Universul, mai 1914 (Anul 32, nr. 117-147)
1914-05-01 / nr. 117
5 Wfr Romlnia.rO Ini în străinătate ICGB Fondators LUIGI CAZZAVIUftN 6 IPJLG1JS1 XXXII - y~rnl 117. Joni 1 Maia iști CELE DIN URMĂ STÎRÎ DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE $1 TELEFONICE Redacția și Administrația: .7. b"cuTMM -Brezomau. 3f împăratul FRAK8Z IOSEF, lipi ultima fotografie Escursiunea familiei regale Sosirea la Oltenița Oltenița, 28 Aprilie MM. II. Regele și Regina împreună cu AA II. Principii moștenitori și micii Principi au sosit în portul Oltenița la orele 11. Divizia de Dunăre care staționa în jurul yachtului regal a salutat cu salve de tunuri. In uralele mulțime!, Suveranii și însoțitorii Lor au descins din tren în port. Prefectul județului, d. Niculescu-Dorobanțu, a prezentat pe reprezentanții autorităților. MM. IL. și Principii s-au îmbarcat apoi pe yachtul „Ștefancel Mare“ plecând spre Turtucaia. Măreața și entuziasta primire de la Silistra Silistra. 28 Aprilie. La orele 5 tunurile, prin 21 salve, au anunțat locuitorilor sosirea în port a yachtului Ștefan-cel-Mare, pe care călătoresc Suveranii noștri și membrii familiei Princiare. Toată populația tuturor naționalităților se găsea în port, părând o mare de capete. Mulți se suise pe acoperișurile clădirilor. In momentul când yachtul a acostat la ponton, muzica militară a cântat „Trăiască Regele“, în uralele mulțimei care nu mai conteneau. D-na și d-l prefect Cămărășescu au întâmpinat pe Suverani și membrii Familiei Princiare, care l-au primit zâmbind, fiind cunoscuți de demult ai Palatului. M. S. Regina a sărutat pe d-na Cămărășescu. D. prefect a prezentat pe toate persoanele oficiale; generalul Basarabescu, comandantul diviziei, s-a prezentat de asemenea Suveranului pe bastiment. Tot pe bord au fost primiți membrii comisiunei musulmane, în frunte cu fostul deputat bulgar Hadgi-Sahia-pașa, membrii comisiunei populației bulgare, în frunte cu d-l dr. Gabrovsky, avocat Brașovanof și Ivan Boiadgief; comisiunea populațiunea armenească, în frunte cu Tudor Balmadgian, Iliaș B. Iosef și Alhalel, asemenea clerul, format din preoți români și bulgari, cum și preotul templului israelit. După toate aceste prezentări, iubiții noștri Suverani, și Principii Moștenitori cu toți copiii Lor, au debarcat urmați de d-nii miniștrii Morțun și Radovici, suitele lor și d-l prefect Cămărășescu, în uralele formidabile ale populațiunei, care asvârlea flori. Suveranii noștri și toți membrii Casei Regale, au pășit pe pământul noului teritoriu, unde primarul Călinescu a prezintat tradiționala pâine și sare. O companie din reg. 35 infanterie a dat onorul, prezintând drapelul regimentului. In sunetul muzicei militare Suveranul a trecut în revistă trupele regimentului 35 și divizionul 2 roșiori ce erau înșirate în lungul drumului de la port până la biserică. In tot acest parcurs au fost aclamați de mulțimea populației, căreia Suveranii le raspundeau ca batista în semn de dragoste. In dreptul „Teatrului Orient“, s’au aruncat M. Sale Regina opt porumbei albi legați cu panglice tricolore, pe care M. Sa i-a luat și după ce i-a desmerdat i-a dat d-lui Davila, fostul director al teatrelor. La intrarea în biserică au fost întâmpinați de copilele Eugenia Stematis și Cornelia Mănăilă, care au dat buchete de flori Suveranei, vrând să fie bine venită pe noul pământ al țărei. Suverana le-a sărutat. Toți copiii școalelor primare au cântat „Trăiască Regele“ foarte frumos, reținând