Universul, aprilie 1912 (Anul 30, nr. 87-116)
1912-04-01 / nr. 87
Prima femee care a trecut canalul Mânece! în aeroplan întâia femee, care a trecut deunăzi canalul Mânece! In aeroplan, mergând de la Londra în Paris, e o drăguță engleză, miss Davies, care a luat loc ca pasageră pe bordul unui monoplan condus de aviatorul englez Hamei. Calendar pe anul 1912 Ortodox Statfattă, 31 Martie. — Sf. Ipatie Episcopul Catolic Sâmbătă, 13 Aprilie. 1— Marceliu: Răsăritul soarelui 5.39 ; Apusul 6.55 .Universul“ ARE URMĂTOARELE LINII TELEFONICE: Administrația Redacția . . .Străinătatea . 6/62 12/88 20/56 SPECTACOLELE Astăzi Sâmbătă TEATRUL NAȚIONAL: — Premieră: «In lumea de azi«. TEATRUL SF.(i. POPESCU [Line). Compania Lirică Grigoriu Premieră: dobânda dragostei« TEATRUL MOI*F.H — (Compania Davila): »Văpaia». Situația politică In Ungaria ȘEDINȚA AGITATA A CAMEREI UNGARE Budapesta, 30. — După vacanța de Paști, Camera ungară și-a reluat azi ședințele având, la ordinea zila, discuția profetului din reformă militară. Prezidează Navay Lajos. De la început ședința promitea a fi foarte agitată. Partidele opoziționiste și Indeheeb- col justist s-au prezintat la ședință aproape în număr complet, și se observa că deputații sunt pregătiți pentru continuarea unei obstrucții înverșunate. Partidul justicist a venit pregătit cu scopul să atace din nou guvernul silindu-i să renunțe la continuarea discuțiunei reformei militare în ședința de azi. Chiar la începutul ședinței, înainte de a se intra în ordinea de zi, deputații justiciști au propus mai multe votări nominale între cari și acea privitoare la concediul deputatului justhist Jovászi. Cu votările nominale justiciștii urmăresc înlăturarea de la ordinea zilei a proectului de reforme militară. Prounerea privitoare la votările nominale produce un mare zcomob în sala de ședință. Președintele refuzând această propunere, opoziția protestează cu multă energie. Opoziționiștii recurg apoi la un alt sistem de a obstrna. Deputații Ioan Iustic (fiul lui Iuliu Iustic) contele Teodor Barttyanyi și Hollo cer , ca să vorbească, înainte de ordinea de zi, în chestia absolutismului din Croația. Samuel Bakonyi cere să vorbească cu privire la manifestul împăratului către națiunea maghiară, dar cu prilejul numirea din nou a guvernului Khuen- Hédervary. Géza Polonyi cere cuvântul în chestia evenimentelor din Croație. Președintele Navay declară că nu va da cu vârstei nici unui orator care dorește să vorbească afară, de chestiunea de la ordinea zilei. Opoziționiștii provoacă un zgomot enorm. Se aud lucrături și cuvinte injurioase la adresa președintelui și a guvernului. Zgomotul durează mult timp. Făcându-se liniște, justiciștii și celelalte partide opoziționiste cer ședință secretă. Camera, după o scurtă consfătuire, admite ședința secretă. Inainte de începerea acesteia se produce o vie discuție foarte agitată între deputații justiciști și președintele Camerei. In cursul acestei discuțiuni președintele Navay a chemat la ordine pe Juliu Justh. Camera intră apoi în ședința secretă, care însă e de scurtă durată. Ședința publică continuă apoi tot agitată. Deputații guvernamentali păstrează multă răbdare și sânge rece față de obstrucția opoziționiștilor. Ședința continuă încă. Până la ora când telefonez nu s-a putut intra în ordinea de zi. CAMPANIA IN CONTRA MINISTRULUI COMUN DE RAZBOIU Budapesta. 30.