Universul, mai 1912 (Anul 30, nr. 117-147)
1912-05-09 / nr. 125
Dr.N.Constantinescu — Specializat la Paris — Dentistică și Boale de gură Str. Esculap 11, lăngă Corpul 2 de Armată. (2—6) 1464 Casa LEONIDA - Cio primește fără taxă practicant care doresc a învăța conducerea și mai ales buna întreținere a automobilelor. Se primesc numai tinerii cari îndeplinesc următoarele condițiuni : 1) Să aibă 18 ani împliniți. 2) Să fie absolvent a patru clase primare. Absolvenților școalelor de meserii inferioare li se vor da preferință. . . .__* 3) Să aibă un certificat de buna purtare vizat de comisarul circumscripției, pentru cei din București, de polițaiul orașului pentru cei din comunele urbane și de către primar pentru cei din comunele rurale. Tinerilor care au deprins bine comnducerea și întreținerea automobilelor li se rezervă locurile de conductor, plătite cu 150—200 Ioi lunar, la omnibusele și camioanele pe cari casa LEONIDA . Cie le va pune în circulație în diferite localități din țară. Cererile se primesc numai în scris țoi numai până la 10 ale lunei curente. Trunchi de arbori de lei, fag, stejar și plop se cumpără de BUCHER & DÜRRER București 2037 LA BĂILE MOVILA - TERIRGHIOL LANGA CONSTANȚA se deschid cu începere dela 15 Main Villi Adlon și Villal clădiri elegante, noul, cu terase italiene, având privire superbă spre mare și lac, situate alaturi de hotel Movila, înzestrate cu tot confortul, serviciu ales, lumină electrică, telefon etc. Informațiuni la hotel Carol, Constanța sau și direct la proprietari, str. Plantelor No. 14 ____________ 2036 NEURASTENIA, HYSTERIA Boli Nervoase : evine, palpitație, sughițuri, leșinuri, Mâncărime, Reumatismul, Nevralgie, Paralisie, Impotenta, etc. Procedeul prof. Bernhelm, Dejerine, Berillon (Paris) se tratează prin: HYPNOTISM, persuasiune, reeducatia mișcărilor, a voinței, a caracterului. Instalațiuni moderne pentru boalele cronice. Electricitate, la Instiutul de Psiho-Fisioterapie al D-rului Martin Louis Hirsch, strada Bradului îS (exact peste drum de biserică). Consult, de la 1—5 d. a. și 8—9 seara. Corespondează cu provincia.2025 PANZARIA ELVEȚIANĂ — LA — Wilhelm Teil“ íi F. BILIHER - Succesorul Firmei 8. SALM & Ci. Strada Bărăției 4, 6 fi 8 cea mai bine asortată Pânzărie din țară cu filiale la : CRAIOVA și BRAILA Prețuri de Engres si absolut fixe 1916 — Diwimm— Theodor FISCHER-GALATI fost operator al clinicei prof. FUCHS din VIENA doale și Operațiuni de OCHI s’a stabilit tn București Vio. 10 Str. Covaci No. 10 Consult. 2—8, Duminica 10—12 762 uuiuuunuiumiuumiui RECTUSj Aparat pentru stins Incendiul lucrează cu praf uscat 2 s'Are apă, fără acide, FATîn spumă Prețul Lei îi. Aparatul se încarcă în mod gratuit după întrebuințare , un incendiu -Redus este palatul ideal de stins ► Depozit la : ► Inginer tarul Blasmayers — București — 1 Str. C. A. Rosetti No. 20 f Prospect la cerere. 2031 ► TTTfTttrrTfffTfffffffVrfȚffffffȘ v Moșii de vânzare In ziua de 15 maiu 1912 se vândea licitație publică înaintea Trib. Ilfov secția Notariat pentru ieșire din indiviziune, între moștenitorii def. Ghiță loan, următoarele moșii: 1) Bălăcii din jud. Teleorman. In întindere de aproximativ 2300 pogoane. 2) Izvoarele din jud. Argeș în Întindere de aproximativ 1780 pogoane. A se vedea dosarul Trib. Ilfov Secția Notariat 8473 din 911 și Monitorul Oficial din 13 Aprilie 1912 pag. 456. 1927 R.SARATI — Omorârea unnui preot.—Preotul Vichentie Ionescu, de la schitul de maici Rogoz, pendinte de comuna Slobozia, a fost găsit mort în chilia de culcare. Multe lucruri au fost găsite lipsă, ceea ce denotă că preotul a fost omorât și în urmă jefuit. Mâine pleacă în localitate d-nfji procuror, jude-instructor și dr. L. Dicescu, pentru facerea cercetărilor. Acte caritabile. — Din inițiativa d-lui prefect Iorgulescu s’a strâns prin liste de subscripție, pentru construirea unui azil al tuberculoșilor, suma de 2310 lei VASLUI. — împușcat. — Eri, pe când băiatul Constantin Alecu Bălan, din Scânteia, să juca cu un pistol încărcat, arma luând foc, a lovit în piept— fără urmări grave — pe băiatul Gh. St. Condrea, tovarășul lui de joacă. Oseminte. — Era, locuitorul Vasile Bălănescu împreună cu alții, din comuna Tanacu, cu ocazia unor săpături ce í&ceau la locul numit „Valea adâncă“, la o adâncime de 30 cm. au dat peste un schelet omenesc. Imprudență. — Aseară, caporalul jandarm Th. Gavriluță, de la secția de jandarmi din Pungești, umblând cu un revolver încărcat, din greșală s’a împușcat în mâna stângă. TG.NEAmȚU. — Teatru. — Sâmbătă seara a avut loc în „Salonul Grădinei Publice“ din localitate mult așteptata reprezentațiune teatrală a trupei de artiști și artiste din Craiova în frunte cu