Universul, mai 1912 (Anul 30, nr. 117-147)

1912-05-09 / nr. 125

Dr.N.Constantinescu — Specializat la Paris — Dentistică și Boale de gură Str. Esculap 11, lăngă Corpul 2 de Armată. (2—6) 1464 Casa LEONIDA - C­io primește fără taxă practicant­ care doresc a învăța conducerea și mai a­les buna întreținere a automobilelor. Se primesc numai tinerii cari în­deplinesc următoarele condițiuni : 1) Să aibă 18 ani împliniți. 2) Să fie absolvent a patru clase primare. Absolvenților școalelor de meserii inferioare li se vor da pre­ferință. . . .__* 3) Să aibă un certificat de buna purtare vizat de comisarul circums­cripției, pentru cei din București, de polițaiul orașului pentru cei din comunele urbane și de către primar pentru cei din comunele rurale. Tinerilor care au deprins bine comn­ducerea și întreținerea automobilelor li se rezervă locurile de conductor, plătite cu 150—200 Ioi lunar, la omni­­busele și camioanele pe cari casa LE­­ONIDA . C­­ie le va pune în circula­ție în diferite localități din țară. Cererile se primesc numai în scris țoi numai până la 10 ale lunei curente. Trunchi de arbori de lei, fag, stejar și plop se cumpără de BUCHER & DÜRRER București 2037 LA BĂILE MOVILA - TERIRGHIOL LANGA CONSTANȚA se deschid cu începere dela 15 Main Villi Adlon și Villa­­l clădiri elegante, noul, cu terase italiene, având privire superbă spre mare și lac, situate ala­turi de hotel Movila, înzestrate cu tot confortul, serviciu ales, lumină electrică, telefon etc. Informațiuni la hotel Carol, Constanța sau și direct la pro­prietari, str. Plantelor No. 14 ____________ 2036 NEURASTENIA, HYSTERIA Boli Nervoase : evi­ne, palpitație, sughițuri, leșinuri, Mâncărime, Reumatismul, Nevralgie, Paralisie, Impotenta, etc. Proced­eul prof. Bernhelm­, Dejerine, Berillon (Paris) se tratează prin: HYPNO­TISM, persuasiune, reeducatia miș­cărilor, a voinței, a caracterului. In­­stalațiuni moderne pentru boalele cronice. Electricitate, la Instiutul de Psi­ho-Fisioterapie al D-rului Martin Louis Hirsch, strada Bradului îS (e­­xact peste drum de biserică). Consult, de la 1—5 d. a. și 8—9 seara. Corespondează cu provincia.2025 PANZARIA ELVEȚIANĂ — LA — Wilhelm Teil“ íi F. BI­LI­HER - Succesorul Firmei 8. SALM & Ci. Strada Bărăție­i 4, 6 fi 8 cea mai bine asortată Pânzărie din țară cu filiale la : CRAIOVA și BRAILA Prețuri de Engres si absolut fixe 1916 — Diwimm— Theodor FISCHER-GALATI fost operator al clinicei prof. FUCHS din VIENA doale și Operațiuni de OCHI s’a stabilit tn București Vio. 10 Str. Covaci No. 10 Consult. 2—8, Duminica 10—12 762 uuiuuunuiumiuumiui RECTUSj Aparat pentru stins Incendiu­l lucrează cu praf uscat 2 s'Are apă, fără acide, FATîn spumă Prețul­ Lei îi. Aparatul se încarcă în mod gra­tuit după întrebuințare , un incendiu -Red­us este palatul ideal de stins ► Depozit la : ► Inginer tarul Blasmayers — București — 1 Str. C. A. Rosetti No. 20 f Prospect la cerere. 2031 ► TTTfTttrrTfffTfffffffVrfȚffffffȘ v Moșii de vânzare In ziua de 15 maiu 1912 se vând­ea licitație publică înaintea­­ Trib. Ilfov secția Notariat pen­­tru ieșire din indiviziune, între moștenitorii def. Ghiță loan, ur­mătoarele moșii: 1) Bălăcii din jud. Teleorman. In întindere de aproximativ 2300 pogoane. 2) Izvoarele din jud. Argeș în Întindere de aproximativ 1780 pogoane. A se vedea dosarul Trib. Ilfov Secția Notariat 8473 din 911 și Monitorul Oficial din 13 Aprilie 1912 pag. 456. 1927 R.­SARATI — Omorârea u­nnui preot.—Preotul Vichentie Ionescu, de la schitul de maici Rogoz, pendinte de comuna Slo­bozia, a fost găsit mort în chi­lia de culcare. Multe lucruri au fost găsite lipsă, ceea ce denotă că preotul a fost omorât și în urmă jefuit. Mâine pleacă în localitate d-nfji procuror, jude-instructor și dr. L. Dicescu, pentru face­rea cercetărilor. Acte caritabile. — Din iniția­tiva d-lui prefect Iorgulescu s’a strâns prin liste de subscripție, pentru construirea unui azil a­l tuberculoșilor, suma de 2310 lei VASLUI. — împușcat. — Eri, pe când băiatul Constantin A­­lecu Bălan, din Scânteia, să juca cu un pistol încărcat, ar­ma luând foc, a lovit în piept— fără urmări grave — pe băiatul Gh. St. Condrea, tovarășul lui de joacă. Oseminte. — Era, locuitorul Vasile Bălănescu împreună cu alți­i, din comuna Tanacu, cu ocazia unor săpături ce í&ceau la locul numit „Valea adâncă“, la o adâncime de 30 cm. au dat peste un schelet omenesc. Imprudență. — Aseară, capo­ralul jandarm Th. Gavriluță, de la secția de jandarmi din Pungești, umblând cu un revol­ver încărcat, din greșală s’a împușcat în mâna stângă. TG.