Universul, iulie 1912 (Anul 30, nr. 178-208)

1912-07-24 / nr. 201

le la Curtea țarului ț­arului Rusiei^și uniformele regimentelor din cari fac parte. Congtresul „căminului industrial 1 ***• ziua m-g ȘEDINȚA DE DIMINEAȚA . Ultima zi de congres. Ședința se deschide la orele 10 dim., sub preșidenția d-lui inginer Mihăi­­leanu care face un rezumat al desbaterilor din cele dintâi două zile de congres. Afirmă că absolvenții ies slab pregătiți din școlile de meserii. Meseriașii ies mai bine pregă­tiți de la meșter și asta e drept.­­Trebue deci organizarea atelie­relor de pe lângă școli după cum v’am spus. Elevii noștri ar fi mai de aproape suprave­­ghiati. Nu sunt de vină guver­nanții noștri. Este de vre-o 20­­ de ani în capul nostru un domn Hazu. D. Dim­itriu. — Să nu facem personalități, căci altfel va tre­bui să vorbim și de dr. D. Mihăileanu. ■— Bine, a­­tunci să lăsăm răul. Nu, dom­nilor, traduc suprimată cauza ca să înceteze efectul. (Aplauze prelungite). Directorul unui a­­telier școlar ar trebui să fie un absolvent, iar maestru poate fi orice meseriaș bine pregătit. Directorul traduc să fi urmat o școală superioară aceleia pe ca­re o dirijează. Propune ca societatea să­ în­ființeze filiale județene cu co­mitetele lor. O teorie greșită este aceea că meseriașul nu traduc să știe m­ultă carte. Meseria trebue lu­crată cu facla în mână, căci nu putem pipăi, nu putem dibui prin întuneric. Pentru început, ar trebui să înființăm un ate­­ier-școală pentru fiii absolven­ților­ școlilor de meserii și pen­tru fiicele lor, după cum există școli pen­tru fiii de militari. Promite că va înființa un ase­menea atelier cu prețul oricărui sacrificiu. Căminul ar trebui să aibe pe lângă el un birou de sprijinire a inventiunilor reali­zate de absolvenții școlilor de meserii. Cere ca, în lucrările de specialitate, să fie proferați in­ginerii cari au absolvit o școală de meserii. Propune ca C. F. R. să construiască pat­ vagoane, nu în străinătate, ci prin absolvenți cari ar executa lucruri mai se­rioase și mai rezistente. D. Gr. Crăcea spune, că absol­venții nu sunt îndeajuns pregă­tiți în școală pentru viața de a­­telier. Arată cum se învață în școlile de meserii. Beneficiile din lucrările școalei se împart fără rost, pe nedrept. Combate părerile d-lui Mih­ăileanu, spu­nând că absolventului trebue să­ i se dea nu numai cunoștin­țele meșteșugului, dar și ideile generale asupra profesiunei. D. Dragu se ridică împotriva deosebirea ce se face între școli­le elementare și cele superioare de meserii. Această deosebire nici nu trebue să se discute pen­tru că trebue cimentată odată clădirea absolvenților școlilor de meserii.. Exprimă d-lui Mihăi­­leanu mulțumiri că a provocat un congres al absolvenților șco­lilor de meserii. Noi trebue să răspundem la chemarea lor. Datoria noastră va fi să pregă­tim cărarea celor cari vor veni după noi, căci noi trebue să o­ducem cum o ducem ca să ispă­șim păcatele nesolidarității noa­­tre de până acum. Absolvenții­ trebue să formeze educația me­seriașilor fără școală și cari a­­jung sub scutul lor, îmi pare rou că nu sunt toți absolvenții aoi, căci ar trebui, fără deosebire, un singur mă­­nuinchiu, un singur cămin al absolvenților școlilor de­ mese­­rii. Dăm mandat, în numele provincialilor, comitetului aces­tui congres pentru unirea tutu­ror absolvenților școlilor de me­serii. D. Dim­itriu