliment de anchetă cu privire la fraudele săvârșite la percepția circ. 8 Târgșor. —• Comerciantul C. Ionescu, din piața Legumelor, a reclamat poliției, că astă-noapte necunoscuți i-au bătut cu pietre prăvflila, apărgându-i geamurile și distrugândui o cantitate de marfă. Din cercetările făcute de poliție, s-a stabilit că autorul acestei devastări e chiar un băiat din prăvălia d-lui Ionescu, care fusese îndemnat da niște dușmani ai acestuia să săvârșească acest fapt, spre a determina pe stăpân să se mute din acel local. — Membrii sindicatului lucrătorilor în fier vor da mâine o serbare câmpenească în grădina Buzatu, din str. Cantacuzino. — Astă-noapte, necunoscuți au încercat să spargă chiuro d fabrice de foraj. Fiind surprinși de portarul fabricei,spărgătorii au fost puși pe goană. X3in. streinatate SABOTAGIUL IN FRANȚA Paris. 22. — Congresul imrpiegaților dala căile furate, după violentă discuțiune în curși căreia cea mai mare parte dintre delegații , revoluționari s'a retras, a votat cu 262 de votui contra 26 de abțineri o rezoluține prin care se desaprobă și botagiul. * DECES Berlin, 22. — Profesorul Reh hold Vegas a murit. SITUAȚIA IN PERSIA Vienet, 22.— Un amic de ai< el fostului, șah Mohamed Ali declarat următoarele cu privir la acțiunea acestuia: Mohamed-Ali a plecat cu tupele sale de la Astrabad spre Teheran. Isbânda expediției sale asigurată mai cu seamă di cauză că populația este nemulumită de actualul guvern, care este foarte ■ slab. EXPORTUL DE CAI DIN TURCIA Constantinopol. 22. — Se asgură că consiliul de miniștri decis să interzică exportul d cai în Grecia și Serbia. HOLERA IN TURCIA Constantinopol. 22. — Pe ziu de azi s’au constatat 22 de cărți de holeră, dintre cari 12 mortale. SERVICIU POSTAL CU REP.il PLANE —Londra. 22. — Intre Londra t Windsor s'a înființat un serviu poștal cu aeroplane. Tarei sunt: 1 franc pentru o scrisoar și fie bani pentru o carte polard. Serviciul funcționează nume pentru experiențe. Venitul acelui serviciu este destinat unno scopuri filantropice. GREVA BIN PETERSBURG Petersburg, 22. — Greva lucrătorilor din port continuă o liniște. Vapoarele sunt acum încălcate de marinari și lucrător angaja 1i provizoriu.DIN CAMERA UNGARA Budapesta. 22.—In ședința d astăzi a Camerei președinte cere scurg corpului* ziariștii parlamentari, cari fuseseră jifuiți de către chestorul Adunăre Apoi trecându-se la ordine zilei, obstrucția a continuat. Deputații Poz&gay și Pal, car au provocat incidentul de ei au cerut scuze Camere.1. STAREA PAPEI Roma, 22. — Papa se simt foarte slăbit și este indispus. I se gândește mereu la moarte. Medicii speră că după un mic acces de slăbiciune va urma o epocă de întărire și pap se va restabili pe deplin, așa va putea să-șî reia ocupațiunil zilnice. ARDEREA UNEI FABRICI D GHETE, Viena. 22. — Astă-noapte a incendrii a isbucnit la fabric de ghete Fischer, Goldschmid & Comp. Au ars peste 3000 perechi de ghete și o mult materie brut. Pagubele trec de 100 mii cr Ioani. Fabricația a fost intri ruptă. O NUNTA CU SFÂRȘIT TRAGIC Constantinopol, 22 (telegraml din Yemen).—Un fabricant vreu de praf de pușcă și-a mărias zilele acestea fiica. La nuntă, din nebăgare de seamă jn«gazia cu pulbere a luat foc și făcut explozie. Mirele și mireasa afi fost omorâți pe loc; d’asemenea 21 de invitați DUEL INTRE DOI FRUNTAȘ ROMÂNI BUCOVINENI Cernăuți. 22.