­NEAmȚU. — Teatru. — Sâmbătă seara a avut loc în „Salonul Grădinei Publice“ din localitate mult așteptata repre­­zentațiune teatrală a trupei de artiști și artiste din Craiova în frunte cu d-șoara Francesca Rozan și d. Bulfinsky. Succesul obținut cu piesa „Jertfita" a corespuns în totul așteptărilor, sala fiind arhi­plină. Știre falsă. — D. primar Ște­fan Teohari mi-a declarat că știrea publicată de un ziar cu privire la scumpirea pâinei e absolut falsă. D-sa nu va îngă­dui nici­odată o asemenea ex­ploatare pe spinarea cetățenilor. »I î ► ► Deschizându-se băile Dr. Gr. A. Țăranu sa instalat pe timpul verei la G0 ¥ © RA 1999 Direcțiunea Servi­ciului Hidraulic La divizia de Studii a acestei Direcțiuni, sunt vacante trei lo­turi de desenatori cartografi permanenți, retribuiți cu 150 lei lunar. Doritorii de a ocupa aces­te locuri se pot adresa la acea Diviziune în localul Ministerului Lucrărilor Publice intre orele 8 a. ■a..—1 p. m., în fiecare zi de lu­cru, spre a lua cunoștință de condiționfie și probele ce se cer. 1982 Crima din str. Căianeanu O ceată de derbedei devastează o cârciumă și rănește de moarte pe an consumator O crimă a fost săvârșită Du­minică seara, pe la orele 11, în strada Cătuneanu No. 26 . In acest loc se află cârciuma lui Dumitru Dumitrescu, care, are în spre grădina de alături un fel de terasă, unde în timpul serei se pun mese pentru con­sumatori. Aseară, pe la orele sus arăta­te, petreceau liniștiți la o masă de pe terasă Alexandru Mari­­nescu, Radu Ionescu și Toma Mihalache. Deodată își fac apariția în cârciumă o ceată de scandala­gii compusă din Emanuel Ve­lescu, cunoscut pungaș, Gică Măcelaru, Nicu Ionescu, pluto­nier din batalionul 2 pioneri, Al. Bona, soldat în acelaș bata­lion, Costea Vlăseanu și Stan Mărăcin. Câțiva dintre ei fiind înarmați cu revolvere, au tras vre-o 15 focuri. H­oții <lin_­cârciumă_și câi­înspăimântați, au fugit afara.­ Scandalagiii rămânând sin­guri un local, l’au devastat cu desăvârșire. Apoi s’au dus pe terasă și s’a fi năpustit asupra celor trei de la masă. Emanuel Velescu a scos un cuțit și a înjunghiat pe Alexan­dru­­ Marinescu, dându-i o lovi­­tură puternică în partea stângă a abdomenului. Nenorocitul a căzut jos grămadă, scăldat în­­tr-un sac de sânge. Sergentul din post auzind de­tunăturile de armă și țipetele desperate ale victimei, a dat a­­larma. Derbedeii, spre a nu fi sur­prinși, au luat-o la fugă, reușind să dispară prin stradele întu­necoase din Dealul Spirei. Victima a fost transportată la spitalul Brâncovenesc. Neferi­citul Al. Marinescu, avea intes­tinele ieșite afară, nu e spe­ranță că va scăpa cu viață.­­ Au fost aduși și interogați la circ. 3 cârciumarul Dumitru Du­mitrescu, băeții din prăvălie, precum și Radu Ionescu și Tom­a Mihalache. In timpul acesta mai mulți a­­genți de la siguranță au fost tri­miși în căutarea criminalului și tovarășilor săi. De­oarece ei erau cunoscuți de poliție, după scurt timp derbe­deii au putut fi prinși și aduși la circumscripție, unde ancheta a continuat în cursul nopței. Moartea victimei Lucrătorul Alexandru Mari­nescu, victima din str. Cătunea­nu despre care am vorbit în nu­mărul de ore, a încetat din viață era dimineață la spitalul Brân­covenesc. In cursul noptei, d. dr. Poenaru Căplescu a stovai­­nizat pe rănit și a încercat o o­­perațiune. Totul a fost însă în zadar de­oarece stomacul și fi­catul victimei erau perforate. Marinescu a murit fără a i se putea lua vre­ o declarație. Cine e asasinul In primul moment s-a crezut că asasinul este Emanuel Ve­lescu, care a dispărut. Cercetă­rile făcute în timpul nopții au stabilit că cel care a dat cu cu­țitul e Gică Măcelaru. Crimina­lul, care a fost prins despre ziuă în comuna Militari, față de declarațiile martorilor n’a mai putut tăgădui, și a mărturisit totul. El este un cunoscut pun­gaș, care are la activul sau mai multe condamnări. * Cauza crimei e o ceartă veche între Radu Ionescu, prietenul lui Marinescu, și Al. Bour, ca­poral la pioneri, care făcea parte din ceata agresorilor. Cei trei atacați sunt lucrători la fabrica de bazalt. Erî după amiază au fost în­­naintați parchetului criminalul Gică Măcelaru, Stan Mărăcine, paznic la gara Dealul Spirei, și Costea Vlăsceanu. Nicu Ionescu, plutonier la bat. 2 pioneri, cel care a tras cu revolverul și Al. Bour, caporal la acelaș batalion, au fost ares­tați de autoritățile militare. Dintre agresori, singur Ema­nuel Velescu n’a fost până a­­cum prins. Capturarea celor­lalți se datorește d-lui comisar Teodoru de la siguranță. R. Târgul financiar și comercial din țari și din străinătate . EFECTE BUFISA â’m BUCUREȘTI împrumuturi de stat București, 7 Mitisi Renta amort. 5“/o din anii : 1894 internă. . . 102.25-101-75 1903 de 185 mii, 103.60-103.40 Rentă amort. 4 °/b din anii: Interne 32*/1 mii. . 94.10—94.— 1889 de 50 milioane. 94.15—94.00­ 1890 de 274 milioane 963/s—96 It 1891 de 46 milioane . 94—93.80 1894 de 120 milioane 94— 93.80 1896 de 90 milioane . 