Universul, octombrie 1911 (Anul 29, nr. 269-299)
1911-10-01 / nr. 269
MABI&B 8EBBAB1 MM UȘI PROCESUL ierodiaconului Șerboianu Eri a venit în fața Consistoriului superior bisericesc procesul ierodiaconului Calinic S. Pop Șerboianu. Consistoriul a fost prezidat de S. Sa preotul econom Șt. Călinescu și a fost format din: preotul econom D. Constantinescu- Lucaci, preotul econom Iordachescu, preotul Gr. Georgescu și preotul C. Dumitrescu; scaunul procurorului judecătoresc a fost ocupat de preotul econom D. Georgescu. Ședința s’a deschis la ora 3 după amiază. Inculpatul n’a răspuns la apelul nominal. Președintele citește apoi întâmpinarea ierodiaconului Calinic prin care cere din nou amânarea procesului. Procurorul judecătoresc se opune. Totuși consistoriul, spre a nu precipita judecarea procesului și a da timp de pocăință inculpatului, i-a admis cererea și a hotărât amânarea procesului pentru astăzi, care se va fixa în cursul lunei Octombrie. Ședința s-a ridicat la ora 4. CAUZELE ACCIDENTULUI Vasului «Domnul Tudor» Brăila, 29 Septembrie Din cercetările făcute, s’a constatat că accidentul suferit aseară de vasul Domnul Tudor provine din cauză că mecanicul a uitat deschise pompele, încărcându-se marfă, vasul s’a afundat și apa a trecut la mașină. Fiind dus pe malul opus, în urma descărcărei mărfurilor, vasul s’a ridicat și apoi s’a scos apa care pătrunsese în cabina mașinelor. Domnul Tudor a plecat azi în cursă regulată la Sulina. Imuu—BBl i> -»-♦ [UNK]iWimi i Discursul I. S. Regelui la solemnitatea deschiderea cursurilor Universității ZIUA a S’fii Iași, 29 Septembrie. Marße serbări, care de cinci zile au loc în Iași, au ajuns la punctul culminant. Manifestațiunile de dragoste către iubiții noștri Suverani sunt, prin măreția lor, indescriptibile. De cinci zile văzduhul bătrânei Capitale a Moldovei clocotește de urale tumultoase, de ovațiuni entuziaste, de aclamațiuni delirante. Sigur că în cartea vieței Iașilor aceste mărețe serbări vor cuprinde pagini în veci neuitate, căci vor spune tuturor generațiilor despre nemărginita dragoste cu care ieșenii au știut să primească și te slăvească pe Regele Carol. O CONVORBIRE CU GENERALUL VON GERUNGEN Am putut să schimb câteva cuvinte cu generalul von Gerningen, delegatul împăratului Frantz Iosef. Distinsul general văzând dragostea și entuziasmul cu care e înconjurată familia noastră Regală, mi-a exprimat sincera-i admirație pentru poporul românesc, care știe să iubească și să-și slăvească, într’o măsură atât de largă, pe Suveranii lui. Deschidem cursurilor imigratare Aula Universitățeî cuprinde tot ce lașul intelectual are mai de vază precum și pe d-nii miniștri Arion, Delavrancea, Marghiloman și Nenițescu, precum și generalul von Gemingen, întreaga asistență e în veștmânt de ceremonie, căci astăzi, în al cincizecilea an al existenței sale, Universitatea ieșană își serbează solemnitatea deschiderea cursurilor, înainte de începerea cuvântărilor I. P. S. S. Mitropolitul Pintea a oficiat un serviciu divin, iar corul a intonat imnuri ocazionale. Cuvântarea d-lui dir. Bogdan D. dr. Bogdan începe prin a spune că corpul profesoral al Universității din Iași se simte mândru de prezența familiei regale la deschiderea cursurilor Universității. Asigură că aici toți profesorii și studenții poartă cel mai necondiționat devotament familiei regale și exprimă mulțumiri pentru solicitudinea ce Maiestatea Sa o poartă instituțiilor noastre de cultură și în special Universitățea din Iași. D. dr. Bogdan amintește de împrejurarea de acum câtva timp, când situația Universitatea din Iași era amenințată și spune că corpul profesoral ca și cel studențesc erau convinși că nimic räu nu se va întâmpla când M. S. Regele veghiază. Vorbește apoi de inimoasa atenție a M. S. Regelui pentru studenții români. DISCURSUL M. S. REGELUI In tăcerea solemnă a călei, Suveranul și-a început cuvântarea. y Sunt viu mișcat, spume