Universul, septembrie 1912 (Anul 30, nr. 240-269)
1912-09-01 / nr. 240
K .Dan» in România.—» dan! în străinătate Fondator: LUIGÎ CAZfILLAM NUMĂR IN 6 PAGINI ! De la Curtea Imperială Austriacă Apărata! veștiid în trăsura de la castelul său Sehewictsin, la fim POLITICA AUSTRO-USARA imbiinza industria i»OK In repetite rânduri ne-am oea■iat «le situațiunea politică din ■^KTngaria. Am văzut că această si^^^^■uațțiune este una din cele mai ^■ificile. din cele mai tulburi ■ [UNK]upta dintre guvern și partidele ■^opozitiei maghiare pe de o parte§9 lupta dintre guvern și națio■nalitați — românii in special — ■k/im .din cea mai aprigă, că este posibil ca toamna I^a aceasta să ne aducă surprinderi ■în politica internă a vecinului “■regat ungar. In Croația, țară autonomă sub stnul unguresc, regimul antistituțional al banului Ciuvaî, început să dea roade din abundsiență, astăzi toți bunii patrioți croați sunt dușmanii cei mai mari maghiarilor și ai sistemului peautoritar și nedrept, practicat ^B de guvernele din Budapesta, și au ■up _singur ideal: despărțirea. Croa■tieî de Ungaria^.. Intr’adevăr ’^■Croatia nu mai este legată în .^^pprezent de Ungaria decât prin ■forța baionetelor. Situațiunea din Austria este ■ departe de a fi așa de gravă ca ^Baceea din Ungaria. Cabinetele ^B din Viena și-aui dat seamma de [UNK]nult că popoarele din Austria, de diferite ca rassă și ca men■talitate, cu trecuturi istorice, cu ^■tradițiuni naționale așa de deossebite, nu pot fi ocârmuite decât spre baza unui principiu de naționialitate mult mai liberal decât ■«el adoptat de conducătorii poliolitici maghiari. ■ Dacă politica șovinistă dă un ■faliment așa de dezastruos în "■ungaria, cu atât mai mult ar lui B"ori înfrângere o asemenea poli■tică în Austria. Este adevărat că ■ sunt și aici destule frământări, ■destule conflicte între diferitele ■neamuri. Dar grație unui sistem ^Restul de bine practicat de deș I^Mentralizare, administrativă și ■până la un punct chiar și politică, ■guvernele din Austria au izbutit ■să reducă frecările dintre națio■nalitățî aproape la minimum. Unitaria nu se va putea bucura de o ■pace și liniște interioară durabilă ■’până când nu va imita exem■plul Austriei adoptând sistemul ■ incesta de descentralizare, ții * ■ Cu toate că n’ar fi nici un moriv pentru o criză ministerială, totuși se poate întâmpla ca să avem fi în Austria, o schimbare de guvern, și anume din cauza boalei K primului-ministru contele Sturgk. Fi fcdiu în minuca încordată ce o reclamă acest înalt post, primulministru își va da demisia. In cazul plecarea lui Sturgk o re-maniere mai largă nu este exhclusă. In orice caz trebue ca zilele acestea să se facă o nouă numire h minister, spre a se împlini fotoliul ministerului de agricultură, rămas vacant în urma demisiei d-ndui Braf. Acest post va fi ocupat de către un reprezentant al partidelor cehe din Reichsrath, . Interesante sunt relațiunile dintre germani și cehî. De mai bine de doi ani și jumătate se Urmează, tratative pentru o „împăcare a germanilor și a cehilor .can locuess Boemia. Firește că nu sa putut ajunge la nici’ o l înțelegere , rivalitatea dintre cele doua națiuni este mult mai mare ideeaxor una din să fie dîstratte a Ceda CâtU?