d-șoara Francesca Rozan și d. Bulfinsky. Succesul obținut cu piesa „Jertfita" a corespuns în totul așteptărilor, sala fiind arhiplină. Știre falsă. — D. primar Ștefan Teohari mi-a declarat că știrea publicată de un ziar cu privire la scumpirea pâinei e absolut falsă. D-sa nu va îngădui niciodată o asemenea exploatare pe spinarea cetățenilor. »I î ► ► Deschizându-se băile Dr. Gr. A. Țăranu sa instalat pe timpul verei la G0 ¥ © RA 1999 Direcțiunea Serviciului Hidraulic La divizia de Studii a acestei Direcțiuni, sunt vacante trei loturi de desenatori cartografi permanenți, retribuiți cu 150 lei lunar. Doritorii de a ocupa aceste locuri se pot adresa la acea Diviziune în localul Ministerului Lucrărilor Publice intre orele 8 a. ■a..—1 p. m., în fiecare zi de lucru, spre a lua cunoștință de condiționfie și probele ce se cer. 1982 Crima din str. Căianeanu O ceată de derbedei devastează o cârciumă și rănește de moarte pe an consumator O crimă a fost săvârșită Duminică seara, pe la orele 11, în strada Cătuneanu No. 26 . In acest loc se află cârciuma lui Dumitru Dumitrescu, care, are în spre grădina de alături un fel de terasă, unde în timpul serei se pun mese pentru consumatori. Aseară, pe la orele sus arătate, petreceau liniștiți la o masă de pe terasă Alexandru Marinescu, Radu Ionescu și Toma Mihalache. Deodată își fac apariția în cârciumă o ceată de scandalagii compusă din Emanuel Velescu, cunoscut pungaș, Gică Măcelaru, Nicu Ionescu, plutonier din batalionul 2 pioneri, Al. Bona, soldat în acelaș batalion, Costea Vlăseanu și Stan Mărăcin. Câțiva dintre ei fiind înarmați cu revolvere, au tras vre-o 15 focuri. Hoții <lin_cârciumă_și câiînspăimântați, au fugit afara. Scandalagiii rămânând singuri un local, l’au devastat cu desăvârșire. Apoi s’au dus pe terasă și s’a fi năpustit asupra celor trei de la masă. Emanuel Velescu a scos un cuțit și a înjunghiat pe Alexandru Marinescu, dându-i o lovitură puternică în partea stângă a abdomenului. Nenorocitul a căzut jos grămadă, scăldat într-un sac de sânge. Sergentul din post auzind detunăturile de armă și țipetele desperate ale victimei, a dat alarma. Derbedeii, spre a nu fi surprinși, au luat-o la fugă, reușind să dispară prin stradele întunecoase din Dealul Spirei. Victima a fost transportată la spitalul Brâncovenesc. Nefericitul Al. Marinescu, avea intestinele ieșite afară, nu e speranță că va scăpa cu viață. Au fost aduși și interogați la circ. 3 cârciumarul Dumitru Dumitrescu, băeții din prăvălie, precum și Radu Ionescu și Toma Mihalache. In timpul acesta mai mulți agenți de la siguranță au fost trimiși în căutarea criminalului și tovarășilor săi. Deoarece ei erau cunoscuți de poliție, după scurt timp derbedeii au putut fi prinși și aduși la circumscripție, unde ancheta a continuat în cursul nopței. Moartea victimei Lucrătorul Alexandru Marinescu, victima din str. Cătuneanu despre care am vorbit în numărul de ore, a încetat din viață era dimineață la spitalul Brâncovenesc. In cursul noptei, d. dr. Poenaru Căplescu a stovainizat pe rănit și a încercat o operațiune. Totul a fost însă în zadar deoarece stomacul și ficatul victimei erau perforate. Marinescu a murit fără a i se putea lua vre o declarație. Cine e asasinul In primul moment s-a crezut că asasinul este Emanuel Velescu, care a dispărut. Cercetările făcute în timpul nopții au stabilit că cel care a dat cu cuțitul e Gică Măcelaru. Criminalul, care a fost prins despre ziuă în comuna Militari, față de declarațiile martorilor n’a mai putut tăgădui, și a mărturisit totul. El este un cunoscut pungaș, care are la activul sau mai multe condamnări. * Cauza crimei e o ceartă veche între Radu Ionescu, prietenul lui Marinescu, și Al. Bour, caporal la pioneri, care făcea parte din ceata agresorilor. Cei trei atacați sunt lucrători la fabrica de bazalt. Erî după amiază au fost înnaintați parchetului criminalul Gică Măcelaru, Stan Mărăcine, paznic la gara Dealul Spirei, și Costea Vlăsceanu. Nicu Ionescu, plutonier la bat. 2 pioneri, cel care a tras cu revolverul și Al. Bour, caporal la acelaș batalion, au fost arestați de autoritățile militare. Dintre agresori, singur Emanuel Velescu n’a fost până acum prins. Capturarea celorlalți se datorește d-lui comisar Teodoru de la siguranță. R. Târgul financiar și comercial din țari și din străinătate . EFECTE BUFISA â’m BUCUREȘTI împrumuturi de stat București, 7 Mitisi Renta amort. 5“/o din anii : 1894 internă. . . 102.25-101-75 1903 de 185 mii, 103.60-103.40 Rentă amort. 4 °/b din anii: Interne 32*/1 mii. . 94.10—94.— 1889 de 50 milioane. 94.15—94.00 1890 de 274 milioane 963/s—96 It 1891 de 46 milioane . 94—93.80 1894 de 120 milioane 94— 93.80 1896 de 90 milioane . 