Universul, ianuarie 1913 (Anul 31, nr. 1-29)
1913-01-01 / nr. 1
VEDERI DIN NISSA ima biserică rusească se s’a târnoit-deunăzi TRIBUNA MILITARĂ „Câteva povețe tactice“, de d. general de divfrne Al. larca Pentru specialistul, care a urmărit cu toată puterea discernământului evoluțiunea războiului, din timpurile cele mai îndep*riște și până în zilele noastre, nu este în secret, că victoria, biruința, înfrângerea adversarului, se sprijină mai mult pe eroismul luptătorilor noștri. Cu cât acești bărbați vor fi mai hotărâți a învinge, cu cât și se vor teme mai puțin de moarte, cu atât vor fi mai temuți de adversarii lor pe câmpul de luptă. Victoria nu aparține decât aceluia care o merită și o merită totdeauna cel mai viteaz. Intr’o admirabilă brioșură. d. general larca, scoate la locul ei de onoare vitejia, arătând părerile d-sale asupra felului cum trebue manifestată pe câmpul tactic, în raport cu mijloacele moderne de luptă, înainte însă de a încerca o scurtă expunere a părerilor cuprinse în această interesantă lucrare, sunt nevoit a lămuri pe cititor asupra câtorva chestiuni, atât cât îmi îngădue cadrul unui articol. In urma războiului francogerman (1870—71), cele două armate au continuat luptele pe câmpul literaturei militare. Aci este izvorul unor lungi procese de doctrină în întreaga presă și literatură militară a tuturor Statelor. S’au format în curând două tabere de scriitori, unii afiliați sau făcând parte din școala franceză, alții rânduindu-se de partea școalei germane. Școala franceză, procedând de la analiza recentă a campaniilor lui Napoleon I, dă o importanță exagerată conducerii. Se formează în consecință o doctrină, care vrea să asigure comandantului superior conducerea efectivă și imediată a unității ce-i stă sub comandă, înlesnindu-i în acelaș timp un cât mai bogat stoc de combinațiuni în realizarea concepțiunei sale, Școala germană, procedează din felul de a lucra a mareșalului Moltke, adică lasă deplina inițiativă comandanților subordonați, pe cari însă are grija de a-i forma la școala unei doctrine unice. Este în contra manevrelor savante și vrea numai mișcări repezi și drepte, cu învăluirea unuia sau ambelor flancuri a adversarului. In executiune, ambele școale sunt pentru cea mai înverșunată ofensivă. Ca mod de a face însă, francezii dau importanță mai mare mișcării înainte spre adversar, pentru a-l ataca cu baioneta, în timp ce germanii voesc a obține mai întâi superioritatea focului. Să vedem acum ce spune de general larca. „Unica noastră cugetare, singura noastră datorie, trebue să fie de a ataca drept înainte, cu furie, cu hotărârea de a baga baioneta în inamic, fără a da înapoi și atâta tot. Cu astfel de ofițeri și trupă, cari atacă în modul acesta, perderile vor fi la sigur mai mici decât atacând moale, cu forțe puține, cu frica de pierderi și dominați de frica superiorităței numerica. Un comandant care evită perderile cu orice preț, și, cu cel mai mare cuvânt care le blamează, este cel mai puternic dizolvant al oricărui spirit militar. ....Nu se pot câștiga victorii, fără a fi plătite scump cu sânge, vărsat în abundență. Cu o altă concepție la război, este mai v—" "• «$•% ucasă și a depune armele înaintea oricui are puțină inimă“. Mai departe după ce d-sa arată puțina probabilitate de reușita ii înv'*!.J ."*X. ” mu. .f! *v Ures’ când conducerea e energică și trupa vitează adaogă : „N’aveți dar de ce să vă temeți de învăluire. Lupta, contra unei învăluiri, nu este decât o luptă de front ce se întinde pe măsură ce rezervele intră în linie. Este chiar iposibil ca învăluitorul să fie învăluit. Nu vă temeți nici de înconjurare pentru acelaș motiv. S’a văzut trupe ce înconjură spunând armele; s’au văzut chiar trupe ce au tăiat retragerea altora, zdrobite.