Universul, ianuarie 1912 (Anul 30, nr. 1-29)
1912-01-24 / nr. 22
Cei trei băețî mai mari al prințului moștenitor german la sport în parcut castelului Bellevue Calendar pe anul 1012 ■ Ortodox în ani, 13 Ianuarie.—Martirii Cramunt Ef. Anghirul si Agatha Catolici fioriî. 5 Februarie.—Agatha $Uis.s ® are»!n7.33. Apusul soarelui 5.25 „Universul“ are urmatorele linii telefonica Administrat»» • Redacția . « « Străinătatea . . . . «a . . 12/SS . . mm Astăzi LUNI: TEAtRUL .VA’jLOWL. — Premieră : «Amor bî vielenie v si i « naica cea tri«ra». TEATRUL.LEOSI POPESCiî lliri?L Primin Lirică Grijoriu — «Nitzanaa» TEATRUL MODERN (Compania Dabija).)— «Ia bat mascat». 53 23 Januarie 1912. Redussriis de taxe vamala Spre », înțelege bine întreaga Inaernnsitate a modificărilor ce sa aduc tarifului nortru Vamal, ~s&» urmărim.especurile ce «e dar prin expunerea de motive a pini actului modificator. Cel dintâi, lucru ce l’a avut în Vedere, a fost interesul încurajării industriei noastre naționale. Se știe că prin noul proiect pentru încurajarea industriei se pune principiul de a nu se mai acorda scutiri de taxe vamale pentru materiile prime ; era deci ,absolut, necesară o revizuire a tarifului vamal, pentru a se pune în concordanță taxele asupra materiilor prime en taxele asupra produselor fabricate, latit în ce consti această resizuire : Taxele vanale asupra produselor falricilor de țesături și împletituri de lână fiind relativ prea puțin protectoare, ei au redus taxele asupra lânei, torturilor,»și asupra elemnei necesare acestor fabrici. Pâslele și țesăturile speciale. Importate pentru întrebuințări industriale, cari până acum e.ratt. »acordate în, scutire fabrici. îof,«s’at redus la o taxă aproape» alőfeit citise că, întru cât, nu se fabrică in țară,—adică la o taxă «nai mult de formă, ca să sa poată, ține socoteala, cânti tățitori importate. Oasele, » copitele și coarnele imite, de animale, e'au redus la o smis4ă taxă de stat Mîcă, fiind necesare unor industrii capistoale. . . Torturile de mătușă, cari erau încordate în scutire, de asemenea s’au redus în taxă de statistică, atât pentru fabricile care beneficiaö de scutire, cât și pentru micile meserii, pentru cusut și brodat. Textilele vegetale .Pe tot felul, cari nu se produc în țară, s'au seedles și ele dein taxele protectoare La mici taxe de statisticăel puțin fiscale. Deci asemenea s’au redus taxele la torturile de bumbac de orice fel, atât pentru industria amara, cât și mai ales pentru s îna industrie și pentru industria casnică. Pasta de solvente, și alte materialurji necesare fabricării hârtiei s'au redus de asemenea la taxe mai late de statistică." Fierul brut și laminat, precum și celelalte metale comune necesare tuturor industriilor metalurgice și mcesinitor, s-au redus În vedere că multe articole fabricate din fierărie au fost reduse prin convenții»«! 'sub CiiXc’c «Histectoare. De asemenea s’au redus, mai multe taxe asupra produceri chimice cari nu se fabrică în țară și cari sunt absolut necesare fabricilor existente. . Cum vedem, multe din aceste reduceri n'au sa schimbe în definitiv încurajările ce se acordau, până acum pe alte căi, industriei mari, însă vor veni să ofere aceleași înlesniri și fabricilor mai mici și meseriilor, sau industriei casnice. Gara este sacrificiul pe care Statul îl face, prin aceste replaceri? Judecând după științele privitoare la comerțul României pe anul din urmă despre care s’au publicat data sîatistic0, venitul vămilor are să scadă aproximativ cu 1 milion 620 de mii de lei, de pa urma reducerilor înșirate mai sus. Dar mai sunt și altele. Cu acest prilej, zice expunerea de motive, „s’a crezul de cu,viință a se face și unele reduceri de taxe asupra unor articole de consumațiune și asupra unor articole necesare agriculturii“. in ce constau și aceste reduceri, și care este și ‘însemnătatea lor ca echivalent bănesc, vom amănuinți într’un articol următor. Boidivi&itatea dispunerii juritmintului abniial Iților Se știe că elevii șocalei normale a șoc. pentru învățătura poporului român sunt organizați militărește. Eri dimineață elevii acestei școala, cari au