Universul, iulie 1911 (Anul 29, nr. 177-207)

1911-07-24 / nr. 200

4 S­emtimentele Maroc Inlfanteria scarocanâ Calendar pe anul 1­011 Ortodox .Sâmbătă, 23 iulie. — Mart., Trofim. Catolic Sâmbătă, 5 August. — N. D. de la Neige.­­Bité. soarelui 5.07.Apusul soarelui 7.35 UNIVERSUL are următorele linii telefonice Administrația.....................6162 Redacția......................... . 12[88 Străinătatea . . . . . 20156 București, 93 iulie 1911. O aniversare națion­at. Zilele trecute s’a și împlinit treizeci de ani de când s’a înte­meiat partidul național-român unitar din regatul Ungariei. ’Ream­intindu-și această ,aniver­­­­sare, ziarul Jiomănul din Arad face, în număru­l poporal din urmă, câteva reflexiunii și o «curta reprivire, cari trebuie să­­ ne intereseze­ în chip deosebit și %>c noL întemeierea partidului națio­­nal-român unitar,[­zi.[organu] «piphterului nation­’! ■' ani­lor de peste munți. ? Vreem not­­triumful ideei de unitate poli­tică. Ceea ce este anul 1859 pen­­­tru frații din România, va ră­mânea pentru românii, din Un­­­garia anul 1881. După cum la’ •1859 românii din Muntenia și­­ Moldova au fost în stare sa trea­că peste toate considerațiile per­sonale și să înăbușe orice am­biții m­oscîti­ne, pentru a face să ‘istoâtidească principiul unirii ță­rilor­ români în primn singur Stat, tot așa la 1881 rom­ânii din­ Ardeal și Un­garia, printr'o oroli­­că sforțare a tot mui r­b­urt clar,in­­’teTițiî și a tuturor vederilor se­parate cari grupau entusiasmele curate și voințele, făcând cu ne­putință o conlucrare puternică,­­au­ reușit să strângă toate ener­giile românești din Transilva­nia, Banat și părțile ungurene în­tr’un­ singur centru de forță și de luptă națională. " Până la 1881 adică, românii din Ardeal aveau­ o organizație politică, deosebită,­urmărind tac­tica așa numită a ,­rezistenței pasive­ 1, — pe când ceilalți ro­mâni din Ungaria inclinau mai mult spre politica de activitate, care a și triumfat mai târziu­ pe toată linia. Unificându­-se­ "siste­­m­ele­ de luptă și, concentrându-se puterea elementelor românești,,, s’a întemeiat în acel an partidul­­ național­ român, unul și nedes­părțit. ■ Rezultatele date de activitatea acestui partid în acești din­­ urmă treizeci de ani, —zice mai departe oficiosul partidului, —­­sunt dintre cele mai frumoase. Mulțu­,mită sforțărilor continue și propagandei sistematice ur­mărite, s’a deșteptat în poporul românesc din Ungaria conș­tiința deplină a drepturilor lui, s’a întărit voința de a lupta fără șovăire și cu orice sacri­ficii pentru cucerirea acestor­­ drepturi, s’a stabilit o disci­plină în suferință ca și în vic­torie. s'a câștigat pentru cauza politică națională intreg popo­rul și s’a pregătit acest popor pentru ori­ ce eventualitate. Ce a făcut partidul național, din punct­ de vedere politic, din țăranul român, s’a putut ve­dea și se vede zilnic, la întru­nirile mărețe și impunătoare ce i s’au­ ținut, și se țin prin toate părțile teritoriului ocupat în majoritate de neamul acesta. Dar mai presus de toate, par­tidul naț­ional­ român a făptuit marea operă de închegare defi­nitivă a principiului da solida­ritate națională. In interesul acestui mare, a­­■ costul mântuitor principiu, s’a și concentrat toate sforțările par­tidului, și trebuie să se recu­noască fără nicio îndoială că această operă a fost încunu­nată de un succes­­ deplin. — căci micile neînțelegeri și unele neînsemnate res­tu­ri ce eran produs nu pot, fi nicidecum ți­nuta în seamă, f­ață de grupa­rea­­ strânsă a întreg poporului în jurul, conducătorilor lui,­­re­cunoscuți,­ iubiți și ascultați. . Desigur că nu s’a făcut totul și n’a sosit încă vremea odih­nită pe lauri. Dar dovezile date până acum sunt :o chezășie că se vor învinge și piedicile ce se pun încă în calea, îs bânde. ..de­finitive, că. încordarea nestă­­,a­­ forțelor 'va face să trium­­fei print’un. M­eauhat, nolidarit­a­­tea,națională. . ... .. . — „Așa să ne ajute Dumne­zeu­!” esclaînă terminând Ro­mânul. și la această urare se alătură toate inimele românești de pretutindeni'. 