pe Suverani câteva minute și stârnind admirația Lor. In biserică M. S. Regele a luat loc pe scaunul tronului iar ceilalți membri alături lângă altar unde au stat în tot timpul serviciului divin, oficiat de Episcopul Nifon înconjurat de tot clerul. M. Sa Regele a stat în picioare, spre mulțumirea locuitorilor care îi doresc încă o sănătate și viață îndelungată; răspunsurile au fost date de corul bulgar. După serviciul divin episcopul Nifon a ținut o cuvântare în care arată avântul țărei în anul de glorie 1913, sub înțeleaptă conducere a Suveranului, care a adus pacea și a mărit hotarele țărei, așa după cum le va păstra pentru vecie. Evoacă figura marelui voevod Mircea, al cărui suflet trebue să fie în sferele cerești și să privegheze cu drag domnia glorioasă a Regelui, care a devenit stăpânul Silistrei în 1913, al cărei pământ e frământat cu sângele nostru strămoșesc. Suveranii și principii toți sărută crucea și pornesc în urările mulțimei la „Palatul administrativ“ ; în acest timp aviatorii Popovici, Beroniade și Cantacuzino fac splendide viraje deasupra orașului. D-l ministru Morțun a felicitat pe avocatul Malancheff, președintele societăței „Bedianca“, ai cărei membri formează corul bulgar. La eșirea din biserică M. S. Regina a primit într’un buchet de flori artificiale o petiție a fetei Sultana Gradinarova, care cerea ajutor pentru școală. La palatul administrativ, după ce au vizitat și tribunalul unde au fost întâmpinați de președintele Rădulescu. Suveranii au primit pe membrii comisiei interimare a orașului Silistra, cum și al orașului Bazargic, prezentați de prefectul Gheorghescu. Suveranii au vizitat apoi moschea Baeracl, unde au fost primiți de fruntașii populațiunei musulmane și muftiu, care a ținut o cuvântare, arătând că se va înscrie cu litere de aur în cartea vieței lor sociale această zi memorabilă. Apoi, în zece automobile, urmați de toată suita și oficialitatea orașului, au vizitat forturile Medjidi-Tabia și cazărmile cele noi și cele vechi. Pretutindeni au fost aclamați de populațiunea orașului, vădit mulțumită de a vedea vizitat orașul de Regele Țărei. La întoarcere, antreprenorii teatrului Orient, d-nii Miron și Solomon au dat drumul la alți 2 porumbei albi, legați cu o panglică tricoloră pe care era scris „Regele României în veci stăpânitor al acestui oraș“. La orele 8 seara Suveranii s’au întors pe bastiment, unde la opt și jumătate a avut loc o masă intimă, la care au fost invitați și mai mulți fruntași ai orașului, întreg portul și toate vapoarele sunt iluminate cu lumini electrice, provocând admirația locuitorilor. Suveranii au rămas foarte mulțumiți de simțimintele de dragoste arătate de nouii lor supuși din Cadrilater. Poliția a luat toate măsurile ca ordinea să fie menținută. La orele 9 s’a făcut retragerea cu torțe, la care a luat parte toată populația. £ *3« *î* Declarațiile d-lui director general al Teatrelor - In jurul unui interview al d-lui Al. Davila — Aveți cunoștință de interviewul d-lui Davila? — Dar — Ce gândiți despre părerile d-sale? — Foarte puțin. Dar artiștii Teatrului Național? .