M. S. ]"Regele, de sentimentele de dragoste și credință ce mi se retnoiți din partea universității lașilor și care găsesc un adânc răsunet de recunoștință în inima mea. „După vrednica sărbătorire a jubileului universității, la care s-a amintit trecutul, am dorit să vin din nou în mijlocul vostru la deschiderea cursurilor spre a ne îndrepta gândul împreună spre viitor și a vă arăta desăvârșita mea încredere că roadele acestui înalt așezământ de cultură, care a primit acum o nouă sfințire, vor răspunde așteptărilor tarei. „Aceste așteptări le cunoașteți : o muncă sârguitoare închinată binelui și adevărului; păstrarea neștirbită a credinței strămoșești și ridicarea patriei prin forțele morale și intelectuale ce le veți dobândi aici. ..Jertfele însemnate ce face Statul pentru voi, iubiți studenți, solicitudinea și necurmatul meu interes pentru studiile voastre vă vor îndemna cu siguranță a vă arăta vrednici de dragostea ce vă înconjoară. Ca semn al acestui interes și un nou imbold la muncă, am hotărât, in amintirea acestei sărbători, a dărui 300 mii lei, a căror dobândă se va întrebuința de senatul universitar pentru tipăriri de lete și sprijinul studenților lipsiți de mijloace. „Urez ca anul universitar care începe să ne aducă dovada că nădejdea ce punem in voie pe deplin întemeiată și că din cuvântările profesorilor ca din o sămânță bună aruncată întrun ogor mănos va răsări un rod îmbelșugat spre folosul vostru și al scumpei noastre țări". * Cuvântarea M. S. Regelui a fost primită cu aplause și ovații cari au durat peste 20 minute. Numai după intervenția Regelui, aplausele din sală au contenit. O scrisoare a d-nei Riria D-na Riria fiind bolnavă, d. Xenopol a citit o scrisoare prin care distinsa poetă și soție a d-lui Xenopol mulțumește Suveranului că a ținut seamă de respectoasa sa rugăminte de a face ceva pentru Universitatea ieșană. Eminentă poetă, într’o românească veche și frumoasă, enumera toate jertfele făcute de tânărul Principe, care a părăsit țara și neamul așezat unde soarele apune însă mintea răsare, spre a fi folositor țărei noastre. Scrisoarea d-nei Rirna mai amintește și de vechiul străbun al Regelui nostru, Principele de Hohenzollern, care a luptat, la Nicopole cu 600 ani în urmă, tot pentru desrobirea creștinilor răsăriteni. Enumără apoi binefacerile făcute sașilor de familia noastră regală, dintre cari desrobirea a mii de nevoiași de dijmele plătite de veacuri; restaurarea vechilor clădiri, răpită fiind de frumusețile tăinuite în dărâmăturile lor; reclădirea altarelor ridicate de Ștefan-cel-Mare și Vasile Lupu, cheltuind cei 100 de mii zloți de aur dafi din visteria Majestăței Sale pentru întruparea acestor vechi și sfinte locașuri. Cuvântarea d-lui dr. Riegler D. dr. Riegler, vorbind în limba germană, aduce salutul entuziast din partea corpului profesoral pentru familia regală și princiară și pentru oaspeții Universităților străine. Face un scurt istoric al facultății de medicină din Iași. Enumără greutățile cu cari a avut de luptat spre a ajunge la starea de înflorire de azi. Vorbește de rolul naționalismului față de știință și biserică, și demonstrează cât de greșit este visul unora ca toate națiunile să se prefacă într’o singură naționalitate. Sentimentul național al fiecărui popor, continuă d. prof. Riegler, e absolut nedistrugător. In aceeași ordine de idei face apologia Suveranului nostru, ale cărui sentimente de naționalism și patriotism sunt nemărginite. Zice că faptele Majestăței Sale vor rămâne de-a pururi ca un exemplu în istoria naționalismului român. D-sa termină făcând urări familiei regale și salutând pe oaspeții străini. Cuvântarea d-ln ploi. dr. Socor D. profesor dr. Socor, înainte de a intra în miezul secțiunii de deschidere a cursurilor, exprimă entuziaste omagii Suveranului și familiei regale, în numele corpului profesoral și al studenților Universităței. Salută apoi pe oaspeții