vorbește ca pre­ședinte al asociației generale a absolvenților școalelor de mese­rii și spune că se miră de în­jghebarea unei noui societăți peste­­ capul cetei dintâi. N’ar trebui să fie huliți vechii absol­venți pentru că, dacă n’au fă­cut vre­un bine, dar n’au făcut nici­ un rău. E vorba de toți me­seriașii, pentru că toți sunt fiii țărei și de luptat trebue împo­triva elementului de meseriași străini. D. C. Nast­a­k, răspunzând d-lui Dragu, spune că programul de acțiune se va hotăra de comitet și se va discuta în congresul care se va ține în Septembrie cu prilejul expoziției de produse ale școalelor de meserii. D. Mureșa­nu propune unirea tuturor absolvenților școlilor de meserii prin trecerea d-lor Di­­mitriu și M. Botez la cămin. D. Dragu. —Nu­ î rugăm, dar le impunem să muncească ală­turea de d. Mihăileanu pentru binele și fericirea tuturor absol­venților. (Aplauze prelungite). Congresul aclamă pe cei trei fruntași și apelează la unirea lor. Voci. Trăiască Unirea absol­venților școalelor de meserii! Trăiască Botez și Dim­itriu!­ D. Mârzea (Galați) își expri­mă mulțumirea sufletească că, în aceste trei zile, a fost martor la învierea unirea absolvenților școalelor de meserii. Aduce mul­țumiri celor cari au sprijinit a­­cest congres. D. Dim­itriu e de părere să se închidă­ congresul acum. Promi­te să-și dea toată osteneala ca lucrările să meargă bine, fără ură și fără părtinire. Aduce elogii presei pentru concursul dat acestui congres. (Congresul aclamă presa). U­­rează ani mulți și plini de pros­peritate congresiștilor. D. M. Mihăileanu, declară con­gresul închis la orele 12 din 7. Face apel la sprijinirea revis­tei Căminului industrial. In urmă d. G. Nastac, secre­tar general al asociației, citește următoarea telegramă din par­tea M. S. Regelui: Castelul Peleș. D-lui M. Mihăileanu, preșe­dintele soc. Căminul industrial, Palatul „Locomotiva”. „M. S. Regele bine-voește a vă mulțumi pentru omagiile de recunoștință prezentate în nu­mele societăței „Căminul In­dustrial” al absolvenților școa­lelor de meserii”. Adjutant de serviciu íos„ Maior Anghelescu”, Congresiștii s’au Înapoiat cu diferite trenuri, la căminurile lor.­­ .. " • JL Iliescu Fioroasa crim­i din Tarcău — Un tînăr lucrător își omoară nevasta și o aruncă în Bis­trița — P.­Neamțu, 21 Iulie . O crimă monstruoasă de o fe­rocitate canibală s’a petrecut într’una din nopțile trecute în comuna Tarcău în următoarele împrejurări. In această comună trăia tânărul Const. Dobrcaș, în etate de 25 ani, slab, blond și mic la statură. Avea oarecare avere și în ultimpul timp lucra la fabrica Tarcău. La vârsta de 21 de ani se înamora de o fată din Bicaz numită Elena care nu avea decât 15 ani. O ceru în că­sătorie și deși fata nu voia să accepte, în cele din urmă cedă după stăruințele părinților. Tâ­năra femee avea o bună repu­tație și pe lângă că era o fru­musețe remarcabilă, avea și mul­te alte însușiri. Era foarte har­nică, sîrguitoare și pricepută în ale gospodăriei. Neînțelegem­ în căsnicie Căsnicia aceasta părea de la început nepotrivită din cauza temperamentului brutal și ner­­vos al lui Dobreaș. Căuta cearta cu lumânarea și tânăra femee știa să-și apere demnitatea­, așa că nu-i rămânea nici­odată da­toare de vre­un răspuns. In câte­va rânduri certurile degenerată în scandaluri și nu odată Do­breaș a ridicat pumnul și a lovit pe nevastă-sa.