7) CONLICTU­L MAROCAN Londra. 22." — Ziarul „Stan­dard” află din izvor diplomatic demn de încredere că, punctele diferendului dintre franța și Germania sunt regulate în par­tea­­ lor,­esențială, deși­ multe a­­mănunte rămân încă să fie a­­ranjate. Berlin. 22.— Ziarul „Bu­rsen­­courrier“ spune că situația nu, e așa de desperată cum o pre­zintă unele ziare. Din potrivă se așteaptă­­ noul propozițiuni din partea Franței. Berlin, 22.­— împăratul Wil­helm II și-a amânat călătoria sa în Marea­ Medite­rană și se va întoarce la Potsdam. Acest fapt este viu­ comentat de către presa germană și opinia pu­blică. Unii văd în această îm­prejurare un semn că situația s'a agravat, alții din potrivă o dovadă că­­ tratativele franco­­gem­ane se apropie de sfârșit. Berlin, 22. — „National Zei­tung" publică știrea senzaționa­lă că tratativele dintre Franța și Germania în privința Maro­cului au­ fost întrerupte. Numi­tul ziar spune că o neînțelegere a isbucnit între cancelarul im­periului german Bermann-Hol­­mey și ministrul de externe Ki­­derlin-Wachker. O criză minis­terială este iminentă. Alte ziare desmint insă știrea aceasta publicată de ,,National Zeitung“ și spun că nu e de­cât o invensiune menită a produce senzație. RELAȚIILE TURCO-BULGARE Generalul Papricoff — actua­lul ministru al Bulgariei la Pe­tersburg, care sub­ fostul guvern al partidului democrat a fost­­ ministru de externe al Bulga­riei — intervievat de,un redac­tor al marelui ziar rus „Birje­­via Viedomosti”, a făcut urmă­toarele declarațiuni cu privire la relațiunile turco-bulgare. „Guvernul turc nu are date pre­cise să acuze cabinetele bul­gare că tolerează formarea și trecerea bandelor pe teritoriul turcesc. Totdeauna când Poarta aduce la cunoștință astfel de fapte, în urma serioaselor cer­cetări din partea autorităților bulgare, se constată netemeini­cia lor. .■’/ I­acă s’au­ ivit oarecarî cete din Macedonia, acestea nu sunt fructul guvernului sau­ poporu­lui bulgar, ele Își au origina în actuala revoluție albaneză, care a surescitat în mare parte spiritele din Macedonia­in afară d­e aceasta, cete sau ivit, nu numai în Macedonia nor­­­di­că, ci ,și în,­cea sudică, și e sur­prinzător ea: guvernul otoman, vini învinueșt­e, și­­ celelalte State vecine,' de această cooperare.­­De altfel, ar fi cu desăvârșire ab­surd să se presupună că cape­tele încoronate balcanice s’a r­ol unit între dc să pună diferite piedici guvernului otoman, toc­mai, când el trece ,prin , aceste­ momente ,critice. fii definiți,% robit umile­ tnreo­­lniîgare, nu artdvuîerii în­c.1 o mo­dificare; cu­"toată situația criti­că din Albania și omorârea­ că­pitanului bulgar Gheorghieff, de către turci. Cât privește cetele di­­ Mace­donia, guvernul bulgar nu poa­te fi făcut întru nimic răspun­zător, că tolerează șederea în Bulgaria a șefilor de bandi c­a Pandeff, Cernopeef, ele. cari trec granițele turcești și îngreu­nează­­­ situația tinerilor­ turci. In potriva, acestor șefi nu se pot lua măsuri de guvernul bulgar și iată de ce, după legea­ bul­gară, orice bulgar din Macedo­nia, care tnieste în Bulgaria 6 luni, capătă cetățenia bulgara; el însă nu per­de și pe cea turcă. Așa, când guvernul bulgar, ar încerca să aresteze pe un astfel de șef, el invoacă imediat supu­și a turcă, arătându-ți pașa­portul ce poseda.­Se vede clar clar, impasul în care se găsește orice guvern bulgar față de a­­cești șefi. Trecerea însă de bande în ma­să, din Bulgaria în Turcia, este­ absolut imposibila, întru­cât grănicerii bulgari dinspre Tur­cia au ordine formale să îm­­pedice orice încercare de acest fel“. Trecând la situația generală din Turcia, ministrul a declarat că în adevăr aceasta este destul de critică, dar că, considerând dorințele pacifice ale suverani­lor din Balcani, turcii vor avea tot timpul spre a-și asigura pa­cea internă. C­iíiți mâine Duminică rnmmi care se vinde cu 5 bani în toată țara BABELE SCARBAL DE LA PLATA N­­ESTI O nhsilore dein resu­ltimt MiltiHnch­isofii.— Hora.— Din <*aa­­­» ««el femel...—Scandaiul.—laeăerar­ea dintre soldați­­ si săteni.