92Vs—92I/s 1898 de 180 milioane 921/s—92ih 1905 ser. A.B 100 mii. 92.70—92.60 1905 convertită. . . 92.65 inch. 1903 de 120 milioane . 92.75—92.65 1910 de 120 milioane . 98—92-90 1910 păduri . . . 94-93.75 OBLIG. JUD. ȘI COMUNALE 5*/o Cred. jud. corn. 103.10—103.— 41/2°/'0 Idem , , . « 963f* inch. 4*/*°/o Oblig. Cred. viticol 97—96.50 41/* Com. Butur. 1898. 961/«—96 4°/» Com. Bucur. 1903 91‘/s—91.30 4*/o Com. Bucur. 1906 911/s—91.30 4°/o Com. Bucur. 1910 93.50—93.10 5°/o Corn. Bucur. 100.30—100.— 5“/o Com.Craiova 1906 97.50—97.— 5“/o Com. Craiova 1910 97.50—97 5"/o Com. Ploești 1908 100—99.50 5°/o C. Ploești 1910 . 100-99.50 4°/o Corn. Iași 1906 . 04.-93.75 4.,/° C. Iași 1910 . . 95.-94.75 5 °/o C. Buzău. . . . 98.5098 25 împrumuturi de societăți 5 76 Scris fonc. rur. I . . 102.104“/o Idem .... 93*/..—93.— 5 °/o Urb. Bucur. . ■ 101.35 inch. 5 °/o Urb. Iași . . . 991/*—99.30 5 °/o Bon Casa Aur. 103—102.80 5 °/o Locuințe cftine. 99i—99.— 5 °/o Camera com. Bucur. 9S—97.755"ie Buzău-Nehoiașî . OG’a—95‘/s ACȚIUNI Banca Națională. . 5630—5600 Banca Agricolă. . 640 inch. Casa Rurală. . . ■ 1310—1300 Banca Rnia Ltec . . 247—245 Banca scont București. 535 inch. Marmorosch Blank Co. 940—93S Banca de credit român. 930—925 Banca pop. „Pitești“. . 243 inch. Banca gen. Română. 2270 inch. Banca românească. . 836 inch. Mem acțiuni nominal. 810 inch. Banca Ilfov. . . . ■ 532—530 Banca „Portuna“. . ■ 235—230 Banca uniuneî comerc. . ..— Soc. „Dacia-România“ 1582 inch. Soc. „Naționala“ . . 1275—1270 Soc. „Generala“. . . 1389—1330 Societatea „Speranța“ 700—635 Loc. Gtnova-Călini. . . . —•— Soc. „Sinaia“ .. . . 520—510 SCHEME Londra cek . . 25.31 ‘/*—25.261/» Paris cek . . 100.371/*—100.170» Berlin cek . . . 123.70—123.45 Viena cek . . . 104.90—104.70 Belgia cek . . . . 99.82*/*-99.02‘/» MONETE Napoleon ..... 20.20—20.10 Marca.............................— — Coroana austriacă . 105‘/3—105 Rubla hârtie .... 2.69—2.68 SCONTURI ȘI AVANSURI Banca Națională, scont . . 61/» Idem avans pe depuneri . 5“/» Casa depuneri, av. pe dep. 4*1* Prețul oficial al cerealelor la Hnăiba (Vs’Egri-jiml) ‘Via Suta c. str. 21.10. Grâu (77 kgr. la hl.) 3 la sută c. str. 20.80. Grâu (78 kgr. la hl.) 2 la sută c. str. 20.70. Grâu bun curat roșiu (80 kgr. la uL) 1 la sută c. str. 21.60. Grâu bun curat galben (80 kgr. la hl.) 1 la sută c. str. 21.30. Grâu amestecat (75 kgr. in hl.) 10 la sută c. str. 19.50. Secară la calitate (74 kgr. la hl.) 16.30. Secară a II-a calitate (72 kgr. la hl.) 16.10. Orz de toamnă (64 kgr. la hl.) 17.70. Orz de primăvară (60 kgr. la hl.) 17.40. Orz (59 kgr. la hl.) 3 la sută c. str. 17.80. Ovăz ( 45 kgr. la hl.) 16.50. Ovăz (42 kgr. la hl.) 5 la sută c. str. 16.60. Porumb gros galben (77 kgr. la hl.) 14.40. Porumb cinquantia (80 kgr. la hl.) 16.80. Porumb colorat (78 kgr. la hl.) 14.50. Porumb comun (74 kgr. la hl.) 14 lei. Meiii 12.60. Fasole 25. CURTEA CU JURAȚI „ B.Sfăral. —• Marțea trecută s’a deschis sesiunea de primăvară a Curții cu jurați din județul nostru. Miercuri, 2 Mai, s’a judecat procesul privitor pe Gh. V. Gheorghiță și Stoica Granate, din Pitești, acuzați de tâlhărie. Curtea a condamnat pe cei doi dintâi la câte 3 ani închisoare, achitându-l pe Granate. Vineri, 4 Mai, s’a amânat pentru lipsă de martori procesul lui Grigorescu, invinuist de tâlhărie. Sâmbătă s’a judecat procesul privitor pe Tudose R. Trandafir din Sihlele, care în ziua de 16 Decembrie anul trecut, a omorât pe consăteanul sau Niță Șerban Frâncu cu lovituri de cuțit, în urma unei certe. Curtea a condamnat pe Trandafir la un an închisoare. „MEMORIILE REGELUI CAROL“ — Volumul al 14-lea — apărut acum, e cel mai interesant din aceste documente istorice de cel mai mare preț. In celelalte s’am văzut suferințele și vitejia armatei române pe câmpiile Bulgariei; in acesta sunt descrise amănunțit Chestia BASARABIEI aj ansă de actualitate acum prin serbările pe cari le pregătesc rușii spre a comemora anexarea acestei provincii răpită în chip atât de perfid României. Desbatere congresului din Berlin si textul tratatului de pace, ocuparea Dobrogei, fasele modificării articolului 7 din Constituție și o mulțime de alte chestiuni cari interesează de aproape orice Român. Prețul unui exemplar 50 bani la librării și toți depozitarii de ziare. IXMATM MARȚI ♦ La tragerea premiilor oferite de ziarul „Universul“ abonaților săi, se poate câștiga o vilă la Sinaia și multe alte obiecte de mare valoare. Grăbiți-vă de vă abonați tragerea având loc luna viitoare. Costul abonamentului pe un an 18 lei, șase luni 9.15, trei luni 4.65. ♦ Corespondentul nostru din Roma ne scrie, cu data de 3 Mai. Erî a sosit aci, spre a-șî lua postul în primire, noul