— Pe culoarele Camerei deputații guvernamentali au discutat asupra situației cavalerului, Auffenberg, ministrul comun de razboiu austroungar. Deputații guvernamentali maghiari sunt hotărâți să înceapă din nou campania de răsturnare în contra ministrului de războiți. In acest scop se va propune în ședința viitoare a delegațiunilor un vot de neîncredere1 pentru d. Auffenberg. Cu aceasta vor fi însărcinați deputații contele Ștefan Tisza și Paul Sándor. Acesta din urmă va stărui în ședința delegațiunilor pentru votarea budgetului ministerului chinian de razboiu, aceasta fiind o necesitate a intregei monarhii In acelaș timp va propune însă ca să se scadă din salariul ministrului comun de razboiu 100 de coroane sau să se pue la vot o moțiune de încredere. Primirea uneia dintre aceste două propuneri va provoca cu siguranță retragerea cavalerului Auffeberg. REPORTAJ POLITIC Un nou consiliu de miniștri Eri d. a. s’a ținut, un nou consiliu de miniștri sub președinția d-lui Titu Maiorescu, primministru. Consiliul s'a ocupat cu măsurile de ordine, ce, se va lua Duminică, cu oclnziunea întrunireiopoziției unite. S'a hotărât ca să se permită orice manifestație pacinică, chiar in fața Palatului, dar să se reprime imediat, orice mișcare de dezordine.Consiliul s’a ocupat apoi cu chestiunile politice de la ordinea zilei. A fost, numai un Schimb de păreri, fără a se lua nici o hotărâre. Doua destintii Suntem autorizați in mod oficial ,să desmințim știrea cu ar fi urmat, tratative între un membru al guvernului și d. Costinescu ori alt> fruntaș liberal, pe chestia tramvaiului. Nici un membru al guvernului n’a făcut vre-un demers în acest sens. De asemenea suntem autorizați să desmințim afirmațiunile publicate de un ziar de dimineață și date ca declarațiuni ale unui ministru, cu privire la ofertele ce se vor face d-lui Take Ionescu de către guvernul actual pentru o eventuală împăcare. Nici un ministru n’a făcut nici o declarațiune în acest sens. Campania opoziției D. Take Ionescu, șeful partidului conservator-democrat, a sosit ieri în Capitală, venind de la Sinaia. D-sa a fost primit la gară de numeroși amici politici. D. Take Ionescu a avut ieri în cursul zilei întrevederi cu diferite personalități din partidul conservator-democrat și din partidul liberal. D. Ion Brătianu nefiind ori în București, întrevederea între șefii opoziției va avea loc probabil azi. Aseară la orele 7, șefii organizațiilor conservator-democrate din diversele culori ale Capitalei au fost convocați la d. Take Ionescu. S’a discutat asupra situațiunei politice și s-a decis continuarea campaniei contra guvernului actual cu aceeași energie ca și până acum. O altă consfătuire a unui număr însemnat de fruntași conservatori-democrați, printre care și șefii de culori, a avut loc o zi după amiază la redacția ziarului „Acțiunea". D. Take Ionescu a participat și d aa la această consfătuire Următoarea telegramă a fost expediată ori de d. Take Ionescu șefilor de organizații conservator-democrate din întreaga țară: „întrunirea de Duminică va avea loc cu toată schimbarea de guvern. Căderea guvernului Carp este un prim succes al luptei opoziției unite pentru dreptate și adevăr. Munca noastră și devotamentul dv„ ne sunt încă necesare pentru a desăvârși pedeapsa vinovaților, a aduce ordinea în Stat și a reda vieței politice un caracter normal. (is) Take Ionescu La întrunirea opoziției care se ține mâine la Dacia, s’a hotărât să nu vorbească decât d-nii Take Ionescu și Ion Brătianu. Șefii opoziției vor expune modul cum privesc guvernul Maiorescu și vor face declarațiuni categorice asupra trăinicie înțelegere dintre ei pentru continuarea luptei pentru triumful desăvârșit pe care opoziția îl urmărește. Bucur. Despotmolirea unui vapor la Sulina Sulina, 30. — Ajutat de draga „Sturdza", vaporul belgian Roumanie, împotmolit, ori, a eșit peste noapte la adânc și azi a intrat in port fără avarii. Cota apelor Dunărei Pe ziua de 30 Martie 2012, Dunărea crește la Bechet, Giurgiu, Cernavoda și Hârșova; scade la Tulcea; în celelalte porturi e staționară. Apele au următoarele cote în centimetri in raport cu :Hagiul : IN AUSTRO-UNGARIA Passau 298, Linz 35, Viena 92, Budapesta 428, Mohacs 465, Semiin 487, Baziaș 448, Orșova 430, IN ROMANIA T.