—Un duel cu pitoiul au avut cii fruntașii bucovineni: Isopescu-Grecul și Grigorovicî. S’au schimbat trei focuri. La al treilea Grigorovic a fost ușor rănit. Duelul a fost urmarea unei Incidente petrecute în Dieta Bucovinei între cei doi fruntaș romăni. VICTIMELE CALDUREI Bruxelles, 22.—-Căldura extraordinară continuă. Urî au murit În persoane de insolație. La Anvers un bărbat a nebunii de căldură, și-a omora nevasta și fiica și apoi s'a sinucis. Colonia. 22.—In regiunea Rinului domnesc călduri tropicale. 70 de oameni s'au îmbolnăvit de insolație. DEMISIA MINISTRULUI DE RĂZBOI MUNTENEGREAN Cctinje. 22.—Din cercurile fale informate se asigură că ministrul de război a fost silit s demisioneze, nu din cauza intervenției ministrului Rusiei I Cetinje, ci fiindcă a îngădui ca să se dea trupelor Si ran' proaste Dragoste de scriitor (E în alt erou al timpului nostru) Roman original din zilele noastre de A110A31. NEGWU II VIATA B UN VIS • Viața se apăru mai ușoara și părură că-și uită de grijile ei; mântuirea neamului trebuia pornită și avea să fie înfăptuită curând, fiindcă se aflau oameni «ari se gândeau stăruitor la ea. In urmă, Adrian, „salvatorul“ de astă seară, fu rugat să povestească ceva, vreo întâmplare de la Paris sau de pe drum. Băiatul de serviciu al redacției stă și »I la o parte pe un scaun, cu Ceaiul lui dinainte, ascultând pe Adrian care povestește: „ Călimările stau la câte un colț de masă, cu tocurile răvășite; hârtiile și ziarele umplu toată încăperea, risipite pe mese, pe sub mese, pretutindeni. Pe păreți, în întuneric, stau în cadre membrii familiei regale ; alături, poetul bătrân, Vasile Alexandri, intr’un tablou litografiat, iar în celalt colț, dincolo de „Planul orașului București“ stă bătrânul Ion Brătianu. Din semi-obscuritatea în care s-au lăsat lămpile stinse de lângă el, bătrânul zâmbește în barba- albă și deasă, privind binevoitor la cei patru tineri ce râd sgomotos, ca un isteț diplomat ce a fost, marele om de Stat axa dedesubt, în dreapta lui „Harta Europei“. In toată încăperea e cald și fum și un miros tare de tipografie ; afară e noapte, vântul sueră cântări jalnice colindând orașul și oprindu-se la geamuri spre a plânge plânsul singurătății. Adrian povestește cum, în drum spre Paris, s’a oprit într’o după amiazi la Bassel. E aici o gară monumentală pe care el abia a putut s’o vadă, în treacăt, îmbrăcat cum era într’un halat de drum, a intrat în restaurantul gării cerând o cafea cu lapte. Ca în toate gările de prin partea locului, în acest restaurant servesc niște fete, frumos îmbrăcate în rochii negre peste cari pun un șorț alb cu bretele încrucișate în spate. Fata care i-a adus cafeaua lui Corneliu avea două ochi limpezi ca cerul senin și un păr lucios adunat împrejurul capului în două coade, ca o coroană, cu obrazul de o albeață îngerească și cu costumul pomenit, ea e o apariție care-l face pe tânăr să nu-și mai poată lua ochii dela ea, s’o soarbă privind-o. Cum se uita așa la fată, fie că nu și-a dat seama de ce faca, fie că mâna amorțită n’a putut să-l slujească, când vru să ducă paharul la gură, el ti tremură și cafeaua curse deodată, făcând o dâră dealungul hainei albe, de sus până jos. Numeroșii călători ce erau în restaurant în acest ceas, domni și cucoane, împreună cu tovarășul sau de drum, au râs cu poftă de această întâmplare tinerească. Mai tare, însă, au râs Corneliu și fata cea frumoasă care-i servea. Ea i-a făcut repede altă cafea și l-a ajutat să-și scoată halatul, cu o bunăvoință nespusă; pentru acest din urmă fapt, tânărul ar fi