atașat militar d. căpitan de stat-major, Mihail Ignat. D. căpitan Ignat a fost elev al școalei superioare de războiu din Turin, unde a făcut studii strălucite. D-sa cunoaște perfect limba italiană și are numeroși prieteni printre camarazii săi italieni. Larî, la orele 12 dimineața, d. M. Popescu, administratorul Casei școalelor, a ținut o confernță cu inspectorii agronomi ai acelei administrații. ♦ Principala Colectară Românească a d-lui C. OPRESCU, București, S-dul Elisabeta 8, oferă leșuri norocoase pe prețul de: 7s 1.50,7, 3 lei, 7= 6 lei, 7, 12 lei. ♦ Iată numele persoanelor cari au făcut donațiuni în bani și obiecte în intervalul de la 1—30 Aprilie 1912, muzeului național etnografic al Moldovei: Dr. Jean Bogher, d-na Marie Gh. Irimescu, Petru Cujbă, Gh. Botez, inginer Vergiliu Hălăceanu, Emust Grudol, d-na general Dimitrescu Tassian, d-na Elena căpitan Mihăilescu, d-na Maria Gall, rentieră, d-na Ecaterina dr. Iuliana, dr. Racoviță farmacist, direcția generală a vămilor. ♦ Spre a satisface pe abonații noștri ce ni se ocupă cu agricultura, am căutat a introduce între premiile noastre și unelte agricole, astfel că la tragerea ce va avea loc luna viitoare, vor figura și : Un plug de oțel cu o brazdă marca D. G. M. N. Un plug de oțel cu două brazde, marca Z. H. C. R. Ambele din celebra fabrică Rudolf Bücher Raudnitz, Boemia, reprezentată în România prin marea casă de mașini agricole și industriale „Soc. în com. Weil, Iosef , Co. jun., București, strada Smârdan 5. ♦ Societatea academică „România“ a studenților români din Freiberg (Saxonia) s’a constituit pe semestrul de vară 1912 după cum urmează : Președinte, Constantin Petrovici; vice-președinte N. Cătuneanu; secretar, M. Oreviceanu; casier, Em. Ioanițiu. Reprez. în Ausschuss, Al. Krupenski. Membri: Dr. I. Dinu, Al. Drăgulănescu, Șt. Chirițescu, O. Chiriac, E. Magiaru, V. Marcovici, I. Lăzeanu, G. Ionescu, N. Scriban, F. Demetrescu și St. Panaitescu. Localul societăței e pe Peterstrasse. ♦ Primăria Capitalei a cumpărat de la casa Gebr. v. Engelbrechten un automobil de 45 HP, din celebra fabrică „BERGMANN METALLURCIQUE“ cu w.«she Mas,’ Braxeter— în comisiunile de examinare la conservatorul din Capitală d-nele M. Delavrancea pentru pian, Zoe Arion pentru cânt și d-nii P. Ciuntu pentru partea teoretică, loc.-colonel Mărgăritescu pentru instrumentele de suflat și L. Dinicu pentru instrumentele de coardă. Iar pentru Conservatorul din Iași au fost numiți d-nele Teodoreanu pentru armonie, Bârsan pentru cânt și d-nii A. Cirilo pentru teorie și solfegiu, Teodorini pentru instrumente de coardă și I. Fotino pentru instrumente de suflat și pian. * tt Vineri, 11 Maiü, orele 10 dimineața, se va oficia cu o deosebită solemnitate hramul bisericei bulgare: Sf-țî Chiril și Metodie, din calea Călărașilor No. 12. ȘCOLARE ♦ Postul de învățător din Nisipurile Moșești-Noi, (R.Sărat), a fost ridicat la 110 lei. ♦ învățătorul I. Scripcă din Lunca (Dorohoi) a fost transferat la Pomârla. ♦ D. I. GheorghițTM institutor la școala de băeți din Curtea de Argeș, a fost transferat la școala de băeți No. 1, din Pitești. ♦ D-ra Eugenia Căciulă, învățătoare la Chioroșima Tașpunar (Constanța), a fost transferată la Sudiți (Ialomița). ♦ D. M. Georgescu a fost numit profesor suplinitor la catedra de birou comercial la școala superioară de comerț din Craiova. ♦ D. Victor Poenaru a fost numit fochist la școala superioară de meserii din București. ♦ D. Monic Demergean, Institutor de limba turcă din Tulcea, a fost transferat la Măcin, în locul d-lui Eliaz Veiz Bari. ♦ Ministerul de instrucție a revocat detașarea d-lui Căluian învățător la Butmănești (Dorohoi), care va funcționa acum la N-ociungi, acelaș județ. Examenul de definitivat pentru învățători și institutori, care se ține în București, se va termina la 4 Iunie a. c. Rezultatul se va da până la 15 Iunie a. c. MILITARE Astăzi, la orele 10 dim., M. S. Regele va inspecta școala de războiu și statul major general al armatei. M. S. va fi întâmpinat de d. general Averescu, șeful marelui stat major al armatei și de directorul școalei de războiu. O comisiune compusă din mai mulți d-ni ofițeri în cap cu d. colonel Prassa, va pleca azi la Temesvár spre a cumpăra armăsari necesari armatei. GREVE . Greva lucrătorilor tipografi de la institutul „Gutenberg“ din Capitală continuă. Mercuri seara, se va ține o nouă întrunire la sediul societăței „Gutenberg“, în calea Moșilor. Greviștii cer — cum se știe — sporirea salariilor. SANITARE ♦ Biurourile direcțiunei generale a serviciului v.j. baton lor, de la ora 2—7 d. a. ♦ Consiliul de igienă al Capitalei va ține ședință astăzi, înnainte de amiezi. ^ Consiliul sanitar superior se va întruni Vineri seara, la ministerul de interne. DE LA C. F. R. , J U,.mcePRre de Duminică, 6 (19) Mai 1912, s’a deschis tunelul situat între stațiunile Berești și Talașmanî, punându-se în circulație trenurile, conform mersului prevăzut în placardele generale. INTRUNIRI-CONFERINȚE . Societatea filologică din București va ține ședință mâine Miercuri, 9 Mai, ora 8 jun. seara, la Universtitate în sala No. VII. La ordinea zilei: Comunicarea d-lui Ovid Densușianu. Elementele păstorești prelatine în limbile romanice. BIBLIOGRAFII Au apărut: No" Ilustratiunea româna, anul II, - ii?"