împlinit vârsta de 20 ani, au depus jurământul sub drapel. Solemnitatea depunere a jurământului s’a făcut la cazarma „Cum-Vodă“ în fața comandantului reg. 6 ., Mihai- ViteazuT “ și a cîrui inspector școlar ștef. Neguțescu. . Comandantul regimentului a arătat, importanța jurământului și îndatoririle ce, are fiecare cetățean față de patrie, D. Petre Gârboviceanui, directorul școalei normale, adresând i-se elevilor îl indeamnă ca precum au știut și știut să-și facă datoria ca elevi, toți astfel să-și facă datoria ca oșteni și când vor fi chemați să-și verse sângail pentru apărarea patriei, s-o facă aceasta cu bucurie. Majoratul fir încijpe lal BORIS Sofia, 22 Ianuarie. Plecarea misiunilor străine. — Hora jucată la clubul militar Culmea festivităților a fost balul de eri al Curtei regale dat în cosiliul ofițerilor, care a fost deschis prin dansul horei, la care au luat parte toți oaspeții princiari, între cari principele de coroană al României, marele duce al Rusiei și arhiducele austriac. Toate misiunile pleacă astăzi. Pentru câteva zile mai rămân însă principele de coroană al Greciei și marele -duke Vladimirovici al Rusiei. Ca o deosebită atențiune este considerat aici faptul că țarul Rusiei a conferit gradul de general de brigadă comandantatul regimentului rusesc de infanteria colonelul Heyking, al cărui colonel ,proprietar ,oaie ..regele Ferdinand, tffistóffel în acest post. Acesta « un privilegiu de care se bucură numai regimentele gardei imperiale rusești, cari sunt comandate, numai de generali, în loc de coloneii. SMul porumbelul din țară .Se știe că :«ministeru l de, domenii a dispus facerea unui studiu al'porumbului din țară, atât din punct de vedere agricol, cât și din punct de vedere comercial. Cu continuarea acesti ..studia, ministerul de domenii a însărcinat. pe d. dr. Al. Zaharia, directorul laboratorului de chimie agricolă, și industrială de pe lângă institutul de chimie. Ministerul de interne a trimis prefecturilor de județe un număr dextemplare tipărite, cu instrucțiuni, pentru strângerea probelor de porumb, recolta 1911 din țară, rugând totdeodată ,prefecturile să le distribue primăriilor din acel județ, pentru ca din fiecare comună în care se cultivă porumbul, să se ia câte o probă, de la agricultorul cel mai însemnat, produsă de dânsul, ața ca să se poată avea și în viitor o probă care se trage din această’sămânță. In vedere că i se urmărește deo seturille de porumb intre producția agricultorilor matt și e celor mici, este noroc ca ht ara de prima probă ce se ia dela fiecare comună unde se cultivă porumbul sa se mai ia pentru fiecare plasă din câte'o singură'comună, ca și anul trecut, câte 2 probe, din care una de la agricultorul cel mai mic ,și alta de la agricultorul cel ma.î însemnat». Dacă în vre-o plasă nu se află nici o comună tinde să fie un agricultor mare, să se specifice acest lucru de către administrația plășei respective. Săculețele cu cele două probe da la agricultorul cel mai mare și de la cea mie luate din aceiași comună trebue să fie legate împreună, spre a se putea deosebi ușor la sosirea lor la institutul de chimie unde trebuesc trimise prin poștă .-toate feluriy de probe Adresa de expediere a probelor va fi „Institutul de chimie" laboratorul de chimie agricolă București, splaiul general Ma ‘gistru. întrunirea le la lada A D-LUI N. FLEVA D. N. Fleva a convocat pentru eli, după amiază, în sala Dacia” o întrunire publica. Sala era plină. La orele 3 d. dr. Drache Sterian a rugat publicul să primească prezidenția d-lui Candeanu, care a dat cuvântul d-lui N. Fleva. Discorsul d-îaî N. Fleva Oragonul începe prin a dectara că a convocat pe cetățeni ca să se explice, să-și justifice atitudinea pe care a luat-o în chestiunile politice la ordinea zilei. Toți v’au cerut certificate, adaugă d-sa, acum e și rândul meu să cer un Contra-certificat. Mă adresez mulți rapi, fiindcă ii cunosc psihologia, fiindcă din experiență știi că mulțimea e mai morală, decât fiecare dintre noi în parte, și e mai curajoasă decât fiecare» luat in parte. D. N. Fleva face apoi un lung istoric al activitaței d-sale