—Uni multe focHi­i de revolver.— Doul militari și cinei »fi ten­­ermit bătuți.— Anch­eta In noaptea de Sf. Ilie o mare închisoare, spre a­­ împotrivi încă c­are s'a întâmplat la in­chi­soare­a de femei Plăistrești între soldații însărcinați cu paza înch­isoarei și sătenii din împre­jurimi. Acest scandal a dat naș­tere unei animate corespondențe între prefectura județului Ilfov și ministerul de războiu­, cores­pondență de care în urmă a­ luat cunoștință și direcțiunea gene­rală a închisorilor, spre a sta­bili cui incumbă responsabilita­­țile și a se lua măsuri în conse­cință. Incăerarea s-a întâmplat în următoarele împrejurări : Contrar regulamentului închi­sorilor, d-ra Uafari, directoarea închisoreT de femei, îngăduia ca în zilele de sărbătoare să se facă horă în apropierea temniței, dându-se astfel putința aresta­telor să-și mai îndulcească viața. Abaterea aceasta nu a avut urmări grave la început. In seara de Sf. Isi« hora con­tinuă până târziu, de­oarece noaptea era senină și era încă lumină destulă. Toți se distrau destul de bine. Pe la orele 11 lumea se Îm­prăștie și nu mai rămăsese de­cât: șeful de post, sergentul Si­­mion Țon, caporalul Lichințeanu cari, prin abatere de la regula­ment, nu se aflau la posturile­ lor, precum și femeia Tudora Iordan, amanta acestuia din­ urmă. Bestie câtva timp sosește și Marita, sora ei mai mare, care o mustră de purtările ei și o chemă acasă. Aceasta refuză și ambele se luară la bătae. Atunci interveni sergentul ru­ral și voi sîl conducă la­ primă­rie, pe Marita. Dar caporalul 1.C­ hințeamuț se opuse și, fiindcă ser­gentul rural vroia cu orce preț să-și facă datoria, chemă și pe șeful de post, care se dusese în T. C. sergentului rural. Se făcu a­­tunci un mic tumult. Sătenii a­­uzind, alergară numai­decât la față locului spre a scăpa pe ser­gentul rural. Văzând acestea, șeful de post se întoarse tn în­chisoare, porunci­ndi daților să­ »e armeze și, fiindcă directoarea închisoare­, d-ra Safari, nu se împotrivi, cei 15 soldați, cari formează garda, eșiră,­ nurm­ai decât a­fară spre a veni în aju­torul camaradului lor pe care îl înconjuraseră sătenii. Se începu atunci o încăierare­­ teribilă,­ soldații făcând uz de baionetele iar sătenii de ciomege și se traseră mai multe focuri de revo­lver (armele soldaților s’a constatat în urmă e­i nu fusese­ră descărcate). Intervenind jandarmii nimaîi din Pantelimon, în­căerarea se potoli noaptea târziu­ Din a­­ceastă încăerară șeful de post al închisoarei, caporalul și cinci săteni s’au ales cu grave lovi­turi iar cinci săteni cu răni u­­șoare. S’a telefonat apoi inspectoru­lui plășii Pantelimon, d-lui Vir­gil Stoenescu, care sosi imediat la fața locului, precum și co­­mandamenturior jandarmeriei rurale a județului Ilfov. " D-niî căpitani de jandarmi Baroți și Voinescu sosiră de a­­semeni imediat și anchetară dre­sând un lung raport în această privință. Si vor lua severe mănuiT con­tra sergentului Simion Ion și a caporalului Vicin­țeanu. De a­­semeni direcțiunea generală a închisorilor va orândui o an­chetă la închisoarea Plătărești, spre a se stabili definitiv care este partea de responsabilitate a d-rei Safari, directoarea­ închi­sorii. »MURIM DE LA COTILOCENI Aseară, pe un timp frumos și liniștit, în prezența d-lui ge­neral Popovici, secretarul ge­neral al ministerului de răz­boi și, a mai multor ofițeri d!n garnizoană și a unui numeros public, d-rii. Vlaicu, loc ol Cap­­șa și locot. Istrati ’ au­ executat :‘­•boruri pe platoul de la Cot­ro­ceni. Prima ascensiune a îh. Vlaicu Exact la orele 7, d. inginer Vlaicu, face prima ascensiune, ridicănd­u-se­­ cu­ ușurință la o înălțime de peste 100 metri. Se îndreaptă spre comuna Dom­nești, deasupra căreia a făcut un frumos viraj la dreapta și apoi, la o înălțime d­e £00 me­tri, și cu o viteză de 70 km. pe oră. Înaintează «pe» com. Mi­litari. După ce face câteva evo­­luțiuni, virează înapoi spre co­muna Domnești, de unde se­ în­dreaptă spre câmpul Cotroceni. Aci face alte câteva frumoase evoluțiuni, după care se în­dreaptă iar spre com. Dom­nești, tot la aceiași