Universul, aprilie 1913 (Anul 31, nr. 89-116)
1913-04-01 / nr. 89
Lansarea vasului italian „ANDREA DORIA“ : Suveranii italici, ducele ^brazzilor, miniștrii și amiralii luând parte la solemnitatea lansărei București, 31 martie 1513. PENTRu ȘCOALA sătească • .Spuneam, vorbind de opera păcii care ni se va impune de ■aci inarite, că una din preocupările noastre de căpetenie va ■,trebui» să fie,școala sătească. la timpul jdiferendului nostru cu Bulgaria sa vorbit adesea și: «’ați făcut comparații cart va' •sau să ne arate pe noii u stare (ie mare )inferioritate în această privință față de vecinii noștri. îț i fără o , astfel de comparație insa, ne .'■ste destul să cunoaștere faptul cft .sute d ■ mii de. 'copii de • țărani rămân încă și astfizî la noi fără nici1 o învățătură, pentru ca. să ne dăm seama de însemnătatea problemei ce ni se impune. Va trebui cheltuială mare, —• e vorba de jertfe bănești însemnate....Ii adevărat. Se socotește la .35—40 de milioane numai suma trebuitoare pentru clădirea de localuri de școală, ca. sa1 se împlinească golurile de astăzi.— Ce e car de făcut ? Iată, un răspuns, cu o pildă care vine din județul Vaslui. Comunele rurale din acel județ, ne spune și scrie d. Ed. Ghica, deputat și fost prefect al județului, s’au asociat cu veniturile ■provenite din arendarea circiumelor comunale, ■ — iar scopul ■asociațiunii a fost construirea tuturor școalelor rurale necesara în județ. In perioada 190»-11 venitul cârciumelor era de 50 de mii da fer anual; în perioada 1911—14 cifra acestui venit s’a urcat la 70 de mii. Un local de școală cu locuință pentru Învățător — și e neapărăt necesar să fie așa — costă cam 10 mii de lei. Deci s’ar putea construi în fiecare an câte 7 școale din venitul asociației, ceea ce ar face ca în 10 ani să se completeze numărul cerut de școale. S’a iscat însă o obiecțiune:. Școalele trebuind să fie clădit, ta pe rând, dar naște între comune o rivalitate de întâietate, ca ar fi prea grav, sau chiar cu neputință ,de împăcat. Atunci, în chip firesc, s’a ajuns la soluțiunea ca asociațiunea comunelor rurale să facă Un împrumut din care să se clădească toate localurile, de școala, trebuincioase, iar anuitatea împrumutului să fie acoperită din veniturile anuale ale asociației. ... . Din nenorocire proiectul așa de bine pornit nu tea realizat, cu toate că V a votat chiar o lege prin care asociația comunelor rurale din Vaslui a fost autorizată a contracta împrumutul de care e vorba, la Casa creditului comunal și județean. Ce e și mai trist, e că deși asociația a fost menținută, veniturilor ei li s’au ■ dat alte destinații, și toată opera așa de bine începută a dat greș. Nu e mai puțin adevărat că s’a dat îndrumarea rezolvării chestiei localurilor de școală sătească, în acest chip pe care d. Ed. Ghica, fost prefect al județului Vaslui, îl arată terminând fi-șî expunerea d-sale: „O asociare liber consimțită între diferitele comune ale unui județ, având ca scop înălțător sindicarea lor pentru a nu lăsa nici un copil fără școală, nici un învățător fără locuință, — aceasta e îndrumarea pe care orice prefect trebuie să o dea primarilor și consiliilor comunale pe cari le prezida”. Este cel mai sigur și mai practic mijloc de a se ajunge la soluția problemei celei mari a clădirii tuturor școalelor rurale necesara în țara. mZIGELUZ, ministerului de finanțe -exo Proiectul bugetului de cheltueli al ministerului de finanțe pe 1913—1914 s’a încheiat cu suma de lei 219.085.511, bani 31, cu un plus de lei 12.075.437,Bani 92, față de bugetul exercițiului 1912—1913 de lei 207.010.073, bani 39. Acest spor cuprinde următoarele trei noui cheltueli: lei 