politice. Intodeauna, spune d-na, când a fost să apăr chestian! di’foto s’a îmtârmplat că am rămas singur în această luptă. Cu ajutorul vostru, al cetâțenilor, nu totdeauna am învins.Contra politicei nenorocite pe care o ducea guvernul lui Ion Brătianu căra pe la sfârșitul guvernării, am dus cea mai aprigă luptă, eu cu trei tovarăși: D.juvara, Arten și Take Ionesco. Eu însă eram cel mai înverșimați S’au pus la cale atentate centra mea și glonțul care era destinat pentru mine l-a primit nenorocitul de ușier dela Cameră. Am fost trimis la temniță, și în momentul când credeam că samt mai izolat, m'am pomenit In mijlocul a mii de oameni. Voi ați venit acolo și m’ați scos. In acea zi memorabilă, nenorocitul bătrân care era prins-mihLstrii a plâns. I a urma, urmei dreptatea a triumfat și regimul de tristă méa porte s’ a prăbușit. La cealaltă venire a partidului liberal, rede noscuindu-mi-se meritele", am fost numit ministru de interne. Voî știți că am făcut ■ alegerile cale mai înbare carii s’au făcut în țara romiâieasca. Răposatul Stătescu, colegul ueia deja justiții, spunea, văzând ordinele dale do mioe asupra absolutei liberiațî a alegerilor, că duc partidul de râpă. Când a văzut ce majorități am dat guvernului, mi-a spus: Acum vad că cunoști țara mai bine decât mine. N‘am plînit însă să stau ministru mai mult de trei luni. Altunei mi-am dat seama de ceva să zică aplicarea unei teorii, în fapt. A venit nenorocita afacere dela Spineni și a trebuit să plec. După câtva timp, vin+e nenorocita afacere Ghenadie. Am luptat, cu tot jocul convingerii și al credinței mele religioase, contra acelora cari se atingeau de religie, și lupta mieă a fost încoronată de «acces. Mai târziu vine chestiunea națională, pentru care opoziția s’a retras din Parlament. Vedeți, atunci opoziția s'a retras pe o chestiune mare, O chestiune de patriotism, iar azi se retrage pentru o afacere murdară, în urma campaniei energice, guvernul cade, și trantacuzino face apel la mine să intru în cabinet. Nu puteam să refuz, căci cer o profaneam toată campania ce se dusese și s'ar fi zis că fusese, provocată nu de dorul de a înfăptui ceva pentru țarii, ci de o ambițiune ne roadă. După iman se remaniază ministerul, sub d. Carp, fără mire, și fără Take Jonesen. Eu am fost trimis ministru la Roma, lui Take nu, i s’a dat nimic. M'am dus la Take și i-am întins mâna întrabiindu-L, vrei să luptămămânind? .A refuzat, oft item răspuns: Bagă de seamă, că o s’o pățești în viața ta mai, rău ca acum! Vorba mea s’a adeverit. Și am plecat la Roma. Nu ratam mai interesat de polițîaăi Asupra activitaței mele acolo, vă pot spune, fără modestie, căci azi nu poți trăi dacă nu ești obraznic—că Rasia a intervenit cu toată energia ca sil sa acorde iradeaua românilor din Turcia, grație, în mare parte, legăturilor mele din școală cu marele bărbat de Stat italian De Fortis. Am plecat de la Cerna, am făcut sacrificiul de a părăsi postul meu de ministru în care eram rugat să mai stau, numai în urma insistențelor d-lui Take Jonesen care aa despărțise de partidul conservator,—sau partidul de d-sa, nu știu—și fondase partidul conservator-democrat. Tituia tara de conservator nu prea îmi plăcea. Cea de democrat însă ra’a atrâa și am venit în țară, înainte chiar de a soM liberalii mă atacau cu ultima furie." Poporul Capitalei, care venise sa mă primească la gară, a văzut cum trecerea pe calea Griviței era împedicată de niște nenorocite de care cu fân, ca o aluzie la marea hoție ce o făcusem, cu fânul, și pe care o știți cu toți?. (Ilaritate). Am intrat în Parlament și acolo am interpelat guvernul asupra sângeroasei represiuni dela 1907, am cerut socoteală acelora mari, după potolirea răscoalei, au dat ordin să se ucidă oameni fără nici o formalitate, și apoi li s’au dat foc caselor. Știrile despre rninimi celor uciși, se po traziceau, unele gazete «finipam susțineau că s’au ucis numai 425, ca și când ar fi fost pentru ei un mic dejun. (Râsete) îîî au găsit de cuviință, sä nu raspunda, prin Dinu Brătianu, acuzându-mă de’hoție. Atunci am hotărât să le dau pe față toate afacerile. Ele nu datează pe ei de