92Vs—92I/s 1898 de 180 milioane 921/s—92ih 1905 ser. A.B 100 mii. 92.70—92.60 1905 convertită. . . 92.65 inch. 1903 de 120 milioane . 92.75—92.65 1910 de 120 milioane . 98—92-90 1910 păduri . . . 94-93.75 OBLIG. JUD. ȘI COMUNALE 5*/o Cred. jud. corn. 103.10—103.— 41/2°/'0 Idem , , . « 963f* inch. 4*/*°/o Oblig. Cred. viticol 97—96.50 41/* Com. Butur. 1898. 961/«—96 4°/» Com. Bucur. 1903 91‘/s—91.30 4*/o Com. Bucur. 1906 911/s—91.30 4°/o Com. Bucur. 1910 93.50—93.10 5°/o Corn. Bucur. 100.30—100.— 5“/o Com.Craiova 1906 97.50—97.— 5“/o Com. Craiova 1910 97.50—97 5"/o Com. Ploești 1908 100—99.50 5°/o C. Ploești 1910 . 100-99.50 4°/o Corn. Iași 1906 . 04.-93.75 4.,/° C. Iași 1910 . . 95.-94.75 5 °/o C. Buzău. . . . 98.50­98 25 împrumuturi de societăți 5­ 76 Scris fonc. rur. I . . 102.10­4“/o Idem .... 93*/..—93.— 5 °/o Urb. Bucur. . ■ 101.35 inch. 5 °/o Urb. Iași . . . 991/*—99.30 5 °/o Bon Casa Aur. 103—102.80 5 °/o Locuințe cftine. 99i­—99.— 5 °/o Camera com­. Bucur. 9S—97.75­5"ie Buzău­-Nehoiașî . OG’­a—95‘/s ACȚIUNI Banca Națională. . 5630—5600 Banca Agricolă. .­­ 640 inch. Casa Rurală. . . ■ 1310—1300 Banca R­nia L­tec . . 247—245 Banca scont București. 535 inch. Marmorosch Blank Co. 940—93S Banca de credit român. 930—925 Banca pop. „Pitești“. . 243 inch. Banca gen. Română. 2270 inch. Banca românească. . 836 inch. Mem acțiuni nominal. 810 inch. Banca Ilfov. . . . ■ 532—530 Banca „Portuna“. . ■ 235—230­­ Banca uniuneî comerc. . ..— Soc. „Dacia-România“ 1582 inch. Soc. „Naționala“ . . 1275—1270 Soc. „Generala“. . . 1389—1330 Societatea „Speranța“ 700—635 Loc. Gtnova-Călini. . . . —•— Soc. „Sinaia“ .­­. . . 520—510 SCHEME Londra cek . . 25.31 ‘/*—25.261/» Paris cek . . 100.371/*—100.170» Berlin cek . . . 123.70—123.45 Viena cek . . . 104.90—104.70 Belgia cek . . . . 99.82*/*-99.02‘/» MONETE Napoleon ..... 20.20—20.10 Marca.............................— — Coroana austriacă .­­ 105‘/3—105 Rubla hârtie .... 2.69—2.68 SCONTURI ȘI AVANSURI Banca Națională, scont . . 61/» Idem avans pe depuneri . 5“/» Casa depuneri, av. pe dep. 4*1* Prețul oficial al cerealelor la Hnăiba (Vs’Egri-ji­­ml) ‘Via­ Suta c. str. 21.10. Grâu (77 kgr. la hl.) 3 la sută c. str. 20.80. Grâu (78 kgr. la hl.) 2 la sută c. str. 20.70. Grâu bun curat roșiu (80 kgr. la uL) 1 la sută c. str. 21.60. Grâu bun curat galben (80 kgr. la hl.) 1 la sută c. str. 21.30. Grâu amestecat (75 kgr. in hl.) 10 la sută c. str. 19.50. Secară l­a calitate (74 kgr. la hl.) 16.30. Secară a II-a calitate (72 kgr. la hl.) 16.10. Orz de toamnă (64 kgr. la hl.) 17.70. Orz de primăvară (60 kgr. la hl.) 17.40. Orz (59 kgr. la hl.) 3 la sută c. str. 17.80. Ovăz ( 45 kgr. la hl.) 16.50. Ovăz (42 kgr. la hl.) 5 la sută c. str. 16.60. Porumb gros galben (77 kgr. la hl.) 14.40. Porumb cinquantia (80 kgr. la hl.) 16.80. Porumb colorat (78 kgr. la hl.) 14.50. Porumb comun (74 kgr. la hl.) 14 lei. Meiii 12.60. Fasole 25. CURTEA CU JURAȚI „ B.­Sfăral. —• Marțea trecută s’a deschis sesiunea de primăva­ră a Curții cu jurați din jude­țul nostru. Miercuri, 2 Mai, s’a judecat procesul privitor pe Gh. V. Gheorghiță și Stoica Granate, din Pitești, acuzați de tâlhărie. Curtea a condamnat pe cei doi dintâi la câte 3 ani închi­soare, achitându-l pe Granate. Vineri, 4 Mai, s’a amânat pen­tru lipsă de martori procesul lui­­­ Grigorescu, invinuist de tâlhărie. Sâmbătă s’a judecat procesul privitor pe Tudose R. Trandafir din Sihlele, care în ziua de 16 Decembrie anul trecut, a omo­rât pe consăteanul sau Niță Șerban Frâncu cu lovituri de cuțit, în urma unei certe. Curtea a condamnat pe Tran­dafir la un an închisoare. „MEMORIILE REGELUI CAROL“ — Volumul al 14-lea — apărut acum, e cel mai intere­sant din aceste documente isto­rice de cel mai mare preț. In celelalte s’am văzut suferin­țele și vitejia armatei române pe câmpiile Bulgariei; in acesta sunt descrise amănunțit Chestia BASARABIEI aj ansă de actualitate acum prin serbările pe cari le pregătesc ru­șii spre a comemora anexarea a­­cestei provincii răpită în chip a­­tât de perfid României. Desbater­e congresului din Berlin si textul tratatului de pa­ce, ocuparea Dobrogei, fasele mo­­dificării articolului 7 din Con­stituție și o mulțime de alte che­stiuni cari interesează de aproa­pe orice Român. Prețul unui exemplar 50 bani la librării și toți depozitarii de ziare. IXMATM MARȚI ♦ La tragerea premiilor oferite de ziarul „Universul“ abonaților săi, se poate câștiga o vilă la Si­naia și multe alte obiecte de mare valoare. Grăbi­ți-vă de vă abonați trage­rea având loc luna viitoare. Costul abonamentului pe un an 18 lei, șase luni 9.15, trei luni 4.65. ♦ Corespondentul nostru din­ Roma ne scrie, cu data de 3 Mai. Erî a sosit aci, spre a-șî lua pos­tul în primire, noul atașat mili­tar