Universul, noiembrie 1913 (Anul 31, nr. 301-330)
1913-11-01 / nr. 301
€nuziasmul §reciter.!!Dar de succes diplomatic a României.-Consolilarea tratatului din București.-Declaratiile d-lui Cake 5snescu interesant interview cualib-Jey Tratatul de pace a fost încheiat aseară, la orele 6. Delegații turci au semnat ad referendum așteptând ultima ratificare din Constantinopol ce a întârziat să sosească din cauza sărbătorilor Baicamului, dar delegații turci au avut tot timpul instrucțiunea din Constantinopol și au iscălit pacea ținând seama de aceste instrucțiuni. Tratatul de pace cuprinde 15 articole și mai multe protocoale anexe."TT? ■ [UNK] !" - -*«. șT _ ... Știrea că s’a încheiat pacea a fost primită cu mare entuziasm de populație. Toată lumea știe aici că d. Take Ionescu a fost rugat de Talaat-bey când a trecut prin Constantinopol ca să intervie și Talaat-bey a remis chiar ministrului de interne român un memoriu asupra diferendelor turco-grecești. Talaat a telegrafiat apoi delegaților turci la Atena că l-a rugat pe d. Take Ionescu să intervie ca amic. La sosirea sa în Atena, d. Take Ionescu a fost rugat și de primul-ministru grec Venizelos să facă pe mediatorul. Ministru român primind, a început imediat tratativele. Toate articolele tratatului au fost discutate de d. Take Ionescu. De altfel, ziarele oficioase din Atena afirmă de asemenea că guvernul grec a cerut bunele oficii ale d-lui Take Ionescu. Marele succes diplomatic obținut de România a entuziasmat aci toate cercurile. Prin noua-i izbândă, România a consolidat pacea din București și aceasta a mulțumit toată lumea. Guvernul grec și delegații turci au mulțumit d-lui Take Ionescu pentru serviciul adus celor două țări. * L’am văzut pe d. Take Ionescu imediat după semnarea tratatului. Disa mi-a făcut declarațiile următoare: 1 ___Socotesc ca uri mare a\santagiu încheiarea păcii. Ea pune capăt tuturor intrigilor și împiedică putința nouilor tulburări cari nu pot fi nici în interesul nostru, nici în interesul tuturor, acelora cari țin la pace. — Credeți că prestigiul României a mai crescut prin această pace? — Nu aveți decât să faceți o plimbare prin Athena spre a avea răspunsul la întrebarea dvoastră. — Pacea mulțumește oare pe greci și turci ? — Da. Pacea, așa cum s-a încheiat, mulțumește interesele Greciei și Turciei. Cred chiar că se poate ca ziua de azi să fie începutul altor curente politice dacât acelea ce păreau să se desemneze în ultimul timp. — Ați avut o misiune oficială? •— Vă repet că nu am avut nici un fel de misiune oficială. Am fost rugat să intervin în mod amical. Am făcut-o lund întreaga răspundere. Dacă e succes, el e al Romăniei; dacă din potrivă, ar fi fost o înfrângere, m'ar fi privit numai pe mine. D-ni. Venizelos, Take Ionescu și Filchor cu doamnele au fost la Eleusis, unde populația i-a aclamat cu însuflețire. Elevii școalelor, cu drapele românești l-au aclamat pe d. Take Ionescu. Tot orașul e în sărbătoare. Textul tratatului , lestă în rezumat tratatul de pace: Se vor pune integral în vigoare toate convențiile ce au existat înaintea războiului, amnistierea persoanelor compromise în evenimentele în legătură cu războiul, cei domiciliați pe teritoriul cedat devin supuși greci afară dacă în termen de 3 luni optează pentru naționalitatea otomană, dar în acest caz trebuie să plece din Grecia; locuitorii teritoriului cedat vor urma să-și păstreze proprietățile în acel teritoriu. Se proclamă respectul proprietate în general. Nimeni nu poate fi lipsit de această proprietate decât numai pentru cazuri de utilitate publică și în schimbul unei despăgubiri. Bunurile particulare ale Sultanului și ale familiei regale