azi, ci de pe cânflcnmiärau redșiite Eforiei cu cinci lei pogonul. Când s’a prezintat legea tramvaiului, am denunțat pumn!eu Singur hoția. Nu face vină d-luî Take Kanea cu cart’a vorbit. D-sa a spus în urmă că do ar fi fost, acolo ar fi vorbit Contra; iată însă că acum d-sa a silit să vorbească pentru. Nu fac vină nici d-luî Marghiloman că n’a vorbit, deoarece legea a fost adusă, prin surprindere, pe la mijllocul discuției bidgetului. După cum d. N. Filipescu elcoa de Banca Națională că 6 Cea mai vastă escrocherie a serialului XIX, tot așa pot să vă asigur că legea tramvaiului e Cea mai diabolică concepția a secolului acesta. Vă asigur, spune d. Fiera, pe conștiința mea, că e o curată pungășie. Nu e exact că legea n’a fost studiată și de aceea i s’a lăsat, să se facă statutele în urma. Din contra, a fost foarte studiată, și dinadins s’a lăsat ca statutele să îi facă societatea. Venind la Banca Națională, oratorul spune că acționarii câștigă prea mult, și că Banca a făcut pe comuna București să piardă o mare sumă de bani. In sfârșit guvernul a fost gonit Suveranul a găsit de cuviință să aducă pe d. Ca^P Cu toate că am un vechi« proces cu primitS»® Binistru,Sí recunosc ssiitii deptul de dreptate. Bine a făcut ds», ș, pericis d-rului Rakow.î=ki intrarea în țară. (Strigăte: Trăiască Rakowskii. Vree votul universali? Societațile nu mai’pot trăi azi decât cu reforme mereft mai ftemocrafice. (Intreruperi). D. Fleva: Dacă e vreun tram»» vatst în sală, să vie aci pe scenă să-l vadă lumea. {Ilaritate. Am fost deja început contra cartelului. Ați văzut cum stați ales cel cu afacerile și am căzut eu. In cartel, liberalii n’au văzut decât, o tovărășie comercială de felul ce reia din poveste: Take cu capitalul și Brătianu cu experiența; rezultatul va fi că Brătianu va rămâne cu capitalul și Take cu experiența. (ilaritate). • s-are spus lui Take că dacă e refractar împăcării partidul său , va aluneca la vale și, jos va fi.. silit, ca să se poată opri, să ia ■ în braț» afacerea tramvaiului Profeția iată că s’a realizat, "„ Față de această situație rV am mai putut rămâne în partidul conservator-democrat, și , singur, cu ajutorul vostru, cetățeni, voîți duce lupta până la sfârșit laplause). D. dr.Emelie Steriav dă citire unei moțiuni, prin care cetățenii acîuvați în sala „Dacia” aprobă atitudinea d în Fleva, și îi dă tot concursul în lupta ce o duce. Cu aceste cuvinte întrunirea s’a terminat. Mulțimea s’a risipit în liniște. Studenții ieșem și achitarea D-ki Soer Iași, 22 Ianuarie. Mâine, în ora 3.30, se va ține în sala „Pastia” o întrunire publică, convocată de studenții universitari, spre a protesta contra achitărei d lui Em. Socor de către jurați, în cunoscutul proces de calomnie intențtat de d. Cuza d-lui Socor. Fiind vorba ca după întrunire studenții să manifesteze pa stradă, dv prefect de poliție Stroia a făcut o vizită în centrul studențesc rugând, ca ordinea să nu era turburată, ceea ce de sigur că to va păzi.Totușî autoritâțile au luat măsuri pentru orice eventualitate» FESTFI JSSIE1 Primim de la d. Iuliu Dragomireanu următoarea scrisoare: București, 21 Ianuarie 1912 Domande Director. Se împlinesc o sută de ani de la răpirea Basarabiei. Nu știu In ce mod oficialitatea românească va comemora acest dureros eveniment național. Se cuvine însă o amintire, și dacă, motive politice ne împiedică de la alte manifestări, eu cred că recunoștința națională și pietatea praznicului, tot trebue sa se afferme. Este universalmente cunoscut că cel mai gigant reprezentant al culturii românești în secolul XIX a fost Bogdan Petriccicu Hașdeu. Acest mare om pe care toată lumea îl admiră se știe iarăși că a fost de origină basarabeană. Basarabean din moși strămoși, basarabean prin nașterea și prin educația lui, exilat din Basarabia pentru inima sa românească, acest mare basarabean, încetat din viață acum cinci ani, care încă recent în amintirile tuturor. Cu ocazia centenarului Basarabiei către Hașdeu, trebue să-și îmbopteze recunoștința Românii d pretutindeni. Marile lui merite pe ogorul cultural nu pot fi nici măcar emițadte atei. Prin mintea și prin inima lui, Hașdeu a fost cel mai mare patriot po.Cstrol a avut România .