d. căpitan de stat-major, Mi­hail Ignat. D. căpitan Ignat a fost elev al școalei superioare de războiu din Turin, unde a făcut studii strălucite. D-sa cunoaște perfect limba italiană și are nu­meroși prieteni printre camarazii săi italieni. L­arî, la orele 12 dimineața, d. M. Popescu, administratorul­­ Casei școalelor, a ținut o confe­­rnță cu inspectorii agronomi ai acelei administrații. ♦ Principala Colectară Româ­nească a d-lui C. OPRESCU, Bu­curești, S-dul Elisabeta 8, oferă leșuri norocoase pe prețul de: 7s 1.50,7, 3 lei, 7= 6 lei, 7, 12 lei. ♦ Iată numele persoanelor cari au făcut donaț­iuni în bani și obiecte în intervalul de la 1—30 Aprilie 1912, muzeului na­țional etnografic al Moldovei: Dr. Jean Bogher, d-na Marie Gh. Irimescu, Petru Cujbă, Gh. Botez, inginer Vergiliu Hălă­­ceanu, Em­ust Grudol, d-na ge­neral Dimitrescu Tassian, d-na Elena căpitan Mihăilescu, d-na Maria Gall, rentieră, d-na Eca­­terina dr. Iuliana, dr. Racoviță farmacist, direcția generală a vămilor. ♦ Spre a satisface pe abonații noștri ce ni se ocupă cu agricultu­ra, am căutat a introduce între premiile noastre și unelte agrico­le, astfel că la tragerea ce va a­­vea loc luna viitoare, vor figu­ra și : Un plug de oțel cu o brazdă marca D. G. M. N. Un plug de oțel cu două braz­de, marca Z. H. C. R. Ambele din celebra fabrică Rudolf Bücher Raudnitz, Boem­ia, reprezentată în România prin marea casă de mașini agricole și industriale „Soc. în com. Weil, Iosef , Co. jun., București, strada Smârdan 5. ♦ Societatea academică „Ro­mânia“ a studenților români din Freiberg (Saxonia) s’a con­stituit pe semestrul de vară 1912 după cum urmează : Președinte, Constantin Pe­­trovici; vice-președinte N. Că­tuneanu; secretar, M. Orevicea­­nu; casier, Em. Ioanițiu. Reprez. în Ausschuss, Al. Krupenski. Membri: Dr. I. Dinu, Al. Dră­­gulănescu, Șt. Chirițescu, O. Chiriac, E. Magiaru, V. Marco­­vici, I. Lăzeanu, G. Ionescu, N. Scriban, F. Demetrescu și St. Panaitescu. Localul societăței e pe Peter­­strasse. ♦ Primăria Capitalei a cumpă­rat de la casa Gebr. v. Engel­­brechten un automobil de 45 HP, din celebra fabrică „BERGMANN METALLURCIQUE“ cu w.«sh­e Mas,’ Braxeter— în comisiunile de examinare la conservatorul din Capitală d-nele M. Delavrancea pentru pian, Zoe Arion pentru cânt și d-nii P. Ciuntu pentru partea teoretică, loc.-colonel Mărgăritescu pentru instrumentele de suflat și L. Di­­nicu pentru instrumentele de coardă. Iar pentru Conservatorul din Iași au fost numiți d-nele Teodo­­reanu pentru armonie, Bârsan pentru cânt și d-nii A. Cirilo pen­tru teorie și solfegiu, Teodorini pentru instrumente de coardă și I. Fotino pentru instrumente de suflat și pian.­ * tt Vineri, 11 Maiü, orele 10 di­mineața, se va oficia cu o deo­sebită solemnitate hramul bise­­ricei bulgare: Sf-ț­î Chiril și Metodie, din calea Călărașilor No. 12. ȘCOLARE ♦ Postul de învățător din Ni­sipurile Moșești-Noi, (R.­Sărat), a fost ridicat la 110 lei. ♦ învățătorul I. Scripcă din Lunca (Dorohoi) a fost transfe­rat la Pomârla.­­ ♦ D. I. GheorghițTM institutor la școala de băeți din Curtea de Argeș, a fost transferat la școa­­la de băeți No. 1, din Pitești. ♦ D-ra Eugenia Căciulă, în­vățătoare la Ch­ioroșima Tașpu­­nar (Constanța), a fost transfe­rată la Sudiți (Ialomița). ♦ D. M. Georgescu a fost nu­mit profesor suplinitor la cate­dra de birou comercial la școa­la superioară de comerț din Craiova. ♦ D. Victor Poenaru a fost numit fochist la școala supe­rioară de meserii din Bucu­rești. ♦ D. Monic Demergean, Insti­tutor de limba turcă din Tul­­cea, a fost transferat la Măcin, în locul d-lui Eliaz Veiz Bari. ♦ Ministerul de instrucție a revocat detașarea d-lui Căluian învățător la Butmănești (Doro­­hoi), care va funcționa acum la N-­ociungi, acelaș județ. Examenul de definitivat pentru învățători și institutori, care se ține în București, se va termina la 4 Iunie a. c. Rezultatul se va da până la 15 Iunie a. c. MILITARE Astăzi, la orele 10 dim., M. S. Regele va inspecta școala de războiu și statul major general al­ armatei. M. S. va fi întâmpinat de d. general Averescu, șeful marelui stat major al armatei și de di­rectorul școalei de războiu. O comisiune compusă din mai mulți d-ni ofițeri în cap cu d. colonel Prassa, va pleca azi la Temesvár spre a cumpăra­­ armăsari necesari armatei. GREVE . Greva lucrătorilor tipografi de la institutul „Gutenberg“ din Capitală continuă. Mercuri seara, se va ține o nouă întrunire la sediul societă­ței „Gutenberg“, în calea Mo­șilor. Greviștii cer — cum se știe — sporirea salariilor. SANITARE ♦ Biurourile direcțiunei ge­nerale a serviciului v.j. ba­ton lor, de la ora 2—7 d. a. ♦ Consiliul­ de igienă al Capi­talei va ține ședință astăzi, în­­nainte de amiezi. ^ Consiliul sanitar superior se va întruni Vineri seara, la ministerul de interne. DE LA C. F. R. , J­ U,.mcePRre de Duminică, 6 (19) Mai 1912, s’a deschis tu­nelul situat între stațiunile Berești și Talașmanî, punân­­du-se în circulație trenurile, conform mersului prevăzut în placardele generale. INTRUNIRI-CONFERINȚE . Societatea filologică din București va ține ședință mâi­ne Miercuri, 9 Mai, ora 8 jun. seara, la Universtitate în sala No. VII. La ordinea zilei: Comunica­rea d-lui Ovid Densușianu. Ele­mentele păstorești prelatine în limbile romanice. BIBLIOGRAFII Au apărut: No" Ilustratiunea româna, anul II, - ii?"