înălțime și cu aceiași viteză. Virând din nou la dreapta se întoarce spre platou, și apoi înapoi spre com. Domnești, cu o mai mare vi­teză și la o mai mare înălțime. După 20 minute, aterizează în uratele publicului. Ascensiunea d­inî­locot. Capsa In vreme ce­ Vlaicu evolua de­asupra câmpului,­ prințul Bi­­bescu dă ordin să se scoată ae­roplanul său­ tip ,,Blériot“, pe care se urcă d. ,Locot. Capșa. A­­cesta se lansează cu mare ușu­rință, se ridică la o înălțime de peste 100, metri și se îndreaptă spre com­. Domnești, unde vi­rează ruperii la stânga, cu o mare iuțeală și cu o remarcabi­lă îndemânare. Se întoarce apoi în frumoase evoluțiuni, spre platoul Cotroceni, de unde vi­rând la dreapta, înaintează spre com. Militari. Ajuns aci, câr­mește la stânga și înapoindu-se la locul de plecare, aterizează e­­legant, în uralele publicului și în fața d-lui secretar general al ministerului de război ș­, care l-a felicitat de modul cum a condus aeroplanul. Sborul a durat 10 minute. Al doilea sbor al lui Vlaicu. — Ascensiunea locotenentului Istrati După o pauză de 10 minute, d. locot. Istrati se urcă pe aero­planul prințului Bibe­scu și se lansează încet, ridicându-se la 20 metri. E Urmat imediat de Vlaicu care se ridică până la 100 de metri. D. locotentent Istrati continuă să zboare tot la 20 metri în di­recția comunei Domnești, iar Vlaicu, după un superb , viraj, se întoarce spre platou de unda după câte­va evoluțiuni virează spre dreapta, înaintând sp­re co­muna Militari. Di aci se întoarce cu o mare viteză și aterizează in excelente condițiuni în mijlocul câmpu­lui. Acest al doilea zbor al lui Vlaicu a ținut 10 minute. Și de astă dată tânărul inventator a fost obiectul o­vați­uui ilar publi­cului. Accidental d-lui locot. Istrati In timp ce Vlaicu lșî executa evoluționiîe, un accident destul de serios s’a întâmplat d-lui lo­cotenent Istrati. 1­a un moment dat, observând un defect la motor, d-sa a cău­tat să ateriseze deja înălțim­e ea de 30 metri. Coborându-se însă brusc, aparatul s’a istoit­ de pă­mânt ?i helicea, rotile și șasiul s’au făcut bucăți. D. locot. Ism­ati, ca prin mi­­­nune, a scăpat teafăr. N. V. AGITAȚIA personalului de la tramvaiul electric din Iași Iași, 22 Iulie. Personalul tramvaielor elec­trice e foarte agitat. In urma mai multor consfătuiri ținute de conductori și manipulanți spre a înlătura declararea unei gre­ve, ei au înaintat direcției un memoriu prin care cer urmă­toarele : Reducerea orelor de seviciu la 9 pe zi, schimbarea itinerariului în două serii și anume: dela 6 drim. la 8 d. a., să facă serviciu prima serie, și dela 3—12 noap­tea a doua serie. De asemenea au cerut relu­­cererea amenzilor și întrebuința­rea acestor amenzi pentru aju­torul lor in caz de boală. Toți manipulanții și conduc­torii tramvaiului au fost che­mați pe mâine, la ora 5, ca să li se comunice hotărârea luată de direcțiuni Importul faimei româ­nești IN ORIENT Morarii convocați la ministerul de industrie.—Nevoile exportu­lui nostru în Orient Intr'un număr precedent ne­am ocupat pe larg, de studiile făcute de către atașatul nostru, comercial la Smirna asupra mă­rirea exportului fuinei româ­nești în Orient. Eri s’a fi întrunit la ministe­­rul de industrie morarii din ța­ră convocați de d. ministru Ne­mțescu în scop de a discuta care ar fi mijloacele cele mai ridi­cate pentru a Înlesni exportul făinei și a contribui la desvo­­­tarea cât mai mare a acestui export Principiala cerere a morarilor noștri este îmbunătățirile de a­­dus serviciului Maritim Român pentru a se înlesni exportul făi­nii în Turcia și Egipt Morarii vor cere ca statul să cumpere de îndată un nou car­­gobot care să deservească linia . Constanța—Constantinopol în legătură cu Egiptul Până la sosirea acestui cargo­­bot Statul să admită ca făinuri­le cari sosesc la Constanța după plecarea cargoboturilor­ cari fac astăzi cursa sau la caz dacă a­­ceste cargobouri au complectat încărcările, să poată fi transpor­tate pe vasele de sub pavilioane streine, bucurându-se de refacția cuvenită pe C. F. R. Morarii vor mai cere