Universităților străine și după aceea tratează o chestie științifică, anume ,înrâurirea ochilor asupra intelectului11'. D-sa demonstrează în mod științific că intelectul omului e format de impresiunile vizuale. Citează numeroase exemple în această ordine de idei. După ce tratează pe larg această chestie științifică, amintește ca un viu exemplu și de ochiul ager al M. S. Regelui, care a condus oștirile pe câmpul de luptă. * D. profesor dr., Bogdan citește la sfârșit hrisovul comemorativ al serbărilor jubilare de 50 de ani ale Universităței din Iași. Acest hrisov e semnat de M. S. Regele, M. S. Regina, toți membrii familiei regale, d-nii miniștri, reprezentanții Universităților străine, tot corpul profesoral și de alte persoane distinse. Solemnitatea s-a terminat la orele 12. Profesorii străini vizitează Biblioteca Centrală Terminându-se solemnitatea deschiderea cursurilor universitare, M. S. Regele și întreaga familie princiară vizitează biblioteca precum și toate laboratoriile Universităței, rămânând încântați de bogățiile științifice aflate acolo. După plecarea auguștilor Suverani, profesorii universităților streine și studenții bucovineni, vizitează una din cele mai prețioase podoabe ale orașului nostru, anume Biblioteca centrală a Universităței. Localul acestei biblioteci, aflător chiar în interiorul Universitatei, cuprinde o adevărată comoară, — peste 350 mii de volume. Oaspeții admiră nu numai splendoarea sălii de lectură, — un adevărat cap de operă de lux — dar și avuția culturală ce cuprinde această bibliotecă, — cea mai completă din țară. Profesorii streini cercetează documentele istorice vechi, manuscrise rari, tablouri de amintiri scumpe, admiră sute de mii de volume de scrieri moderne, etc., etc. Aniversarea nașterei Principesei Elisabeta Azi s’a serbat la palatul regal cu multă voioșie a 17-a aniversare a nașterei Principesei Elisabeta. D-nii miniștri aflători aci, d. primar Greceanu, proiectil, șefii, autorităților militare și civile, reprezentanții Universităților, notabilii orașului, etc. au exprimat felicitări. La orele 5 s’a servit un ceai de onoare la „Jockey-Club“, urmat de dans. Au participat familia princiară și Regina, cărora li s’au oferit buchete de flori. M. S. Regale despre ocuparea Tripolitaniei Cu ocazia mesei de aseară, la care au participat și reprezentanții țarului și ai împăratului Frantz Iosef, M. S. Regele, vorbind cu acești iluștri oaspeți, a spus — între altele — în legătură cu războiul italo-turc: ,,Francezii au fost mai practici obținând Tunisul și Algeria al căror pământ e fertil, pe când despre Tripolitania nu se poate spune acelaș lucru“. M. S. Regele și studenții O delegație de studenți, compusă din d-nii C. Ifrim, Gh. Florea și I. Marcu, delegații „Centrului studențesc din Iași“, V. Isăcescu, delegatul studenților bucovineni, C. Busacu, delegatul studenților macedoneni, și H. Halipa, delegatul studenților basarabeni, s’a prezintat M. S. Regelui exprimând omagiile de venerație și devotament ale studenților. Majestatea Sa s’a interesat de aproape de viața studenților ieșeni. D. C. Ifrim, după ce i-a dat lămuriri, i-a făcut cunoscut Suveranului faptul că Universitatea ieșană merge spre regres din cauza micșorărea numărului studenților, care urmează cursurile acestei Universități și aceasta pentru că, din lipsa de mijloace, studenții sunt nevoiți să se ducă la București. D. Ifrim a mai expus Suveranului inițiativa studenților ieșeni de a întemeia un cămin studențesc care să poată întreține pe studenții meritoși săraci din Iași și un număr de studenți bucovineni și basarabeni. Pentru aceasta însă e necesar un fond și d. Ifrim roagă pe Suveran ca suma de 300.000 lei destinată de Parlament pentru ridicarea monumentului Tăniței să fie întrebuințată pentru creiarea căminului studențesc care să poarte numele Carol I. D. Ifrim a înmânat Suveranului statutul căminului ce urmează să se