— Despre aprecierile unui fost director general al teatrelor din România, care aruncă disprețul sau asupra oamenilor cari au dat și dau strălucire primei noastre scene naționale, ce pot spune artiștii? Ei râd și bine fac. Nu voesc să polemizez cu d. Davila. Regret mult plecarea soților Bulandra. Dar când cineva declară că artiștii cu trecut n'au ce căta aci, de! mă întreb dacă asemenea afirmațiunî ni păcătuesc prin lipsa de bun auț și prin belșug de venin. D-nii Soreanu și Petrescu au talente recunoscute, dar care Nottara, Brezeanu, soții Demetriade, Livescu, Sturdza, Bulfinski Manolescu, Storin și alții sunt ei lipsiți de talent? Sau Pstau totdeauna întrebuințați cu nepărtinire și discernământ muin, ca puși la cuvenita munci să fi înșelat așteptările directe și ale publicului? — D. Davila a avut totdeauna această opinie despre ariștii noștri? — Nu știu. Pot să-ți afirm un lucru: am admirat totdeauna la d. Davila între alte caliăți și lipsa desăvârșită de memorie și de consecvență. Astfel înr’o bună seară ne-a afirmat că „Hamletul“ cel mai extraordinar pe care l’a văzut vreodaă în Europa e d. Demetriad. Cum se potrivește această părere în lipsa numelui acestui excelent și conștiincios artist din lista artiștilor apreciați de fostul director general? Oare Tina Barbu, Giurgea, Filotti și altele să n’aibă talent? ne a Teatrului Național”, acest epitet nu s’ar putea adresa unor fapte puțin onorabile de care a fost acuzat cineva care azi e în afară de Teatru? Pot să te asigur că eu, director fiind, vom lua toate măsurile ca să se facă dreptate și lumină. Epitetele preventive ca să zic așa sunt de prisos. — E adevărat că d-ni. Soreanu « Manolescu vor să plece? — inexact. Nu știu ce urmărește d. Davila afirmând neadevăruri, dar niciodată Soreanu nu s’a gândit să părăsească scena iubită. Sunt așa câțiva încăpățânați cărora le poți face cele mai mari nedreptăți, pe cân materialicește Îi poți păgubi după bunul chef al direcției. Și ei rămân neclintiți în teatrul care în bună parte e opera lor, o pildă? Cu toate că am venit în fruntea Teatrului ei nu au urmat pe d. Davila. Altă pildă? Când a venit d. Davila ei au rămas. Iar cei plecați au fost isgoniți, ca Nottara sau Niculescu. Cât despre Manolescu, acum câteva zile într’o convorbire Particulară mi-a dat cuvântul lui de cinste că nu pleacă, deși i s’au făcut oferte avantagioase, ca și lui Soreanu de altfel. A’. S. R. protegutește — ‘E adevărat că Principesa Maria pe d- Davila? — Ca și familia regală, familia Princiară și în special Principesa Maria ocrotește toate manifestările noastre culturale și artistice. Dovadă, bunăvoință cu care A. S. R. Principesa a cinstit șezătorile literare de la „Gompedia”, grija cu care urmărește reprezentațiile teatrale. Dacă Regina e prezidenta de onoare a Societăței scriitorilor români, Principesa Maria a luat sub înaltul Sau patronaj teatrul și șezătorile sătești și sub cerul liber. Bunăteatrul sub cerul liber. In ce privește nepermisa ex» vcința Reginei și a Principepresie de „rușine a Teatrului Nasei g8 întind firește și asupra inițional“ întrebuințată de d-sala jiatorilor sau diriguitorilor aadresa unei societare a Teatru- astor manifestări ale forțelor lui, în afară de grosolănie mai cuprinde și o însemnată dcar de răutate, căci nu astfel se exprimă un bărbat fie el și arbitrul bunului gust, despre o femen. Acest lucru d. Davila l’a înțeles așa de bine—pe vremuri —încât fiind director la Lyric și citind în „L’Indépendance“ o notiță acrie asupra reprezentațiunei piesei „Măgarul lui Buridan’’—pare-mi-se—m’a rugat să intervin. Am făcut’o cu deosebită plăcere, căci atunci ca și azi am purtat respectul datorit femeei artiste. Și la drept vorbind, dacă răspund întrebărilor d-tale asupra limbuțiilor d-lui Davila, o fac ca să apăr nu numai interesele materiale, ci