și înfiin­țarea unei linii Constan­ța-Lato­mi­ie. Cu aceste îmbunătățiri expor­tul făinurilor, ar lua o mare ex­tensiune și ar putea­ lupta cu concurență pe­ piețele Orientului. Criza ministerială din Turcia Constantinopol, 20 iulie Dintr’o convorbire pe care am avut-o cu un membru marcant al partidului „Unire și Pro­gres“, am conchis că criza mi­nisterială va izbucni mai cu­rând de­cât ne așteptăm. La întrebarea mea, cum vede situația, fruntașul tânăr turc îmi declară : trăți în inte­rior și mnai raț în exterior și a­­ceasta din cauza divergenței de păreri ce există între membrii actualului cabinet Nu vezi că ezită să ia o măsură definitivă și tranșantă în toate chestiile politice pendinte? Partidul a vă­zut­ de mult că cabinetul Ilakki­­pașa este neputincios, dar n’a vrut să provoace o criză mi­nisterială înainte de Septembre viitor, data când se va convoca congresul general al comitetului la­ Salonic și când se vor lua importante rezoluțiuni privitoa­re la politica internă și externă a țârii. Atunci se va fonda un cabinet omogen, compus exclu­siv din oameni devotați parti­dului. Atunci zic, mă așteptam să avem o schimbare de guvern. „Insă, constat, că, prin forța lucrurilor, vom avea o criză mi­nisterială chiar în cursul acestei săptămâni, de­oarece evenimen­tele se precipită și atât situația internă cât și cea externă recla­mă un guvern turc, care sä de­clare fără teamă Europei ce poate să facă și ce nu poate să facă, fără a se știrbi, bine înțeles prestigiul și demnitatea țării. „Ori, cabinetul Hakki-pașa nu poate să declare una ca aceasta, de­oarece marele vizir a rămas acum aproape singur, «fbilailți colegi ai săi părăsin­­du-L Eri au­­ demisionat miniș­trii de externe și justiție și dacă nu vor reveni asupra demisiunii lor, criza ministerială este imi­nentă. „S’au pus însă mari inzis­­tențe pe lângă Alfaat Pașa și Nedjmadin Bey, ca să-șî re­tragă demisiile". I­n acestea se rezumă declara­țiile fruntașului turc. In orice caz o schimbare de guvern înainte de ținerea con­gresului general al partidului, nu poate să modifice in bine si­tuația precară a țării. Aceasta e părerea generală. Cor. BARBARI* m RACAR Darea în judecată a d-lui ma­ior I­aco­vița D. procuror general Sărățea­­nu de pe lângă Curtea de apel din București, continuând cer­cetările în privința celor În­tâmplate la Rucăr, a stabilit că d. maior Raco­viță, din jandar­meria rurală, s'a făcut, vinovat de bătaia suferită de mai mulți locuitori, ca agent provocator. In consecință parchetul gene­ral a deschis acțiune­a publică contra d-lui maior Racoviță. D-sa va fi judecat de Curtea de apel, fiind agent auxiliar al poliției judiciare. SERVICIUL TELEGRAFII AL ZIARUILUI VERSUL» JDîm­­ Ț’a­ră, Brăila, 22.— Trib. a amânat pe Marți pronunțarea în cererea de declarare în stare de fali­ment a comercianților Bucșe și Maca­vei. — In port au sosit 315 vagoa­ne de cereale,1 dintre cari 813 cu grau­, 33 cu porumb, 14 cu orz, 3 cu ovăz și 1 cu secară și ma­zăre. — Astă noapte necunoscuți s’au introdus în camera de la casino­ul din Lacul­ Sărat unde e instalat, jocul de căișori și au furat­ piesele principale de la ma­șina acestui joc, cari nu se pot procura ușor punând-o în impo­sibilitate de a mai funcționa. — Duminică a avut loc la mo­șia Stanca a d-lor Polihromiade, logodna d-nc­. Cleopatra Moțune, cu d. Alexandru Eliaz,prim-aju­­tor de primar al orașului. Au luat parte foarte mulți in­vitați , printre care și d. prefect Hiotu, care a profitat de aceas­tă ocaziune pentru a lansa o lis­tă de subscripție în folosul i­­nundaților din Moldova. . Constanța. 22. — In oraș se simte lipsa apei din cauza seca­rei unor fântâni din partea de sud a orașului. — In­ zilele de 14 și 15 August urmând să se organizeze mari serbări nautica în portul nos­tru pentru ajutorarea inunda­ților din Moldova, s’au început preparativele necesare. Aceste serbări vor fi puși sub patronagiul Reginei. Craiova. 22.