2.750.000,—dobânda împrumutului de 150.000.000 pe bonuri de tezaur; lei 2.775.000,—cota cuvenită comunelor, județelor și Camerelor de comerț din taxa asupra vânzării băuturilor spirtoase; lei 2.540.780,20 cheltueli in plus pentru corpul grănicerilor trecut dela ministerul de război la acest minister. Numai aceste trei articole mari absorb întreg sporul bugetului. La celelalte capitole și articole prevederile de sporuri s’au acoperit cu scăderi de la alte capitole și articole. Astfel s’a putut spori : dotațiunile, Corpurile legiuitoare și subvențiile cu lei 209.632. Pensiile cu lei 1.599.700 spor necesar și din cauza cererilor mai numeroase ele nouă înscrieri la pensie și din cauza nouilor modificări aduse. Jlegal pensiilor. Pentru administrația generală a finanțelor sporul se ridică la cifra de lei 456.860, personal și imaterial. Această cifră se descompune astfel : In personalul administrației generale a finanțelor este o creștere de lei 292.080, justificată prin înființarea a două vămi nouă, una la Focșani și alta la gara Obor, București, și prin îmbunătățiri la serviciul percepțiilor rurale prin suprimarea a 50 de agenți și înlocuirea lor cu perceptori. Restul plusului provine din câteva înaintări la clase din ameliorarea unor servicii, în proporție foarte modestă și din adăugiri de material cerute de trebuințele constatate. .La regia monopolurilor Statului deși bugetul său se prezintă cu un minus la cheltueli de lei 1.947.80Í) din cauză că în bugetul viitor nu va mai figura creditul de lei 3.060.000 pentru ratele împrumutului hârtiei de țigarete, care se stinge la 31 Martie arie., în realitate, însă, se prevede un plus de lei 1.112.200 față cu anul acesta. Din aceștia lei 980.920 pentru credite de material și 131.280 pentru credite de personal, provocate aproape în întregime prin crearea unui număr de funcționari la serviciul culturii ,tutunurilor, întrucât se va da o mai mare extensiune culturii tutunurilor. -OXO BRAVE TURBURAU) la Smirna și în Arabia . Milano 99 Ziarul „Seccole anunță, ca în Smyrna au izbucnit amburări foarte serioase, cărora le-a căzut victimă mai mulți greci. De pe insula Mytilene s’au îmbarcat trupe cu destinația. Smyr-Turcia a mobilizat 3.9 bal,aneași de milițieni, pe care le-a îndreptat spre Smyrna. In Arabia de asemenea a p izmenit tifeurări serioase. -OXO CONCURSUL Primim , următoarea scrisoare : i , •in vedera, concursului'.. .pentru deschideri de farmacii ce urmează, să înceapă in ziua de 24 ’ Aprilie a. e.,' i se observă că părerile celor interesați se împart in 2 tabere. Una care insistă ca acest concurs să se amâne până ce,' actuala, lege sanitară, se va ipodifica, în sensul unor vederi largi și alta care cere ca concursul să aibă loc sub auspiciile legei în vigoare. Fără a-mi asuma dreptul de a fi arbitru între aceste 2 tabere, îmi permit a arăta și modesta, mep părere, în această chestiune, care mă interesează îndeaproape. Se știe că, de câțiva,uri încoace, la direcția generală a serv. sanitar , cei în drept se străduesc a găsi, o formulă menită să aducă o îndreptare actuală stării din lucruri în care se găsește farmacia română. Până azi, încă, mi s’a putut găsi ’ acea binecuvântată formulă, mulțumită faptului ca, în prezent, sunt mai mulți din acei ce luptă ca actuala stare de lucruri să dăinuiască și mai departe, decât aceia care luptă să i se pună capăt, și cum mai jos,dauna forța primează dreptul, dată-P în imposibilitate de a învinge. Dar ce va fi mâine? Când,în mersul lucrurilor, totul evoluiază, firesc e ca dreptatea celor puțini de azi; mâine devenind mulți, săf învingă. Și am convingerea că va învinge. In atare caz, care