­­ Crima De un an de zile soțul puse la cale să-și ucidă femeia. Pla­nul tl amâna mereu și acum II puse în aplicare cu o sălbăticie fără pereche. Nici copilașul de 2 ani pe care I­ are, nici faptul că dânsa era gravidă nu l-a împiedicat să-și dea curs furiei bestiale ce clocotea în sufletul său. Intr’una din serile trecute, după ce luă masa împreună cu femeia, se culcă in coliba din cu­rte. Nimic nu trăda că omul acesta a pus la cale pentru zorii zilei o faptă groaznică. Spuse nevestei ca să se scoale dimi­neață și să meargă cu el la po­dul Tarcăului ca să aducă un dulap (scândură). La 3 din noapte ea se trezi și puțin mai târziu­ se sculă și el. Ambii por­niră in direcția podului de peste Bistrița. Ea era desculță și cu capul gol. El avea un topor. A­­jungând la mijlocul podului,­­ aplică­ pe la spate cinci puter­nice lovituri in cap cu muchea toporului. Nenorocita femee că­zu jos scăldată in sânge și în­cetă imediat din viață. In urmă odiosul ucigaș o sugrumă ca să aibă siguranța că și-a dat sufl*­tul. Apoi târî cadavrul până la marginea podului și îl arun­că în apa Bistriței. Descoperirea crimei In sat și la rude lansă svonul că nevasta sa l’a părăsit luând cu ea diferite lucruri și suma de 300 lei. Atât părinții lui cât și socrul săil îl sfătuiră să reclame jan­darmilor, ceea ce și făcu. Prin­­tr’o împrejurare, șeful secției de jandarmi din Bicaz, d. Iosi­­povici, se afla după crimă în Tarcău și subalternii săi îl avi­zară că făcând patrulă a fi gă­sit pete de sânge pe podul Tar­că­ului. Această descoperire îl puse pe gânduri. După ce făcu câte­va cercetări, trimise vorbă ca a doua zi dimineață jan­darmii să fie prezenți la numi­tul pod pentru a continua cerce­tările. A doua zi dimineața îndrep­­tându-se călare spre podul Tar­căului, fu ajuns și acostat de către fiorosul criminal care i se plânse că nevasta a fugit lu­­ându-i 300 lei. Geandarmul îl măsură de sus până jos și văzu pe sțare pete de sânge. II duse la pod și în urmă la postul de jandarmi și aci luat de scurt, mărturisi crima in toate detaliile ei. In vremea a­­c­east­a parchetul fu avizat­­ că cadavrul nenorocitei femei a fost găsit in comuna Socea-Cân­­dești, la malul Bistriței. Astă­zi dimineață intr’un au­tomobil, au plecat acolo d-nul procuror V. Rădulescu, căpitan Chiriac, comandantul jandar­milor, dr. Petrescu, losupovici șeful secției din Bicaz și crimi­nalul. Se făcu autopsia cadavrului. La vederea corpului neînsufle­țit al nevestei sale, ucigașul iz­bucni un hohote de plâns având o crudă mustrare de cuget de fapta săvârșită. In urmă fu a­­dus în oraș și inaintat instruc­ției care fi depuse în arestul preventiv. întrunirea meseriașilor din Târgoviște Târgoviște, 22 iulie Azi d. a. la ora 4, meseriașii din localitate au ținut o întru­nire în localul soc. „Viitorul Susenilor” din calea Domnească D. Nae Zamfirescu, maestru tă­­băcar a prezidat întrunirea. Au vorbit d-nii I. Negoescu, N. Zamfirescu, Ivanciu Nicolau, N. Constantinescu, Burghilă, C. Cernat și Gh. Constantinescu. Toți au vorbit referitor la mo­dificarea mai multor articole din legea meseriilor, votând și o moțiune, care va fi înaintată deputaților și senatorilor din lo­calitate. La întrunire au luat­ parte foarte mulți meseriași. Duminica viitoare, meseriașii vor ține o nouă intrunire în sala Ciocârlan, cu delegați din între­gul județ. ! Cititî