“... După aceea d-sa demonstrează că superioritatea numerică nu trebue considerată ca un factor de succes: „este imoral a se glorifica numărul, ori a-l face să primeze peste ceilalți factori cari câștig victoriile. Numărul înseamnă preponderența forțelor materiale contra celor morale, a forței contra dreptului, ruperea sau micșorarea importanței comandamentului, supunerea fără rezistență a țărilor mici la capriciul țărilor mari etc..... la ceea ce trebui să ținem totdeauna, nu este la superioritatea numerică, dar la superioritatea morală, de organizațiune, de instrucțiune, de educațiune civică, de organizațiune socială, și pe deasupra tuturor acestora, trebue să ținem de a avea un ideal mare. Este un semn vădit de înjosire a te întreba, în momentul unui atac, ce numărăi în față ori a îndrăzni să-l afli de la alții”.... Iată acum ce crede d. general asupra superiorităței focurilor : „După superioritatea numărului,superioritatea focului atacului, este una din doctrinele cele mai pernicioase pentru moralul trupelor și în acelaș timp din cele mai false. „Să ștergem dar din regulament superioritatea focurilor, ca condiție sine-qua-non de reușită,.... putem reuși la asalt având pentru noi: superioritatea comandamentului, disprețul mortal, voință nestrămutată de a ajunge la baionetă cât mai repede și dorința arzătoare de a învinge cu orice preț, cu un cuvânt superioritatea morală a inimilor și aceea a comandamentului (presupus organizațiunea și instrucțiunea egale).” Iar mai departe, sub titlul mișcarea înainte, baioneta și focul, adaugă: „Cu trupe, bune și cu idei sănătoase asupra tacticei, atacul este violent, brusc, energic.... ...Baioneta, dar, este arma deviziune, a demoralizării complete a inamicului... Sfântă baionetă! Tu ești emblema bărbăției și măsura spiritului militar al armatelor.” Tot în acelaș spirit eroic, d. general larca dorește a nu se face retrageri și a nu ne preda niciodată prizonieri. Vegetins Un alicat în 1 — O DECLARAȚIE ATRIBUITA REGELUI CAROL — Frankfurt, 29. — „Frankfurter Leitung” primește știrea din București, că râgâie Carol ar fi declarat era ambasadorilor rus și austro-ungar următoarele: „AM FĂCUT TOT POSIBILUL SPRE A CONVINGE BULGARIA, DESPRE NECESITATEA UNEI ÎNȚELEGEM CU NOI ȘI MI-AM DAT CUVÂNTUL, SA AȘTEPT REZULTATUL TIMP DE 3 ZILE, TREBUE SA-MI FIU PROMISIUNEA”. ROMANIA VA OCUPA SILIȘTEA Paris, 29. — Bagă ultimel © mioraia finai, Roanâmia și regele Carol ar fi hotărât ca peste 2 zile să ocupa militărește Siliștea și teritoriul dintre mare și această localitate. Bamew a declarat, că România nu este in drept a formula preteniâ ani până când Bulgaria nu va putea stabili cu certitudine cu ce foloase s’a ales din război. La această declarație a lui Banew d. Take Ionisca a venit cu propuneri concrete cerând, ca încăsoi când Bulgaria va obține Adrianopolul, să cedeze României Siliștea. Cu alte cuvinte Soarta Silistrei depinde de soarta Adrianopolulu. Marile Puteri fac presiune asupra Portei sfătuind-o să cedeze Adrianopolul Bulgariei, care în acest caz ar putea ceda ușor Siliștea. Se crede că la Sofia acest compromis nu va întâmpina dificultăți. * Sofia. 29. — Ziarele au apărut astă seară in ediție specială, anunțând că România poate chiar în câteva ore va coapa militărește Siliștea și teritoriul dintre acest oraș și mare, dar că în acest caz Bulgaria nu va opune rezistență, ci își va retrage trupele, iar după încheerea păcei, va supune cazul conferinței păcei de la Maga, așa că un conflict cu arme între Bulgaria și România este exclus. LEGATURILE DINTRE ROMÂNIA ȘI TURCIA — Ce susțin deleg-ații ialniri fi'v ’Londra — Viena, 29. — Ziarul „N. Freie Presse” scrie: De trei zone periculoase trebue să vorbim acum: Turcia declară că nu va sacrifica Adrianopolul în nici un caz, nici chiar în urma demersului colectiv al Puterilor, care se așteaptă în cursul săptămânei viitoare. In București se manifestă voința hotărâtă de a se obține realizarea cererilor cu privire la regularea graniței la Silistra încă înainte de încheerea păcei, și de a se convinge Bulgaria să stabilească o