-1, din Biblioteca Marinarilor multo 17 î.aȘ.- Volum conținând mai multe povestiri marine și datorii cucăpitan de marină Tone-Pretul 60 bani. CITIȚI „ZIARUL CĂLĂTORIILOR ” care a apărut azi, Marți, și care cuprinde pe lângă un prea bogat sumar, numeroase ilustrații-ZIARUL CĂLĂTORIILOR este unicul in acest gen in țară. ♦ Azi, Marți între orele 4 și 7 p. m. va avea loc în împrejurimile Bucureștilor o vânătoare călare organizată de „clubul călăreților“ din București. Această vânătoare va fi onorată cu prezența A. S. R. Principesa Maria, președinta de onoare a clubului. Locul de întâlnire al vânătoarei va fi la rondul al II-lea de la șoseaua Kiselef, la orele 3 jum. p. m. iar parcursul: hipodromul, vila Stoicescu, pădurea Băneasa, pădurea Otopeni, Pinera-Herestrău. ♦ Consiliul de miniștri a încuviințat ca primăria orașului Oltenița să vândă societății „Astra Română“^ 6 hectare de teren din fața gării, spre a înființa instalații industriale de petrol și derivate, cu un conduct pe digul comunei până la Dunăre. ♦ Nu uitați să vă abonați la „Universul“, căci afară de vila de la Sinaia și alte mari și frumoase premii, se mai poate câștiga și Un gramofon mare perfecționat, remaniabil în timpul mersului, cu diafragma de concert și 6 cântece naționale. Una vioară model Stradivarius, completă, cu arcuș, cutie și accesorii. Una harmonică de mână, foarte sonoră, cu tonuri de oțel, bardaful dublu impermeabil și cu colțurile îmbrăcate cu metal. Una mandolină de concert veritabilă italiană, în lemn de palisandru și elegant ornată cu sidef, cumpărate de la cunoscutul magazin de muzică Jean Feder, calea Victoriei 51. Una trusă pentru damă, cu trei sticluțe și necesar de toaletă. Una trusă de manevră pentru d-nii ofițeri. Trei truse de piele fină pentru manicure. Trei splendide pulverizatoare de cristal, nichelate. Trei pulbere cu pufurile lor. Trei oglinzi nichelate pentru masă. Toate acestea cumpărate de la cunoscuta drogherie Princiaru, Const. C. Popescu, bul. Elisabeta, colț cu str. Brezoianu, Una mașină de cusut de mână, sistemul cel mai nou și Un gramofon marca „Melodion Carmen-Sylva“ de cea mai mare perfecțiune, împreună cu 6 plăci marca „Premier Record“, având cântece românești. Aceste obiecte sunt cumpărate de la marele magazin de Mașini de cusut, Biciclete și Gramofoane . „Compania Anglo-Americană“ din București, str. Când 60. ♦ „Patria“ societatea tinerimei române din München și-a ales următorul comitet: Președinte Ernest Dimitriu; vice-președinte, V. Ghiorghiță; secretar, V. Gh. Demetrescu; casier, P. Petrică; bibliotecar, At. Cristodulo. Pentru informații asupra soc. a se adresa la secretar pe adresa: Rumänische-Verein, Gabelsbergerstrase 27. ♦ Au fost numiți membri ca dele^asp ára s partea hitaisterufalk Buletinul atmosferic al Observatorului astronomic și meteorologic — Luni, 7 Mai. 1912 — In țară. — Ploi parțiale cu puternice manifesmațiuni electrice au mai căzut în câteva localitățî izolate din țară. Timpul este tot răcoros iar vântul care sufla era de la N în partea de sus a țarei, sa mai liniștit. Temperaturile maxime au fost cuprinse între 10 ° la Sinaia și 23 ° la T.-Jiu și Alexandria, iar cele minime între 12 ° la Călărași și 5 ° la Sinaia și Baia de aramă. Presiunea atmosferică în creștere, esteun mijlociu către 763 rum. Marile serbări ale presei Comitetul organizator a expediat tuturor ziariștilor români de pretutindeni scrisorile de invitație la narile serbări ale Presei, cari vor avea loc la București, în zilele de 19, 20 și 21 Mai. Astfel, la aceste mari serbări naționale și populare, vor asista frații noștri ziariști din Transilvania, Bucovina, Basarabia, Macedonia, până și un reprezentant al ziarului Romă, care a Pare în America, la Cleveland Ohio. Primirea care se va face confraților noștri va fi grandioasă. S’au ales, în acest scop, eomisiuni, compuse din toți directorii ziarelor de la noi și care Vor alcătui programul de primire. In zilele de 19, 20 și 21 Mai, țara întreagă va fi reprezentată la serbările pe cari le dă Presa la București, căci sute de mii de oameni vor veni din toate colțurile