sunt recunoscute și respectate; bunurile domeniilor private după o listă anume întocmită vor fi supuse tribunalului de arbitragiu din Haga. Solda ofițerilor turci prizonieri va fi rambursată, vapoarele confiscate eliberate, dar orice cerere de despărțire pentru pierderile suferite de proprietarii vapoarelor vor fi deferite tot arbitragiului. Chestia muftiilor și jurisdicțiunea vacuîurilor vor fi respectate, dar dijmele sunt desființate. Reglementarea vacufurilor e cuprinsă într-o anexă. CU GALIB-BEY Am obținut o întrevedere cu Galil Chemai, unul din delegații turci care au tratat pacea. L-am întrebat ce poate să-mi spue asupra păcii ce se va încheia. Mi-a răspuns astfel: „Pot să vă spun că, mulțumită oficiilor amicale și cu totul desinteresate și imparțiale ale d-lui Take Ionescu, am ajuns să ne înțelegem cu Grecia. Am stabilit, urmează distinsul meu interlocutor, toate punctele tratatului de pace și Vam parafat. Așteptăm acum ratificarea înaltei Porți, care poate să sosească astăseara ori cel mai târziu, mâine, căci la noi suntem în toiul Baicamului ce va putea să provoace o mică întârziere. Lucrul principal însă ce vi-l pot spune e că am căzut de acord și că datorăm, această înțelegere grabnică intervenției d-lui Take Ionescu, cel care, prin mijlocirea sa amicală, a putut, să statornicească o stare de lucruri ce mulțumește și pe Turcia, și pe Grecia. — Excelență, sunteți mulțumiți de tratatul de pace ? — Când se vor cunoaște toate punctele tratatului se va vedea că n-am căutat să obținem, din partea Greciei, decât condițiuni acceptabile pentru musulmanii din teritoriile anexate Greiei. Fără să-și va teme vreunul interesele sale, Grecia a sfârșit prin a înțelege că avem și noi motivele noastre, și astfel am ajuns să stabilim o înțelegere echitabilă între cele două state. —• Ați stabilit ceva în privința proprietăților Sultanului ? — Pot să vă spun că nu se va prezenta nici o listă a proprietăților Sultanului. — Ați stabilit vreo înțelegere în privința dijmelor moscheelor, fântânelor și așezămintelor de binefacere turcești ? _ Am vrut să obținem pentru moschee și așezămintele de binefacere putința den, trăi și a-și îndeplini menirea lor. Am demonstrat guvernului elenic că e chiar în interesul Greciei să acorde acest avantagiu musulmanilor, cari vor ajunge cei mai buni cetățeni ai nouei lor patrii. Nu se putea lua toată existența musulmanilor, cărora li se cere să devie buni cetățeni greci. Istoria a dovedit că musulmanii sunt cetățeni buni. D-voastră aveți în Dobrogea musulmani și sunt convins că sunt foarte buni cetățeni români. De asemenea spre a-i încuraja, a le micșora durerea pentru pierderea vechei lor patrii, și a le infiltra dragostea pentru noua lor patrie, am stăruit ca Grecia să acorde dreptul de existență așezămintelor de binefacere ale musulmanilor din teritoriul anexat. Aranjamentul la care ne-am oprit este că Grecia se obligă să întreție așezămintele de binefacere musulmane care nu au mijloace proprii și vânituri personale. In felul acesta Grecia mulțumește un mare număr de musulmani, pe care Turcia nu putea să-o lase în voia soartei. — Cari credeți că vor fi pe viitor relațiile între Turcia și Grecia ? — Doresc ca aceste relații să fie din cele mai bune, carci acesta este interesul amânăuror țărilor. Și acum, când am căzut de acord, sper că e mai apropiată putința unei înțelegeri mai strânse. Rămâne un singur punct negru : chestia insulelor. — Dar, continuă interlocutorul meu, sper că Europa va dezlega această chestia în favoarea Turciei, căci acesta e singurul mijloc de a se garanta în chip absolut pacea în Balcani. . Turcia, care posedă insulele din Asia, nu