î de pvțin cele." In acești ani din urmă cehii susține a fi principiul ca atitudinea partidelor cehe din Reichsrath față de guvern trebue să depindă de rezultatul tratativelor de împăcare. Se pare însă că chiar cehii s’au convins că acest principiu nu este de loc practic fiindcă împedică prea mult libertatea lor de acțiune în parlament. Zilele trecute șefii partidelor cehe au decis ca atitudinea cehilor în Reichsrab să fie detfpja este.. legătură cu mersul faimoilor tratative de „împăcare“fără îndoială că această decizie a cehilor este de oarecare irortanță: ea arată că partidele te s’au săturat de inacțiunea dimziuii de-trei ani și vor să revite în luptă, indiferent care va Rezultatul numitelor tratative. Este clar prolit ca, activitatea parlamentară plică să fie inaugurată toamna aceasta de cehi, cari vor rupe nictoria din politica austriacă rogală. Mult mai gravț se prezintă situațiunea în Bos;, Herțegovina. Populațiunea tohtonă de acolo, compusă în s vârșitoare majoritate de sârbi,este foarte nemulțumită fiindcă guvernul austro-ungar nu dăștinașilor posibilitatea de a ocupa funcțiuni în administrai acestor provincii. Condus de o netedere, de altfel destul de justată față de poporul sârb din Bos‘a_ guvernul austro-ungar a numiți funcțiunile de acolo persoana naționalitate germană sau Ihiară și un număr disparent de ic‘ de autohtoni sârbi sau ‹uto-croațî Firește că această stațîune devine din ce în ce mai tolerabilă pentru populațiuneaovinciior anexate. Au început se audă protestări energice și fișe contra sistemului de guverare austro-ungar. Vizita ministrul de finanțe , comun Bilinski ,a putut restabili liniștea în provicii așa că Bosnia și Herțegovina, ar,continua să formeze un puct de grije pentru conducătorii piitrcei austro-ungare. Mircea B. Șiaau ficz\hn\ mortal Galați, 30 Augst Fata Maria Șerbănescu, din comuna Independenței, căind din căruță și rănindu-se rar la abdomen, a murit. .......- TMunuw—iBnM- -«a» o<t»-«aBBaaBiwnaiiii— i— DESFIINȚAREA taxei de 3 la sută — Asupra salariilor funcțioarilor publici. — Ce va cuprinde expunerea de motive a punctului de lege? — Ministerul de finanțe lucrează acum la întocmirea unui proect de lege privitor la desființarea taxei de 3 la sută asupra salariilor funcționarilor publici. Acest proect de lege va fi deUS în apropiată sesiune a Corturilor legiuitoare. In expunerea de motive, care va însoți noul proect de lege, se vă spune că această taxă, care a fost de 5 la sută până în 1906, a fost impusă încă din 1877 și la o impunere provizorie pentru aportarea greutăților războiului de atunci. Această impunere a durat până in 1890 când a fost desființată spre a fi înființată din nou în 1900 de către d. Petre J. Carp. In 1906, această taxă a fost re- Iusă la 3 la sută și de ea nu rau feriți decât profesioniștii ireseî. Situația financiară prosperă a țărei noastre în ultimii ani And budgetul general al Statuui s’a soldat cu admirabile exedente,i determinat guvernul ă desființeze această taxă în chip definitiv. Prevederile budhetare din taxa de 3 la sută eau de 2.700.000 lei pentru exercitul actual. _S’a luat dispoziția ca de la velituxi să se scadă, din viitorul udget general, cifra ""a*,repreenta până acum fo it din taxa de 3 la al ariilor funcționare 1 ■ [UNK] ’ ' . " " 19- ?• W 40.—«sambata i septembrie in PAGINA In Linia corp ~ Bani 50 idem pas. IV .. 35 inser[il$i Pâslame3,50 linia Anunciurî sau informi+iusir V mortuare (lupa aiprime â dela 60*it0 lei lp CELE DIN URMĂ STÎRl DIN LUMEA ÎNTREAGA TELEGRAFICE ȘÎ TELEFONICE ia și Administrația • București — r&mimÉu/rile din. Balcani Turcia sprijinită ie mari!