și din acest patriotismn geniul lul a făcut nemuritoare opere. Unii iau deci libertatea. Domnule director, de apropiere prin ziarul „Universul” o colectă națională pentru a ne ridica un monument lui Bogdan Petecicul Hașdeu. Ar fi cea mai strălucită manifestare națională cu prilejul tristului centenar. Și în același timp am dovedi că recunoștința românească știe să aprecieze și geniul cultural al acestei țări. Fac apel la toți Românii de pretutindeni ca să contribui la ridicarea unei encainment iür Ilastrou. Nu mă f acest reprezerizantil culturii noastre, fără distincție de sentimente politice, vor îmbrățișa această idee, și că se va alcătui un comitet pentru realizarea ei. Cred că:d-prs. dir. C. I., Istrate, C. G. Disessolv, Delavrancea, Biblociffiu și atâția alții care au fost în relațiinî cu B. P. Hașderu vor binevoi să accepte această insamnhare. In speranță că aceste rânduri &10 CeklT V(£ Ut :£ âîXetT* PÍ Blftif' necunoscut dintre cei care au tiüit în prietenia d’apururi neuitată a lui Hașdek vor găsi un loc în coloanele zîarate. „Universul“, am onoare. Domnule Director, a vă ruga, să primiți odată cu. mulțumirile mele anticipate și expresiunea recunoști arcî mele. ICIclU DRAGOMISICSCU Avocat și publicist din BuceTCîh Str. Clopotarii Noi, Ro. 7S la aserarea liniei Pucioasa - Pietroșița Târgoviște, 22 Ianuarie. După cum s’a anunțat, azi s’a făcut inaugurarea nouei linii de cale ferata c ntre Pucioasa și Pietroșița. Cu un tren special, la orele 10 și jam., au sosit în gara Târgoviște d. Delavrancea, ministrul lucrărilor publice, d-nui inspectori generali Elie Radu, Mereș, Antonescu, și alți ingineri dela G. F. R. Din gara Târgoviște, dilar însoțiți de prefectul Baranga, primnarul orașului, deputații și senatorii de Dâmbovița, și-au continuat drumul până la Pucioasa, Unde au ajuns la orele 11 și jum. La Pucioasa, lângă pod, s’a o»ficat o slujbă religioasă de către protoereul județului preotul .’asile Alexe. .• După ce d. ministru a tăiat panglica spre semn de deschidere, a lirtiei, cu toții s’au suit în tren și au plecat spre Pietroșița. Trecerea trenului s fost salutată cu viraje de o mulțime de săteni care erau strânși prin stațiuni. In localul școalei din Pietroșița, s’a dat un banchet la orele 12. S’a servit următorul MENI U Țuică Ier* tescuite <Ie Astrahan Mezeluri Sapă de pasăre Mitrold în tavă gătit cu ciuperci Miel Cereau ți purcel fript Salată Tortă Capsa Brânzeturi I’rudo .Calea Cagruic Drăgășani Vechi Dealul Mare roșu D. TI. Mumm Ciont Américain. S’au ridicat toasturi de către d. ministrii Delavrancea, d. prefect 1» a tó riga, inginer Elie Radu,preotul Diacoassou, administratorul de plasă bricolan și protoereul județului Vaslui. Alexe. La orele 4, de miniștri și toate persoanele oficiale cari îl însoțeau au plecat spre București. DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI noii scrisori De la trimisul nostru special —« DIm TmI FOLIS Tripoli», 1i Ianuarie. De câteva zile trăim aicî intr’o stare de -.Cui viva:' Arabia împresoară din noii zi și noapte lanțul avantposturiloii Italiene dinaintea orașului și din deșert. Alaltă erî înainte de amiazî s'au arătat din noul »câteva cete mari de dușmani în fața localității Gargareș, unde in ziua de 5 ianuuarie a avut loc o luptă sângeroasă care a durat sea:i: ore. Tunurile de acnle bubuiră mereu, îndată ce dușmanul a apărut pe colinele îndepărtate, iar un vapor de războiu care încrucișa în apropiere trimise un număr de ghiulele asupra lor. Focul tunurilor avu efectul că arabii se țipeau la o depărtare respectabilă, astfel încât nu putură deschide un foc de puști. Dar în depărtare nu țineau socoteală de șrapnalele trase asupra tor și se vedea că e manevrară în liniște și iarăși dispărură. ••Și în noaptea trecută pătrunseră el până la tranșeele din sudul orașului, astfel încât liniștea nopții fu turburată de bubuitul tunurilor, îndrăzneala cu care atacau arabil liniile fortificate ale italienlor, nu se poate descrie- Erî înainte de amiaza, am fost martor când un arab, care se strecurase până la