poate renunța la cele din Europa; și, dacă se dorește sincer o pace trainică în Balcani, se va dezlega chestia insulelor în favoarea Turciei, care va introduce reforme și acolo. — Dar credeți cu putință pe viitor o alianță a Turciei cu Grecia, Serbia și România? —' Parei'ed mea e că o înțelegere între România, Grecia și Serbia nu poate să fie decât folositoare pentru cauza păcii. Se vorbește de o renvanșă a Bulgariei. Ei bine, înțelegerea românogreco-sârbă va împedeca isbucnirea unui nou război în Balcani. Ați văzut bine că vina celui de al douilea război din Balcani n’a fost a Turciei. Prezența Turciei în Europa e o chezășie a păcii. S’a vorbit în ultimul timp despre o alianță bulgaro-turcă și s'a spus chiar că e o alianță ofensivă. — Pot să vă afirm că lucrul nu e exact. Se poate ca Bulgaria să dorească asemenea alianță, dar convingerea, mea, personală este cff. nu se va înfăptui. —• Cum explicați faptul că o parte a presei otomane atacă pe România și pe d. Take Ionescu? __ Sunt convins că aceste atacuri sunt provocate de svonante false răspândite că România face presiune asupra Turciei ca să cedeze. Când se va vedea că România nu a făcut nici un fel de presiune și că, din potrivă, am avut norocul ca d. Take Ionescu să sosească tocmai la vreme, sunt convins că presa otomană își va schimba atitudinea. Am avut, totdeauna cele mai bune relațiuni cu România și punem mare preț pe aceste relațiuni. . Când se vor cunoaște amănuntele încheerei păcii se va vedea că, fără a vătăma vreun mieros al Greciei, nici Turcia nu se sdrobită și trebue să mulțumim, d-lui Take Ionescu pentru intervenția sa pur amicală și absolut nepărtinitoare. Și dacă am ținut să punem toate amănuntele in tratatul de pace, dintre noi și Grecia, am făcut o tocmai pentru că am voit să lămurim toate chestiunile și să ușurăm înțelegerea pe viitor. * ■ ____________________ .AAAAAAAA _ , VAAAÂAAA/ * i Albaniei Ferdinand SI ROMANIA - Cu prilejul ultimei sale călătorii în Austro-Ungaria *" Despre adevăratele sentimente ale bulgarilor față de România și români nimeni nu se mai îndoește astăzi la noi. Totuși sunt unele fapte care, venind să confirme convingeri stabilite, sunt totdeauna bine venite. Și mai ales sunt binevenite și deosebit de interesante aceste sentimente când ele își găsesc expresiunea chiar în persoana Suveranului statului vecin. Un prieten de curând sosit din străinătate, prin Orșova, îmi comunică unele știri interesante asupra ultimei călătorii a regelui Ferdinand în Austro- Ungaria. Regele Ferdinand evită cu orice preț teritoriul României Se știe că acum de curând regele Ferdinand a plecat în Austro-Ungaria, spre a face unele vizite cu caracter vădit politic. Guvernul austriac i-a trimis pe teritoriul bulgar, la Lom Palanca, o delegațiune de funționari administrativi și polițienești, care urma să însoțească pe Suveranul bulgar până pe teritoriul austro-ungar. In portul bulgar de plecare, Lom Palanca, regele Ferdinand și-a exprimat dorința de a nu fi silit să treacă prin România. La observația unui ofițer austriac de marină că nu va debarca decât la T. Severin spre a lua trenul de Orșova, Suveranul bulgar a răspuns că ține să fie scutit și de această trecere prin România. Față cu stăruința regelui, comandantul vasului austriac — căci un vapor austriac fusese anume trimis spre a-l conduce în Austro-Ungaria — a primit ordinul să meargă de la Lom Palanca direct la Orșova fără a se opri, la malul românesc sau la cel sârbesc. Din convorbirile pe care, pe tot acest lung parcurs danubian. Suveranul bulgar le-a avut cu ofițerii de pe bord și anturajul său austriac, a reușit o adâncă amărăciune împotriva mai ales