® Puteri Statele balcanice fac asigurări de pace Constantinopol, 30.— Bin_ informațiunile primite la ministerul de externe rezultă că Poarta continuă a primit asigurări foarte favorabile cu privire la atitudinea marilor puteri și a statelor balcanice. Germania, Anglia, Franța și Rusia au asigurat Poarta că, având încredere în guvernul actual, nu vor interveni de fel în afacerile Turciei și nu vor cere aplicarea art. 23 al reformelor în Turcia europeană și Armenia. Bulgaria, Serbia și Grecia au dat asigurări pacifice amicale. D. Gryparis a declarat azi d-lui Marodunghian, ministrul de externe turc, că recentele meetinguri din Atena și provincie n’aă o importanță de natură a influența atitudinea pacifică și amicală a guvernului grecesc față de Turcia. Guvernul va opri ținerea de moi meetinguri și ulterioare agitațiuni. Ministrul Greciei a desmințit de asemenea zvonul de pregătiri militare în Grecia. D. Danefi pe de altă parte, a declarat însărcinatului de afaceri al Turciei la Sofia că declarațiunile războinice ce i s’au atribuit de ziare erau false. UN NOU ATENTAT CU BOMBE Salonic, 30. — Comisiunea de anchetă, însoțită de un procuror, a plecat la Doiran unde s-a comis un atentat cu o bombă. Doi răniți au murit, altor trei a trebuit să li se amputeze picioarele. ULTIMATUL BULGARIEI Berlin, 30. — In cercurile inițiate de aci nu se știe nimic despre un ultimat adresat de guvernul bulgar Porții în chestiunea macedoneană. Nu se crede ca Bulgaria să îndrăznească acest pas. UN DEMERS COLECTIV AL STATELOR BALCANICE LA POARTA Constantinopol, 30. — Din cercurile sârbești și bulgărești de aci se anunță că Bulgaria, Grecia, Serbia și Muntenegru vor face în curând un demers colectiv la Poartă în contra apasaiei conaționalilor lor din Macedonia. Poarta a fost încunoștiințată despre aceasta pe cale oficialii. Guvernul turc a declarat față de acest apropiat demers al statelor balcanice că amnestia acordată albanezilor se referă și la condamnații din Macedonia. TERMINAREA CONGRESULUI TINERILOR TURCI Constantinopol. 30. — Congresul tinerilor turci s-a terminat. Ca secretar, general a fost ales senatorul principe Said Halim Pașa, care a negociat tratativele de pace cu cabinetul actual. Said Pișa, Talaat, fostul deputat de Sirres, Midhat și alți trei au fost aleși membrii ai comitetului central. In comitetul executiv au fost aleși foștii miniștri Djavid, Emrulah, Hamid Halad 3an, fostul șeik islam Muzza Kiazin Djahid, fostul valiu de Salonic, Kiazim, doctorul Nazim. Congresul s’a rostit pentru modificarea art. 7 din constituție în Sensul arătat. Regulamentul interior al comitetului a fost modificat în sensul lărgirea puterilor comitetelor regionale. PROCESUL DE AGITAȚIE AL ZIARULUI „TANIN“ Constantinopol, 30. — Tribunalul militar a judecat azi procesul intentat ziarului Tanin pentru niște articole agitatoare. Editorul ziarului Tanin Djahid r, nu a condamnat la o lună în.cn- dcli:. ujal ! REFORMELE GUVERNULUI TURC PENTRU RUMELIA Constantinopol, 30. — Se spune că consiliul de miniștri a terminat, pro actul de reforme pentru Rumelia. Partea privitoare, la lucrările publice și la justiție va fi aplicată și în Anatolia. REÎNTOARCEREA A 3500 DE DEZERTORI TURCI • Constantinopol, 30. — Erî s'a prezentat la marele vizir o deputațiune de bulgari și greci, stăruind ca să se permită