înțelegere. In convorbirile cu corespondentul nostru din Londra, delegații bulgari la conferința pentru pace declară că între aceste zone periculoase există o legătură tainică și că România a devenit atât de categorică pentru că în același timp a izbucnit grava criză în conferința pacei și că atitudinea intransigentă a Porței și hotărârea ei de a nu renunța la Adrianopol sunt încurajate prin politica guvernului din București. La București se dezminte în mod categoric că ar exista vreo legătură între România și Turcia. Se înțelege că aceasta împreună cu celelalte două greutăți: lupta diplomatică pentru posesiunea Adrianopolului și pentru obținerea Silistrei, au adus o nouă fază critică în situația internațională. ROMANIA E SPRIJINITA DE AUSTRO-UNGARIA — Tratativele cn d. Banew — Viena. 29. — Ziarului „N. F. Presse“ i se comunică de către corespondentul său din Londra: Delegații bulgari cu care am avut prilejul să vorbesc mi-am declarat că numai din ziare au auzit de ruperea tratativelor și că socotesc aceasta imposibil. D-rul Daneiu a avut dr o convorbire cu d. Mișu și a telegrafiat guvernului său asupra rezultatului acestei convorbiri. Mâine sau poimâine d. Danew va putea face noul comunicări, d-lui Take Ionescu. Tratativele continuă deci, dar controversele sunt foarte mari. România nu numai că cere cu mult mai mult decât vrea să-i ofere Bulgaria, dar cere și imediata cedare a teritoriului sau cel puțin promisiunea categorică și obligatorie, pe când Bulgaria vrea să aștepte întâi încheerea păcei spre a, ști ce obține ea. Bulgarii se exprimă cu indignare in contra, procedarea României și mulți cred că România este încurajată de Austro- Ungaria, că,ci România singură n-ar îndrăzni niciodată să se aventureze într’o asemenea întreprindere în contra Bulgariei. DECLARAȚIILE UNUI COLONEL BULGAR Londra, 29. — Colonelul Zostov, șeful armatei a treia bulgare, a declarat corespondentului ziarului „N. Fr. Presse” următoarele: Cunoștințele mele ca fost absolvent al cursului superior de artilerie regală și imperială austriacă mă aduc în situația — bazat și pe faptul că știu foarte bine de câte ori Austro-Ungaria ne-a aruncat în situațiuni grele să-mi pot forma ușor convingerea că bărbații de stat austriac îndeamnă România să nu cadă in spinare. România cere despăgubiri pentru că a privit la luptele noastre sângeroase. Dar luând drept bază această normă, toate Puterile neutrale ar putea veni cu pretențiuni de despăgubiri. Suntem gata să dăm ceva românilor, dar ei vor să ne înfigă cuțitul prea adânc. Suntem într’o situație grea. Românii vor între altele Silistra. Regimentul 31 de infanterie, care se recrutează din Silistra, a pierdut jumătate din efectivul său în luptele de la Bunar Nssar. Acestor soldați viteji, când vor veni acasă, să ne spunem ca ați devenit, români? Contrar României noi suntem un popor democrat. Se crede oare că va fi lucru ușor pentru rege și guvern să trec ca pr in Sobranie o cedare de teritoriu ? Și când vor lua sfârșit cererile României, cari de altfel nu au fost încă formula, în mod oficial, ci numai expuse în discuțiuni ? PĂREREA CERCURILOR RESPONSABILE. DIN BULGARA Viena, 29. — „Südslawische Corresponded“ primește următoarea comunicare din Sofia: După informațiunile culese în loc competent, nu se știe uniaimic cu privire la o încordare a, raporturilor cu România. In acest loc domnește părerea că zvonurile nefavorabile sunt reflexul nervozitatei exagerate a ziarelor românești, cărora,—deși organe ale unor persoane oficiale — li se atribue în mod greșit un caracter oficial, și ale căror manifestațiuni nu trebuise deci socotite, cu nici un preț, ca, oficiale ale cabinetului roman. Se declară apoi că ultimele zile n’au adus vreo schimbare din care să se deducă înrăutățirea raporturilor dintre București și Sofia și se observă că nu este adevărat zvonul că d-rul Danev, din motive personale, ar vrea să-și depună mandatul de negociator