mâine, Mart! .Ziarul Călătoriilor1 cu TREE Bia a par Bwwm Viața românească la Suclava Manifestări culturale. — Doleanțele locuitorilor din vechea cetate istorică Suceava Am avut prilejul să cutreez câte­va zile frumoasele plaiuri ale Bucovinei. După ce am vizitat N­eama Rădăuții, mănăstirea Putna, unde se află mormântul glorios sulul voevod Ștefan cel Mare, m’am oprit pentru o zi întreagă la Suceava, această veche cetate care a jucat pe vremuri un rol așa de important în Istoria Ro­­­mânilor și care astă­zi este în deplină decadență. Pretutindeni m’am interesat de viața sub toate raporturile a elementului românesc, care, după cum se știe, formează ma­rea majoritate a populațiunei: îmi îndrept pașii spre locu­ința d-lui Garabet Găină, unul din cei patru judecători de ins­trucție din Suceava, dar nu-l găsesc acasă. Mă duc la tribunal și-l găsesc acolo foarte ocupat în cabine­tul d-sale. Pe birou teancuri de lucrări așteaptă să fie rezolvate de acest harnic magistrat care n­u știe ce­va să zică odihna. Venisem cu grijă și mă te­meam ca interview­ul­­ solicitat să-mi fiu refuzat, dar aerul bine­voitor cu care­ mă primi d. Găină, îmi risipi imediat a­­ceastă temere. I-m­i declin calitatea. D. Găină, plăcut surprins, îmi spune că în afacerea urmărirea fraților Filipovici, singurul interview cu frații Filipovici care a avut loc în realitate este acel publicat de „Universul”, cu deținuții in a­­restul din Rădăuți. Am rugat pe d. judecător Gă­ină să-mi dea oare­cari relații despre organizația judecăto­rească. D-sa îmi spuse că tribunalul din Suceava, ai cărui magis­trați și funcționari inferiori sunt în majoritate români, are 4 cabinete de instrucție. D. Gă­ină, ca cel mai vechi și din toți judecătorii de instrucție, ins­trumentează la cabinetul d-sale afacerile cele mai delicate : Spi­onaj, escrocherii ,crimele de les­­majestate și defraudări. Cabi­netele de instrucție cuprind 8 ocoale. Printre numeroasele escro­cherii mai de seamă din timpul din urmă este una originală de, tot. Un anume Mordeciay fo­lr­ art a.g. Hin. m­.fa, vine în Româ­nia și isbutește să escrocheze la Buzău și Galați pe numeroși naivi cărora le-a arătat o ma­șină care, dintr’o bancnotă de 100 lei, face două bancnote. După ce încasează sume mari de bani dispare. Un comerciant din Buzău­ care încredințase es­crocului 7000 lei, aflând că a­­cesta s’a refugiat în Bucovina, se ia după el. Mordehay e prins și d. Jude­cător de instrucție Găină termi­nând ancheta și instrucția, tri­mite pe escroc României și tri­bunalele noastre condamnân­­du-l la 3 ani închisoare, dânsul își face acum osânda. D. judecător de instrucție Gă­ină a reușit să cultive relațiuni d de colegialitate și curtoazie cu parchetele din Dorohoi, Boto­șani și Fălticeni, așa că azi ra­porturile reciproce între aceste parchete cu cabinetul d-sala de instrucție nu mai sunt pe cale diplomatică, ci prin simple co­m­­is­iu­ni rogatorii, așa cum d­h­­­imuiesc parchetele din țară în­tre ele. Rog pe D. Găină să-mi vor­bească despre viața românească din Bucovina și în special din Suceava. D. Găină mă informează că ipopulațiunea orașului este de 14.000 locuitori, din care 7000 sunt români, iar restul evrei, nemți, etc.Elementul românesc își afir­mă cu putere individualita­tea sa. Există în Suceava­ două licee românești, un club literar ro­mânesc și alte așezăminte, din care unele mixte. Dintre