reîntoarcerea în Rumelia a celor 2300 de recruți rumeliați care au dezertat din Africa, refugiindu-se în Bulgaria. Marele vizir a promis că recruților nu li se va întâmpla nimic dacă se vor întoarce in țară. ■j nsoay..' ■ [UNK] Recordul în ultimei CU AEROPLANUL Aviatorul Garos, care a bătut deunăzi recordul înălțime, ridicându-se până la 5000 metri. © atmlEfir. Asupra, interviuwului pe care corespondentul ziarului românesc „Adevărul" l-a avut cu d. Frânghia, ministrul căilor ferate, al poștelor și telegrafelor din Bulgaria, s’a trimis următoarea notă „Agenției telegrafice bulgare" „Convorbirea, pur academică pe care am avut-o acum câteva zile cu reprezintantul ziarului „Adevărul“, n’a fost reprodusă în mod fidel. Convorbirea noastră a decurs în cea mai mare parte asupra desvoltării economice a Bulgariei și asupra consolidării lăuntrice a țării prin punerea în valoare a tuturor bunurilor și a tuturor bogățiilor pe cari firea le-a răspândit pe pământul nostru. Această buna stare și acest progres al Bulgariei vor fi favorizate în mod considerabil de bunele legături pe cari le avem cu toți vecinii noștri și în deosebi cu România, pe care o socotim ca pe o țară de frați. Și dacă e ceva de regretat, e tocmai înfățișarea adoptată de unele ziare românești și bulgărești cari se străduiesc să semene discordia între cele două State surori ale căror interese Trecerea J. S. Osii- și prin Capitală M. S. Regina, însoțită de principile și principesa de Bentheim, a sosit ori în gara de Nord, la orele 12 și 10 m. venind de la Curtea--de-Argeș. Suverana, împreună cu oaspeții au plecat în trăsuri la palatul regal, unde au luat masa. La orele 4.30 principii de Bentheim au plecat la Constanța, de unde vor părăsi țara imbarcându-se pe un vapor. M. S. Regina a plecat cu trenul de 4 și 35 m. la Sinaia. Suverana a fost întâmpinată în salonul de recepție al Gărei de Nord de către d. ministru C. Arion cu d-na. I. . Mitilineu, prefectul poliției Capitalei, N. Pop, șeful siguranței, maior Arhip, general Costescu, colonel Baranga, etc. V'V > N. . ! " Cronica pariziana < Marocul —■ ce mai cadou ni s’a făcut! — continuă a ne da da lucru. Katiful din Hiba ne îngrijește. E probabil că Marocul n’are să fie liniștit decât când vor fi murit toți Marocanii, și vor fi înlocuiți prin funcționari francezi. Tot așa au făcut și Englezii cin Pieile Roșii și cu taurii sălbateci. Cel puțin Moulay Hafid ne aduca puțină veselie. A dus la Vichy o viață de bon-vivant, spre marea bucuria a fetelor de pe la baleturi. Și-apoi s’a îmbrăcat e Uropenește, a adoptat jacheta și pălăria de pae și acum a sosit la Paris ca să petreacă. Damele sunt toate emoționate. Directorii de teatre pregătesc afișe atrăgătoare : Moulay , Hafid va asista la reprezentație ! Sosirea lui împarte în acest moment atenția publică cu Hydroaeroplanele. Sunt eroii zilei și campionatul de la Saint Malo a fost dacă nu hotărâtor, cel puțin instructiv. Aviațiunea a suferit, de la începuturile ei, o schimbare totală de punct de vedere. Mai întâi, lumea s’a amuzat și publicul nu și-a înfățișat decât punctul lui de vedere: comoditatea lui. Era o sporire a confortului. S’a vorbit de un serviciu regulat de aerobuse Paris-Orléans și de o cursă poștală aeriană Paris- Londra. Era ca o jucărie plin cută și inutilă. Acum nu mai e aceasta și punctul de vedere al războiului a modificat totul. Aeroplanul nu mai e o jucărie