României. In acest scop, ministerul lucrărilor Publice a acordat o reducere de 75 la sută și 50 la sută pe căile ferate române. Astfel, o persoană care vine la București și care ar trebui să plătească 10 lei de pildă, nu va plăti demit , ai se daniei un bilet de loterie, sau orice alt bitet. Și acest mare avantagiu nu se acordă pentru una, două sau trei zileși pentru 7 zile de-a rândul, de la 17 Mui pănS la 21 Mai. Pe deoparte această fabuloasă înlesnire de transport, iar pe de altă parte neîntrecutele serbări pe cari le organizează Presa, vor atrage in Capitala regatului auto de mic de aperători din toata unghiurile țării. FEDERALIZAREA Societăților de ajutor mutual din Capitală •Constituirea federalei.—Alegerea comitetului Cu multă greutate, după luni de încercări zădărnicite, constituirea federalei s’a putut face era. Comitetul de inițiativă are mulțumirea de a fi înfăptuit ceea ce era mai greu: începutul. Rămâne ca, la rândul său, comitetul de direcțiune să lucreze cât mai stăruitor cu putință pentru învingerea indolenței și nepriceperea îndărătnice a tuturor celor interesați. Cum am spus și cu alt prilej, prin federalizarea Societăților de ajutor mutual se pot face două lucruri de o însemnătate de netăgăduit: se poate îmbunătăți situațiunea multora dintre aceste societăți, care ar fi puse în măsură să-și servească din ce în ce mai bine membrii lor și se poate înlesni în acelaș timp traiul membrilor tuturor societăților federalizate, fie prin înființare de magazine de consum întemeiate pe principiul cooperațiunei, fie prin procurarea lucrurilor de primă necesitate cu prețuri convenabile de la furnizori angajați de federală. Iată pentru ce trebue să îi se dea acestei federale tot sprijul posibil: Duminică, la întrunirea de constituire au luat parte reprezentanții societăților Gutenberg, Gloria, Voința Nouă, Vlad Țepeș, Mina și Pădurea, Lemn și fier, Viitorul, Societatea pensionarilor, Mihai Viteazul, Mărgăritarul, etc. etc. — Această întrunire, considerată ca adunare generală fondatoare a federalei a votat cu mici modificări statutul și a ales în comitetul diriginte definitiv pe d-nii N. N. Stoica, Crisbășanu, N. Negoescu, Scarlat Litmann și N. Ionescu, rămânând ca viitoarea adunare generală, ce se va ține în curând, să mai aleagă alți șase membri. Tot deodată s-a hotărât convocarea unei mari întruniri a tuturor membrilor societăților de ajutor mutual din Capitală, pentru explicarea pe larg a rostului acestei federale. C. D. inginer Titu Enacovici, conducătorul lucrărilor tunelului de la Berestî. SEMTINIA In procesul societății comunale de tramvaie cu primăria Capitalei Secția comercială a trib. Ilfov, compus din d. prim-președinte Const. Gh. Rătescu și din d-nii judecători C. Antoniade și B. Mirinescu s’a pronunțat erî în procesul intentat de soc. com. de tramvaie din București primăriei Capitalei pentru pilata mizei sociale. Tribunalul a admis acțiunea intentată de societate obligând pe primărie să plătească societăței suma de un milion 500 mii lei din cari: 225 mii lei -primul vărsământ cu dobândă de 6 la sută de la 28 Mai 1911 și până la achitare. Lei 225 mii cu dobândă de la 10 Iulie 1911 până la achitare; Lei 300 mii cu dobândă de la 31 Octombrie 1911 și până la achitare; Lei 300 mii cu dobândă de la 28 Aprilie 1912 și până la achitare; Lei 450 mii cu dobândă de la ziua ce se va fixa pentru plată. Mai obligă pe primăria Capitalei să plătească societăței reclamante 250 mii lei cu dobândă legală ca daune interese pentru prejudiciul cauzat prin refuzul de a plăti la timp partea ei ca asociată. Respinge ca nefundată acțiunea reconvențională introdusă de primăria Capitalei contra societatei comunale de tramvaie și obligă pe primărie să mai plătească societăței și 3000 lei cheltueli de judecată. Sentința e dată cu drept de apel. 1 * * * * * 7 Ecouri i Moi, Onor. Societăței in Comandită Weil, Joseph Co. Incc. București. Ca proprietar și inginer convins de experiențele și lucirile făcute cu excelentul D-r. AUTOMOTO-TRACTOR BIG 4 împreună cu plugul cu 10 brazde, care ară incontinuu pe moșia d-lui inginer D. Zossima, am comandat și eu pentru promptă efectuare an ping AUTOMATO-TRACTOR BIG 4 cu zece brăzdare. Sunt convins mai dinainte că acest ideal plug AUTOMQTOTRACTOR BIG 4 mă va satisface și pe mine in condițiunile cele mai perfecte cum a rămas pe deplin mulțumit și de inginer D. Zossima, atât ca funcțiune cât și ca Soliditat, căci in calitate de tehnician am putut constata toate acestea la idealul AUTO-MOTOTRACTOR BIG 4 ce D-v. reprezentați. Cu toată stima (ss) Const. G. Stravolca Craiova, Piața Elea No. S Prop. a. Făurei. ♦ Romanul Napoleon se va termina in curând. Rog pe