cu reprezentanții oficiali ai României. E posibil numai ca tratativele finale să se facă la Sofia, după ce se va fi stabilit o înțelegere în principiu în chestiunile importante. In cercurile responsabile din Sofia domnește convingerea că chestiunile în discuție vor gi ,i o soluție împăciuitoare, și se sping în mod categoric reminte unei'părți'a presei de'ini',' curești care acuză Bulgaria de tărăgănire, pentru că actualele împrejurări exclud cu desăvârșire o accelerare a tratativelor. Se crede în genere că liniștea și siguranța ce domnesc la Sofia cu privire la o desfășurare amicală a lucrurilor este împărtășită și la București. Toate zvonurile ce nu corespund acestor păreri sunt simple combinațiuni. COMENTARIILE PRESEI FRANCEZE Paris, 29. — Făcând comentarii asupra încordării relațiunilor româno-bulgare, ziarul „Le Temps” consideră că Bulgaria conștientă de a fi desăvârșit mari silințe spre a atinge ținta la care tindea, nu concepe cum România, care nu a luat parte la aceste sforțări, să fie autorizată să beneficieze de rezultate și că nu îi convine Bulgariei învingătoare să consimtă la o cesiune de teritoriu. Bulgaria susține că motivul neutralității României în timpul războiului a fost convingerea că Turcia era să fie victorioasă; deci, Bulgaria refuză, până la noua ordine, să plătească un serviciu pe care nu l-a primit și să răsplătească neutralitatea României. Printre argumentele României, cel mai de seamă e că interesele Bulgariei ar fi de a se asigura de acum înainte de sprijinul credincios al României, dacă Bulgaria, sigură de a obține acest sprijin, ar accepta condițiunile puse (dar România nu are mâini libere și poate în momentul de față să negocieze sub condițiuni), cererile României depășesc ofertele sale și numai un echilibru ulterior între unele și altele ar putea deveni temelia unei înțelegeri imediate. ÎNTREVEDEREA D-LUI TAKE IONESCU CU SIR EDWARD GREY Londra, 29. — Agenția Rentez află că „ Take Ionescu, însoțit de d. Mișu, a avut azi dimineață o întrevedere cu sir Edward Grey la Foreign Office. D. DANEW AȘTEAPTA INSTRUCȚIUNI DIN SOFIA Londra. 29.— Agenția Reuter află din cercurile bulgare că d. Danew speră că va primi azi sau mâine instrucțiuni din Sofia privitoare la revendicările României și adaugă, că, in aceste cercuri, se crede că idestul pendinte între cele două țări se va regula în mod amical în câteva zile. —----------------OXO-----------------REPUIEM PENTRU SÂRBII CĂZUȚI IN RAZBOIU Belgrad, 29.—In toate bisericile regatului s’a slujit un serviciu pentru odihna sufletelor soldaților sârbi căzuți în timpul războiului. In capitală, Mitropolitul Dimitrie a slujit î catedrală un Requiem la care a sistat Cureta, guvernul picum și miniștrii Greciei și Egariei, autoritățile și un publi foarte numeros. TRATATIVELE DINTRE ANGLIA ȘI RUSIA Petersburg, 29.— Intre Anglia și Rusia se urmează tratative cu privire la împărțirea Asiei mici și referitor la ocuparea Armeniei de către, armata rusă. Ministerul de externe insă desmxrită, aceste știri i. Contele ruâno-bulgar leniii va Kipa Sistra DEZASTRUL ECONOMIC DIN LODZ Lodz, 29.— Situația în oraș a devenit foarte critică. Peste 14.000 lucrători se află fără lucru. Trei mari fabrici textile au fost declarate in stare de faliment. In celelate fabrici nu se lucrează decât trei zile Pe săptămână. demersul Fits iar la Senstgilliikpl Berlin, 29. — In loc competingte se declară că demersul colectiv al Puterilor la Constantinopol nu va avea caracterul unei presiuni asupra Forței. Berlin. 29.—Nota colectivă redactată de ambasadorii marilor Puteri la Constantinopol a fost trimisă spre examinare cabinete dor respective. ■ Se crede că nota nu va suferi mari schimbări, și că va fi predată Portei Luni sau Marți. —— -------oxo—------------ trataöile de pace ARMISTIȚIUL POATE FI RIDICAT — Declarațiile lui Danew—. Viena. 29.