este datoria celor în drept ? Dacă nu pot, aduce o imediată îndreptare unei stări de lucruri găsită rea, cel puțin să evite a «mai cădea în acelaș păcat, — căci a se încuviința, cu orî ce preț, ținerea concursului sub auspiciile, actualei legi, urmează ca tu, autoritate în stat, să impreștî, cu știință, numirxil nedreptățiților, făcându-țî noul dușmani și atunci când vei voi să întronezi dreptatea, să te lovești de o și mai mare rezistență. Drept este să se rupă, cât mai repede, cu trecutul, modificându-se actuala, lege în sensul unei vederi largi — și, dacă nu se i poate acum, cel puțin, să se suspende ținerea concursului până ce totul va intra pe o cale sănătoasă. Cei ce sunt animați de simțul dreptate vor mai aștepta, în liniște, acea vreme, care bate la ușe, după cum voiți,aștepta-o și eu. Țin mult să nu se uite că, până acum,rezultatul concursurilor se sprijinea, nu pe forța științei, după cum ar fi trebuit ci, pe a banului și a protecției. Mulțumindu,-vă pentru ospitalitatea dce veți da rândurilor mele, vă rog, a primi expresiunea perfectei mele considerațiuni. C. Constantinescu-Buzău, Farmacist-arendator -----------exo------- Moartea poetului Cerea Lipsea, 27 Martie In urna relațiunilor telegrafice primite de la d. Titu Maiorescu cu privire la înmormântarea lui Cerna, vă comunic următoarele: Poetul va fi mâine îmbălsămat, iar poimâne la orele 3 jumătate d. a. va fi înmormântat provizoriu în „Südfriedhof“. Aceasta în vederea unei apropiate transferări a corpului regretatul de noel în țară. ---------------O - o--------------* D-nii abonați cari cer schimbări de adresă, sunt rugați cu insistentă să bînevoiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pe care este imprimată adresa cu care primeau ziarul până atunci, spre a se putea da curs repede cererilor și a nu se întârzia cu trimiterea “ziarii Iar la noua adresă i pentru farmacii Cores». Evenimentele din străinătate Serviciul telegrafic al ziarului ^Universul” Incitarea asediului Sculărilor Paris. 29. — Ziarul „Echo de Paris“ primește știrea din Roma, că regele Nichita a dat ordin pentru imediata încetare a asediului Sculărilor. Conform acestei surse, Muntenegrul va primi drept compensație teritoriul dintre Scutari și malul drept al Bojanei și i se va înlesni un împrumut în condițiuni favorabile. Regele Nichita a și acceptat acest compromis și a dat ordin pentru încetarea operațiunilor militare la Scutari. Viena. 29. — Ziarul „N. Fr. Presse“ scrie: In cercurile diplomatice de aci se pune la îndoială știrea după care regele Nichita ar fi dat ordin pentru încetarea ostilităților. E posibil însă ca regele Muntenegrului să fi încetat totuși bombardarea, fără a face zgomot în jurul acestei hotărâri. Paris. 29. — Cu toate că regele Nichita a respins categoric intervenția Bulgariei cu privire la încetarea asediului Scutărilor, totuși bombardarea a fost întreruptă. Diplomații francezi din statele balcanice au raportat guvernului francez că asediul Scuturilor a încetat definitiv. Semiir. 29. —. Guvernul sârbesc a dat ordin, telegrafic generalului Bojovici sa înceteze numaidecât ostilitățile lui Scălări. Din sursă autorizată se comunică, că această hotărâre a guvernului sârbesc a fost luată in vroia interventied ministrului Husser, Hartwig, Cârc, deși nu oficial, a comunicat guvernului sârbesc că in cazul când Serbia li ar respecta dorința Puterilor, Rusia ar fi nevoită să se retragă ori ba sprijin. Populațîunea Belgradului a rămas decepționată in urma măsurii luate de guvern, cuci făcuse pregătiri mari pentru sărbătorirea căderei Sculărilor. Măsura guvernului este considerată și ca un succes al Australingariei. Presa sârbă atacă cu vehemență monarhia învecinată, aducându-i fel de fel de injurii. In general însă, poporul, care a început să recunoască că războiul este dăunător, se bucură de această măsură și dorește ca situația anormală provocată să ia odată sfârșit. PUTERILE ACORDA MUNTENEGRULUI UN ÎMPRUMUT Viena. 