civilă. Ea o unealtă militară de prim ordin pentru recunoașteri și pentru atacuri prin proecțiune perpendiculară a proectilelor. Aeroplanul și-a cucerit locul pe câmpiile de bătae. Ilydroaeroplanul e pe cale de a-și cuceri pe al său în viitoarele lupte navale. El va ști să dibuiască, să întărâte și să neliniștească cele mai puternice cuirasate, care vor avea a se teme de submarine în apă și de aviatori în aer. Avea, într adevăr, dreptate Renan să spună că secolul al douăzecilea are să vadă lucruri ciudate. Și le și văd acum în mic la Concursul Lepine care s’a deschis și care întrunește toate invențiile recente. Niciodată spinii inventatorilor r.’a fost atât de iscoditor, atât de ingenios, atât de rodnic. Concursul acesta e prilej al unei expoziții foarte interesante. Am să vă duc pe-acolo săptămâna viitoare. Linguistica este de mare actualitate. Coborârea nivelului studiilor a avut ca corolar înjosirea limbei franceze prin cărți, ziare, discursuri. Se reacționează și e o distracție la modă de a se releva și corecta prin autori greșelile de limbă. Tot e mai bine decât să stai la cafenea. A devenit cea mai comună dintre frazele comune să spui: — In momentul acesta, Parisul e gol. Mai întâi e fals și trebue rectificată sau precisată această denumire a Parisului de vară. Alphonse Daudet a constatat cu dreptate că nu e un Paris, ci mai multe Parisuri. E adevărat. Nu poți compara cartierul Pieței Republice cu cartierul stradei Francois I. Partea acum goală și tristă e abia a zecea parte din Paris, e cartierul bogaților și snobilor, cartierul Monceau, L’Etoile și Champ de Mars. Acolo trăesc oameni cari au castele sau cari vor să aibă aerul că au unul. Nu trebue să fie văzuți în momentul acesta în oraș. Trebue să fie, sau să aibă aerul de a fi în villa lor, pe plăji, prin stațiunile balneare. Și sunt unii cari, rămânând totuși acasă, își țin obloanele de la stradă închiși, pentru ca trecătorii să creadă că lipsesc. Snobii săraci sunt cei ce vor să pară că trăesc în lux. Atunci se duc de se instalează undeva pe eftin. Pentru plăcerea lor? Nu. Dar la Paris nu ești oare robul opiniei vecinilor, chiriașilor din aceeași casă, servitorilor, portarului? Inchipuiți-vă ce s’ar întâmpla dacă fata din casă de la catul al patrulea, ar putea spune întorcându-se de la mare: — Doamna știe că cucoana de la al douilea a stat la Paris în luna lui August? Mai bine moartea! Parisul estival, acela căruia vara îi impune o înfățișare particulară, trist și pustiu are drept graniță poartă Dauphine de-o parte și piața Concordiei de alta. La, Madeleine încăpe Parisul hotelurilor și streinilor: acesta e însuflețit și furnică. Terasele cafenelelor sunt înțesate. Se întinde până la Montmartre. De acolo, până la extremul est al Parisului, vara nu aduce nici o schimbare. Bulevardul St. Martin,cartierul Chateau d’Eau, La Villette, Belleville, Montimontant, Bastilia, și chiar și Monmartre sau chiar, de cealaltă parte, Crenelle, nu iau seama că e vară. Or, aceste cartier, reprezintă mai mult de trei sferturi din suprafața Parisului. Acolo, cafeurile-concerte sunt pline; coada se lungește la porți la Folies Dramatiques, la Casino Saint Martin, saü la L’Européen, saü la Concertul Beaumarchais. Restaurante și cafe-. ■V sunt încesate de nu poți Tesa (TUn •v’ft&ift) uneori, odată pe an, cu un tren de plăcere, pentru 3—4 franci, să petreacă o Duminică la Dieppe sau