funcționarii superiori, prefectul, președintele t­ribuna­­­lului și majoritatea magistrați­lor sunt români. Școalele primare sunt mixte. Românii se îndeletnicesc cu a­­gricultura. Pământul e puțin fertil, dar prețurile sunt ridi­cate. Comerțul e într-o complectă stagnare. Odată pe an, la Li­boan, pelerinagiile religioase la Suceava, mai dau o nuanță de viață acestui t oraș. Atunci comerțul face ceva dever, spre a reintra apoi în obicinuita stagnare. Despre industrie la Suceava nu e nici pomeneală. Ce ar fi de făcut pentru a se da Sucevei viața ei de altă dată? Aducerea unui regiment, sau cel puțin a două batalioane de soldați, ar da o animație ora­șului. Una din principalele cauze care a contribuit la decăderea acestui oraș a fost că s-a creat la Ițcani, oraș de foarte mică importanță, centrul principal unde se încrucișează trenurile și de unde pornește cel mai mare trafic. Gara Suceava, așa cum este alcătuită rețeaua căilor ferate din Bucovina, nu are de­cât o im­­porta­nță secundară. Pentru a putea pleca în străinătate sau a. exporta mărfuri, trebue să pleci mai întâi la Ițcanii. înființarea unor fabrici la Su­ceava ar da de asemenea viață cestui oraș și ar da putință la sute de persoane să-și agoni­sească existența, muncind cu brațele. Din orașul și districtul Suce­vei s’ar putea exporta came­ni multă cantitate. Pentru aceasta ar trebui să se construiască un abator. Și câte n’ar fi Încă de făcut! * însoțit de d. Găină fac o plim­bare prin împrejurimile Suce­vei.Sunt frumuseți naturale pe cari trebue să le vezi ca să le simți splendoarea. E înainte de a mă despărți de d. Găină, d-sa îmi spune că obți­nând un concediu de o lună, pleacă chiar în acea zi, în Ro­mânia și după o ședere­ de câte­va zile cu familia la socrul d-sale din Tecuci, va pleca la Viena. ---- -Am călătorit împreună, în a­­greabila societate a acestei fa­milii, până în gara Pașcani și la despărțire, mulțumind căldu­ros d-lui Găină pentru gentile­țea cu care mi-a dat prețioa­sele velațiuni de mai sus, i-am creat călătoria bună înainte. ••­­ Bruno Mânerul spadei de onoare ofe­rită generalului italian Ameglio, cuceritorul insulei Rhodos, de că­tre locuitorii orașului Neapoli. nBBS Z SXBStam SMB SBBB Gazul suspect de holeră din com. Lipov (Dolj) Craiova, 22 Iulie Am anunțat era un caz sus­pect de holeră ivit in com. Lli­pov (Dolj). Lucrătorul Stan Mo­­narcu, având crampe și vărsă­turi, a sucombat. Aseară, făcându-se autopsia, s'a constatat că numitul sătean a murit din cauza unei ocluzii intestinale. Noua catedrala din Sofia, unde se va încorona țara­ Bulgariei ri din țara lE Siserica. £ 5 £. XD’u.m.itr’u. clin. Suceava CONCURSUL de porturi naționale din Văle­­nii-de-Mimte Vălenii-de-Munte. *2 Iulie. Astăzi a avut loc aci al trei­lea concurs de porturi națio­nale, care a fost unul dintre cele mai bine reușite. Lume multă. Au concurat peste 200 persoane. După serbarea din­ grădina Papazol, s'a instituit juriul de premiare compus astfel: D-na Zoe Georgescu, maestra Casei școalelor, d-na Romanescu (Cra­iova), d-na Octavian Pop (Vă­lenii), d-na Buzoianu (Botqi­­șan), d-na Papazol (Văleni), d-na și­ cL N. Iorga, preotul Chi­­rică (Ploești), inginer Lucaci (Slănic) și d. Munteanu-Râm­­nic (Ploești)» secretarul juriu­­­lui. In total 10 membri. Premierea s’a făcut In modul următor: ’ S’a selecționat mai multe cos­tume, care au fost