—Danew, fiind intervievat, de un redactor al ziarului „Neue Freie Presse", a declarat : „Daca se va adeveri versiunea că Poarta are de gând a rechema pe delegații păcei, aceasta o vom considera ca o rupere definitivă a tratativelor de pace. Nu ne temem de amenințări și vom reaminti Turciei, că in sensul textului armistițiului acesta poate fi ridicat în 6 zile de la denunțarea lui. DECLARAȚIILE LUI REȘID PAȘA Londra, 29. — Reșid pașa a declarat unui ziarist că, tratativele de pace vor putea fi reluați numai în cazul când delegații balcanici vor declara delegaților lumi că renunță la cererile lor cu privire la predarea Adrianopolului. Dacă această declarație nu se va face, continuarea tratativelor rămâne fără niciun folos și delegații turci vor părăsi Londra, Reșid pașa a continuat apoi: Nu se găsesc cuvinte proprii pentru a caracteriza procedarea Europei. Ni s’au amputat ambele mâini și Europa spune: „Nu e de ajuns, lăsați-vă să vă tăiem și picioarele” Decât să ajungem, aci socotesc că e mai bine să continuăm războiul. Suntem pregătiți pentru aceasta și preferim să cădem în lupta pentru apărarea onoarei și sor >riscriî Patrie: de să ne sinucidem. -------------exo-------------- 9 slemstratis navală în înasrdanele Berlin, 29. —„Lokal-Anzeiger“ află din Paris, că Rusia va cere mandat marilor Puteri ca să poată intra cu flota lu Dardanele presionând astfel asupra Turciei cu scopul a o constrânge să încheie pacea. In acelaș timp armatele aliate ar intra în acțiune la Ceatalgea. Rusia speră, că în felul acesta Poarta amenințată din două părți va ceda mai repede. Se prevede că conferința ambasadorilor va respinge această propunere a Rusiei în mod hotărât.* Budapesta, 29. — Ziarului „Budapesti Hírlap" i se comunică din Viena. In loc bine informat nu se știe nimic despre intențiunea Rusiei de a exercita o presiune asupra Turciei printr’o demonstrație navală. De asemenea nu se știe nimic despre demersuri cu aceiași tendință făcute la București. Situația e considerată și astăzi ca fiind extrem de gravă. Se speră totuși într-o apropiată rezolvire pașnică. —---------—oxo------------- Risteiti vn ctinua PRESA TURCA CERE CONTINUAREA RĂZBOIULUI Constantinopol. 29. — In cercurile competente se urmărește cu mare grijă desfășurarea situației. Situația cabinetului Kiamil pașa e foarte grea. Presa atacă cu vehemență pe marele vizir pentru atitudinea sa șovăitoare și toate ziarele, fără excepție, cer continuarea războiului. TURCIA A CONCENTRAT ȘASE CORPURI DE ARMATA LA CEATALGEA Londra, 29. — Pe cale particulară se află că Turcia a concentrat la Ceatalgea șase corpuri de armată. Un al șaptelea corp de armată turcesc ar fi debarcat în apropiere de Gallipoli. Lupune tmommwejin Cetinje, 29.— Oficial. — Trupele turcești din Taraboș au atacat erî avantposturile noastre din armata de miază-zi, dar atacul lor a fost respins. Bombardarea turcilor a ținut trei ceaiuri fără nici un efect. Situația la Scutari trebue să fie foarte precară; într’adevăr, in iscare zi sosesc fugari din Senart cari povestesc că situația inraș a devenit imposibilă, mai si pentru locuitori. -------------exo-------------PRESA TURCA și CALATORIA D-LUI FILIPESCU Constantinopol. 29. — Presa turcească vrea să atribue călătoriei ministrului român N. Filipescu o mare importanță politică, cu toate că d. Filipescu, într’o convorbire, a declarat că șederea sa in Turcia nu are nici un scop politic, — Soarta Scutarilor ATITUDINEA TRIPLEI ALIANȚE Paris. 29.—Statele triplei alianțe sunt contra trecerei Scutarilor în stăpânirea Muntenegrului. Italia este de acord cu celelalte 2 Puteri ale triplei alianțe. Cercurile politice și financiare de aici sunt foarte nervoase din cauza nesiguranței ce domnește, dar se speră că nouă complicațiuni vor fi excluse. REGELE NIKITA CERE INTERVENȚIA ITALIEI Roma. 29. — Din Cetinje se anuntă.: In urma unui lung consiliu de miniștri regele Nichita a trimis regelui Italiei o telegramă, prin care, cere mediațiunea Italiei ii chestia graniței, albaneze și in special o intervenție a Italiei privitor la soarta Scutarilor. In același timp se anunță din Londra că delegatul muntenegrean a declarat acolo că în cazul când marile Puteri nu vor recunoaște cererea îndreptățită a Muntenegrului cu privire la Scutari, regele Nichita va avea de luptat cu mari greutăți interne și va fi silit probabil să abdice în numele său și al urmașilor săi. ----------------oxo—--------- Nou! Stat albanez Londra, 29.