-1, din Biblioteca Marinarilor mu­lto 17 î.aȘ.- Volum conținând m­ai multe povestiri marine și datorii cu­­căpitan de marină Tone-Pretul 60 bani. CITIȚI „ZIARUL CĂLĂTORII­LOR ” care a apărut azi, Marți, și care cuprinde pe lângă un prea bogat sumar, numeroase ilus­trații-ZIARUL CĂLĂTORIILOR este unicul in acest gen in țară. ♦ Azi, Marți între orele 4 și 7 p. m. va avea loc în împrejuri­mile Bucureștilor o vânătoa­re călare organizată de „clubul călăreților“ din București. A­ceastă vânătoare va fi ono­rată cu prezența A. S. R. Prin­cipesa Maria, președinta de o­­noare a clubului. Locul de întâlnire al vână­toarei va fi la rondul al II-lea de la șoseaua Kiselef, la orele 3 jum. p. m. iar parcursul: hi­podromul, vila Stoicescu, pădu­rea Băneasa, pădurea Otopeni, Pinera-Herestr­ău. ♦ Consiliul de miniștri a încu­viințat ca primăria orașului Ol­tenița să vândă societății „Astra Română“^ 6 hectare de teren din fața gării, spre a înființa insta­lații industriale de petrol și deri­vate, cu un conduct pe digul co­munei până la Dunăre. ♦ Nu uitați să vă abonați la „Universul“, căci afară de vila de la Sinaia și alte mari și frumoase premii, se mai poate câștiga și Un gramofon mare perfecțio­nat, remaniabil în timpul mersu­lui, cu diafragma de concert și 6 cântece naționale. Una vioară model Stradivarius, completă, cu arcuș, cutie și acce­sorii. Una harmonică de mână, foarte sonoră, cu tonuri de oțel, bardaful dublu impermeabil și cu colțurile îmbrăcate cu metal. Una mandolină de concert veri­tabilă italiană, în lemn de pali­sandru și elegant ornată cu sidef, cumpărate de la cunoscutul ma­gazin de muzică Jean Feder, ca­lea Victoriei 51. Una trusă pentru damă, cu trei sticluțe și necesar de toaletă. Una trusă de manevră pentru d-nii ofițeri. Trei truse de piele fină pentru manicure. Trei splendide pulverizatoare de cristal, nichelate. Trei pulb­ere cu pufurile lor. Trei oglinzi nichelate pentru masă. Toate acestea cumpărate de la cunoscuta drogherie Princiaru, Const. C. Popescu, bul. Elisabeta, colț cu str. Brezoianu, Una mașină de cusut de mână, sistemul cel mai nou și Un gramofon marca „Melodion Carmen-Sylva“ de cea mai mare perfecțiune, împreună cu 6 plăci marca „Premier Record“, având cântece românești. Aceste obiecte sunt cumpărate de la marele magazin de Mașini de cusut, Biciclete și Gramofoa­­ne . „Compania Anglo-America­nă“ din București, str. Când 60. ♦ „Patria“ societatea tineri­­mei române din München și-a ales următorul comitet: Președinte Ernest Dimitriu; vice-președinte, V. Ghiorghiță; secretar, V. Gh. Demetrescu; ca­sier, P. Petrică; bibliotecar, At. Cristodulo. Pentru informații asupra soc. a se adresa la secretar pe adre­sa: Rumänische-Verein, Gabels­­bergerstrase 27. ♦ Au fost numiți membri ca dele^asp ára s partea hitaisterufalk Buletinul atmosferic al Observatorului astronomic și meteorologic — Luni, 7 Mai. 1912 — In țară. — Ploi parțiale cu pu­­ternice manifesmațiun­i electrice au mai căzut în câte­va localitățî izolate din țară. Timpul este tot răcoros iar vântul care sufla era de la N în partea de sus a țarei, s­a mai liniștit. Tempera­turile maxime au fost cuprinse între 10 ° la Sinaia și 23 ° la T.-Jiu și Alexandria, iar cele minime între 12 ° la Călărași și 5 ° la Sinaia și Baia de aramă. Presiu­nea atmosferică în creștere, este­un mijlociu către 763 rum. Marile serbări ale presei Comitetul organizator a expediat tuturor ziariștilor români de pretu­tindeni scrisorile de invitație la na­­rile serbări ale Presei, cari vor avea loc la București, în zilele de 19, 20 și 21 Mai. Astfel, la aceste mari serbări na­ționale și populare, vor asista frații noștri ziariști din Transilvania, Bu­covina, Basarabia, Macedonia, până și un reprezentant al ziarului Romă­, care a Pare în America, la Cle­veland Ohio. Primirea care se va face confrați­lor noștri va fi grandioasă. S’au ales, în acest scop, eomisiuni, compuse din toți directorii ziarelor de la noi și care Vor alcătui progra­mul de primire. In zilele de 19, 20 și 21 Mai, țara întreagă va fi reprezentată la serbă­­rile pe cari le dă Presa la Bucu­­rești, căci sute de mii de oameni vor veni din toate colțurile