-Severin 515, Bechet 453, TMăgurele 410, Giurgiu 478, O1steUița 485, Călărași 436, Cernavoda 465, Gura Ialomiței 463, Brăila 419, Galați 398, Tulcea 256. t San-Stefano. 20 Martie. ALEGERILE Turcia se află în plină perioadă electorală. Rezultatul va fi cu totul in favoarea partidului de la putere, adică a junilor turci. Opoziția se plânge de ingerințe. Aci e Constituția, dași încă tânăra, se vede însă că cei chemați ca să o aplice, au și învățat meșteșugul de a înlătura"pe adversari. Cu mersul actual al lucrurilor, viitorul parlament otoman nu va avea decât deputați guvernamentali și câțiva lideprindențî. După Constituția turcească, alegătorii se împart în două colegii sau sorii, cumi se zice aci. Alegătorii din seria întâi,votează pe delegații cari vor alege direct pe deputați. Astfel, în Constantinopol sunt vre-o 800.000 de alegători de serial cari votează pe cei 600 delegați. Numărul deputaților capitalei e de 10. Localurile de vot se găsesc în toate cartierele. în San-Stefano, unde mă aflu, votarea se face in localul primăriei, situată în fața locuinței mele. E o priveliște care mă analizează foarte mult. Fațada localului e împodobită cu drapele roșii, verzi și alb-roșii, culorile revoluției. Sala de vot, de asemenea, e împodobită cu drapele și covoare. In mijloc se vede o masă pe care se află o lădiță, nouă, supravegheată de delegatul guvernului. De jur împrejur ■ sunt înșirați, pe foteluri, reprezentanții comunităților, preoții, imamii, primarul, consiliul municipal și alte persoane din oficialitate. Ilustrația publicată acum câteva zile în „Universul“ dă o idee exactă de chipul cum e format un bitiroff electoral în Constantinopol. Votarea s'a început în prima zi de Paști. Era pe la orele 8 dimineața când fui deșteptat din somn de cântecele unui cor școlar și de un zgomot de frenetice aplauze. Era solemnitatea care preceda votarea. Elevii și elevele școalelor din localitate, conduși de profersorii lor, veniseră să cânte în onoarea marelui act constituțional. Imnurile acestea, cântate in diferite limbi, erau, primite cu, aplauze de publicul care umplea strada și de oficialitatea care eșise pe trotuarul din fața primăriei. De aci zgomotul ce mă deșteptase. După încetarea cântecelor fură aduse trei ai. Un mac« Iar, rare er a gata cu cuțitul în mână, le tăia împărțind carnea soldaților și la săraci. Sângele curgea în abundență ioșind paragini. Și votarea ,începu. " Fiecăre alegător se prezenta cu carta de identitate pe care e dator să o posedă orice otoman și-șî da votar. Votarea se făcea pe liste. In cafeneaua din fața primăriei erau câțiva agenți guvernamentali cari distribuiau listele cu candidații oficiali. Alegerile acestea au durat patru zile. In fiecare seară lăcrița era pecetluită și dusă la jandarmerie unde se păstra până a doua zi spre a fi din nou transportată la localul de vot. Azi dimineață, alegerile în San- Stefano s’au terminat, dându-și prilejul de a asista la o altă ceremonie tot atât de neobicinuită pe la noi. În fața primăriei staționau vreo opt trăsuri împodobite cu