29. Ideia unui împrumut pentru Muntnegru vine dela Rusia și Italia, care ar vrea să i se acorde Muntenegrului,, sub controlul Puterilor, un împrumut mai mare pentru fertilizarea bălței Hoții și regularea răului . Boiana, împrumutul va fi dat însă in așa fel ca să, nu poată fi utilizat personal de regele Nichita. Austro-Ungaria s-a declarat gata a colabora atât la acordarea împrumutului cât și la controlul internațional asupra utilizarea acestuia în interesul Muntenegrului. COMPENSAȚIILE MUNTENEGRULUI Paris. 29. — La ministerul de externe de aci nu se știe încă ce atitudine va lua Austro-Ungaria față de propunerea Rusiei și Italiei cu privire la compensațiunile ce urmează a se acorda Muntenegrului, în schimbul Scutarilor. Teritoriul ce se va ceda între șoseaua Scutarilor și malul drept al Bojanei aparține de fapt celei mai fertilei părți a Albaniei și promite a deveni o proprietate de mare prosperitate,grație banilor ce se vor pune la dispoziția Muntenegrului. La reuniunea ambasadorilor din Londra se așteaptă, cu îngrijorare clarificarea atitudinei , Austro-Ungariei față de această micșorare a Albaniei. Pentru menținerea echilibrului se va propune a se acorda și Albaniei un împrumut în condițiuni favorabile care să-i permită asigurarea forței, de apărare și acelaș progres cultura «tei -în raport cu vecinul .el, Muntenegrul, Londra, 29. — După o informații de a Agenției Renter, ministrul de externe din Getinje a declarat că nici o propunere nu s’a făcut Muntenegrului, nici tratative de către Puteri nu au fost deschise cu Muntenegrul cu privire la vreo compensațiune teritorială ordănească. * ----cococoococoococo— Pacea europeană e asigurată Viena, 29. — Ziarul „Neue Freie Presse“ scrie: După părerea generală a marilor Puteri, pacea europeană este complect asigurată. Această știre emană din cercuri comperiale perfect informate. Pericolul că războiul balcanic ar putea provoca un războiul european e trecut. Pericolul ce amenința din cauza diferendului româmo-bulgar a dispărut și el. Preliminările păcei între Turcia și Statele balcanice vor fi in curând semnate. Sir Edward Grey și-a luat un concediu, și aceasta e o dovadă cum că criza, la a cărei înlăturare Sir Grey a luat parte activă, e aproape de sfârșitul ei. După evenimentele din ultimele 6 luni și încordarea ce a durat până în cursul ultimelor zile, e în afară de orice îndoială acum, că pacea e asigurată, și sunt speranțe că ea va grăbi vindecarea rănilor economice provocate de aceste evenimente. * Paris, 29. — Comunicatul din Petersburg asupra Muntenegrului a produs aci o impresie excelentă, întrucât pare menit a mai înfrâna mișcarea panslavistă și a grăbi sfârșitul pacific al evenimentelor din Balcani. . Orizontul balcanic e clarificat acum și faptul se confirmă din toate capitalele europene. Se vorbește de o influență de la Petersburg și Berna asupra Muntenegrului, și se crede că asediul Sculărilor, dacă nu în mod formal,a încetat totuși de fapt. PRESA AUSTRIACA .1 DECLARAȚIA GUVERNULUI RUS — Un articol al ziarului „Freundenblat — Viena. 