României. In acest sco­p, ministerul lucrărilor Publice a acordat o reducere de 75 la sută și 50 la sută pe căile ferate ro­mâne. Astfel, o persoană care vine la Bu­curești și care ar trebui să plătească 10 lei de pildă, nu va plăti demit , ai se da­niei un bi­let de loterie, sau orice alt bitet. Și acest mare avantagiu nu se a­­cordă pentru una, două sau trei zile­­și pentru 7 zile de-a rândul, de la 17 Mui pănS la 21 Mai. Pe deoparte această fabuloasă în­lesnire de transport, iar pe de altă parte neîntrecutele serbări pe cari le organizează Presa, vor atrage in Ca­pitala regatului auto de mic de aperă­tori din toata unghiurile țării. FEDERALIZAREA Societăților de ajutor mutual din Capitală •Constituirea federalei.—Ale­gerea comitetului Cu multă greutate, după luni de încercări zădărnicite, consti­tuirea federalei s’a putut face era. Comitetul de inițiativă are mulțumirea de a fi înfăptuit ce­ea ce era mai greu: începutul. Rămâne ca, la rândul său, co­mitetul de direcțiune să lucreze cât mai stăruitor cu putință pentru învingerea indolenței și nepriceperea îndărătnice a tutu­ror celor interesați. Cum am spus și cu alt prilej, prin fede­ralizarea Societăților de ajutor mutual se pot face două lucruri de o însemnătate de netăgăduit: se poate îmbunătăți situațiunea multora dintre aceste societăți, care ar fi puse în măsură să-și servească din ce în ce mai bine membrii lor și se poate înlesni în acelaș timp traiul membrilor tuturor societăților federalizate, fie prin înființare de magazine de consum întemeiate pe princi­piul cooperațiunei, fie prin pro­curarea lucrurilor de primă ne­cesitate cu prețuri convenabile de la furnizori angajați de fede­rală. Iată pentru ce trebue să îi se dea acestei federale tot sprij­­ul posibil: Duminică, la întrunirea de constituire au luat parte repre­zentanții societăților Gutenberg, Gloria, Voința Nouă, Vlad Țe­­peș, Mina și Pădurea, Lemn și fier, Viitorul, Societatea pensi­onarilor, Mihai Viteazul, Măr­găritarul, etc. etc. — Această întrunire, considerată ca adunare generală fondatoare a federalei a votat cu mici mo­dificări statutul și a ales în co­mitetul diriginte definitiv pe d-nii N. N. Stoica, Crisbășanu, N. Negoescu, Scarlat Litmann­­ și N. Ionescu, rămânând ca vii­toarea adunare generală, ce se va ține în curând, să mai alea­gă alți șase membri. Tot deodată s-a hotărât con­­vocarea unei mari întruniri a tuturor membrilor societăților de ajutor mutual din Capitală, pentru explicarea pe larg a ros­tului acestei federale. C. D. inginer Titu Enacovici, con­ducătorul lucrărilor tunelului de la Berestî. SEMTINIA In procesul societății comunale de tramvaie cu primăria Capitalei Secția comercială a trib. Il­fov, compus din d. prim-preșe­­dinte Const. Gh. Rătescu și din d-nii judecători C. Antoniade și B. Mirinescu s’a pronunțat erî în procesul intentat de soc. com. de tramvaie din București pri­măriei Capitalei pentru pilata mizei sociale. Tribunalul a admis acțiunea intentată de societate obligând pe primărie să plătească socie­­tăței suma de un milion 500 mii lei din cari: 225 mii lei -primul vărsământ cu dobândă de 6 la sută de la 28 Mai 1911 și până­ la achitare. Lei 225 mii cu dobândă de la 10 Iulie 1911­­ până la achitare; Lei 300 mii cu dobândă de la 31 Octombrie 1911 și până la a­­chitare; Lei 300 mii cu dobândă de la 28 Aprilie 1912 și până la achi­tare; Lei 450 mii cu dobândă de la ziua ce se va fixa pentru plată. Mai obligă pe primăria Ca­pitalei să plătească societăței reclamante 250 mii lei cu do­bândă legală ca daune interese pentru prejudiciul cauzat prin refuzul de a plăti la timp par­tea ei ca asociată. Respinge ca nefundată acțiu­nea reconvențională introdusă de primăria Capitalei contra so­­cietatei comunale de tramvaie și obligă pe primărie să mai plătească societăței și 3000 lei cheltueli de judecată. Sentința e dată cu drept de a­­pel. 1 * * * * * 7 Ecouri­ i Moi, Onor. Societăței in Comandită Weil, Joseph­­ Co. Incc. București. Ca proprietar și inginer con­vins de experiențele și lucirile făcute cu excelentul D-r. AUTO­­MOTO-TRACTOR BIG 4 împre­ună cu plugul cu 10 brazde, care ară incontinuu pe moșia d-lui in­giner D. Zossima, am comandat și eu pentru promptă efectuare an ping AUTOMATO-TRACTOR BIG 4 cu zece brăzdare. Sunt convins mai dinainte că acest ideal plug AUTO­MQTO­­TRACTOR BIG 4 mă va satisface și pe mine in condițiunile cele mai perfecte cum a rămas pe deplin mulțumit și de inginer D. Zossi­ma, atât ca funcțiune cât și ca Soliditat, căci in calitate de teh­­nician am putut constata toate acestea la idealul AUTO-MOTO­­TRACTOR BIG 4 ce D-v. repre­zentați. Cu toată stima (ss) Const. G. Stravolca Craiova, Piața Elea No. S Prop. a. Făurei. ♦ Romanul Napoleon se va ter­mina in curând. Rog pe cititori a și-l completa. ♦ NUMĂRUL PE MAIU DIN JURNALUL „FEMEEA I.T.T.