steaguri și draperii de culoarea focului. Până și capetele cailor erau împodobite cu stegulețe ca la nuntă. Lăduța cu voturile exprimate, era de astădată căptușită pe dinafară cu o pânză albă și împodobită cu ghirlande de flori Pe latura unde se află broasca, se vedeau, într’o parte și cealaltă, fotografiile celor două eroi ai libertății: Enver bey și Niazi bey. Lădița prețioasă, astfel împodobită, fu pusă în prima trăsurii în care luară loc delegatul guvernului și un hoge. In celelalte vehicule luară loc preoții comunităților și alți membri ai biuroului electoral. Cortegiul acesta, închis de un turc în șalvari care batea cu pintere, cu amândouă mâinele, într’o tobă uriașă,, colindă cu un mers majestos mai multe străzi și se îndreptă spre Makri-Keni, comună situată la câțiva kilometri, unde urmează să se facă despuierea scrutinului. După cum am spus, succesul junilor turci e asigurat. E de notat că armenii votează cu juniiturci pe când grecii cu opoziția. Aceștia, din urmă vor avea tot atâți deputați ca și în legislația trecută și aceasta în urma hotarârii guvernului. Pe când partidul junilor turci se numește al „Uniune! și Progresului“, acel al opoziției a luat denumirea de partidul Înțelegere! și Libertăți!“. Intre ambele, aceste partide sunt deosebiri fundamentale de principii. . Partidul tinerilor turci are o nuianțâ naționalistă pronunțată pe când opoziția prevede în programul său descentralizarea adiministrativă, ceea ce e o chestie deț,eea mai mare importantă pentru o țară eterogenă ca Turcia. Astfel, după programul..'pariiihism „Imtelegerei și Libertul ei“,, ar*.urma ca guvernatorul fiecarei regiuni să aparțină națîunei une. formeazâ majoritatea in acea :c. ginii«. Veniturile ar fi întrebuințate în primul rând pentru realizarea îmbunătățirilor locale, etc. Acest program, ia prima vedere, pare excelent și realizează un ideal al naționalităților. Totuși, e privit de cei mai mulți cu neîncredere, deoarece în acest partid sunt înrolați toți reacționarii vechiului regim bamidian și nu se poate știi ce soartă ar avea chiar Constituția dacă s'ar întâmpla ca partidul „înțelegerea și Libertatei“ să ajungă Ia cârma. RĂZBOIUL De războiul tripolitan se sinchisesc prea puțin turcii și sunt capabili să o ducă la infinit, deoarece nu-i costă aproape nimic. Partidul june-turc, care deține puterea, declară acum mai mult ca nici odată că Italia s’a înșelat în calculele sale și că speranța unei izbânzi ușoare e o nebunie; că Turcia nu va accepta pacea umilitoare, nu va ceda nici un petec din pământ și va lupta până la sfârșit. Junii turcă nu numai ca văd războiul printr’o prismă favorabilă Turciei, dar are convingerea că Italia va plăti scump pasul său nesocotit. Și situația Italiei va deveni cu atât mai gravă cu cât se va prelungi războiul care slește simțitor finanțele italiene, tulbură mersul economic al țărei ,și aruncă descurajarea și indisciplina în rândurile combatanților italieni. Turcii mai contează și pe apropiatele călduri tropicale din Tripolitania, absolut nesuportabile pentru europeni. După cum mi-a to putut da seamă, cercurile diriguitoarej^turcești simt ferm decise să-mui aicepte nici o mediațiune care ar tinde la vreo pierdere teritorială. Partidul june-turc' făcând aceste declarațiuni categorice, face cunoscut ,că se bizue pe concursul întregei națiuni otomane care i-a oferit, toată încrederea și "‘cu‘ ocazia actualelor alegeri -Așa stand lucrurile,pacea e încă departe de a se arăta , la orizont. . Cum se va putea deci găsi formula păcea, când.Italia nu va renunța la Tripol.itania