29. — „Fremdenblatt” declară că speranța exprimată în energia acordului Puterilor pentru realizarea decisiunilor comune s-a probat până la sfârșit și a fost confirmată prin două evenimente, anume, prin blocarea efectivă a coastei intre Antivari și îmbucătura Drinei, și prin declarațiunea guvernului rusesc cu privire la atitudiniea sa în cestiunea Scutărilor, care nu lasă nici o îndoială asupra unanimității Puterilor. Rezultă din aceasta făr echivoc că Rusia in ce privește Scutari insistă 'nu numai teoreticește chiar in punctul de vedere același ca al celorlalte Puteri, dar chiar consideră că sunt necesare măsurile luate pentru a se rupe împot cirea muntenegreană. Este important că declarațiunea rusă își apropia in mod expres argumentele cum se basează pe principiul naționalității, și pe caracterul curat, albanez al.Scutarilor,' ctt.-(0. f.ț. dela început prezentate în favoarea incorporat'd Scuturilor la Albania autonomă. In modul acesta declarațiunea rusă refuză orce legitimitate ipotezei tendențioase cu privire la caracterul antisiav al acțiunii europene contra Muntenegrului. Cestiunea Sculărilor neputând să fie privită, eonic plect regulată, energia unanimităței politicei europene dă loc a se spera că , cestiunea albaneză după mari sacrifici din Spartați, Austro-Ungariei și Rusiei pentru regularea de acord a acestei cestiuni, ișî va afla soluțiunea fără surprinderi. -----------OXO---------- IN AJUNUL GREVEI GENERALE DIN BELGIA Bruxelles. 29. — Căile ferate aprovizionează toate gările cu cărbuni, cocă și gaz lampant, pentru o durată de 6 săptămâni, aceasta în vederea grevei generale. Funcționarii căilor ferate sunt amenințați cu amendă, dacă vor lua parte la întruniri. Tipografii nu vor lua parte la grevă, dar cu toate acestea se crede că ziarele nu vor apare din cauza lipsei luminei. Personalul tramvaelor de asemenea nu î a parte în grevă. Măcelarii au anunțat, că majorează prețul cărnei sat închid prăvăliile, motivând cu faptul că importul vitelor este întrerupt. Guvernul a luat întinse măsuri atât în capitală, cât și în provincie.50 mii de soldați sunt concentrați, de asemenea întreaga jandarmerie precum și miliția civilă, și se crede că toți rezerviștii vor fi concentrați. STAREA PAPEI München, 29. — Nunciatura a primit de la secretarul Papei Mery del Val următoarea telegramă : „Starea Prea Sfinției Sale este satisfăcătoare; temperatura a scăzut de Mercuri; sperăm într’o grabnică însănătoșire.’’ Milano, 29. — Corespondentul din Vatican al ziarului „Comere della Sera“ scrie ziarului său, că știrile despre ameliorarea stărei Papei sunt false, și că din contră, starea lui este foarte îngrijitoare. Nici vorbă nu poate fi de reluarea audiențelor. ARESTAREA UNOR SPIONI LA VIENA Viena. 29. — Lunea trecută, poliția a arestat pe fostul ofițer Alexandru Jandrici,, împreună cu fratele său locotenentul Jandrici, făcând o percheziție la domiciliul lor. S-au găsit multe acte compromițătoare, cari dovedesc că cei două frați au făcut SOOH»j în itemyșea. fiuswl« . r*te * simfiora H BALCUt LUPTELE DE LA CEATALGEA Constantinopol, ',29. Oficial. Era dimineața a avut loc o ușoară luptă de artilerie la aripa stângă de la Geatalgea. In urmă liniștea s’a menținut pe toată linia. Nici un incident la Balair. UN TORPILOR GREC BOMBARDEAZĂ RIVALI Constantinopol, 29. — Era un torpilor grec, după ce a tras câteva proectise spre Aivali, s’a îndreptat spre Edremioi. Din cauza bombardărei, câteva șase au fost distruse la Aivali. Nicio altă stricăciune nu s’a făcut. Guvernul ia măsuri pentru apărarea coastelor și menținerea ordinei. Atena. 29. — Ministerul marinei comunică că versuri contratorpilorul „Keravnos” a bombardat stațiunea telefonică militară de la Rivali, a distrus escala Aliarnaca și noua cazarmă SITUAȚIA LA ADRIANOPOL Londra. 