înființeze. M. S. Regele, vizibil mulțumit de această inițiativă, a spus că s’a gândit mai de mult la studenții ieșeni însă nu în forma aceasta. A promis că va cerceta această cestiune, în care scop va avea o convorbire cu d-nii miniștri. După ce Majestatea Sa s’a mai interesat asupra mersului general al învățământului din Iași, delegația studenților mulțumind, a părăsit palatul regal. Un banchet în onoarea profesorilor străini La ora 1 s’a servit un banchet oferit de rectorul Universității d. dr. Bogdan, în onoarea delegaților universităților străine. Autoastat d. dr. Bogdan pentru Rege și familia Regală; profesorul Walderer (Berlin) pentru prosperitatea țărei Românești; profesorul Saghin (Cernăuți) pentru prosperitatea universitate din Iași; d. N. Iorga pentru d. ministru Arion, șeful învățământului românesc; d. A. C. Cuza în limba franceză și germană pentru gloria națiunilor reprezentate prin profesorii universitari la sebările din Iași; dr. Coemovici pentru d. ministru Arion, d. Bărbulescu pentru d. Arion; profesorul Zamnick (Praga), în limba română a făcut apologia ospitalităței române. C. Ifrim în numele studenților închină pentru d. ministru și corpul profesoral. D. ministru Arion într’un frumos discurs anunță că e decis ca o bună parte a activității d-sale ca ministru să o consacre pentru reorganizarea învățământului universitar. D. prof. Onciu din București a închinat pentru d. ministru Arion și d. dr. Bogdan pentru d. primar Grecianu. Banchetul studențesc In astă-seară s’a servit, în localul „Societății de sport și gimnastică“ un mare banchet studențesc, la care au participat mai toți studenții ieșeni, precum și delegații studenților din București, Bucovina, Basarabia și Macedonia. Au mai aristat și numeroși profesori universitari, printre care d-ni. Iorga și Cuza. Diferite știri D-nii profesori ai universităților străine au vizitat muzeul istorico-natural, de sub direcția d-lui prof. dr. Demetriade. Apoi au vizitat societatea de medici și naturaliști înființată în 1832. La muzeul istorico-natural, distinșii oaspeți au rămas viu impresionați de bogăția și importanța obiectelor expuse. * Terminându-se solemnitatea deschiderea cursurilor la universitate, unde M. S. Regele și întreaga familie Regală au fost obiectul celor mai entuziaste ovațiuni. Suveranii s’au dus să inspecteze „Casa apelor“. La ora 3.30 a fost o audiție muzicală la palat. Pentru această audiție a venit și artistul Enescu. D. dr. Steuerman a fost primit azi în audiență de M. S. Regina cu care ocazie s-a predat volumul „Marioara“, opera M. Sale Regina, tradusă de d-sa. — A. S. R. Principesa Maria a anunțat că va face azi o vizită la moșia Cristești, proprietatea d-lui Sturza, nepotul fostului Domnitor Sturza.. — O delegație a veteranilor, în frunte cu d. căpitan Voinescu, a fost primită azi în audiență de I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei, care s’a interesat de situația veteranilor. D- A. Magher, președintele Asociației corpului didactic israelit, a fost primit azi în audiență de d. ministru Arion, care a luat notă de doleanțele acestui corp și ale școalelor israelite din localitate. D. ministru a promis concursul d-sale și a spus că va participa la viitorul congres al Asociațiunei. — M. S. Regele a înaintat prin d. Titu Maiorescu tuturor profesorilor-delegați ai Universităților străine decorații, și anume: Coroana României în gradul de comandor. D-lui Arion. M. Sa i-a acordat marele cordon al Stelei Romăniei. Cu ocazia inspecției făcute la penitenciarul Central, M. Sa Regele a grațiat 26 deținuți. Sâmbătă toți d-nii miniștri fffi vot* afle, I« r>-----...ju -v ~~ vr “utuitîîjii unde se va ține un consiliu de miniștri. Mâine, la orele 9 seara, se va servi, în sala „Bragiadiru“, un ceain oferit de d. ministru Arion membrilor corpului didactic din Iași. Au fost invitați toți profesorii universitari, secundari și ai școlilor