­­GANTA“ conține 165 modele ini­moase. Patron de tape, lucruri de mână, carte de bucătărie, etc. etc. Prețul 75 bani numărul 1 an 7 leL Ig. Hertz. M­IMISI­UL DOAMNEI STEINHEIL XII Deținutele amenință pe d-na Steinbeil cu moartea Sora Leonida să conduse în­­tr’o celulă mai mare, mai lumi­noasă, dar tot în aceiași stare de murdărie și dărăpănare. E­­rau șapte paturi, avea două fe­restre, nu numai cu bare de fier, dar și cu o plasă de sârmă. Ferestrele erau vopsite, așa că nu puteai să vezi afară de­cât numai dacă le deschidea­. Când erau închise, ascultai ploaia bă­tând în ele. Căzui pe un scaun vechiu. Sora Leonida îmi da curaj și încerca să fie veselă. — Ei! vezi că toată lumea îți dă atenție. Uite ce celulă frumoasă și mare și vei fi aproape singură aci.Deschise una din ferestre. Ploua și ceea ce puteam să văd prin barele de fier și prin plasă, era doar un cer plumburiu, po­somorât. Sora îmi arătă curtea de jos : — Uită-te, îmi spuse ea, sunt și câțiva pomi. In mijlocul curței e bazinul în care se spală deținutele. Uite și po­rumbei pe acoperiș. Vara e foarte frumos aci, am să vezi. Mă uitai lung la ea. Ea înțelese și adăugă repede: — Bine Înțeles, d-ta n’ai să mai fii aci, dar așa vine vorba, Era frig, tremuram. Cu toate acestea a privi pe fereastră, tot era ceva, cu care până atunci nu privisem de­cât patru pereți înegriți și care mereu, mereu, număram dalele de pe podeală. Sora Leonida însă mă dete ușor la o parte și închise ferea­stra, spunându-mi: — Nu e bine să stai aci. Poate te vede vre-o femeie din curte și începe să te insulte. Toți cei din închisoare știu că ești aci. O soră intră în celulă, împin­gând pe o femeie tânără de vre-o 25 de ani, căreia îi curgeau din ochi șiroaie de la­­crămi. Iți va fi tovarășe, spuse sora Leonida. E mai bună ca celelal­te și e nenorocită ; ea va ști cum să te consoleze. — De ce e nenorocită ? Ce a făcut ? Răspunse chiar fata : — M’aț închis pentru că am încercat să fur trei bluze de la un magazin. Vream să mă fac frumoasă pentru iubitul meu. Oh ! Doam­nă, știi la cât m’ați condamnat ? La patru luni închisoare! Patru luni de închisoare pentru trei bluze... Nu o să pot eu să trăesc aci patru luni, iar El va fi pier­dut pentru mine! Biata fată! Era mică și deli­cată. Avea ochi mari negri. Senăna puțin cu Marta. — Cum te chinuna. ? — Întrebai eu. — Firnin. — Bine, Firinini, vom încerca să ne mângâiem una pe alta. Sora Leonida ne lăsă singure. Se auzi iar înspăimântătorul sunet al ușei ce se închide cu oL d> a i fi ovi­ndtorul. Finnin plângea mereu. Vă­­zându-I disperarea, îmi uitai pentru o clipă propriile mele necazuri. Ea îmi povesti despre conver­sațiile grozave ce le au prizonie­rele între ele și spuse : — Trebue să mulțumesc d-lui Desmoulin că m-a trimis în ce­lula aceasta. — Cine e d. Desmoulin 7 — E un bărbat care vizitează pe deținute; nu e nici preot, nici păstor. Femeile spun că e un pictor. Vine la închisoare ori­când vrea. Azi e aci. Aș fi murit de mult, dacă nu ar fi fost el. Ah! gândește-te, sunt în închi­soare ! Ce-o să zică părinții mei! Ei nu știfi nimic. Și isbucni iar în plâns. Biata Firmin­. Auzirăm zgomot, voci și intră un domn, cu barba căruntă, cu înfățișarea de artist. Putea să tot aibă 55 de ani. Vorbi cu Firmin puțin lângă ușe. II auzii spunând : — Să faci tot ce poți pentru ea. In urmă se uită sptre mine și-mi spuse : — Curaj, d-nă. Și plecă. Asta e d. Desmoulin, spuse Firmin. Se înoptase. — Să aprind focul, spuse to­varășa mea. Și mi-a spus sora că trebue să-ți fac ceva de mân­care. Firmin aprinse focul, mă aju­tă să mă desbrac, să mă sui în pat și mă sili să beau puțin lapte. Nu puteam însă să dorm. Firmin atunci esclamă : — Am eu o bucățică de lumâ­nare. — Nu avem lampă ? — Nu, dar am lumânarea. Am cumpărat-o. N’aveam bani dar am cusut și am făcut rost de bani. Trebue să coși în fie­care zi, câte puțin, bine înțeles, dar trebue să muncești, ca să poți să câștigi bani. începu să coase lângă patul meu și îî dădui și eu ajutor. Auzii atunci vocea de bărbat a sorei Leonida : — Ce !... nu vă liniștiți ! Chem acum paznicii! Nu v’am spus odată că nu e aci! Zeci de obiecte grele loveau în ușa celulei mele și auzeam cele mai murdare insulte la a­­dresa mea. — Omorâtoare-o !... Asasina Și ghilotina e prea delicată pen­tru tine ! Știm noi că ești aci ! Moarte fie! La ghilotină. Firmin mă apucase de mâini și tremura ca o frunză. — E îngrozitor, d-nă, spuse ea, nu asculta. — Cu ce dau ele în ușe ? — Cu galenții, și cu ce au la îndemână. De­odată, zgomotul de la ușe încetară, dar se auziră iarăș într’o parte a camerei, ce era despărțită de­sigur un coridor. Reîncepură obscenitățile și insultele cele mai murdare. Toate