—Albania începe a da semne de viață, dar existența unui stat albanez nu poate dăinui fără un împrumut mai mare. Albania va contracta cu garanția Austro-Ungariei și Italiei un împrumut de 10—15 milioane coroane. Veniturile noului principat vor sta sub controlul celor două State. Guvernul albanez va menține câteva din legile turcești în vigoare ca legea importului și a vămei de 11% asupra mărfurilor importate, legea impozitelor și a administrației, etc. De funcționari administrativi bine instruiți noul principat nu va duce lipsă, căci cele două State îi vor pune la dispoziție atari funcționari, vegliiând ca administrația să fie bună și eftină. ” SCRISOAREA UNUI ȘEF ALBANEZ Frankfurt, 29. Un șef albanez, care a reușit să scape din mâinile sârbilor, a trimis din Semlin marilor Puteri o scrisoare prin care întreabă de ce nu se trimite o comisiune imparțială în Albania. Comisiunea va putea vedea și afla ce face Serbia din Albania. Se va putea stabili că datele statistice publicate de sârbi sunt false. Europa va putea afla ce mic e teritoriul pe care -l poate cere Serbia, din punctul de vedere național. Noi albanezii — spune refugiatul șef — mai sperăm că nu vom fi lăsați prada acestui barbar neomenos și setos de sânge, lucru ce ar fi de altfel identic cu măcelărirea națiunii albaneze. Dacă obținem independența vom arăta Europei că putem face din Albania un stat modern și vom fi veșnic recunoscători eliberatorilor noștri. SERBIA ȘI CHESTIA ALBANEZA Belgrad, 29. — Ziarele scriu, că Serbia nu ar trebui să fie prea îngăduitoare în chestia albaneză, căci ea nu poate aduce sacrificii în favoarea păcei decât atunci când pretențiunile ei legitimi vor fi satisfăcute. Nu este admisibil ca trupele sârbești să fie retrase din Albania, până nu vor fi delimitate hotarele acesteia, de către marile Puteri. -------------exo------------ MINISTRUL BULGAR FRÂNGHIA LA VIENA Viena. 29. In cercurile bine informate se zvonește că ministrul de comunicație bulgar Frânghia a sosit aici. Această călătorie ar fi în legătură cu schimbările proiectate în personalul legației bulgare din Viena. Pentru flota națională Hârșova, 28 Decembrie Comitetul pentru strângerea unui fond destinat flotei naționale, s’a constituit definitiv în modul următor: d. Constantin Oancia, mare proprietar— care a subscris suma de 1000 lei—ca președinte al comitetului, apoi d-niî D. C. Eftimie, primarul orașului, suprefectul N. Rădulescu-Dobrogea; dr. Mihail Isăcescu; Vasile loan Cotor, directorul școalei primare; dr. Rosental; dr. Ionescu; inginerul Constantinescu; preotul V. Vasilescu și șeful poliției, N. Dracopol. Toți membrii comitetului desfășoară o activitate asiduă pentru strângerea unui fond cât se poate de mare. Comitetul s-a întrunit în ziua de 28 Decembrie cor., în localul primăriei și a hotărât ca acțiunea lui să se întindă în întreaga plasă, cu concursul d-lor subprefect N. Rădulescu Dobrogea, inginer Constantinescu, dr. Rosenthal, medicul plășei și dr. Ionescu, medic veterinar, care vor organiza în fiecare comună câte un subcomitet compus din preotul, învățătorul și notabilii fiecărui sat. S’a mai hotărât apoi a se da un mare bal cu tombolă, care va fi anunțat la timp. Comitetul speră să strângă în chipul acesta intre 10—20 _mii lei. -ț. - Dristonul vest Fundațiunea militară romană; cuib de eroi și martiri in primii secoli ai creștinismului; Centru de cultura întreaga Dobroge, in vremea Turcilor; tăței române de cultură și de limbă