primare. * FACULTATEA DE MEDICINA DIN IAȘI Moartea subită a primului-procuror Drăgănescu Galați, 29 Septembrie. Primul-procuror Drăgănescu, după ce a depus concluziuni într'un proces de bancrută ce se judeca la secția a ll-a a tribunalului, s'a așezat în fotoliul saul. Deodată venindu-i räu, a căzut jos. Sărind magistrații și publicul, Vau ridicat și Vau dus în sala de consiliu. Au sosit în grabă medicii Mirai, Caravias, Alexandrescu, Vicol și Romanescu, care i-au dat ajutoare, dar ele au fost zadarnice, căci după 10 minute nefericitul magistrat a murit. PLECAREA Familiei Regale din IAȘI Iași, 29 SeptembrieS a decis ca plecarea Familiei Regale să se facă Vineri la ora 5 după amiază. Trenul regal se va opri la Vaslui, Tecuci, Mărășești, Focșani, Buzau și Ploești. De la Ploești trenul regal se va duce spre Sinaia și se va opri peste noapte în stațiunea Buda.Sosirea la Sinaia va fi Sâmbătă, la orele 9 dimineața- Consternarea era generală. Regretatul, în vârstă de numai 32 ani, era un distins magistrat și căsătorit numai de un an. Soția sa a născut abia de două zile. Există bănuială că moartea a fost provocată de o congestie cerebrala sau de o boală de inimă, la la 11, 29 Sept Asupra morții procurorului Drăgănescu, vă mai dau următoarele amănunte : Procurorul Drăgănescu luase parte astăzi la judecarea proceselor la secția a ll-a a tribunalului. . La al treilea proces privitor la bancrută simplă a lui Carol Rosenbluth, după susținerea rechizitorului, s-a iscat o discuție contradictorie între d-sa și advocatul Dionisie Popescu. In momentul când advocatul răspundea obiecțiunilor procurorului, procurorul Drăgănescu, care stătea pe fotoliul tau," devenind palid, a plecat capul spre umărul drept. In acest moment d. advocat Dionisie Popescu, atrăgând atenția tribunalului, magistrații, publicul și ceilalți advocați, repezindu-se spre procuror și luându-l;de acolo, l-au dus în camera de consiliu. Cu toate ajutoarele medicale date, el muri după câteva minute. Moartea procurorului Drăgănescu a produs o profundă impresie în toate cercurile gălățene, unde era foarte iubit. El s-a născut în comuna Brescu din Transilvania. Studiile liceale și le-a făcut în localitate, iar Cele de drept la Iași. A fost numit procuror la tribunalul local la 12 octombrie 1907. Primul procuror Drăgănescu UN GRUP DE VOLUNTARI BERSAGLIERI BICICLIȘTI Arestanții da la Tg.-Ocna încearcă o nouă evadare Tg.-Ocna, 28 Septembrie. Azi, pe la orele 5 d. a., cu puțin înainte de formarea convoiului arestanților spre a fi conduși dela saline la penitenciar, câțiva deținuți, crezând că paza din jurul ocnei ar fi fost de acum ridicată, au încercat o evadare, prin gura ocnei vechi. Planul nu le-a reușit însă, căci garda nu fusese încă ridicată, ba era chiar dublă în acele locuri, mulțumită prevederei sublocotenentului Ignat, care era de serviciu. S-a început o anchetă., O nouă încercare de revoltă a deținuților la Galați Galați, 29 Septembrie O nouă tentativă de revoltă a arestanților s’a petrecut la penitenciarul local. Câțiva deținuți, pedepsiți cu ocazia ultimei revolte, au încercat iar să provoace o revoltă a celorlalți arestați. Fiind descoperiți la timp, fapta a fost zădărnicită. MIȘCAREA de la lucrările publice Pe ziua de 1 Octombrie s’a făcut următoarea mișcare la ministerul lucrărilor publice : D. inginer ordinar cl. IlI-a C. Mărăcine, aflat în serviciul de poduri și șosele, și cl. Bernardelli Anton, căpitan cl. H-a de dragaj în serviciul hidraulic, au fost puși în retragere, spre a-și regula drepturile la pensie. D. Böttcher Iohan, mecanic principal cl. Il-a în administrația căilor ferate, a fost licențiat din cauză de boală care-1 face impropriu serviciului. D. conductor cl. Il a N. Chețeanu a fost însărcinat să funcționeze la serviciul de poduri și șosele al județului Dolj. ® fiB23S32><2S' ¹ Amânarea congresului MESERIAȘILOR Comitetul executiv al „Clubului