a României și a românilor cari au risipit visul de mărire și de glorie al Țarului Ferdinand. In general, însă, regele s-a ferit să discute chestiuni politice și s’a mărginit, în privința ultimelor războaie balcanice, să laude entuziasmul și puterea de rezistență a soldaților săi în toate luptele ce au avut. La trecerea prin fața Severinului, regele Ferdinand I, văzând lucrările de construcție ale noului teatru, s’a interesat de ele și le-a privit mult cu binoclul, cerceteze dacă vasele n’ar putea fi scoase și repuse în uz, — regele, cu prilejul călătoriei de care vorbim, s’a interesat de rezultatul anchetei comisiunei. La răspunsul că vasele acelea sunt definitiv perdute, deoarece presiunea apei curgătoare l- a rupt în două, regele s’a întristat și a exprimat dorința de a se vedea mai curând la Orșova, ca și când vederea malului românesc i-ar fi făcut râu. "Miniștri bulgari mai categorici Dacă amărăciunea regelui se putea deduce din unele vorbe și din atitudinea sa, sentimentele miniștrilor cari îl însoțeau și-au găsit expresiunea în vorbe. Ei spuneau, fără jenă, că adevăratul dușman al Bulgariei de azi înainte este regatul român, că räa a făcut românii de s’au amestecat și că au să regrete mai târziu pacea de la București — cu care se mântdresc astăzi — fiindcă bulgarii nu uită și nu pot să uite ceea ce li s’a întâmplat din cauza românilor. Ne-am mărginit să povestim aceste lucruri interesante, aflate de prietenul nostru la întoarcerea în țară, lăsând cititorilor sarcina să tragă învățămintele cuvenite din această scurtă expunere a faptelor. noi Regele Ferdinand și flotila năreană bulgară du Se știe că bulgarii cu prilejul mobilizării armatei române, au scufundat în portul Rusciuk flotila lor militară de Dunăre, compusă din patru unități. Ei au preferat să înnece această flotilă decât să o vadă luată ca pradă de război de către armata română. Cum guvernul bulgar, după încheerea păcii, numise, o comisiune compusă în majoritate de tehnician austriac, care să Principele Wilhelm de Wied, candidat, la tronul Albaniei, cu soția sa Principesa Sofia, la București f. FERMO. ----------------*|♦*---------------- De la consiliu! Epidemia de holeră fiind la sârșitul ei, direcția sanitară a prezentat, eri, consiliului sanitar superior o dare de seamă amănunțită asupra mersului acestei epidemii. D. prof. dr. Mezincescu a făcut o expunere a condițiunilor în care se va face campania de iarnă pentru preîntâmpinarea unei reisbucniri a epidemiei în localitățile ce au fost contaminate. Tot subdirectorul serviciului sanitar a arătat măsurile luate pentru adunarea și coordonarea materialului științific privitor la epidemia de holeră din anul acesta în vederea întocmirea și publicarea unei lucrări complete asupra acestei epidemii. Consiliul sanitar a aprobat toate măsurile luate. In urmă au fost numiți delegații consiliului sanitar superior în comisiunile examinatoare pentru concursurile de definitivat ale medicilor sanitari și ale medicilor de spitale mixte, aceste concursuri urmând a începe la 1 Noembrie. Complectarea acestor comisiuni se va face astăzi prin numirea delegaților comisiunei administrative de pe lângă direcția sanitară. O ftmcjioikma cade pe deschizătura ascensorului de la o înălțime de Simetri și moare pe foc . O groaznică nenorocire sa petrecut ori dimineață la poșta centrală. O funcționară, d-na Sofia Drop, și-a găsit moartea intr-un accident de ascensor. Iată în amănunte, cum s'a întâmplat nenorocirea. Pe la orele 11 d-na Sofia Droc, funcționară la casieria telegrafului, s-a suit în ascensor împreună cu d. Vasile Economu, electrician al direcțiunei. D-na Droc avea să rămână la