— In oraș se răs­pândise­ svonul că la un magazin de arme din localitate s’ar fi gă­sit o mare cantitate de arme din cele sustrase dela arsenalul ar­matei și dela diferite regimente din țară. Lucrurile stau astfel: Conform ordinului ministeru­lui de război și de a se face cer­cetări spre a se găsi armele sus­trase, brigada de siguranță a făcut cercetări găsind la maga­zinul de arme Paulon, din str. Unirea No. 65, carabine militare model 1893. Patronul magazinului însă a justificat proveniența lor, dove­dind, printr-o factură și scrisori de poi­andă, că le are de acum trei ani cumpărate de la o casă din Hamburg. Pentru acestea a plătit taxe vamale în regulă, în­deplinind toate formalitățile. O singură armă model 1893, tip ofițeresc, a fost găsită și­ în­­registrată , dar patronul a ară­tat că acea­ armă a cumpărat-o împreună cu alte obiecte de la un ofițer din localitate, decedat a­­citra. Galați, 22.— Azi s’a efectuat in localitate alegerea colegiului I județean. Alegători înscriși 499, voturi exprimate 210, anulate 41. A fost­ aleasă lista susținută de partidul conservator și com­pusă din d-niî general dr. Gh­. Gfirtvan, , M. Zgrumala, Em. Vincler, dr. I. Voinea, Dim. Ni­­culescu și Gh. Batea. Jubileul școalei de arte frumoase din Iași Iași. 22. — In afară de serbă­rile jubilare, dela sfârșitul lunei Septembrie, se va sărbători a­­tuntei și jubileul școalei de arte frumoase care împlinește 50 de ani de existentă. . Cu această ocazie se va orga­niza, tn atelierele școalei, și o expoziție artistică. Iași. 22. — Hahamul Da­vid Meyer, din str. Sf. Ștefan, s’a si­nucis azi dimineață, tăindu-șî gâtul cu un cuțit. Ploești. 22. — In urma ordi­nului administrației financiare, d. controlor fiscal Macavei a în­ceput un supliment de anchetă cu privire la fraudele săvârșite la percepția circ. 8 Târgșor. —• Comerciantul C. Ionescu, din piața Legumelor, a reclamat poliției, că astă-noapte necunos­­cuți i-au bătut cu pietre prăvfl­­i­la, apărgându-i geamurile și distrugând­ui o cantitate de marfă. Din cercetările făcute de poli­ție, s-a stabilit că autorul aces­tei devastări e chiar un băiat din prăvălia d-lui Ionescu, care fu­sese îndemnat da niște dușmani ai acestuia să săvârșească acest fapt, spre a determina pe stă­pân să se mute din acel local. — Membrii sindicatului lu­crătorilor în fier vor da mâine o serbare câmpenească în gră­dina Buzatu, din str. Cantacu­­zino. — Astă-noapte, necunoscuți au încercat să spargă chiuro d fabrice­ de foraj. Fiind sur­prinși de portarul fabricei,spăr­gătorii au­ fost puși pe goană. X3in. strein­atate SABOTAGIUL IN FRANȚA Paris. 22. — Congresul imr­piegaților dala căile furate, dup­ă violentă discuțiune în curși căreia cea mai mare parte din­­t­re delegații , revoluționari s'a retras, a votat cu 262 de votui contra 26 de abțineri o rezoluț­ine prin care se desaprobă și botagiul. * DECES Berlin, 22. — Profesorul Reh hold Vegas a murit. SITUAȚIA IN PERSIA Vienet, 22.—­ Un amic de ai< el fostului, șah­ Mohamed Ali declarat următoarele cu privir la acțiunea acestuia: Moha­m­ed-Ali a plecat cu t­­upele sale de la Astrabad spre Te­heran. Isbânda expediției sale asigurată mai cu seamă di cauză că populația este nemu­lumită de actualul guvern, ca­re este foarte ■ slab. EXPORTUL DE CAI DIN TUR­CIA Const­antinopol. 22. — Se as­gură că consiliul de miniștri decis să­ interzică exportul d cai în Grecia și Serbia. HOLERA IN TURCIA Co­nstantinop­ol. 22. — Pe ziu de azi s’au constatat 22 de cărți de holeră, dintre cari 12 mor­tale. SERVICIU POSTAL CU REP.il PLANE —Londra. 22. — Intre L­ondra t Windsor s'a înființat un serv­­iu­ poștal cu aeroplane. Tarei sunt: 1 franc pentru o scrisoar și fie bani pentru o carte po­­lard. Serviciul funcționează nume pentru experiențe. Venitul ac­elui­ serviciu este destinat unno scopuri filantropice. GREVA BIN PETERSBURG Petersburg, 22. — Greva lu­crătorilor din port continuă o liniște. Vapoarele sunt acum încăl­cate de marinari și lucrător angaja 1i p­rovizoriu.­­DIN CAMERA UNGARA Budapesta. 22.