și prestigiul artistic și moral al artistelor și artiștilor Teatrului Național, colaboratorii firești ai tuturor direcțiilor. In ce privește expresia „rusiaționale. Dar de aci că credem "'intim proteguiți pentru persoanele noastre, ce eroare și c ftă indiscretă vanitate ! — Dar despre aprecierile M. S. Regelui asupra „focarului de inrigi“ ce ziceți? — Că sunt intrigi la Teatrul stgur. Că ele pot fi alimentate de directori prea adevărat. Dar al. E cu neputință ca Regele să fi spus asemenea lucruri desp Pe o instituție de Stat. Mai mult, sunt încredințat că acest reportaj nu e nici al d-lui David. E inadmisibil ca cineva să așeze prin presă o convorbire ci Regele sau să-i denatureze cuvintele. Am crezut că d. Davia se va grăbi să desminti acest ciudat interview. N’a făcut-o. Cu atât mai trist. In ce nu privește, nu mai avem nimic de zis, ci mult de făcut. Rep. imițrafiau m onoarea d-lui Simos D. N. D. Câmpina, directorul ziarului nostru, a oferit Luni seară o masă colegială, în saloanele restaurantului „Continental“, în onoarea d-lui Simos, directorul ziarului atenian „Patris“. Au luat parte la această masă, în afară de redactorii ziarului nostru, d-ni. I. Procopiu președintele Sindicatului ziariștilor, T. Pizani, directorul ziarului „Epoca“, I. Bacalbașa, directorul ziarului „înainte“, Gh. Rădulescu, Mihail Mora și Virgil Mora La șampanie d. N. D. Câmpina a închinat un pahar în sănătatea d-lui Șimosa și pentru prosperitatea ziarului „Patris“ care și-a făcut un program din strângerea legăturilor prietenești între România și Grecia. Simos a răspuns toastând călduros pentru prosperitatea presei românești și pentru România. In tot timpul mesei a domnit între comeseni o atmosferă de strânsă colegialitate. * * * ■ Implesul„Maternei“ — O nouă reprezentație a artistei Truhanova — .Cele două reprezentațiuni date de celebra dansatoare Truhanova, în sala Teatrului Național, în zilele de 24 și 25 Aprilie, în folosul societăței „Materna“ au avut un strălucit succes moral și material. Produsul primei reprezentații a fost de 20.000 lei, iar produsul celei de a doua de 5.298 lei. In total cheltuelile ambelor reprezentații se ridică la 13.200 lei. Artista Truhanova văzând că produsul reprezentației de la 25 Aprilie n’a corespuns așteptărilor, a promis că va da o nouă reprezentație, în folosul „Materiei“, la 11 Mai, cu prețuri reduse. "V... Din Delegațiuni Budapesta. 28. — Comisiunea pentru armată a delegațiunei austriace. —■ Ministrul comun de război, răspunzând unei chestiuni cu privire la manifestările austrofobe din Italia, declară că lămurirea afacerei este în curs. Ministrul a dat cetire unei telegrame a consulatului austroungar din Veneția către ministrul de externe, care arată că manifestațiunea organizată alaltă dri seară de studenții din Padua a fost primită cu indiferență de populațiunea venețiană și comentată de presele ambelor părți în chip exagerat. Drapelul austriac nu a fost ars, ci totul a fost numai un simulacru. Autoritățile au înăbușit din vreme și cu energie manifestația. In fața consulatului n’a avut loc nici o manifestație. Delegatul ceh Mastalka declară că nu e mulțumit cu răspunsul ministrului de război și cere ca reprezentantul ministerului de externe să fie invitat a răspunde la chestiunile ridicate. In ședința de după amiaza contele Berchtold, răspunzând invitațiunea ce i s’a făcut, declară: toate demersurile au fost făcute spre a clarifica manifestările ce au avut