o distanță de 150 de pași de reduta de la Rumeliana, a fost surprins de o patrulă și făcut prizonier. Arabul era învălit cu o manta cafenie de lână și la încălțat cu sandale. El era încins cu o cartușieră în care se aflau 30 de cartușe, iar în mână ținea o pușcă Maifjer. El era «»semnat și pășea mândru în mijlocul escortei, este î dîfeca în oraș, unde desigur îl așteaptă moartea. Și oaza din Estul orașului, cu toate că o statajeli: apărată, se pare că nu mai este cu totul sigură, in dosul primei grupa de casa din oraș, care poartă numele da Debara, n’a înșirat’ pu ncű lanț de postiire/ Măsurile de apărare ale italienilor Trebue să admire, cineva curajul arabilor. In dltimele zile am trecut de mai multe ori liniile italienilor din jurul Tripoliului. Din șanț,urii» atriput* de mai înainte s-au format tranșe« fortificate,prevăzute cu rețele de sârmă cu cuie. Dealungul tranșeelor, pe diferite înălțimi se află redute tari, prevăzute cu tunuri de câmp și de munte șicu mitraliere. în dosul tranșeelor soldații și-au construit locuințe sigure. Fiecare companie, și-a făcut câte una sau mai multe grădini, în care se află pomi roditori, aduși din oaza din apropiere. Aceste fortificațiuniî, care confirmă echiul renume al piitori.» Iar italieni din aria geniului se întind într’un lanț neîntrerupt de la forturile din Vest, de langă mare (Gargares) spre Sud, în jurul întregei oaze până la Tugtura, precum și până la Amara, care se află îa o depărtare de 8 kilometri de tranșee. Și cu toate aceste arabii totdracnesc să se apropie, până la o mică depărtare de Tripodlo. Pentru a fi respinși, trebue se dea lupte mari. Trate operațiunile de până acum ale italieniior au făcut, impresiunea ca și, când cî ar fi animați de dorința să pună cât 00 poate »de puțin în joc viața și sănătatea Sfidaților. Motivul poate să fie dispoziția sufletească, a poporului italian, atât de schimibü ei oastti.. In chipul acesta este imposibil ca războiul să se poată termina, repede și cu succes și design«’, că operațiunile vor trebui să se • facă cu cea mai mare energie.» Aceasta o recunosc și mai mulți», ofițeri italieni, care speră că dacă timpul va‘deveni favoribil și » va sosi* tot materialul necesar, campania va fi daca cu cea mai extremă energie. Zilele trecute au sosit aici două vapoare de transport ,cu camile din Tunis și‘Algeria, guvernul francez însă a interzis transportul de cămile la Trififilis, pe motiml că sunt contrabandă de război. Armata italiană de aici »dispune de vreo 2000 de cămile, dar pentru expediția în interior«* Tripolitaniei este novoe încă. de», vreo 20.000 de cămile. De unde să se procura aceste, și încă opruțeala necesară? Aceasta este o problemă foarte grea! Săptămâna teatrală TEATRU NAȚIOIVRI.. - „Văpușile“ (Les Marior,nettes) 4 acte da d. Pierre Wolff. Pe sfârșit, după mai bine de-o lună, Teatrul National și-a înoit afișul. S’ar putea spune că s’a dat lui „Irinol” al d-lui Delavrancea un fel de onoruri postume, lăsându’se să treacă multă vreme—ca uitarea și fugăduiila pe care o aduce vreme!—după deziluzia pe care și teatrul și literatura dramatică românească au încercat-o. lin răutăcios ar spune : o lună de doliu. ; in tot cazul un doliu puțin respectat de Teatrul Național care, la o hună, a pus să i se joace „Păpușile“, ca pe vromurile colo bune aie lui Ion Păpușariul pe care Alexandri îî punea să cânte.. în fața vreunui boer M'teluș care anre : Lumea 'i plinii de pă puși Da tot seri!,. mari și miei... Totuși, nu răutăcioșilor le este îngăduit să vorbească despre Teatrul Național, .mai cu seamă, nernncând, cu Lea Mamorțncilhi, el a năzuit să se perii pe acelaș picior eh. Comedia Franceză. Căci...piesa d-luî' Bi'erro Wolî» e’a jucat la Cornotlin Franco?!, cu d-l do B’eraudy și cu d-șoara Pierat de la Comedia Franceză, cu migala, cu fastul, cu eleganță obișnuită Comediei Franceze, cu acea migală, cu acel fast, cu acea eleganță care la teatrul nostru Național se învață și se pregătește numai în timpul montării pieselor ce se lipportă din acel din lire fastuos și elegant Paris. ...