cititori a și-l completa. ♦ NUMĂRUL PE MAIU DIN JURNALUL „FEMEEA I.T.T.GANTA“ conține 165 modele inimoase. Patron de tape, lucruri de mână, carte de bucătărie, etc. etc. Prețul 75 bani numărul 1 an 7 leL Ig. Hertz. MIMISIUL DOAMNEI STEINHEIL XII Deținutele amenință pe d-na Steinbeil cu moartea Sora Leonida să conduse într’o celulă mai mare, mai luminoasă, dar tot în aceiași stare de murdărie și dărăpănare. Erau șapte paturi, avea două ferestre, nu numai cu bare de fier, dar și cu o plasă de sârmă. Ferestrele erau vopsite, așa că nu puteai să vezi afară decât numai dacă le deschidea. Când erau închise, ascultai ploaia bătând în ele. Căzui pe un scaun vechiu. Sora Leonida îmi da curaj și încerca să fie veselă. — Ei! vezi că toată lumea îți dă atenție. Uite ce celulă frumoasă și mare și vei fi aproape singură aci.Deschise una din ferestre. Ploua și ceea ce puteam să văd prin barele de fier și prin plasă, era doar un cer plumburiu, posomorât. Sora îmi arătă curtea de jos : — Uită-te, îmi spuse ea, sunt și câțiva pomi. In mijlocul curței e bazinul în care se spală deținutele. Uite și porumbei pe acoperiș. Vara e foarte frumos aci, am să vezi. Mă uitai lung la ea. Ea înțelese și adăugă repede: — Bine Înțeles, d-ta n’ai să mai fii aci, dar așa vine vorba, Era frig, tremuram. Cu toate acestea a privi pe fereastră, tot era ceva, cu care până atunci nu privisem decât patru pereți înegriți și care mereu, mereu, număram dalele de pe podeală. Sora Leonida însă mă dete ușor la o parte și închise fereastra, spunându-mi: — Nu e bine să stai aci. Poate te vede vre-o femeie din curte și începe să te insulte. Toți cei din închisoare știu că ești aci. O soră intră în celulă, împingând pe o femeie tânără de vre-o 25 de ani, căreia îi curgeau din ochi șiroaie de lacrămi. Iți va fi tovarășe, spuse sora Leonida. E mai bună ca celelalte și e nenorocită ; ea va ști cum să te consoleze. — De ce e nenorocită ? Ce a făcut ? Răspunse chiar fata : — M’aț închis pentru că am încercat să fur trei bluze de la un magazin. Vream să mă fac frumoasă pentru iubitul meu. Oh ! Doamnă, știi la cât m’ați condamnat ? La patru luni închisoare! Patru luni de închisoare pentru trei bluze... Nu o să pot eu să trăesc aci patru luni, iar El va fi pierdut pentru mine! Biata fată! Era mică și delicată. Avea ochi mari negri. Senăna puțin cu Marta. — Cum te chinuna. ? — Întrebai eu. — Firnin. — Bine, Firinini, vom încerca să ne mângâiem una pe alta. Sora Leonida ne lăsă singure. Se auzi iar înspăimântătorul sunet al ușei ce se închide cu oL d> a i fi ovindtorul. Finnin plângea mereu. Văzându-I disperarea, îmi uitai pentru o clipă propriile mele necazuri. Ea îmi povesti despre conversațiile grozave ce le au prizonierele între ele și spuse : — Trebue să mulțumesc d-lui Desmoulin că m-a trimis în celula aceasta. — Cine e d. Desmoulin 7 — E un bărbat care vizitează pe deținute; nu e nici preot, nici păstor. Femeile spun că e un pictor. Vine la închisoare oricând vrea. Azi e aci. Aș fi murit de mult, dacă nu ar fi fost el. Ah! gândește-te, sunt în închisoare ! Ce-o să zică părinții mei! Ei nu știfi nimic. Și isbucni iar în plâns. Biata Firmin. Auzirăm zgomot, voci și intră un domn, cu barba căruntă, cu înfățișarea de artist. Putea să tot aibă 55 de ani. Vorbi cu Firmin puțin lângă ușe. II auzii spunând : — Să faci tot ce poți pentru ea. In urmă se uită sptre mine și-mi spuse : — Curaj, d-nă. Și plecă. Asta e d. Desmoulin, spuse Firmin. Se înoptase. — Să aprind focul, spuse tovarășa mea. Și mi-a spus sora că trebue să-ți fac ceva de mâncare. Firmin aprinse focul, mă ajută să mă desbrac, să mă sui în pat și mă sili să beau puțin lapte. Nu puteam însă să dorm. Firmin atunci esclamă : — Am eu o bucățică de lumânare. — Nu avem lampă ? — Nu, dar am lumânarea. Am cumpărat-o. N’aveam bani dar am cusut și am făcut rost de bani. Trebue să coși în fiecare zi, câte puțin, bine înțeles, dar trebue să muncești, ca să poți să câștigi bani. începu să coase lângă patul meu și îî dădui și eu ajutor. Auzii atunci vocea de bărbat a sorei Leonida : — Ce !... nu vă liniștiți ! Chem acum paznicii! Nu v’am spus odată că nu e aci! Zeci de obiecte grele loveau în ușa celulei mele și auzeam cele mai murdare insulte la adresa mea. — Omorâtoare-o !... Asasina Și ghilotina e prea delicată pentru tine ! Știm noi că ești aci ! Moarte fie! La ghilotină. Firmin mă apucase de mâini și tremura ca o frunză. — E îngrozitor, d-nă, spuse ea, nu asculta. — Cu ce dau ele în ușe ? — Cu galenții, și cu ce au la îndemână. Deodată, zgomotul de la ușe încetară, dar se auziră iarăș într’o parte a camerei, ce era despărțită desigur un coridor. Reîncepură obscenitățile și insultele cele