loc și a judeca dacă insultarea emblemelor noastre, ori un atac al dreptului ginților contra autorităților noastre consulare s’a produs în Italia. Sunt fericit de a putea declara de pe acum că știrea despre arderea unui drapel austriac la Veneția este falsă, după cum rezultă și din raportul consulului nostru și din desmințirile date de Agenția Ștefani. Aproape totalitatea manifestanților erau studenți. Manifestațiunile din Turin, Milan și Neapole par a fi luat un caracter mai acut. După împrejurări vom pune chestia acelor manifestări pe tapet pe lângă guvernul italian și nu ne îndoim că expunerea se va face într’un spirit care să corespundă cu relațiile noastre de alianță. (A.R.) Budapesta, 28. — Comisiunea armatei a delegațiunei austriace a adoptat bugetul marinei. (A. R.) RELAȚIUNILE CU ROMANIA Budapesta. 28. — Comisiunea pentru negațiunea ungare a început discutarea expozeului. Aproape loț oratorii s'au ocupat de reuniunile cu România. Raportorul Nagy a spus: Am sprijinit România iar cererea de revizuire a tratatului din Blucurești nu era privitoare la revendicările teritoriale ale Românei. Curentele ostile cari au degenerat ,de curând în manifestațiuni intolerabile, pornesc dintr'un izvor care nu este în legătură intrinsecă cu politica noastră externă. D-l George Lukacs zice: răcirea amiciției României nu trebue de fel atribuită consecinței politicei ministrului de externe, "i faptului că Puterile Triplei Ințelegeri au profitat de situațiune pentru a strânge legăturile cu România. D. Apponyi declară că recunoaște importanța menținerei de bune relațiuni cu România, dar nu trebue să dăm aparența că am cerut grația României.. România să mediteze dacă bunele relațiuni cu noi sunt in interesul ei dar este inadmisibil ca această chestiune să influențeze politica noastră internă. (Ministru președinte Tisza, strigă: Foarte bine!) Principele Windichgraetz declară: se pregătește în Balcani o acțiune, sub inflența Rusiei, pentru reînoirea alianței balcanice contra monarhiei. Atrage atenția ministrului asupra agitațiunilor rusești în Balcani și în special în Bulgaria. (A. R.) ■ iii- Universul în Dobrogea Nouă BALOG incidentul ministrului rus din Sofia la Balele Balcic, 28 Aprilie Un ziar din Capitală a publicat o știre referitoare la o pățanie avută la Balcic de ministrul plenipotențiar al Rusiei la Sofia. Nu este adevărat că ministrul ar fi intrat în țară pe la Dobrici, ar fi luat drumul spre Balcic și că aici ar fi pălmuit un jandarm român. Lucrurile s'au petrecut astfel: Ministrul Rusiei a intrat în țară pe la Balcic (sucursală Ceatalisme) însoțit de viceconsulul rus și două doamne cu automobilul, luând drumul de aici spre Dobrici, Silistra, Turtucaia, Rusciule. La frontieră n'a oprit automobilul spre a îndeplini formele legale, așa că în drumul de la frontieră spre Balcic a trebuit să fie oprit, ceea ce au și făcut-o comandantul de sergenți și doi sergenți. Însoțit fiind de acesta până la poliție, acolo s-a legitimat ca ministru plenipotențiar al Rusiei la Sofia, permițându-i-se să-și continue drumul. Totul se reduce deci la faptul foarte curios ca un ministru plenipotențiar să încerce a intra într'o țară fără a îndeplini formele legale. Arestarea sei) bulgar care insultă armata română Giurgiu, 23 Aprilie. In portul Ramadan a fost arestat individul bulgar B. Semo, care trecând cu trenul de la Giurgiu la Ramadan, în dreptul regimentului 15 artilerie, a huiduit pe soldații cari faceau instrucție și a insultat armata română. -------------* | *-------------, Serbarea zilei de 3 la Focșani Focșani, 28 Aprilie Ziua de 3 Mai, care amintește adunarea românilor ardeleni pe câmpia Libertățea de lângă Blaj la 1848, după care a urmat revoluția contra stăpânirei maghiare, va fi sărbătorită în orașul nostru cu un fast deosebit. Pentru Sâmbătă seara (3 Mai) „Liga Culturală“ convoacă pe cetățenii focșăneni în sala bibliotecei publice din str. Mare, când va vorbi d.