29. — Ziarul „Day Telegraph” descrie in culori negre situația de la Adrianopol, zilnic mor sale de prizonieri din cauza holerei. Înainte de capitulare, Sulim pașa a nimicit proviziile și a distrus podurile, așa că Bulgaria întâmpină greutăți enorme in transportul alimentelor. NEÎNȚELEGERILE DINTRE ALIAȚI Belgrad, 29. Guvernul sârb s’a interesat în mod confidențial dacă, țarul ar fi sau nu dispus să primească rolul de arbitru în chestia împărțirei teritoriilor ocupate între aliați, dar a primit din partea guvernului rus un refuz formal. S’au făcut demersuri și pe lângă împăratul Wilhelm dar nici acesta nu a voit să accepte. BULGARIA <ȘE PRETENȚIILE SERBIEI IN ALBANIA Sofia, 2.9. — ■ Un membru al guvernului ța declarat că to ±i convenția dintre Bulgaria și Serbia nu există nici o stipulațiune referitoare la ajutorarea Serbiei în cucerirea teritoriilor albaneze, și nici că Serbia va trebui să obțină, un asemenea teritoriu. SALONIGUL VA FI AL GRECIEI ■ Viena. 29.’— Din sursă diplomatică se anunță, că Puterile au căzut de acord ca Salonicul să fie al Greciei, cu toate că și Bulgarial îl revendică. Bulgaria mai cere și Monastirul, deși Serbia formulează de asemenea pretențiuni asupra lui, in baza convenției cu Bulgaria. Se pare că Grecia și Serbia au încheiat o convenție aparte, pe chestia acestor orașe. ALIAȚII VOR PRIMI DESPĂGUBIRI DE RĂZBOI Paris. 29. — Puterile găsesc necesar, ca, înaintea Intrmixei conferinței financiare internaționale, să se stabilească o înțelegere prealabilă referitor la despăgubirile de război ce va trebui să plătească Turcia, aliaților. Toate Puterile sunt de acord că aliații vor trebui să primească despăgubiri. Aceste despăgubiri vor fi fixate însă în așa fel ca Turcia să nu sufere prea mari daune. Nu există perspective că această chestie să fie rezolvată în baza ridicărei taxei vamale cu 3 jan. la sută propusă de Turcia. Se urmează însă, tratative pentru tranșarea chestiunei pe o bază similară. PRESA TURCA ȘI CONDIȚIILE DE PACE Constantinopol, 29. —• Presa turcă primește rău condițiunile de pace cari se cunosc din depesile de la Londra, și face obiecțiuni formale în contra despăgubirii de război. „Tanin“ găsește că noua schimbare de graniță turco-bulgară este decompatibilă cu demnitatea Puterilor. „Teralumani Kakikat spune că Poarta ar putea accepta cedarea numai amicelor insula din arhipelag către Grecia. „Alemdar“ află că preliminările păcii ar putea fi semnate întrer săptămână MARI INUNDAȚII IN AMERICA New York. 29. — Creșterea apelor răului, Missuri a luat proporții îngrijitoare , amenințând statele. Missuri și Luisiana. Orașe care sunt cu 20 de picioare mai sus de coli, suprafața apei, sunt inundate. Din Pittburg au pornit trenuri speciale cu ingineri , și scule, ca să se poată începe o acțiune de salvare la New Orleans. ÎMPOTMOLIREA UNUI TORPILOR Berlin, 29.—. Torpilorul VIII s’a împotmolit , în cursul unor manevre pe vijelie. Cu toate sforțările făcute, torpilorul nu a putut fi până acum scos , personalul a fost însă salvat. ÎG0.OOO LEI PENTRU EXPEDIȚIA POLARA A LUI AMUNDSEN Christiania, 29. —■ Societatea americană internațională geografică a acordat exploratorului Amundsen suma de 20 mii dolari (100 mii lei) pentru o nouă expedițiune polară. Guvernul american a consimțit ca vasul „Fram”, cu care Amundsen și-a făcut cunoscuta călătorie la polul sud, să treacă cel dintâi canalul Panama. PRÂNZUL DIPLOMATIC DE LA LEGAȚIUNEA ROMANA DIN PETERSBURG Petersburg, 29. — Astăzi are loc la legațiuunea României un mare prânz diplomatic , dat de către d. Nanu, in onoarea d-lui Sassonov, președintele conferinței. IN CHESTIA CONVERTIREI SILITE A CATOLICILOR DIN PRIZREND Viena. 