central al meseriașilor“ înaintat a drege organizațiilor din țară, prin care se încunoștiințează că serbarea și congresul meseriașilor s-au amânat pentru zilele de 9, 10 și 11 Octombrie, din cauză că reprezentanții națiunei și de ministru al industriei, aflându-se la serbările din Iași, nu au putut răspunde invitațiilor făcute de a participa la congres și că o bună parte dintre căpeteniile meseriașilor din județe au solicitat această amânare spre a studia mai bine punctele cuprinse în ordinea de zi a congresului. a M. S. REGELE și evreii pământeni In legătură cu audienta avută de o delegație a Uniunei evreilor pământeni la M. S. Regele despre care „Universul“ a vorbit, adăugăm următoarele : In general M. Sa s’a interesat de toate împrejurările vieței israeliților pământeni. In treacăt a arătat că îl preocupă actualemnte foarte mult chestia dobrogeană. A promis că va ceti memoriul ce i s-a înmânat din partea Uniunei israeliților pământeni. Scoaterea unui vapor înecat de 40 ani, lângă Reni Galați, 29 Sept. Acum 40 de ani, la mila 67, în dreptul Renilor, s’a înecat un vapor cu o însemnată cantitate de fer, care urma să fie adusă la Galați. Comisiunea europeană a luat dispozițiuni ca vasul să fie scos. Lucrările au și început. TURCO-ITALIAN — Tripolitania sub italieni. — Războiul pe uscat. — Discursul lui Giolitti.—Intervenția ambasadorului german în favoarea italienilor.—Germania va găsi un «modus vivendi» în Tripolitania, pani la închierea pe cei.—Anemie politică sau lipsă de patriotizm ? — Solidaritatea musulmană.—Situația Statelor balcanice. — Declarațiile fostului mare-vizir Klamil-Pașa.—Mobilizarea Rusiei. — Flota marilor Puteri în Mediterana — — DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU PARTICULAR — Constantinopol, 27 Sept. Tripolis a ajuns sub stăpânirea Italiei. Aceasta nu constituie pentru nimeni un fapt nou. Era prevăzut și așteptat încă de la izbucnirea războiului. Superioritatea forțelor pe mare ale Italiei a făcut imposibilă orice rezistență din partea Turcilor la bombardarea tuturor forturilor. Prima victorie — dacă victorie se poate numi — este a Italienilor. Rolul flotei e terminat. Acum începe a doua fază a războiului, pe uscat, ca să cucerească vastele câmpii din interiorul Tripolitaniei și Cirenaicei. Aci, după versiunea turcească, populațiile arabe sunt așa de entuziaste și fanatice încât se prepară să opue o rezistență desperată năvălitorilor italieni. După versiunea italiană, atât arabii cât și berberii sunt deja câștigați de către misionarii catolici cauzei italiene și prin urmare se vor grăbi să se supue noii stăpâniri a Italiei. Ultimul discurs al lui Giolitti, discurs prin care caută să justifice expediția Italiei în Tripolitania, este adevărat machiavelism. Giolitti spune că expediția se datorește tocmai faptului că Italia vrea să introducă spiritul de civilizație și justiție socială în Tripolitania. Dar toată lumea civilizată recunoaște că brigandagiul și pirateria n’au nimic comun cu cuvintele civilizație și justiție socială. Dacă ar fi spus că forța primează dreptul, aceasta dacă n’ar fi o justificare, ar fi o afirmare mai puțin condamnabilă. Cu declararea războiului din partea Italiei, era foarte firesc ca Turcia să ia măsuri de represalii împotriva supușilor italieni stabiliți în imperiu. In această privință dreptul ginților este foarte clar și în consecință Turcia poate să procedeze la expulzarea în masă a italienilor, care nu pot fi considerați decât că se solidarizează cu acțiunea Statului lor. Sublima Poartă, care era îndreptățită sa uzeze de acest drept, a fost oprită de a-i pune în aplicare de amicali Germania. In adevăr, acum trei zile s’a luat deciziunea în consiliul de miniștri ca toți italienii să fie expulzați, după un termen de trei ori 24 de ore. Marshal de Biberstein, ambasadorul Germaniei, a intervenit imediat în favoarea italienilor, asigurând guvernul turcesc