—In ședința d astăzi a Camerei președinte­ cere scurg corpului* ziariștii parlamentari, cari fuseseră jif­uiți de­ către chestorul Adunăre Apoi trecându-se la ordine zilei, obstrucția a continuat. Deputații Poz&gay și Pal, car au provocat incidentul de ei au cerut scuze Camere.1. STAREA PAPEI Rom­a, 22. — Papa se simt foarte slăbit și este indispus. I se gândește mereu la moarte. Medicii speră că după un­ mic­ acces de slăbiciune va ur­m­a o epocă de întărire și pap se va restabili pe deplin, așa­­ va putea să-șî reia ocupațiunil zilnice. ARDEREA UNEI FABRICI D GHETE, V­iena. 22. — Astă-noapte a incendrii a­­­ isbucnit la fabric de ghete Fischer, Goldschmid & Comp. Au­ ars­­ peste 3000 pe­rechi de ghete și o mult materie brut. Pagubele trec de 100 mii cr Ioani. Fabricația a fost intri ruptă. O NUNTA CU SFÂRȘIT TRAGIC Constantinopol, 22 (telegraml din Yemen).—Un fabricant vreu de praf de pușcă și-a mă­rias zilele acestea fiica. La nun­tă, din nebăgare de seamă jn«­gazia cu­ pulbere a luat foc și făcut explozie. Mirele și mirea­sa afi fost omorâți pe loc; d’a­semenea 2­1 de invitați DUEL INTRE DOI FRUNTAȘ ROMÂNI BUCOVINENI Cernăuți. 22.—Un duel cu pi­toiul au­ avut cii fruntașii bu­co­vineni: Isopescu-Grecul și Gri­gorovicî. S’au schimbat trei fo­curi. La al treilea Grigorovic a fost ușor rănit. Duelul a fost urmarea une­­i­ Incidente petrecute în Dieta Bucovinei între cei doi fruntaș romă­ni. VICTIMELE CALDUREI Bruxelles, 22.—-Căldura extra­ordinară continuă. Urî au mu­rit În persoane de insolație. La Anvers un bărbat a­­ ne­bunii de căldură, și-a omora nevasta și fiica și apoi s'a sinu­­cis. Colonia. 22.—In regiunea Ri­nului domnesc călduri tropica­le. 70 de oameni s'au îmbolnă­vit de insolație. DEMISIA MINISTRULUI DE RĂZBOI MUNTENEGREAN Cctinje. 22.—Din cercurile fa­le informate se asigură că mi­nistrul de război a fost silit s demisioneze, nu din cauza in­tervenției ministrului Rusiei I Cetinje, ci fiindcă a îngădui ca să se dea trupelor Si ran' proas­t­e Dragoste de scriitor (E­ în alt erou al timpului nostru) Roman original din zilele noastre de A110A31. NEGWU II VIATA B UN VIS • Viața se apăru mai ușoara și părură că-și uită de grijile ei; mântuirea neamului trebuia pornită și avea să­ fie înfăptuită curând, fiindcă se aflau­ oameni «ari se gândeau­ stăruitor la ea. In urm­ă, Adrian, „salvatorul“ de astă seară, fu rugat să poves­tească ceva, vreo întâmplare de la Paris sau de pe drum. Băia­tul de serviciu al redacției stă și »I la o parte pe un scaun, cu Ceaiul lui dinainte, ascultând pe Adrian care povestește: „ Călim­ările stau la câte un colț de masă, cu tocurile răvășite; hârtiile și ziarele umplu toată încăperea, risipite pe mese, pe sub mese, pretutindeni. Pe­ păreți, în întuneric, stau în cadre membrii familiei re­gale ; alături, poetul bătrân, Va­­sile Alexandri, in­tr’un tablou li­tografiat, iar în celalt colț, din­colo de „Planul orașului Bucu­rești“ stă bătrânul Ion Brătianu. Din semi-obscuritatea în care s-au lă­sat lămpile stinse de lân­gă el, bătrânul zâmbește în bar­­ba-­ albă și deasă, privind bine­voitor la cei patru tineri ce râd sg­omotos, ca un isteț diplomat ce a fost, marele om de Stat axa dedesubt, în dreapta lui „Harta Europei“. In toată încăperea e cald și fum și un miros tare de tipogra­fie ; afară e noapte, vântul sue­­ră cântări jalnice colindând o­­rașul și oprindu-se la geamuri spre a plânge plânsul singură­tății. Adrian povestește cum, în drum spre Paris, s’a oprit într’o după amiazi la Bassel. E aici o gară monumentală pe care el a­­bia a putut s’o vadă, în treacăt, îmbrăcat cum era într’un halat de drum, a intrat în restauran­tul gării cerând o cafea cu lapte. Ca în toate gările de prin par­tea locului, în acest restaurant servesc niște fete, frumos îmbră­cate în rochii negre peste cari pun un șorț alb cu bretele încrucișate în spate. Fata care i-a adus cafeaua lui Corneliu avea două ochi limpezi ca cerul senin și un păr lucios adunat împrejurul capului în două coade, ca o coroană, cu o­­brazul de o albeață îngerească și cu costumul pomenit, ea e o apariție care-l face pe tânăr să nu-și mai poată lua ochii dela ea, s’o soarbă privind-o. Cum se uita așa la fată, fie că nu și-a dat seama de ce