și Turcia nu o va ceda cu. nici un preț . ■ ‘ Italiei nu î va rămâne deci,. în cele din urmă, decât mijlocul suprem de a transporta războiul în Europa. JCe și forțarea Dardanelelor de către flota italiană ,e o idee depărtată și desperată, totuși turcii au început să ia oarecare precauțiuni în Constantinopol. . . • Astfel, zilele acestea, întreg depozitul de pulbere de la marea Pulberărie , de lângă San-Stefano, a fost transportat la Azatli, localitate situată în interior, la o depărtare de vreo 30 kilometri demare. Această măsură a fost luată pentru că italienii, dacă ar isbuti să forțeze Dardanelele și să intre în Marea Marmara, primul lucru ar fi bombardarea acestor , pulberării"situată la țărmul mărei. • Afară de aceasta s’au mai luat și alte precauțiuni, pentru aprovizionarea, orașului cu merinde, pansamente, etc. Farmaciștii au primit ordine să fie gata pentru ajutorarea răniților în caz de o bombardare a Capitalei . Toate aceste pregătiri îngrijorează până la un punct ,publicul care însă îșî vede de treabă în tihnă. Mestugean Incendiul de la sonda No. 8 a Societăței „Oil-Fields“ , Ploești, 30 Martie Astă-noapte,, la orele 2.30, a isbucnit un puternic incendiu la sonda No. 8 a societate" Oil- Fields". Incendiul a provenit din frecarea singurei sondei. Trei sondori cari au ajutat la stingerea focului, au căpătat arsuri. Ei au fost internați , în spital Pagubrie se evaluiază la peste 20 mii lei. iesiuni știrei despre o apropiere româno-maghiara Budapesta, 30. Un membru marcant al comitetului național român a desmințit în mod categoric știrea agenției „Keleti Értesítő“ că opinia publică românească și conducătorii politici români ar fi favorabili ideei unei apropieri romano-maghiare. „O asemenea apropiere — a declarat fruntașul român — este cu neputință ln actualele împrejurări când românii sunt deposedați,de drepturile lor politice cele mai sfinte: întâi bărbații politici maghiari trebue să se convingă de necesitatea schimbării actualului nenorocit sistem politic și numai atunci poate fi vorba de o oarecare „apropiere“ românomaghiară. Părerea d-lui Braniște exprimată în coloanele „Drapelului“ este o părere pur personală a d-sale și mi angajează câtuși de puțin partidul național, care nu se gândește, in actuala situațiune, la o pace cu ungurii. Cât privește aprecierile asupra acestei chestiuni făcute de „Gazeta Transilvaniei“ ele simt departe a coprimle o somuțiune în sensul exprimat de „Keleti Értesítő“. Direcțiunea „Gazetei Transilvaniei" este cu totul solidară cu comitetul național și în această chestiune urmează punctul de vedere al comitetului, respingând insinuările agenției „Keleti Értesítő“ Fruntașul român a încheiat spunând că știrea publicată de „Keleti Értesítő“ este o mistificare intenționată spre a produce zăpăceala în rândurile românilor. Partidul național respinge cu indignare aceste insinuări ale agenției ungurești. Războiul' ilirift-liric UN VAPOR GERMAN OPRIT DE FLOTA ITALIANA 1 Hamburg, 30. —• Societății' „Levahlc“' i se telografiază [UNK] din 'Alexandria. Flota italiană a oprit ia marea ‘ISihditerană pe vaporul geman „Pislos" cara vanca din Malta. Vaporul german a fost sechestrat și condus mic'un port italian. Autoritățile italiene au invocat ca motiv, al acestei, confiscări :faptul că vaporul german cuprindea 7 tone de contrabandă de război, destinată pentru armata turcească . ■ . Slidielitfea "fi Ji-de-: graftal ' viníistericiul chi cxidrifc, gerpthn. cafe a. interfenit: la mi .nisterul de externe italian spre. "a apune in libertate .vaporul german. Av.lgrüälile