că deja Germania lucrează ca să găsească un modus vivendi în Tripolitania până la încheerea păcii și găsirea unei soluții definitive, care să salvgardeze drepturile de suveranitate ale Turciei asupra Tripolitaniei și să satisfacă interesele economice ale Italiei. Opinia publică din Turcia și din Europa, văzând dificultățile cu care a luptat și luptă încă marele vizir Hinciuk Seid Pașa pentru formarea cabinetului, este în drept să-și pun întrebarea : Oare Turcia suferă de anemie politică sau de lipsă de patriotizm ? La această întrebare ne grăbim să răspundem că nu suferă nici de una nici de alta. Dar boala de care suferă și de care cu greu se poate vindeca este microbul distrugător al dezbinării. Dezbinarea a adus căderea imperiului bizantin, dezbinarea va grăbi căderea împărăției otomane. După cum Kirie eleison n’a putut opri pe Mahomed II a intra In Constantinopol tot așa nici Alah ll-Alah Mahomed Rasul Alah, nu va opri pe creștini a întrona crucea în Sfânta Sofie. In aceste împrejurări extrem de grave, în care se decide viața sau moartea împărăției, otomanii trebue să dea dovezi incontestabile de solidaritate națională. Din nenorocire asemenea solidaritate nu s’a manifestat decâ la lumea musulmană de a dori mână. La un Yaya din Yemen care a telegrafiat Sultanului, ci Islamizmul fiind în primejdie încetează ostilitățile și cere voi ca să lupte, în fruntea a 100.000 de voluntari, împotriva dușmanului comun. Același gest l-au făcut și alt doi mari șefi revoluționari, Idris din Asir și Sandansky din Macedonia. Dar exemplul ar f trebuit sa fie dat de cei de sus iar nu de cei de jos. Un Kiamil Pașa, un Hilm Pașa, foști mari viziri, îmbătrâniți în trebile Statului, ar f trebuit să se fi pus în serviciul lui, necondiționat. Dar și unul și altul s’au închinat făcând declarații carima de cari mai patriotice. Erî Kiamil Pașa a făcut noi declarații cu privire la războiu turco-italian precum și la atitudinea sa politică. Aveam încredere, zice Kiami Pașa, in tratate și convenții diplomatice. Lăsasem porțile deschise și speram să tăim in liniște. Imediat Italia s'a năpustit asupra noastră cu o neobișnuiță barbarie și fără nici o avertizare, îndată ne îndreptarăm spre Marea Britanie. Din nenorocire și dânsa se arătă prea rezervată și ne sfătui să apelăm ajutorul Germaniei. O făcuserăm și primiserăm răspuns, ce e prea târziu. Nici odată nu vom părăsi Tripolitania și vor lupta in extremis dacă marile Putea nu vor găsi un onorabil modus vivendi. De mult întrevedeam scopul Italiei, dar fostul cabinet Haak Pașa era neglijent, și nu putea să aștepte și vr'un sprijin de la decăzutul comitet de „Unire șl Progres care nu poate să pășească nici înainte nici îndărăt. Rusia și Franța m'au criticat, că sunt filo-englez. Nu mă ascund, că sunt și doresc întărirea simpatiilor anglo-turcești. Noul guvern nu este mai bun decât cel precedent și pentru aceasta nu se va putea menține mult timp. Propunerea, ca să primesc marele vizirat mi s'a făcut de acest guvern pe care eu o consider cu desăvârșire nepotrivită. O asemenea propunere trebue făcută din partea Sultanului și numai atunci o pot lua în vedere“. Atitudinea Statelor balcanice, și în deosebi a Bulgariei, inspiră Și trebue să inspire teamă Turciei. Cu toate declarațiile presei ateneane, că, mulțumită politicei înțelepte a d-lui Galib Bey, însărcinatul de afaceri al Turciei, relațiile între cele două țări sunt excelente, Grecia mobilizezază și fruntaria tesaloturcească se întărește. Deosebit de aceasta, numeroase bande de evzoni au trecut în Epir și Macedonia cu instrucțiuni să întărească convingerea la populația creștină, că turcii pleacă din Europa (?) și că patria lor se va uni cu Grecia. Muntenegrul, după știrile primite din Kosova, mereu provoacă incidente la fruntarii și instighează din nou pe Albanezi, ca să se răscoale. Atitudinea Serbiei e mai reală și mai corectă în împrejurările