29. — Primatele catolic din Prizrend raportează ca ancheta a stabilit, cum că muntenegrenii au silit "într-adevăr cu forța pe albanezii catolici și mahomedani să treacă la ortodoxism. Primatele cere intervenția Puterilor, ca să se pună capăt acestei stări de lucruri, insuportabile. CONSULATELE AUSTRO-UNGARE DIN RUSIA PĂZITE DE POLIȚIE Varșovia, ’ 29. Atât consulatul austro-ungar de aicii cât și celelalte consulate din restul Rusiei sunt păzite de poliție. ARESTAREA UNUI CRIMINAL DIN ROMÂNIA, ÎN TRANSILVANIA Budapesta. 29. — Din Brașov se anunță, că poliția, grăniceră de la Predeal, acum, două luni, a permis unui individ din România, care susținea că-l chiamă Stanciu și că este dezertor, să se stabilească tn comuna Husufalău. Zilele acestea poliția a primit un ordin pentru arestarea unui anume Vasile Sfetescu acuzat de un omor și tâlhărie săvârșite la Iași. In baza fotografiei criminalului atașată ordinului de urmărire, poliția a stabilit că cel urmărit nu este altul decât Stanciu. El a fost arestat la Sibiu și înaintat, poliției din Brașov. O ÎNTRUNIRE MONSTRA A SUFRAGETELOR Londra, 29. — Sufragetele au organizat aseară o întrunire monstră la Albert Hall. Pe programul întrunirii figurau ca residente d-ne la Pankurst și Anna Kelley . Cum d-na Pankurst se află la închisoare și d-na Kalley, la eliberarea ei, s-a angajat pe cuvânt de onoare să nu ia parte la nici o manifestație până la judecarea procesului ei, întrunirea a fost prezidată de d-na Drummont. Londra, 29. — Sufragetele au ținut ori o întrunire al cărei scop era adunarea de mijloace pentru așa zisul fond războinic.Masa președenției s’a umplut în scurt, timp, cu bani și tot felul de bijuterii, în total în valoare de 380 mii lei. BOICOTAREA MĂRFURILOR AUSTRO-UNGARE IN SERBIA Semiin. 29. — Din Belgrad se anunță, că: Camera de comerț în ședința ei de eri a hotărât boicotarea mărfurilor austroungare, în cazul când Monarhhia i ar persista in atitudinea ei ostilă față de Serbia. Se crede însă, că aceasta este numai o amenințare, căci cercurile conducătoare comerciale știu prea bine ce ar însemna să atragă asupra lor supărarea Monarhiei. La împărțirea teritoriilor ocupate, cercurile conducătoare în politica sârbească trebuie să recunoască că au nevoie de sprijinul Austro-Ungariei și că a fost greșită politica urmată până acum față de Monarhie, precum și faptul că ar fi avut rezultate mai bune o politică amicală. MOARTEA MAMEI PREȘEDINTELUI POINCARE Paris, 29. — D-na Poincaré mama i președintelui, a decedat subit. Avea vârsta de 74 de ani. PRINȚUL HENRICH DE PRUSIA LA LONDRA , Londra, 29. —■ Prințul Henrich de Prusia, care a fost ieri dimineață oaspete regelui, a primit seara invitația ambasadorului german, prințul Lichnowsky. I.ntre invitați se afla și, ambasadorul áuiíyanjptar. Si lordul UiQSeta ry ' • ■ [UNK] '■ ......j ARESTAREA UNUI ESCROC ROMAN IN TRANSILVANIA Timișoara, 29. — Poliția de aici a arestat pe un escroc, de origină român, care se prezintase la o bancă de aici cu o creanță făcută în limba franceză pe numele Cara Frangais, asupra băncei comerciale din Craiova. La bancă s'a observat că creanța este falsificată și s’a sesizat poliția. Aici escrocul a spus, că, se chiamă Henrik Francescu, dar poliția a telegrafiat la Craiova, de unde i s-a răspuns că numitul se chiamă Marin Negrescu fost funcționar al C. F. și că a fost pedepsit, de mai multe ori pentru furt. ÎMPRUMUTUL DE STAT AUSTRIAC Viena. 