la Tréport. Sau se duc cu vaporașul să prânzească la Bas Meudon. Și vara a și trecut! Iată 1 Septembrie, serile sunt mai lungi, teatrele se redeschid. E toamnă și n’am avut vară. In momentul acesta sunt 15 grade și bate un vânt de iarnă. Dacă în Decembrie n’am muri de căldură, nu mai e dreptate. -----, ___ ----- _ * ^ 4. , - ■ Jp vortviui d- TVP f? î Rscerdo vitezei CU AKROPLAXUL Aviatorul francez Védrines, care a sburat deunăzi cu 120 km. pe oră, bătând astfel toate recordurile de iuțeală. MIȘCAREA dela lucrările publice Următoarea mișcare s’a făcut la ministerul lucrărilor publice: D. inginer ordinar cl. II-a M. R. Mateescu, actualul sub-șef de secție cl. 11-a, în serviciul administrației căilor ferate, a fost înaintat sub-șef de secție cl. I în același serviciu. S’a primit demisia d-lui Buță Al., din postul de agent cl. II-a ce ocupa în serviciul navigațiunei fluviale pendinte de direcțiunea generală a porturilor și căilor de comunicație pe apă. S’a primit demisia d-lui Al. Rădulescu, din postul de mecanic ce ocupa în serviciul liniei ferate județene Ploești-Văleni. D. Ionescu D. a fost numit desenator cl. II în serviciul administrației căilor ferate. D. Ionescu Ștefan a fost înaintat în postul de impiegat cl. I-a în administrația căilor ferate. D. Vasiliu D. a fost numit registrator arhivar, în serviciul de navigație fluvială. D. Mladinovici a fost înaintat impiegat cl. I-a, în serviciul porturilor și căilor de comunicație pe apă, în locul d-lui Ignat M., care a fost trecut după cerere agent cl. III-a. D. Nicolescu Iosef, actual picher cl. II-a, a fost înaintat picher ,cl. I-a. D-niu Apostolescu N. S., Mitache G. T., Opran Virgilul, Rădulescu Gh., I. Bulgaru și Preotu Ioan, actuali pichori cl. II-a, au fost înaintați picheri cl. I-a. D. Ionescu Radu, actual mecanic conducător de locomotivă cl. I-a în administrația căilor ferate, a fost licențiat din serviciu cu începere de la 1 Octombrie a. c. fiind devenit impropriu serviciului din cauza boalei. D-nii Marin Gr. loan și Marinescu Ion, au fost numiți maeștri lemnari în serviciul construcțiunea și exploatarea porturilor și căilor de comunicație pe apă. Ora? accident de automobil .— Trei răniți — Alexandria, 30. — Automobilul No. 274, al d-lui avocat Cristescu Bogdan, s'a răsturnat în satul Vitănești, pe locul unde s'a petrecut accidentul automobilului d-lui Gussi. D-nele Cristescu și Fotino, s’au ales cu mici leziuni la cap și picioare ,iar d. advocat Cristescu gi y f" -III ..rt , ■ ‘ ... , Sin ftar .< < fe mi a no; ; ea. O STATUI! I AON CUZA-VODA LA SALA îi vin dejia. ® jpiscospi ©—1P roses. ,l Întrunire ® din sailss, Apollo Galați, 30 August. După cum anunțasem, azi dimineață, din inițiativa d-lui Constandache Constantinescu, a avut loc la episcopie un serviciu divin, întru fericita pomenire a marelui Domn Cuza Vodă, și a soției sale Elena Doamna. Totodată, din aceiași inițiativă, s’a constituit un comitet, pentru ridicarea unei statui a marelui Domn în localitate. La episcopie. Asistenta In vederea solemnității de azi, inițiatorul d. C. Constantinescu a lansat un apel către toți cetățenii, învitându-i să participe în număr cât de mare. La această invitație a răspuns un public, numeros, și select. La ora 9, se găsesc la episcopie d-nii Gh. Tanoviceanu, primul președinte al Curței de apel, Moise Pacu senator, Alfons Dal Torso, Leon Cantacuzino și N. Doiciu, deputați ; N. Dimitrescu, ajutor de primar, Damian Drăguescu, președintele Ligei Culturale; D. Toni secretarul Ligei ; Gh. Munteanu-Bârlad și C. Buzdugan, publiciști; P. D. Petrovici, fost primar ; Z. Filoti și Teodor Tenea, foști deputați; preotul L. Cosma, Ion Munteaanu, directorul școalei comerciale superioare; dr. Gr. Antonescu advocatul M. Buhoci, fost funcționar al lui Vodă Cuza pe când marele Domn era președinte al trib. din localitate; N. Iacovache, Tr. Nica și numeroși comercianți, studenți, mari proprietari, preoți, etc. precum și numeroase societăți cu drapele. Serviciul divin . In fața altarului și a portretului marelui Domn, împodobit cu coroane de flori naturale se oficiază serviciul divin de către arhimandriții Roman Sorescu vicarul episcopiei, Visarion Puiu, directorul seminarului împreună cu numeroși preoți și diaconi, pentru amintirea marelui Domn și a soției sale Elena Doamna. Elevii școalei de cântăreți bisericești sub conducerea preotului T. Popescu intonează imnuri ocazionale. Serviciul divin se termină, prin intonarea imnului „Veșnica lor pomenire”, care impresionează foarte mult asistența.. . Procesiunea După terminarea serviciului divin în sunetul clopotelor bisericei episcopale, întreaga asistență în frunte cu portretul Domnitorului Cuza, înconjurat de drapelele societăților, formând un cortegiu impunător, se îndreptă spre sala Apolo. La statuia lui C. Negri In drum, cortegiul se oprește la statuia lui C. Negri, care a fost unul din cei mai prețioși colaboratori al lui Cuza. Aici, d. dr. Gr. Antonescu, într’o scurtă cuvântare, vorbește despre legăturile dintre Vodă Cuza și C. Negri. La monumentul lui M. Kogălniceanu Parcurgând str. Domnească, cortegiul se oprește la monumentul lui M. Kogălniceanu, din parcul municipal, care de asemeni a secondat pe Cuza la îndeplinirea celor mai mari acte. Despre legăturile dintre Cuza și M. Kogălniceanu, vorbește aici d. prof. D. D. Petrovici, fost primar. La sala Apollo. — Cuvântările De la monumentul lui M. Kogâlniceanu, cortegiul se îndreaptă spre sala Apollo, unde se proclamă președinte al adunărei d. dr. D. Vitzu, al cărui părinte a fost profesor lui Cuza. D. C. Constantinescu, luând cuvântul cel dintâi, vorbește despre faptele marelui Domnitor insistând asupra Unirii Principatelor. Spune că istoria va rezerva pagini neperitoare lui Vodă-Cuza care cel dintâi a pus piatra fundamentală la edificiul României moderne. D. Sachelarie, magistrat, face apologia eroilor românismului din cele mai vechi timpuri. Vorbește de străduințele străbunilor pentru asigurarea României de azi și spune că operile săvârșite de Vodă Cuza, al cărui monument se proectează azi, au fost cele mai cinstite aspirațiuni ale neamului românesc. D. D. Țoni, secretarul Ligei culturale, în numele Ligei, aduce laude d-lui C. Constantinescu pentru inițiativa luată. Spune că Liga urmărește înălțarea sufletească a neamului. Unul din mijloacele pentru această înălțare e și cultul oamenilor mari ai țarei. Atenția ce de câtva timp se dă lui Vodă Cuza, de multă vreme uitat, spală nedreptatea ce s’a făcut marelui Domn. E o datorie a tuturor românilor ca monumentul lui Cuza să se găsească în toate oasele țarei. In numele Ligei culturale, asigură ,pe d. C. Constantinescu că-i va da tot concursul spre a duce cât mai neîntârziat la bun sfârșit opera proiectată. D. Gh. Munteanu-Bârlad, profesor, spune: Ne-am adunat azi ca să răsplătim nedreptatea făcută marelui român Cuza, care multă vreme a fost dat uitărea. Monumentul lui Cuza va fi Monumentul ideilor și al generației din care face parte Cuza, generație rară, cu credință puternică de la care ne încălzim ști.