mai murdare. Toate urlau : — Omorâtoarea !! Ți-ai sugrumat mama și bărbatul!... Dacă ai fi afară ți-am scoate ochii, te-am călca în picoare! Omorâtoarea ! Și băteau în perete ca o mie de draci, parcă ar fi voit să-l doboare. O sudoare rece îmi acoperise tâmplele. Firmin era palidă, căzu lângă mine pe pat. Ne țineam amândouă de mâini în urmă, Firmin spuse: — Nu mai le asculta, d nr. Am auzit eu și mai urâte lucruri. Aci, sus, la noi e liniște. Aci sunt femeile cari așteaptă să fie condamnate. Jos, unde am fost eu, sunt cele deja condamnate. Mau insultat și m’au bătut, când au auzit că am să vin sus la d-ta. Abia o auzeam ce spunea, așa era zgomotul de mare. In urmă se făcu liniște. Venise surorile. Dar rândul surorilor trecu și iar începură amenințările și insultele. Firmin și eu ne băgăm hârtie în ureche ca să nu mai auzim, și ne vârâsem sub plapume și perne. « Trei zile și trei nopți a ținut aeastă scenă, veșnic repetată, până ce d-na Steinbeil a fost mutată în celula No. 12, împreună cu Firmin și cu o nouă deținută, Marie Jack, care trebuia să ajute pe d-na Steinhedl și să o păzească. INCENDIULE de la fabrica de bere din Anitia Azuga, 7 Mai.ezi la orele 2 d. a., un incendiu violent a isbucnit la fabrica da bere, arzând o parte din fabrică. Se zice că incendiul a provenit din cauza unui lagăr de la transmisiune, care nu fost uns la timp. . Pagubele sunt însemnata. De la Casa masariior Organizația medicală s’a făcut și la Tulcea. Au fost numiți d. dr. Vicol, medic pe lângă corporația meseriașilor, iar d-nii Melinescu, Ionescu și Cimtul, farmaciști.• La Casa Centrală au inceput să sosească aparatele și instrumentele medico-chirurgicale cu cari vor fi Înzestrate casele medicale din întreaga țară. * Miercuri, Casa Centrală Își va muta birourile la noul ei cetiit din str. Piața Amzel, Casa Centrală a trimis corporațiunilor o circulară prin care le cere să-i trimită date cu privire la numărul meseriașilor din localitate și din comunale învecinate, cu arătări asupra felului meseriei, socotind între meseriașii rurali numai pe aceea cari au calfe și ucenici. Casa Centrală le mai cere să-l comunice dacă în localitate există fabrică sau atelier mai Însemnat, luând informațiuni complete asupra lor. Circulara mai cuprinde și cereri de date cu privine la medicii locali, la băncile populare și, în sfârșit, Casa Centrală mai pune în vedere corporațiilor să-i aducă la cunoștință toate doleanțele meseriașilor localnici.• O altă circulară a mai fost trimisă eri corporațiunilor și, ea cuprinde instrucțiuni cu privire la funcționarea normală a băncilor și corporațiunilor muncitorești. ÎMPOTMOLIREA unui vapor de cereale pe Dunăre Sulina, 7 Maiü. Vaporul „Abbazia“ al companiei Londului austriac sosind era din Galați Încărcat cu cereale, pe când făcea rondoul s’a împotmolit pe un banc de nisip deacurmezișul Dunărei. Draga „Sturdza“ și remorcherul ..Dionisie“ au încercat remorcarea, însă în zadar. Vaporul a rămas înpotmolit. Se așteaptă trimiterea de șlepuri din Brăila pentru descărcarea cerealelor spre a ușura vasul. GROAZNICA ciocnire de trenuri dein Mercadet, lângă Paris Paris. 7. Pe linia Paris Pontoise s’a întâmplat o groznică ciocnire de trenuri care a cauzat o adâncă emoțiune în capitala Franței. Sâmbătă și Duminică trenurile care circulă pe această linie sunt ticsite de excursioniști, majoritatea parisiene cari caută să scape Duminica de vâltoarea și zgomotul orașului mondial. Ciocnirea s’a întâmplat între trenul de persoane No. 434 care merge de la Paris la Pontoise. Trenul No. 434 care pleacă la ora 9 și jum. seara din gara de Nord din Paris spre Pontoise trebue să treacă, înainte de miezul nopței, pe podul de la Kercader. Când trenul ajunse la intrarea podului semaforul indica linia liberă. Prin urmare mecanicul n’avea nici un motiv să micșoreze iuțeala și trenul trecu cu obișnuita viteză pe pod. De abia ajunse însă la jumătatea lungimea podului când se ciocni cu trenul No. 613, care venea de la Pontoise și mergea spre Paris. Efectul ciocnirei a fost groaznic. Cele două mașini intrară, literalmente una într-alta și se rupseră apoi în mii de bucățele. Detunătura cauzată de ciocnire se auzi la o distanță de mai mulți kilometri, în întunericul nopței liniștite de vară. Trei vagoane de la trenul No. 631 au fost complet sfărâmate. La fața locului au sosit trenuri cu ajutoare. w": NUMĂRUL VICTIMELOR Paris, 7. — Până acum au fost scoși de sub dărâmăturile trenurilor ciocnite lângă Mercadet 13 morți și 45 răniți. Starea a 22 dintre cei răniți este gravă. Printre cei morți se află și d. Prawn, secretarul guvernului la Siam. Se pare că singura cauză a catastrofei este funcționarea defectuoasă a pminl