30. — Ministrul de finanțe a emis un împrumut de stat în valoare de 122.800.000 de mărci, în scopuri de căi ferate contractat cu un sindicat compus din: casa de economii a poștei și mai multe bănci vieneze și berlineze. împrumutul este emis cu 1 jum. la sută, amortizabil în 65 de ani. Subscrierea se va face la finele lui Aprilie în Germania. In negocierile împrumutului ministrul de finanțe a putut să facă declarațiuni foarte asigurătoare asupra raporturilor externe ale monarhiei precum și asupra desvoltărei probabile a condițiunilor în Balcani. ÎNTRUNIREA ambasadorilor DIN LONDRA Londra, 30. — Ambasadorii s’au întrunit azi sub prezidenția d-lui Grey. STAREA DUCESEI DE CONNAUGHT Londra. 30. —Ameliorarea în starea ducesei de Connaught face progrese în mod mulțumitor. RAPORTURILE DINTRE GRECIA SI NOUILE PROVINCII Atena. 30.~- In urma unui ordin telegrafic al ministerului de finanțe, cu începere de azi toate proveniențele din insula Creta și din nouele provincii ocupate de greci vor fi scutite de drepturile vamale la intrarea în porturile elenice. TESTAMENTUL POLITIC AL REGELUI GEORGE Atena. 30. — Testamentul politic al regelui George, scris în limba daneză, a fost tradus de către regele Constantin și va fi în curând publicat în Monitorul Oficial. DELCASSE ȘI-A AMÂNAT PLECAREA DIN PETERSBURG Petersburg, 30. — D. Delcasse și-a amânat plecarea pentru săptămâna viitoare. O MISIUNE IN AJUTORUL MUSULMANILOR DIN ADRIANOPOL Constantiinopol, 30. — Misiunea semilunei roșii . egiptene care se află. aci a făcut demersuri pentru a se trimite o misiune la Adrianopol © să împartă musulmanilor merindo- meldicamente. baty. 1.... PRESA RUSA ȘI COMUNICATUL MINISTRULUI DE EXTERNE Petersburg, 30. — „Ricci“ zice: ^asagiul din. comunicatul ministerului de externe îndreptat în contra regelui Nicolae este foarte senzațional și posedă în același timp o valoare extrem de practică. Aceste cuvinte grave nu lasă regelui Nicolae altă alegere decât să renunțe îndată la orce împotrivire nu contra voinței Europei. Ziarul „Zemșcina” salută comunicatul și constată că lumea slavă întreagă trebuie să recunoască că Rusia a protejat interesele slave întrucât era cu putință și fără nouă jertfe de sânge. Toți slavii vor recunoaște aceasta și vor binecuvânta împăratul Rusiei care le-a înlesnit scopul cel mai de seamă de a învinge pe tiranul asupritor. Rusia a obținut ceea ce putea să obție. Ziarul speră: cSI Muntenegrul va fi cu minte și că va ceda. DEPUTAȚII GERMANI CER DESFIINȚAREA AGHIOTANȚILOR ÎMPĂRATULUI Berlin. 29. — In ședința comisiunei bugetare deputații conservatori au pus întrebarea la desbatele bugetului ministerului de finanțe dacă nu ar fi posibil să se desființeze posturile numeroase de adjutanți ai domnitorilor statelor germane, spunând, că dacă, domnitorii ar consimți la aceste desființări, poporul german le-ar fi foarte recunoscător. A răspuns ministru de război că despre, aceasta nu se poate discuția decât la desbaterea bugetului, ministerului de război, și că nu este frumos a pune pe domnitori a se pronunța, într- o asemenea chestie în timp atât de scurt. Deputații socialiști au făcut propunerea, să se desființeze 6 din cei 12 adjutanți ai împăratului. Ministrul a răspuns că din cei 12 adjutanți numai 7 fac serviciu pe lângă împărat, pe câne 5 au altă meserie; de altfel desființarea ar fi considerată de împărat ca o ofensă personală. Deputații conservatori, liberali și ai centrului au votat bugetul cu 12 adjutanți. Deputații centrului au propus însă ca cancelarul să facă în cameră cu ocazia desbaterilor bugetului o declarațiune in privința aceasta. SÂRBII VOR REMITE GHEVGHELOR GRECILOR Salonic, 30.— Bulgarii au împins două regimente spre Doiran. Se asigură că Sârbii vor permite Ghevgheli grecilor. PACEA SE APROPIE Atena. 30. — Presa de azi dimineață consideră pacea ca foarte apropiată. Camera se va întrunii Luni și va, vota lista civilă a regelui, o subvențiune pentru regina mamă §J alte M &1VMRSE k