fost bucuros să-și și dea cuiva haina pătată, fiindcă lui îî fusese deajuna plătită. După aceasta, ficare găsește câte ceva de spus, și tocmai întru târziu își aduc aminte să plece. Scoboară împreună și ajungând jos își strâng mâinile; ridicându-șî fiecare gulerul parteanului, se despart Ninsoarea s’a mai astâmpărat, dar vântul suflă pare că mai tare și mai înghețat. Din prăvăliile luminate și pline de lume, când se deschide o ușe, răzbat afară o larmă de glasuri și nouri de fum de tutun, țăcănituri de zaruri pe scândura tablei. La câte un colț se ivește câte o femei, care, la brațul unui bărbat, intră sa fiesc dintr’un local. Adrian o urmărește cu privirea și simte o adâncă părere de râu în singurătatea în care se vede trăind și în care se gândește că va trăi, poate, totdeauna... III LA PRAGUL UNEI NOUI VIEȚI La vre-o două săptămâni în urmă, Cornelia Adrian e mai liniștit,, mai stăpân pe el, și lucrează. Părea că’n lins și-a găsit liniștea și puterea de a face ceva, și, bucuros de aceasta, voind parcă să și-o dovedească sieși, se pusese cu temei pe muncă. Părerea de rău pe care o simțea pentru dureroasa neputință de a face ceva, păcat, pe care și-l simțea și și-l cunoștea prea bine, se arăta la el, în aceste vremuri de armonie sufletească, prin dorința de a întreprinde o lucrare serioasă, o lucrare pentru care să i se ceară și vreme și stăruitoare încordare de minte, împrejurarea sa și înfățișase prin aceea că, nu de mult, un profesor român aflător peste hotare scosese o carte 'n care vorbea de ceî din urmă zece ani de activitate literară în Regat și își propunea să arate caracteristica acestei opere. Cartea, fie că era scrisă prea de departe, fie că era alcătuită cu un cadru mai restrâns decât ar fi cerut trebuința, nu era ceea ce trebuia să fie; și Adrian era mulțumit oarecum, căci prin aceasta sforțarea lui avea un punct de plecare și de razim Scria de câteva zile în acest studiu, când o scrisoare venită de la un prieten îi risipi toată puterea de voință și toate gândurile. Un fost Coleg de liceu îl invita a doua zi, seara, la masă. Citind scrisoarea, făcu o mișcare vrând să ia condeiul și să răspundă că, reținut de anumite afaceri însemnate, îi e cu neputință să fie următor „plăcutei“ invitații ce i se face. Se opri însă cu ochii ațintiți asupra iscăliturii. Emanoil Brădeanu fusese pe vremuri unul din cei mai de aproape prieteni ai săi. O participare la o masă, fie ea și la Brădeanu, î se păru, totuși lui Adrian că ar fi o adevărată tortură în Împrejurările și’n starea de suflet in care se afla acum. Avea încredințarea că-i va fi în adevăr groază de atingerea cu oamenii, și mai ales cu niște oameni cari alcătuiesc o societate zgomotoasă, așa de deosebită ti a lui, o adunare în care formei și ținuta erau obiectul de luat, aminte al tuturor. Ar fi însemnat pentru el să rupă din mulțumitoarea Imiș, în care se afla de câtăva vreme, să-și lase maldărele de cărț și odaia caldă, și gândurile însemnate cu grije, cu slovă măruntă, pe patruzeci sau cincizeci de foi de hârtie. De ce? Ci să Se ducă într’o adunare în care avea să lupte cu atâtea suflete necunoscute, cărora cată să le fii pe plac. Pe de altă parte însă se năștea ’n el dorința de ceva nou, dorință ce răsare în tine, ori di câte ori stai prea multă vrem: singur. La aceasta se adăroga o pornire înăscută de a sta într’un salon, în mijloculi lumei. Și la sfârșit, mai tare ca acestea, e ridică în eî curiozitatea IV a armai