primul etaj iar d. Economu avea să meargă mai departe. Conducătorul ascensorului a apăsat butonul și mașina s-a pus în mișcare. Când au ajuns în dreptul etajului , ascensorul nu s‘a oprit ci și-a continuat drumul. D-na Droc, văzând că nu, se oprește, n‘a mai stat pe gânduri și a sărit jos, fără cap. Economia o poată reține. A căzut, în picioare, pe marginea deschizăturei ascesorului. Nenorocirea s‘a întâmplat într-o clipă: ghetele s-au alunecat pe parchet, în cădere, tocmai spre partea deschizăturei, și corpul s-a prăvălit în gol. A urmat un țipăt spăimântător, o lovitură a capului de marginea deschizăturei, care a întors-o cu capul în jos, și nefericita a căzut așa de la o distanță de 20 metri, tocmai în camera motorului. Moartea i-a fost instantanee. Un zgomot sec de oase frânte, și câțiva stropi de sânge, nefericita își rupsese baza craniului. Vestea s-a răspândit ca fugarul și tot personalul poștei a alergat la locul nenorocirei. Priveliștea era fioroasă. Corpul nefericitei intrase cu capul în jos, până la brâu, între scândurile care desparte motorul de deschizătură. Pălăria și umbrela erau căzute alături. D. dr. Pleșoianu, a încercat s-o readucă în simțiri pe cale de respirație artificială. A fost de prisos. Ancheta Au sosit toți funcționarii superiori ai direcțiunei, prefectul poliției Capitalei, d. D. Moruzzi și inspectorul polițienesc, d. Andrei Ionescu, care a început ancheta spre a se stabili responsabilitățile acestei nenorociri. Din cercetările făcute reiese că a fost un simplu accident, care nu se datorește defectuozității ascensorului. Pus din nou în mișcare, ascensorul funcționa perfect. Nu s-a putut stabili precis dacă conducătorul motorului a primit sau nu ordinul de a opri la etajul I. Acesta susține că nu i s-a ordonat să oprească. D. Economu nu-și amintește dacă în adevăr victima a dat acest ordin sau a uitat.* Trebue să menționăm ca ascensorul de la poștă e de un sistem primitiv, fără ușe. Dacă ar fi fost închis și cu ușe, d-na Droc nu ar fi putut sări. Din anchetă mai reiese că se practică, de către funcționarii poștei, un obiceiu rău. Când conducătorul ascensorului nu se află acolo, ei se urcă pe platformă, apasă de buton, și mașina pornește. Ei s-ar jos la etajul unde trebue să se oprească, — expunându-se astfel la accidente ca cel întâmplat — și platforma își continuă drumul până sus, de unde se reîntoarce jos singură. Corpul nefericitei vicitime a fost transportat, din ordinul parchetului, la domiciliu. înmormântarea se va face pe seama direcțiunei poștelor. unui pretins conflict între Sf. Sinod și d. ministru al cultelor Mai multe ziare au vorbit în vremea din urmă despre un pretins conflict care s’ar fi ivit între d. C. Dissescu, ministrul cultelor, și membrii Sf. Sinod,— coflict datorit numirei ierarhului însărcinat cu organizarea bisericei noastre în Dobrogea Nouă. D. C. Dissescu, pe care l-am văzut azi la minister ne-a făcut, în aceată privință, următoarea declarațiue, autorâându-ne a o publica: ,,Mai multe ziare, de vre-o 3 sau 4 zile, alimentează un conflict care s’ar fi ivit între Sf. Sinodi și ministrul cultelor, cu privire la numirea arhiereului care vremelnicește este trimis spre a organiza biserica în Cadrilater.Totul e închipuit, cu spirit de intrigă. N’a fost și nu e nici o neînțelegere, — necum un conflict. In urma Cuvântării și expunerii modului de a vedea al d-lui ministru de culte în Sf. Sinod, și pe baza propunerii formulată de I. P. S. S. Mitropolit al Moldovei, de comun acord s’a încuviințat trimiterea unui arhiereu numit în persoana P. S. Vartolomeu, de ministrul cultelor. Nnci odată ministrul n’a propus trimiterea unui arhiereu,—, aceasta fiind și în potriva legii și a canoanelor, arhimandriții neputând hirotoni preoți“. N. .... ....