fgermape .si speietăied "„Levănte". susțin rglf, mafiítiunüe de. pe ..Pylos“ craii, destinate vaporului de război a." german „Geier". Serviciul Telepire AL ZIARULUI străinătate DESMINȚIREA UNUI CONFLICT RUSO-TURC Petersburg, 30 — Agenția „Wasinii". este autorizată să de...duhul cîiteijoTic ,știrea raspândită de presa străină cu privire la um conflict ce ar fi să izbucnească intre Rusia și Turcia și cu prt.ciț.c- In,pregătirile ■utilitare ale Rușiei. Știrea este absolut falsă:O ESCADRA ENGLEZA IN ARHIPELAG Constantino grd. WT — Circulă svonul la Poartă că o escadră engleză va sosi peste 15 zile în Arhipelag. RACORDAREA CAILOR FERATE TURCO-BULGARE Constattinopol, 30.—După informațiuni, ’ autentice, știrea comunicată: ,/Je Biurouk Presei că un acord ar fi fost stabilit între; Poartă și Bulgaria ori privire la racordarea căilor ferate Jn punctul Kumanovo este prem&Biră.1 ÎNMORMÂNTAREA PRINCIPELUI INSULEI SAMOS . Cflnslanlistopul. 30. — Inmormântarea lui Jyopassîs, prind?, pere insulei Sardas, asasinaț. de. n. grec, a avut loc aci cu o mare pompă și onoruri.Au asistat reprezintan’ții suUani.Hîi, membrii guvernului și al corpului diplomUe. LUPTELE IN MAROC Paris., 30. — Tellegrama din Oujda. — Diumna luptei de la 9 Aprilie trupele franceze s'au înapoiat în tabăra de la Pritissa, luând pe morți și răniți. S’au găsit pe câmpul de luptă 190 de cadavre de marocani. Coloana Fernand din nod aprovizionată rămâne in regiunea Pritissa. UN NOU ZVON DESPRE GĂSIREA AUTORILOR FURTULUI „GIOCONDEr paris. 30. —Telegramă din Florența. Aici au fost arestați doi indivizi despre care se crede că sunt autorii furtului minunatului tablou „Gioconda“ (Mona Lisa). Se spune că acești doi hoți ar fi oferit tabloul milimcmihri american Pierpont Morgan. MANIFESTAȚIUNI IN FAVOAREA EX-SULTANULUI ABDUL HAMID Constant înbpul 30.' Telegramă din Salonic : După terminarea alegerilor, comunale un grup, numeros du manifestanți, s'a.n, dus fimintec -1 ibd*-Aliatird muie este un his' -Histul 'Mina’i Abdul Hamid și s-a făcut o manifestațiune de , simpatic. Ex-sultatiul, foarte mișcat de această manifestație a'aderenților săi, a.mulțumit. .Poliția tinerilor turcii, geloasă de această manifestație favorit..•bilă-vechile In fegini, a împrăștiat pe imanifestanți. »UIM VERSUL» V ... .... * j . . RELUAREA LUCRULUI IN MI*NELE DE CĂRBUNI DIN ANGGLIA Londra. ■ 30. — Turburările provocate de greviști 'in' regiunea minieră' U6~to~Lancashire, au încetat îndată , ce a sosit acolo armata. Toți viuuitorii au reluat azi lucrul'in. pe inc. . De asemenea greva, a Urat. sfârșit și. du" regiunea spirnord din sudul provinciei Wales. ARESTAREA UNUI ȘEF SOCIALIST DIN TURCIA Constantinopol, 30. — j Télé„grania:dn Salonic: Aref a fost• arestat, șeful .'socialist ] Banoheiv,$ bulgar, un ' dușiman declarat al tinerilor turci. ■ ABSOLUTISMUL IN CROAȚIA Fiume ..30?— Ziarul „Novo List“ află că guvernul abșolutist din Croația a hotărât să transfere rspe toți funcționarii de la căile ferate croații în Ungaria și, în loba lor să aducă funcționari unguri. Guvernul face aceasta spre a se asigura, împotriva unei eventuale greve a impiegaților croați cari urăsc actualul regim absolutist. Budapesta. 30. "Guvernul absolutist 1 al . camimrulítregal Ciumi a. ordonat. 1 confiscarea ziarului . .Jidapester : .Prefil c“ care a publicat, critici violente contra, absolutismuluiin Croatia. DISPARIȚIA UNUI TABLOU DE MARE VALOARE Petersburg.. 