<e care o imităm. Face istoricul activitate: Cuza în colaborare cu Negri Catargiu în mișcarea’ unic teia D. Moise Pacu, senator, < stată cu bucurie că de catave vreme orașul nostru, eminamente comercial, este animat de idealuri mărețe. Dovadă ridicarea monumentelor lui Eminescu, Negri și I Cogâlniceanu, iar acum cel proectat al lui Cuza-Vodă. In numele tuturor celor prezenți la această adunare, d. Făcu exprimă recunoștință și admirație dl-lui Constantinescu. I. dr. Gr. Antonescu murmără pe scurt actele săvârșite de marele Domn care a pregătit România modernă. Constituirea comitetului D. Ion Munteanu, directorul școalei comerciale superioare, propune formarea unui mare comitet de acțiune pentru ridicarea statuei nemuritorului Domnitor. Acest comitet să fie subiim părțit în alte comitete mai mici, cari să lucreze sub controlul și autoritatea unui comitet central. Se admite propunerea d-lui Munteanu, alcatuindu-se un comitet de acțiune comisas din**' .•'« de persoane și din care fac parte numeroși intelectuali, comercianți, mari proprietari și alții. In aprobarea unanimă a celor adunați, se proclamă ca președinte al acestui comitet d. Gh. Tanoviceanu, prim-președinte al Curței de apel, iar casier d. C. Constantinescu. Prostul membrilor în comitetul central se va alege mai târziu. Prima donație D. C. Constantinescu declară că pentru moment donează pentru fondul monumentului suma de 1000 lei. întrunirea s’a terminat la ora 12., . C. Naim . Constandache Constantinescu za lui Viața Galații^*- * » ț TUINETO " aviatorului Vlaicu în Ardeal SBQRUL DE LA ELISABETO POL Elisabetopol, 30. — Din cauza ploilor și a inundațiilor sborul lui Vlaicu anunțat aci pentru Duminică a fost amânat pentru cii Miercuri. Eri fiind frumos și în același timp zi de sărbătoare, un mare număr de curioși s’au adunat dr. prin împrejurimi la Elisabetopol spre a privi sborul lui Vlaicu. Au sosit mulți spectatori din orașele vecine: Mediaș, Sighișoara, Sân-Martin, între cari erau și unguri, sași, iar majoritatea o formau românii, intelectuali și țărani. La Elisabetopol și streinii au închis magazinele și atelierele spre a putea asista la sbor. Vlaicu scoțând aeroplanul din hangar a executat un splendid, sbor timp de 30 minute la sir înnălțime de 400 de metrii. Sborul a fost foarte reușit. Aviatorul a fost, viu felicitat chiar și de străini. Duminica viitoare Vlaicu va sbura la Bistriț. Mișcările muncitorilor contra legei meseriilor Ploești, 30 August Lucrătorii din șantierul lucrărilor nouă, de la soc. „Astra” din localitate au declarat azi grevă încetând lucrul o jumătate de zi, ca protestare contra carnetelor cerute de legea meseriilor. E vorba ca asemenea greve sa se declare la toate fabricile, iar săptămâna viitoare să se țină o mare întrunire de protestare contra legei meseriilor, din inițiativa comitetului sindicatelor unite. Războiul Mozurc UN AVIATOR ITALIAN PRINS DE TURCI Paris. 30. — Din Tripolis se telegrafiază: Căpitanul aviator italian Mariss, descinzând erî din aeroplan pe șoseaua Tripolis- Zaara, a fost prins de soldații turci și dus cu mare alai in tabăra 1 avea arc fi ÎTit.v^evvă eu (im