Și astfel „Les Marionnettes“ ale d-lui Wolff și ale Comediei Franceze, au devenit ,,Păpușile” traducătorilor români (d-nii Eft îmiu și Săulescu, cari s’au pus ín doni ca să introducă în saloanele Marchizului de Monclars pe „Vasilache“ al bâlciurilor noastre) și al Teatrului National. Sunt nevoit deci sa vorbesc despre această ultimă premieră ca despre doua piese deosebite. Despre Les MerUmneism mă mulțime și a reproduce aprecierea autorizatului cronicar teatrai d ! A» 3 *-„ Vii Temps”. „Spectatorului francez— spune d-l Brisson—îi place spiritul și sensibilitatea ; îi place fiacare din acestea deosebit; îî je’see și mai mult când sunt la o lună și iaceaeva a gr.șțat mar cu deosebire în „Les Marionnettes”. Civil, că eî' s’a interesat ihtiîi mai puțin do: fondul lucrării de cât de amănuntesc eî, do, aventura personagiilor decât de laturile crizei lor pasionale. Un bărbat ,care .’șt irăște femeia, o îeșâ’ă, odiihnuește, și sub s fmboldul geloziei îî [UNK] révire: nihiic" real-banal de căi un aseffito nea ,subiect, și o »mie mai atrăgător după’sinea de observații și d’ adevăruri omenești ce s’au pus într’În.suî... Atingem mei deîeehlincrății..» Ceea ce a rost puțin bun ; într’însă o <* »e.n.ia!:.. ceea ce e excelent, e accesoriul, înșelat de mîragiul care face ca. de îndată ce fan autor scrib pentru" comedie acesta-să redoKo doMhi'eî de a ridică tonul; di Wolff și-a modelat în violență figurile, principal»" Crezând că le împund mai paură forță,le-a făcut greoaie. Ie-a falsificat. Dar viața ce n’a știut să pună ,într’însc.e, a răspândit-o La jarul lor”. Tot restul criticei pariziene a fost la diapazonul dlui Brisson. Ca și în ..Le Raisseau" și în ,.»Se eret du PollicUinelle“ s’a constatat in noua lucrare a d-lui Wolffa», ceiașî lipsit de caractere, acelaș ton convențional și fals, dar și aceiașî dibăcie“ în confecție. Atâta dibăcie încât nimeni n’a mai avut vreme să se întrebe de unde strâta grosolănie în purtarea nobilului și parizianului marchiz de Moncava față de femeia lui, de unde atâta raf inorie și îndrăzneală in purtarea pudicei și provincialei Fernande. Accesoriul a biruit însă fondul, parizianismul indecent a acoperit curtenia franceză și lucrarea d-lut Wolff 'a avut succes în fața unui public eminamente parizian. " Cu „păpușile" ,teatrului, nostru National s’a petrecut aceea ce er» SMARA PARTEA III **(2) Fata tatii BORSAN de tORAVURI Angela se deșteptă în amurg r! începu să ia la rând toate cutiuțele, dulapurile, toate sipetele, doar doar, o găsi ceva, dar peste nimic numele. Aprins © lampa, se duse la caaz a de bani, luă La rând toate cutiile, cercetă, citi, reciti. Nimic. Nu-i venea să se încreadă ochilor. Care va să zîcă, spusele lui KKivu era fi adevărate, își zises ®»a: "eu nu mo-ștent-sc "nimic de *41 eöcioaba asta datoarea! ea la Credit și păcătoasa aia de cârciumă. — O! D-zeute! Ce tată! începu să se tânguiască »singură, să umble repede prin salon și să plângă cu hohote. — Nu, se poate, nu se poate, strigă ea, dintri atâta avere ea, să nu rămâi cu nimica; hoții, hoții, tâlharii ăștia din casă trebue să fi furat, să fi dosit tot, pe când eu lipseam la Berlin. Mamă, mamă, unde r.ș.î? D’ai fi fost tu aici nu se prăpădea tot, tu strângeai, agoniseai, puneai bine pentru mine, pe când el, blestemat părinte!... — Tată, tată, fata tatii, așa mă strigai și, ca toți bărbații, nici tu n’ai avut milă de mine. O ! ce mă fac? Ce mă voia face e, acum urâta, slabă și îmbătrânită ? Ce ? • Panait spălat, tuna, dichisii, bagă capul pe ușe,a se opri mirată în fața lui, îi privi lung și apoi îî zis © — Tu ești Panaite, nici nu le cunoșteam, dar ce, frumnoa și voinic te-ai făcut! Ce frumos! Știi că: așa îmi placi, zäü îmi placi... • La Paris familiei Tereuzescu ‘i se itrâse și se strSrăutase ce câtva timp iar în țară, unde ținea un lux mare și casă deschisă. Cu Barbu, Georgeta avea ca un frate, Irina iar se Împrietenise cu Sofia și seraiaü ca două surori. Orice durere, orice bucurii, aceste două familii le împărtășeau împreuna. .Fara sacavgeau la aceleași băi, iarna în aceleaș baluri și petreceri. Iți era mai mare dragul să vezi amoninți dintre aceste ființe, acum toata trecuta prin