30. DiniUbscova se telegrafiază că poliția face severe cercetări pentru deslegarea misterului dispar Humei unui tablou de mare preț din mausouleul marelui-duce Sergius. Tabloul fusese dat de maestrul curtef marelui-duce rusținut reparator. De atunci a dispărut fără a i se mai putea dă de urmă. "ZVONUL DESPRE MOARTEA PAPEI Ticrlin, 30. — Ziarele ,de aici publică următorul comunicat :relații, la știrea, răspândită ori din Madrid despre nliumirea l’apel : la muieritura papală din Madrid-se afla iui funcționar un tânar preot Italian, ai cărui părinți locuiescț în Birma., Tatăl luiîețrrni avrviU T ' murind' erî, cazul a fost ■ telegrafia și fiului său la Madrid. Telegrama, fiind desfăcuții la mimdatiH că a fost greșit , interpretatu și astfel s'a răspândit, zvonul despre moartea papei. Interpre; leceți greșită, s’a făcut din cauză, că. cuvântu„lată“ era scris,In telegramă. ii papa.“ în. loc II.» „H • padre“.- • * • Mci săpături in Pompei Se știe ca în anul 79 t. Cr . orașele Pompei, Herculanum și Stabia au fost acoperite de lavă, în urma erupției Vesuviului. Se mai știe că de un șir de ani se fac săpaturi la Pompei și că astfel s’a desgropat o bună parte din acest oraș. Acum în urmă s'a descoperit un Pompei nebănuit, unde nu sunt evocate ca până acum numai imagini triste, ci garf e mai atrăgător și-ți dă o impresie neașteptată de calm și de frăgezime. . Așa e strada Belșug uita, descoperită de curând, pe care o dăm azi. In ea se văd la dreapta case la cari s’a putut păstra în parte și balcoanel e. MILIOANELE PARTEA IV VI Aventurierul 54) BLESTEMATE Dacă. plecî însă din acea țară, trecutul e cu totul uitat.. Nu mă temeam de fostul tău bărbat, dar acum avem de a juca eu un muribund... Trebuie deci să luăm o hotărâre energică. •— joe ! Dacă , am fi numai doi! Dare Raymonde, care pic! nu știe încă bine ce e viața E Fernand, pe care ea îl iubește ! Și să-l primejduim pe amândoui ! Joe sfmțea însă bine, că ea nu mai rezistă ca mai înainte. !a», tizi vom fiärasi Franța, mai înainte ca acuzarea aceasta stupidă să fie cunoscută. Vom pleca... vom pune mâna jin cele 300 de milioane... auzi tu!.... atâta trebue să prețuiască acea comoară. Pot să jur că banii ai noștri vor fi... Și, atunci!... atunci avem cu ce să luptăm... îmi bat joc de toate denunțările.... VII Lupta pentru milioane — Tată! A dispărut. Și cu un gest triumfător, Georges de Boissolier arăta spre orizonl unde nu se vedea nimic. — Vezi tată, te-am alarmat zadarnic. Robert dore. «melancolic din cap. — Te bucuri prea mult. De câte ori nu a părut că se depărtează de noi și a doua zi Vedeam la orizont iar fumul coșurilor acelui vas. Nu ai observat că am fost urmăriți, mereu, la New-York, la San-Francisco... Erau trei-patru indivizi, cari la San-Francisco veniseră chiar în hotelul în care trăsesem noi, mâncau la acelaș restaurant cu noi... -- De ce ar spiona însă ei pe două oameni, cari vin pentru prima oară în America? —De ce? Eu știui... Dar ai văzut ce fel de oameni sunt la San-Francisco!... Am văzut câțiva adevărați bandiți de mare se află în port!... Dacă ne-au spionat, dacă au aflat ceva, apoi vor și ei să vază unde mergem, știu ei bine că nu de simplă plăcere ia cineva un vas aproape înarmat ca un vas de război, pentru a colinda pe Pacific... — Și crezi că acel vas!. — Cred... cine știe ce financiar i-a ajutat... — Va să zică ai pierdut toată încrederea? Nu... nu... I* o bănuială 'S mea... Ce vrei, tich'ț’v» oig are momentele lui de slăbiciune. —■ Ai încredere, tată, vom reuși. Se instalară apoi la pupa vasului „Nevada“, unde însemnau observațiunile lor asupra peștilor și plantelor marine. Așa, spuseseră ei, călătoria era o călătorie științifică... Echipajul nu