-------................- ---Un bust al lui Al. I. Cuza la Răcăciuni din ziua de 3 Noembrie la orele 1 d. a. în grădina din piața Tg. Răcăciuni se va inaugura bustul marelui domnitor „Alexandru I. Cuza“. Comitetul sub președinția d-lui P. G. Cantilli, prefectul județului Bacău, roagă pe toți bunii români a lua parte în număr cât de mare la această solemnitate. Toate trenurile, atât la venire cât și la întoarcere sunt convenabile și aproape de localitate FALSIFICAREA vinurilor .. . ~ ....... D. Șt. Al. Brătescu, podgorean din Târgoviște, ne trimite un apel către podgoreni, prin care propune apropiatului congres al viticultorilor ca să discute chestiunea falsifcărei vinurilor în vederea următoarelor deziderate propuse de d-sa: I) Să se fixeze un maximum la producțiune pe hectolitrul de vie, indiferent de intemperiile atmosferei (cazul normal). II) Fiecare proprietar să fie obligat a-și declara la percepția respectivă producțiunea proprietăței sale imediat după recoltă. III) Să se țină la percepție, registre în regulă de partid a fiecărui proprietar tinde să se înregistreze declarațiunea producțiunei sale, controlată negreșit, cum și vânzările ce face. IV) Angrosistului sau depozitarului să i se ceară la introducerea mărfei certificatul de proveniență al vinului, certificat vizat de percepția respectivă a văzătorului, iar la percepția respectivă a acestora să se înregistreze orice intrare sau eșire din depozitul lor. V) Detailiștii să fie cât de des controlați de autoritățile în drept. VI) Statul să înceteze a mai face comerț de vinuri, mărginindu-se la pepinierile sale numai cu vânzări de vite pentru restabilirea viilor. In ceea ce privește viile de șes, nu ar trebui părăsită ideia urmărită de a se legifera încetarea unor asemenea plantațiuni, întrucât pe terenurile șese se pot face orice fel de cultură. Cu măsurile arătate mai sus, sunt convins că s’ar putea avea și o statistică a vinurilor cari ar atrage cu sine cunoașterea producțiunei și consumațiunea a fiecărui an. MONUMENTUL generalului Suvarov R.Sărat, 29 Octombrie Inaugurarea monumentului ridicat în memoria generalului Suvarov, în comuna Plăinești, a fost amânată pentru ziua de 1 Noembrie. DEPUTAȚIUNI MILITARE RUSEȘTI PLEACA LA PLAINEȘTI Petersburg, 29. — Au sosit la Odessa deputațiunile regimentelor cari au luat parte la bătălia de la Râmnicul Sărat și cari se duc pe câmpul de bătaie unde va avea loc inaugurarea monumentului lui Suvorov. (A. R.). ------------♦ [UNK] [UNK]------------/ victimelor catastrofei șalupei „Teleormanul“ Călărași, 30 Octombrie». După cum se știe, la 1 Noembrie c., se împlinește un an, de când 50 soldați din regim de grăniceri și-au găsit moartea în valurile Borcea odată cu șalupa militară „Teleormanul“ în fața portului nostru. Ministerul de război a ridicat un frumos monument în parcul comunal, chiar în fața locului unde si’a întâmplat catastrofa. Monumentul constă într’o frumoasă cruce de 3 metri de piatră așezată pe un soclu de 2 m. Pe părțile laterale ale soclului sunt așezate 3 tăblițe de marmoră pe care s’a gravat numele tuturor soldaților,locul și data naștere. Monumentul de și terminat nu a fost luat încă în primire. Miseriei, dinh Construită și înzestrată cu toate odoarele de către loan. Este aml, sfințită de către P. S. S. Teofil Ploeșteanu, care a rostit o călduroasă cuvântare, aducând laude d-lui Olteanu precum și colaboratorilor, d-ni arhitect. Vutcan și pictor C. Gheorghiu, cari au ridicat un monument de artă. La dreapta bisericii se vede școala, modest templu, închinat luminii.