din Siria întinderea dominațiunei bulgar MOTO : „Fost-am acest Aețle (eroul din câmpiile Catalaunice, învingătorul lui Attila Roman, născut în cetatea Dorostofa, căreia îi zicem noi acum, Dristorul”. (Prințul Dimitrie Cantemir, Domnul Moldovei, în „Chronicul Moldo- Românilor" cartea TV, cap. XVI). Dristorul a fost al nostru. Numai diplomația Europei este de vină că ducatul lui Mircea cel Bătrân n’a fost pe deplin alipit la patria mumă. Citez pentru dovedirea faptului, cliar cuvintele M. S. Regelui nostru, dintr’o scrisoare din 16 Februarie 1879. In acea scrisoare, Augustul nostru Suveran scria părintelui său: „Astă toamină Ți-am trimis un mic plan, pe care era desemnată granița trasă de comisiunea europeană. Colonelul de Sederff Mi-a spus atunci, că în privința traseului nu se poate ivi nici o neînțelegere. Astăzi Germania vrea să înapoieze Arab-Tabia Bulgariei, sau mai bine zis Rusiei, ceea ce face din Silistra un punct strategic de primul rang! Pentru România însă câștigarea Silstrei întregi, care e cheia Dobrogei ar fi o necesitate și cetatea ni s’ar fi și dat, dacă nu ne-am fi strict cu Rusia”. (Cuvântări și scrisori II, 281). Iată acum și câteva data istorice, precise, cari dovedesc că Dristorul a fost al nostru, atât înainte de Mircea cel Bătrân, cât și în vremea lui Mircea, ca și după aceea, până la dominațiunea turcească. Cetatea Dristorului (Duistorum la Romani) este o fundațiune militară romană, în care au staționat două din legiunile cu cari Traian a cucerit Dacia, adică leg. I Italică și a XI Claudia, ale căror rămășiți istorice se descoperă și astăzi. Din asemenea legionari, aleși dintru început de Caesar, s’a născut sfântul Dasius, care a suferit martiriul pentru creștinarea noastră în această cetate. Tot din Durostorum s-a ridicat o stea a războiului, Aetiüa, eroul din "câmpiile "Catalaunice, care a mântuit Europa de potopul hunic, înroșind în sânge pământul și împrăștiind hoaredele lui Atila. După împrăștiarea Hunilor cari se întinseseră și peste țările noastre, ca și peste Dobrogea, numită în vechime Scițica mică, această parte de loc, a fost concesionată de împărații din Constantinopol vitejilor Alani, din cari ne tragem noi, o parte din Românii de astăzi (oamenii cu mustața gălbue). Prin urmare după stăpânirea strămoșilor noștri mai bătrâni romani, a urmat așezarea altor strămoși. Alanii. Ei au avut în Dobrogea o mitropolie la Vitzin sau Mecin, de unde pe vremea lui Alexandru Basarab, Mitropolitul a fost adus în Țara Românească, cu înțelegerea Patriarhiei din Constantinopol. La Dristor, se află o veche Mitropolie romanogreacă, care a rămas, după retragerea Mitropolitului din Mecin în Țara Românească, pentru întreaga Dobroge. Mitropoliții din Dristor primeau ajutoare de la Domnii Țării Românești, mai ales bolovani de sare în fiecare an, iar la vremuri grele acei prelați treceau și ei Dunărea la noi. Unul dintre cei mai învățați Mitropoliți de aci, Comnen, a fost medicul lui Brâncoveanu și a făcut o călătorie la Sfântul Munte ca să prezinte Domnului o relatiune, ce ni s’a păstrat, despre mănăstirile în mare parte fundațiuni românești, de acolo. In tot decursul timpului ce premerge dominațiunea bulgară nu întâlnim nici o manifestațiun. ■ . in gară la Mirtroi i V și unde ierarhul ( . . . ;v: . bine românești > ti . din Dobrogea cum mergeau u Săistra, care I îe~.iácaci îi poftea La m - au adus eu vei tru popie. Dar, în afar de ceste.» Dristor a exiști știentă române < , r., ^ vemea Turcilor < ■ în această cet centru de cult lată, da mări , î H nai societăți de • r la Silistra, înai .