era numeros. Căpitanul, mister Harry Carter se bucura la San Francisco de cea mai bună reputație. Era un om perfect cinstit și devotat. Când Georges dăduse ordin să se îndrepte vasul spre est,, pentru a se apropia de meridianul pe care se afla insula,nu se mai vedea, nici un fum de vas la orizont. A treia zi însă, fumul reapăru. Căpitanul spuse și el că trebue să fie tot vasul ce-l văzuseră în zilele precedente. — Noi facem o călătorie științifică, spunea căpitanul, dar vasul acesta, misterios ce dram destinație are de se tot învârtește în jurul nostru? Tot echipajul era intrigat de prezența vasului cel misterios. Trecuseră trei săptămâni ,și cele două vase navigau mereu spre est, puțin spre sud. In ziua, când Georges vorbea cu tatăl său cele de mai sus,vasul misterios, pe care noi îl cunoaștem — era „Recordman dispăruse. *...". Căpitanul anunță: — 97 grade și 3 minute longitudine, 27 grade și 7 minute, latitudine. Și ]j.e o burtă marină găsiră locul unde se aflau. Sosiseră aproape de locul indicat. Căpitanul întrebă: — Mergem tot în această direcție? Tatăl și fiul consultară carnetele... Robert declară că regiunea aceia era foarte interesantă ..și câm ar fi bine să se apropie de insulele ce se vedeau spre orizont. — Hm spuse căpitanul. Greu lucru ,să ne apropiem... nu sunt insule adevărate... sunt stânci de madropure. de mărgean... — Timpul e frumos, marea e liniștită, spuse Georges. . — Atunci, suntem la ordinele d-voastră. A doua zi, înainte de răsăritul soarelui, Georges și tatăl său și scoborâră într’o șalupă condusă de patru marinari și seduseră să exploreze stâncile.In adevăr, era foarte greu să te apropii. Erau foarte multe vârfuri de corale, care abia cși o soră la suprafață, și ele erau deci lui mare pericol pentru cine se aventura in preajma lor. • Ajunseră pe o mică insulă, al cărui vârf era cu totul golaș. Pe, marginele insulei se aflau îngrămădite nenumărate plante. Robert se prefăcu că începe să le studieze cu deamănuntul, pe canld Georges desciuse pe in. Hulit.iíiíVgând spre interiorul ei. Erau o mulțime de grote și in fiecare pătruns a < exvins, explorându-le cu multă grijă. Nimic, nu găsi nimic.. A doua zi făcu o altă exploatare. Tatăl său, ca și,în ziua întâi, rămăsese pe țărm cu cei patru ai urinari. Trecuseră vre-o 20 de minute, când tatăl auzi un strigăt: — Tată !.. tată ,... • Robert se îndreptă repede spre locul de unde venea vocea lui Georges. Marinarii nu mai puteau să-l vază, căci barca se afla într’un fel de scobitură a insulei, ce ascunda vederea in interior. Georges se afla într’o grotă. '.Privește tată. Dar Robert nu tredea nimic la început, întunericul era prea mare. Încet cu încetul însă, văzu și el.. Erau numeroase butoiașe îngrămădite la un loc... Nu mai încăpea nici o îndoială că .,toate ficrie butoiașe erau pline cu piaștri de aur și cu bucăți masive de aur, după, cum scrisese unchiul contelui Aymar în notesul său. ... / Dar acum, începea, adevărata greutate... Cum erau ei' să.Transporte acea comoară' pe vapor, lira, peste putință ,ca ices,tipuisprezece marinari să'nu vază ce au găsit. Poloboacele se găâââț.'ca im., crustate în stâncă, erau lipita miere de altoie parcă cu un fel de ciment, care se împietrise cu totul. Aceasta era opera lui Joe Spencer, care se temea ca valurile mărci să nu pătrundă până acolo și să risipească comoara. Georges și Robert lucrară ore întregi, ca să poată să scoată un singur butoiaș. In sfârșit, spre seară se reintoarseră. . Trebuiau însă să vorbească cu căpitanul vaporului, căci, altfel nu, se putea, *,v“ (Va urma).