examinate unu câte unu de către ficare membru din juriu, notându-se fie­care in parte. Costumele alese au fost puse la vot secret Intre membrii ju­riului. Rezultatul a fost următorul: Câte 50 lei: D-na Elena Rădu­­lescu-Codin, Priboieni (Muscel); d-na Gheorghiță Mîhalache, To­­polo­veni (Muscel); Paraschiva Crișan (Bucovina). Câte 23 lei: Niculina Mihala­­che, Topoloveni (Muscel); Mar­ia Vlădoreanu, Fecioara (Ar­deal). Câte 20 lei: Elena Ton­escu, Burdujeni, Elena Georgescu, Breaza (Prahova), Florica Po­­pescu, Priboieni (Muscel), Elena Popovici, Șotrileni (Prahova), Sultănica Istrătescu, Văleni, Maria Popescu, Herăști (Praho­va), Filofteia Ghenea, Văleni, Ana Ionescu, Breaza (Praho­va); Maria Aldirescu, Sadova (Bucovina); Maria Mizov, Mă­­lăești (Prahova). Câte 10 lei: C. Răgozea, Vă­leni; Florical Cost­escu, Breaza (Prahova); Cornelia Dinu, Bă­­neasa (Ilfov); Maria Rogozea: Anica Dinculescu, Maria Pâr­­vescu, toate din Văleni; D. Drăgănescu, comerciant din Galați, a oferit 50 lei premii pentru costumele din Văleni. î ancheta contra societăței «Ștefan cel Mare» din Bârlad . — Prin poștă __ Bârlad, 21 iulie Parchetul local, la baza unor reclamațiuni, a deschis o anche­tă contra conducătorilor socie­tății de ajutor reciproc „Ștefan cel Mare“ din Bârlad. Aceste reclamațiuni și cari nu contenesc a sosi zilnic la parchet, și poliția, vin din partea membrilor acestei societăți și cari acum sunt un­ număr de peste 340 și toți la curent cu pla­ta cotizațiunilor către societate. Reclamanții tn cererile lor de­puse la parchet împreună cu chitanțele de plată, se plâng că au fost înșelați luându-li-se ba­nii și acum nu numai că nu pri­mesc suma ce li se cuvine con­form statutului acestei socie­tăți, dar nu li se înapoiază nici banii lor depuși și e de notat că din acești reclamanți fac parte și mulți nevoiași îi cer parche­tului să ia măsuri contra con­ducătorilor acestei societăți D. procuror L‘. Davidoglu a trimis cazul spre cercetare la poliție, urmând apoi ca in ur­ma celor cercetate, d-sa să­­ con­tinue ancheta in persoană. Toate registrele și chitanție­rele acestei societăți au fost si­gilate și ridicate. Aflu că condu­cerea și ordinea acestor regis­tre lasă mult de dorit. Fondul de rezervă al societății este ata­cat. Capitalul care fusese depus la o bancă în luna Aprilie, a fost ridicat chiar a treia zi, de către casierul societății V. Tom­a. Ca­pitalul a fost de 1000 lei Ajutoa­rele au fost date în neordine, la vre-o trei persoane câte 500 lei chiar după 2—S luni de la În­scriere,—aceasta reese din cerce­tări, — Și multe alte nereguli Vom ține un curent pe cititori cu rezultatul acestei enehete. CRONICA VITICOLA PIMNIl Mi­ffl MV Mm I MAMV*«VI> vil< ȘI INSECTA »C0CHYLIS“ Lucru de mică minune mi-» fort, când într’una din regiunile de nord ale Olteniei 0> In partea de nord a Moldovei am văzut că s’a ivit insecta Cochylisul — un al doilea parazit, aproape tot atât de periculos după filoxeră. Am crezut nimerit a da câte­va lămuriri asupra acestei insecte ce cred că vor fi de­­ mari foloase domnilor cititori al acestui valo­ros ziar și in special pentru d­oii viticultori ce au a lupta cu Cycț­y­­lisul. Coshylisul m «n loroTopi­dopter aparținând familiei Toriti­­oides. Fluturele sate de culoare galben spălăcit cu reflexe ar­gintii Aripele superioare au o bandă lată transversală și care e de culoare