faca, fie că mâna amorțită n’a putut să-l slujească, când vru să ducă paharul la gură, el ti tremură și cafeaua curse deodată, fă­când o dâră dealungul hainei albe, de sus până jos. Numeroșii călători­ ce erau în restaurant în acest ceas, domni și cucoane, împreună cu tovară­șul sau de drum, au râs cu pof­tă de această întâmplare tine­rească. Mai tare, însă, au râs Corneliu și fata cea frumoasă care-i servea. Ea i-a făcut repe­de altă cafea și l-a ajutat să-și scoată halatul, cu o bunăvoin­ță nespusă; pentru acest din urmă fapt, tânărul ar fi fost bu­curos să-și și dea cuiva haina pătată, fiindcă lui îî fusese dea­­juna plătită. După aceasta, fi­care găsește câte ceva de spus, și tocmai în­tru târziu își aduc aminte să plece. Scoboară împreună și ajun­gând jos își strâng mâinile; ri­­dicându-șî fiecare gulerul partea­nului, se despart Ninsoarea s’a mai astâmpărat, dar vântul suflă pare că mai tare și mai înghețat. Din prăvăliile luminate și pli­ne de lume, când se deschide o ușe, răzbat afară o larmă de glasuri și nouri de fum de tu­tun, țăcănituri de zaruri pe scândura tablei. La câte un colț se ivește câte o fem­ei, care, la brațul unui bărbat, intră sa fi­esc dintr’un local. Adrian o urmărește cu pri­virea și simte o adâncă pă­rere de râu în singurătatea în care se vede trăind și în care se­ gândește că va trăi, poate, totdeauna... III LA PRAGUL UNEI NOUI VIEȚI La vre-o două săptămâni în urmă, Cornelia Adrian e mai li­niștit,, mai stăpân pe el, și lu­crează. Părea că’n lins și-a găsit li­niștea și puterea de a face ce­va, și, bucuros de aceasta, voind par­că să și-o dovedească sieși, se pusese cu temei pe muncă. Părerea de rău pe care o simțea pentru dureroasa neputință de a face ceva, păcat, pe care și-l sim­țea și și-l cunoștea prea bine, se arăta la el, în aceste vremuri de armonie sufletească, prin do­rința de a întreprinde o lucrare serioasă, o lucrare pentru care să i se ceară și vreme și stărui­toare încordare de minte, împrejurarea sa și înfățișase prin aceea că, nu de mult, un profesor român aflător peste ho­tare scosese o carte 'n care vor­bea de ceî din urmă zece ani de activitate literară în Regat și își propunea să arate caracteristica acestei opere. Cartea, fie că era scrisă prea de departe, fie că era alcătuită cu un cadru mai restrâns decât ar fi cerut trebuința, nu era ceea ce trebuia să fie; și Adrian era mulțumit oarecum, căci prin a­­ceasta sforțarea lui avea un punct d­e plecare și de raz­im Scria de câteva zile în acest studiu, când o scrisoare venită de la un prieten îi risipi toată puterea de voință și toate gân­durile. Un fost Coleg de liceu îl invi­ta a doua zi, seara, la masă. Ci­tind scrisoarea, făcu o mișcare vrând să ia condeiul și să răs­pundă că, reținut de anumite a­­faceri însemnate, îi e cu nepu­tință să fie următor „plăcutei“ invitații ce i se face. Se opri însă cu ochii ațintiți asupra iscăliturii. Emanoil Brădeanu fusese pe vremuri unul din cei mai de a­­proape prieteni ai săi. O participare la o masă, fie ea și la Brădeanu, î se păru, totuși lui Adrian că ar fi o adevărată tortură în Împrejurările și’n sta­rea de suflet in care se afla a­­cum. Avea încredințarea că-i va fi în adevăr groază de atingerea cu oamenii, și mai ales cu niște oameni cari alcătuiesc o societate zgomotoasă, așa de deosebită ti a lui, o adunare în care formei și ținuta erau obiectul de luat­, aminte al tuturor. Ar fi însemnat pentru el să rupă din mulțumitoarea Imiș, în care se afla de câtăva vre­me, să-și lase maldărele de cărț și odaia caldă, și gândurile în­semnate cu grije, c­u slovă mă­runtă, pe patruzeci sau cinci­zeci de foi de hârtie. De ce? Ci să Se ducă într’o adunare în ca­re avea să lupte cu atâtea sufle­te necunoscute, cărora cată să le fii pe plac. Pe de altă parte însă se nă­ș­tea ’n el dorința de ceva nou, dorință ce răsare în tine, ori di­ câte ori stai prea multă vrem­: singur. La aceasta se adăroga o pornire înăscută de a sta într’un salon, în mij­loculi lumei. Și la sfârșit, mai tare ca acestea, e ridică în eî curiozitatea IV a armai

Next