valorite vieței și Tămasa sa ducă un trai înțelept în lume; sa se împărtășească din bunurile acestui pământ, multe și bogate, dar pe care unii le nesocotesc; și Le deapretuesc, sau analizându-se prea mult», ise scurg, fără a profita câtuși de puțin de această viață, atât de »efemeră... Terenzescu trecis so fereî sferturi din viața lui fără să profit» de ea în chip inteligent, pe câtă vreme C’oviîtirescu lucra mult și în toate direcțiunile. Bun soț, bun părinte, bun magistrat, bun avocat, bun scriitor, bun politician ajunsese să fie rugat a lua parte la toate întocmirile legilor, la toate mișcările culturale și naționale. Orașul soft natal se mândria cu dânsul și el » de câte cad ,putea,» lucra pentru înălțarea și aproaperarea lui. . N era însă năcaz că din cauza deselor sale procese și ocupa, țiuuî n’avea răgaz să se ducă să stea și el mai multe zile, să pe-t treacă în modesta colibă, cuibul Covistireștilor, de unde eșiseră atâția oameni buni și înțelepți, cari cinstea și numele strămoșilor, falade pânitoare a tSrei. Unii, din spița lor, ■ fuseseră preoți la Sf. Nicolop, biserica lui Pătrașcu Vodă, UtiSa lui Mihai Viteazul, alți ceaușii de vânători în casta lui Matei Basarab, unii riști de dorobanți pentru streaja, orașului, alții pândari de aî lui Tudor, luptător! aî lu! douăzeci și unnit și aî luî patruzeci și opt Familia luî, cunoscută din luisorvvo vechi, de patru stute de uns, dedese făreî lăstare sănătoase și puternice; de aceia Barbu era un caracter și în tot el se amesteca lucra cu suflet de rămân adevărat. La Târgoviște erau alegerile. Candidatura lui, de mai mulți ani și sub toate, partidele i-o puneau mereu acei prieteni recunnoscători, patrioți desinteresațî, oameni de seamă, adevărațimoștenitoarî aî cinste!, hărnicie! și iubirea de neam, aî Basa robilor. Ieșea la alegeri fără nicî o bătae de cap; alegătorii știau că» în Barbu au un reprezectant demn, un adevărat stâlp de pază în Parlamentul țărei. »" Era pe La Sncepatul. lunii lui Mann, la Târgoviște se inaugura monumentul lai Grigore AlexandrT ocu, un Sf.fat acolo, de o femee care judecase bine ca acest scriitor fusese bardul cel mai de acasă, căci trăsese din Inima lui acordurile sincere, culorile vi, ponoasele cu care înfiera pe împilatorii neamului sau, nu imitase, nu plagiase, nu furase, ca alții, spre a cânta tubisua sau a deplânge jafurile din timpul său, și cu versul de bronz, tăiase în carne vie , iar la fel, ținu-se, mai mult de cât la firele din visteria statului. Tcrcuzescu Își adusese la La Paria un automobil nou, când îî spuse Barbu că vrea să plece la Târgoviște, el tî zise : — Eî ști! ce? Eu tot vreau să fac o el, curai »ane undeva cu faetonul cel nou ce mi-a sosit era de la Paria și că te iau cu mine, acum vrei tu să mă iei cu tine ? — - Sri antomșbth?- mi-e frică, în not , lucrul cam noi, pe aci .rut ș’a prea vizat, de astea, știi că conduci ? 4- Cum de nu ? Eu atimcla merg, dar să nu ’mi frângî gâtul, maî am trocbil... — Tu, dragă prietene,meriți să trăiști pe când eu... cu dacă mă crezi, nici nu știu unde mă duci,su cunosc Târgoviștea, spre rușinea mea ți-o mărturisesc. Cum se poate? Tu am stat mai mult între streini, ai dreptate. Mare greșeală, căci ai inimă, ai fi fost un patriot bun. — Spune tu Barbute, spune, ce axe aface, bun sunt și așa, dacă n’ar fî ca mine, cine ar pune preț pe imul ca tine, rute, spun © V Barba începu a povesti. Târgoviștea veche capitală a țărei, cari a avut norocul că strălucească de atâta slavă , locul unde s’au născut și bai trăit: Coresi, Văcărescu, Ilftlifi de ilăduleteu, “Bălăcescu, Câîilova, Grigore ,Alexandrescu; pimetui de siguranță al roevozilor și al mitropoliților. Subiectul fainic și multeț, cântat, de mai toți,va fi în trecut. — Ce spui frate și eu să nu aud nimic! Spune, mai spune frate. Spui frumos! Până când ni se gătește carul, tu înnvață-mă mereu. (Va urma) I« curând vom începe publicarea unui roman senzațional, care va atrage interesul și atențiunea tuturor cititorilor noștri. Beri» de către unul dintre maeștrii romanului, e poate uinul dintre sările romane de acest gen care e cu totul reușit.