brună ce o distinge foarte bine. Aripele posterioare, sunt de cu­loare gri deschis. In timpul de repaos, el ține ari­pele dealungul corpului, lăsate în jos și cu partea lor posterioară ridicată puțin în sus. Lungimea lui poate atinge 8—9 milimetri cînd e în repaos, și 13—14 milime­tri când ține aripele desfăcute. Sboară și ouă în tim­­pul nopții iar ziua stă ascuns. Larva sa este de culoare diferită după cum­ ea este dintr’o generație de primă­vară sau de vară ; așa, cele din prima generație sunt de culoare gri-ver­­zue, cele din a doua generație de culoare roză-roșiatică, având și una și alta capul și protoraxul de culoare brună închisă, aproape neagră. In mișcările ei e foarte în­ceată. Ea își face apoi o gogoașă de culoare albă-murdară sub scoarța bușteanului, și mai ales la subțioara cepilor, și apoi trece în stare de crisalidă, stând ast­fel as­cunsă în timpul ernei In primă­vară. — Aprilie sau Maici, —1 are loc apariția fluturi­­lor Femela depune ouăle sale pe inflorescențe, pe tineri struguri, și numărul lor poate atinge până la 50 sau chiar mai multe. Larvele care ies după 10—14 zile atacă micele peduncule și bobu­­șoarele, producând dispariția stru­gurelui în întregime. In Iunie, larvele își țes gogoșile și se ascund în ele trecând în stare de cryssa­­lidă. Pe la jumătatea lunei Iulie, a­­pare a fi­ o generație de fluturi care depun ouăle lor pe boabele strugurelui Larvele ce ies din a­­ceste ouă pe la începutul lui Au­gust, găuresc boabele, intră în ele și se mănâncă o parte din conți­nutul lor din interior , lucru ce e ușor de cunoscut căci bobul își schimbă culoarea în brună-închis și apoi se sbârcește și rămâne sec. Ele trec foarte repede dela un bob la altul, ba chiar de la un strugure la altul. Pe unele bâsiie numai ce le găuresc, lăsând ast­fel o poartă de intrare a tuturor ger­menilor de mucegai .. In toamnă, după cum am spus, larva scoboară pe buștean și pe cepi sau călărași nu trece iarna în stare de crisalidă, ascunzându-se sub scoarța lor, cât și prin crăpă­turile aracilor. In general, Cochylisul nu are de­cât două generații. S’a constatat însă că une­ori are chiar trei ge­nerații și aceasta s’a văzut în Ita­lia și chiar în sudul Franței Cochylisul este o insectă a re­giunilor septentrionale. El îndră­gește și-i place terenurile reci, climatele umede și ploioase. Ve­rile prea călduroase și cu secete lungi îi sunt defavorabile. In timpul anilor călduroși, invaziile coehylisului sunt repezi și brusce, iar în timpul anilor răcoroși cum a fost 910 bună­oară, eșirea larve­lor din ouă este lungă, înceată și durează până la două luni în loc de două săptămâni Lupta contra cochylisului cu­prinde două perioade diferite : 1)­­ Tratamentele de iarnă contra crysalidelor; 2) Tratamentele de primă­vară și vară contra, larvelor, fluturilor și ouălor. Dintre tratamentele­­ de iarnă a­­vem : Curățirea Coajei de pe buș­tean . Stropirea în urmă cu apă fericiște ei ia fine spoirea buște­nilor în substanța Insecticide pen­tm atârpirea lor. Curățirea coajei este o lucrare care cere mult timp și este foarte costisitoarei. Are însă avantajul di a putea fi practicată în tot timpul­ luneî Noembrie până la finele lui Martie ; are însă și inconvenien­ i­­tul că astfel expune în plantă go­la­rilor prea mari din timpul iernat. Căldura binefăcătoare. Anul trecut în unele podgorii din regin­­nile