urlau : — Omorâtoarea !! Ți-ai sugru­­mat mama și bărbatul!... Dacă ai fi afară ți-am scoate ochii, te-am călca în picoare! Omo­râtoarea ! Și băteau în perete ca o mie de draci, parcă ar fi voit să-l doboare. O sudoare rece îmi acoperise tâmplele. Firmin era palidă, căzu lângă mine pe pat. Ne ți­neam amândouă de mâini în urmă, Firmin spuse: — Nu mai le asculta, d­ nr. Am auzit eu și mai urâte lu­cruri. Aci, sus, la noi e liniște. Aci sunt femeile cari așteaptă să fie condamnate. Jos, unde am fost eu, sunt cele deja condam­nate. Mau insultat și m’au bătut, când au auzit că am să vin sus la d-ta. Abia o auzeam ce spunea, așa era zgomotul de mare. In urmă se făcu liniște. Ve­nise surorile. Dar rândul suro­rilor trecu și iar începură a­­menințările și insultele. Fir­min și eu ne băgăm hârtie în ureche ca să nu mai auzim, și ne vârâsem sub plapume și perne. «­ Trei zile și trei nopți a ținut aeastă scenă, veșnic repetată, până ce d-na Steinbeil a fost mutată în celula No. 12, împre­ună cu Firmin și cu o nouă de­ținută, Marie Jack, care trebuia să ajute pe d-na Steinhedl și să o păzească. INCENDIULE de la fabrica de bere din Anitia Azuga, 7 Mai.­ezi la orele 2 d. a., un incendiu violent a isbucnit la fabrica da bere, arzând o parte din fabrică. Se zice că incendiul a provenit din cauza unui lagăr de la­­­ transmisiune, care nu fost uns la timp. . Pagubele sunt însemnata. De la Casa masariior Organizația medicală s’a fă­cut și la Tulcea. Au fost nu­miți d. dr. Vicol, medic pe lân­gă corporația meseriașilor, iar d-nii Melinescu, Ionescu și Cim­tul, farmaciști.• La Casa Centrală au inceput să sosească aparatele și instru­mentele medico-chirurgicale cu cari vor fi Înzestrate casele me­dicale din întreaga țară. * Miercuri, Casa Centrală Își va muta birourile la noul ei ce­t­­iit din str. Piața Amzel­­, Casa Centrală a trimis corpo­­rațiunilor o circulară prin care le cere să-i trimită date cu pri­vire la numărul meseriașilor din localitate și din comunale învecinate, cu arătări asupra felului meseriei, socotind între meseriașii rurali numai pe a­­ceea cari au calfe și ucenici. Casa Centrală le mai cere să-l comunice dacă în localitate e­­xistă fabrică sau atelier mai În­semnat,­­ luând informațiuni complete asupra lor. Circulara mai cuprinde și ce­reri­ de date cu privine la me­dicii locali, la băncile populare și, în sfârșit, Casa Centrală mai pune în vedere corporațiilor să-i aducă la cunoștință toate doleanțele meseriașilor local­nici.• O altă circulară a mai fost trimisă eri corporațiunilor și, ea cuprinde instrucțiuni cu privire la funcționarea normală a băn­cilor și corporațiunilor munci­torești. ÎMPOTMOLIREA unui vapor de cereale pe Dunăre Sulina, 7 Maiü. Vaporul „Abbazia“ al compa­niei L­ondului austriac sosind era din Galați Încărcat cu ce­reale, pe când făcea rondoul s’a împotmolit pe un banc de nisip deacurmezișul Dunărei. Draga „Sturdza“ și remorcherul ..Dio­­nisie“ au încercat remorcarea, însă în zadar. Vaporul a ră­mas înpotmolit. Se așteaptă tri­miterea de șlepuri din Brăila pentru descărcarea cerealelor spre a ușura vasul. GROAZNICA ciocnire de trenuri dein Mercadet, lângă Paris Paris. 7. Pe linia Paris Pontoise s’a întâmplat o groz­­nică ciocnire de trenuri care a cauzat o adâncă emoțiune în capitala Franței. Sâmbătă și Duminică trenurile care circulă pe această linie sunt ticsite de excursioniști, majoritatea pari­­siene cari caută să scape Dumi­nica de vâltoarea și zgomotul orașului mondial. Ciocnirea s’a întâm­plat între trenul de persoane No. 434 care merge de la Paris la Pontoise. Trenul No. 434 care pleacă la ora 9 și jum. seara din gara de Nord din Paris spre Pontoise trebue să treacă, înainte de mie­zul nopței, pe podul de la K­er­­cader. Când trenul ajunse la in­trarea podului semaforul indi­ca linia liberă. Prin urmare me­canicul n’avea nici un motiv să micșoreze iuțeala și trenul tre­cu cu obișnuita viteză pe pod. De abia ajunse însă la jumă­tatea lungimea podului când se ciocni cu trenul No. 613, care ve­nea de la Pontoise și mergea spre Paris. Efectul ciocnirei a fost groaz­nic. Cele două mașini intrară, li­teralmente una într-alta și se rupseră apoi în mii de bucățele. Detunătura cauzată de ciocnire se auzi la o distanță de mai mulți kilometri, în întunericul nopței liniștite de vară. Trei vagoane de la trenul No. 631 au fost complet sfărâmate. La fața locului au sosit tre­nuri cu ajutoare. w": NUMĂRUL VICTIMELOR Paris, 7. — Până acum au fost scoși de sub dărâmăturile trenu­rilor ciocnite lângă Mercadet 13 morți și 45 răniți. Starea a 22 dintre cei răniți este gravă. Prin­tre cei morți se află și d. Prawn, secretarul guvernului la Siam. Se pare că singura cauză a ca­tastrofei este funcționarea defec­tuoasă a pminl

Next