>unif>vU> bulgară tipărită [UNK] din Biblioteca „Statutele S” de cultură și li . S ■ ■ ' j, București Tipocu et I. G. Cogoșoaei 7. Anu Lie mică, de 31 tolul I, se spuni o societate în imele de SocieU cultură și Unii iar în cap. VI) că „Sigiliul se marca imagine R Remu". In artm, dir se ia scopul socie pare de un intel mai ales, adică pun toate miji se între Româpărți 1 invățături ne (română), itatea română și române de aici misiunea lor; b) „A conlucr educațiuni nați privilegiile ei: 1. Protejând și rurale am fo stăruind a înși de fete în orașii f 2.Cerând și stăruințele sale îmbunătățirea : < 3. Stăruind di . i. pentru exactarea donațiuni învoarea învățării 4. Apărând d ale corpului în toate mijloacele 5. Ajutând 1 Români, lipsiți aici și din Dobr C. Stăruind a ■ulă cu pat,TM clase primare pentru juni sau adulți, în orele de noapte, iarna, și în zilele de sărbătoare, vara, și a completa biblioteca ș>coalei, pentru fokosul național, etc. Iată și lista membrilor fondatori ai Societății: Constantin Petrescu, Constantin Săulescu, Petre Săulescu, Nicolae Petrescu, Stoian Teodorescu, P. loan Broc, Ilie Gheorghescu, Costa*clie Niculescu, Dimitrie Pascalescu, Dimitrie Călinescu, Nicolae Iordănescu, Sava Răducănescu, Apostol Gheorghescu, Nicolae Eustatiescu, Pr. Chr. Zaharia, Gheorghe Pavelescu, Nicolae Călinescu, Enciu Călinescu, Tănase Triandafil, Nicolae Ștefan, Voicu Iliescu, Manola Chirescu, Pr. Theodor din corn. Voldomiru, Mihalache Iliescu, Chiriță Teodorescu, Ivariu Teodorescu [UNK]Dimitirie Anghel, Anton Teodorescu, Gheorghe Niculaescu, Christache Triandafil, Preotul Gheorghe din Ostrovu, Nuțu Stan, Petre Petrescu, Dimitrie Chirescu din Rassovata, Ivanciu Viosscu, G. N. Neamțu și Const. Petrescu Conduratu (tipograful) din București. Cu întinderea dominațiunei bulgare, o manifestare de conștiință națională română nu se mai simte. Aceasta pare să fie soarta ce o merită cetatea legionarilor lui Traian, a sfântului Dasius, a lui Aetius și a lui Mircea cel Bătrân? Al. T. Dumitrescu, AL ZIARULUI UNIVERSUL ARESTAREA UNOR SPIONI RUȘI LA GRANIȚA ROMANO- BULGARA (?) Budapesta. 29. — Din București se anunță că la granița româno-bulgară au fost arestați patru spioni ruși, asupra cărora s-au găsit foarte multe acte compromițătoare, între altele și un plan detailat al cetăței austiiace .ACCIDENTUL MORTAL, DE VANATOARE AL CONTELUI SPQRSETZKY Viena, 29.—Contele Sporsetzky, care se afla la fratele său pe moșia Schwartzennau, cu ocazia unei vânători a căzut victima unui accident. Arma unui vânător descarcându-se, toată încărcătura de alice a străbătut pe la spate corpul contelui omorându-l pe foc AUDIENȚA CONTELUI BERCHTOLD LA IMPARAT Viena. 29.—Monarhul a primit azi după amiază la orele unu, într’o audiență de o oră pe ministrul de externe contele Berch-BIFERENDUL AUSTRO-SARB Viena. 29.—După cum s’a anunțat, consulul austro-ungar din Mitrowitza, Tahi, s’a îmbolnăvit pe neașteptate. Deoarece ministrul de externe nu vrea să se mai omâre ohestia satisfacției ce urmează s’o acorde Serbia Austro-Ungariei, e mobil că consulul Brodasca va reprezenta pe consulul Tavi la obținerea satisfacției. ÎNMORMÂNTAREA VICTIMELOR DE PE CUIRASATUL „MASSENA” Toulon, 29. — Azi a avut loc înmormântarea celor opt victime ale accidentului de pe cuirasatul „Massena”. Amiralul de Jonquières, reprezentant al ministrului marinei a spus că moartea lor trebue să amintească tuturor că poate suna ceasul când ceilalți vor fi chemați să-și dea viața pentru gloria, puterea și siguranța Franței. REINTREGAREA COLONELULUI DUPATY DE CLAM Paris, 29. — O anumită agitație s’a manifestat azi în cercurile parlamentare în urma reintegrare! în cadrele armatei teritoriale a locotenentului-colonel Dupaty de Clam, care a jucat un rol important in afacerea Dreyfus. O notă, care a fost comunicată spre seară, explică cum în momentul afacerei din Agadir, ministrul de război de atunci, d. Messimy, a primit în principiu să reintegreze pe d. Dupaty de Clam dacă plângerea depusă de el în contra consiliului de stat ar fi retrasă. D. Dapaty a retras-o în mod spontanen; totuși, ministrul Messimy nu a dat curs cerere de reintegrare, ca neoportună. , , , Ministrul de razbtuu a declarat în consiliu de cabinet că revendică responsabilitatea acestei