departam­entuliî Cher-Franța, .crysalidele­cochylisului ora# ta punți-varfi fonul* .... annuliMM ți toțî proprietari de vii din tenpre* j jurimî se așteptau la ravagii teri­­bile. In ultimele zile ale lui Iulie, când se aștepta invazia celei de a IT-a generali s’a observat că co­­chylisul a dispărut de­odată. D. dr. Patrigeon, ale cărui observații și studii nu sunt destul de bine cunos­cute, s’a întrebat, cărei cauze se a­­­tribue un eveniment atât de feri­cit și s’a constatat că : Cauza mu este alta de­cât una de ordin me­teorologic și anume: In ultima săptămână a Ionel Iunie și pri­mele ale Ionel August 1911 , ter­mometrul a înregistrat 35, 30 și 37­ grade centigrade la umbră și in acest timp, termometru a înregis­tra în plin soare 62, 64, 56 grada centigrada. Această ființă m­i­nu­­sculă reprezentată printr’o crysa­lidă a coc­ylisului nu are fac­ul­­­tatea de a se apăra singură contra, căldureî exterioare. Gogoașa sa cu pereți prea subțiri nu o protejă îi*’ deajiuns și ea fiind fără mișcări din sine nu poate să se apere contrar­ intemperiilor și să-și caute un alt loc diferit de acel pe care larva sa l-a alea­om­, substanțele albu-­­minoide care compun în cea mai mare parte crysalida, sa coagu­lează la 60 grade Celsius. Cele 55, 58 grade de căldură constatate în­ plin soare în timpul acelor zile au­ compromis viața nimfelor cophy­­lisului provocând moartea lor ? ( D. dr. Patrigeon și alți viticul­tori de seamă, sunt de părere că da ■ ( ■­­*)? Apa caldă și aerul cald. ■— Vă­­zându-se efectele bine­făcătoare ale căldurei viticultorii și-au­ în­dreptat atenția asupra acțiunei active a căldurei contra cru săli­, dplor și împreună cu diferiți teh­­niciani au făcut diferite cercetări in această privință. .. S’a cercetat întâi la ce tempe­ratură via ar putea să suporte sau mai bine zis la ce temperatură și­­­chidul ce se întrebuințează pentru stropire poate fi adus fără pe­ricol de a arde organele plantei. Apa simplă, care este suficientă și convine perfect acestui tratament, și organele viei o pot suporta fără nici un inconvenient la o tempe­ratură de 75 grade centigrade­. Pulverizările de apă caldă pe in­secte, au demonstrat că lichidul la 60 grade, le cauzează moartea în 30 secunde și la 65 grade într-o secundă. Ar trebui deci pentru a obține un tratament repede și efi­cace, să putem aplica apa pe vie la o temperatură vecină cu 70 grade.­­ • M Trebue numai ca savanții și constructorii de mașini, să dea la­­ iveală un aparat practic care să permită de a se putea utiliza apa în vie la aceasta temperatură.­­­ E de remarcat că acțiunea proprie a lichidului este nulă, distrugerea* este obținută prin ridicarea tem­peraturei numai. Apa, e fără în­doială un mijloc excelent și prea puțin costisitor de a stîrpi insecta* dar, eu cred că aplicarea undelor de aer cald ar putea să fie obți­nută fără a avea cheltueli prea mari »­­ Deja în medicină, aerul cald, ne provoacă un mijloc de tratare foarte practic, și ingeniozitatea t­­hnicianilor noștri, ar trebui du­pă cât se poate, să-și îndrepte pri­virile în această direcție, pentru a putea furniza viticultorilor o metodă nouă, pentru a-și apăra­ viile contra acestui periculos pa­razit, prin ajutorul undelor de aer cald la 65—70 grade. Lupta ca să dea rezultate 3* rite, trebue să se dea contra lar­velor din ambele generații, con­tra ouălor și contra fluturilor*

Next