* profesor I. p] Rădulescu-Râmnic, vicepreședintele „Ligei“, despre însemnătatea acestei zile. In aceași seară se vor declama poezii din autorii ardeleni: Andrei Mureșanu, Goga, St. O. Iosef și Zaharia Bârsan. Se vor face lecturi, prin care se amintesc diferite episoade din timpul revoluției ardelene de la 1848. Se vor mai face cântări de către corurile conduse de maiștrii: G. Salomia și D. Rădulescu. A doua zi dimineața se va oficia un parastas la biserica catedrală, pomenindu-se numele tuturor eroilor ardeleni morți pentru cauza românismului. Duminică după amiază cetățenii focșăneni, profesorii și elevii liceului, institutorii cu școalele și toți membrii „Ligei“ și bibliotecei publice vor face o escursie la crângul Petrești, unde se va da o serbare câmpenească. Și acolo se vor face cântări, declamații și se vor ține cuvântări ocazionale. Serbările vor fi prezidate de d. Irimia Pană, președintele „Ligei“ secția Focșani.-------ți «î- ----------—— Dela românii de peste munți PREGĂTIRI IN VEDEREA ALEGERILOR GENERALE Budapesta. 28. — La alegerile generale, românii vor înființa la Arad un birou central, condus de Sever Dan. Românii plănuesc să desvolte o agitație extraordinară. SENTINȚA IN PROCESUL MĂNĂSTIREI HORGȘ BODROG Budapesta, 28. — Tribunalul a pronunțat sentința în favoarea românilor, lăsându-l în posesiunea mânăstirei Rodos Bodron. ÎMPĂRȚIREA „Avântului la Sinaia Sinaia, 27 Aprilie. Astăzi s’a făcut la Sinaia serbarea distribuirea medaliei „Avântul țărei“ rezerviștilor și completașilor cari au luat parte la campania din anul trecut. S’au prezentat cu primarii și notarii în frunte ai celor 13 comune din plaiul Peleș, aproape trei batalioane întregi. In zorii zilei apărătorii patriei umpluseră bulevardul și străzile până la mânăstire, unde o"a. oliv iv. t « ,în prezența autorităților locale și a d-lui colonel Arion, comandantul reg. 6 călărași, Ploești, care a fost delegat să distribue medaliile. D. colonel Arion a distribuit gradelor inferioare medaliile, iar prin d-nii primari s’a distribuit soldaților cari erau grupați în curtea primăriei, frumos decorată, în linie de bătae, după ce au ascultat Imnul național, executat de orchestra școalei normale, pentru învățătura poporului român, din București, ai cărei elevi se găseau în escursiune la Sinaia. Cu acest prilej de colonel, din balconul primăriei, a rostit următoarea înflăcărată cuvântare : Subofițeri, brigadieri și soldați, Mă simt mândru că am fost delegat la această frumoasă sărbătoare și nu mă pot opri de a nu vă spune câteva cuvinte ce vă rog a asculta și a nu le uita niciodată. Grație înălțătorului avânt al tuturor bunilor români, atunci când a sunat ceasul de grea cumpănă al patriei, am dovedit cu toții că suntem vrednici urmași ai fraților și părinților noștri, vlăstari ai lui Ștefan-cel- Mare, Mihai-Viteazul, Mirceacel-Mare, cari prin vitejia lor fără seamăn, ne-au lăsat moștenire pământul scump pe care s’a ridicat România mândră și puternică de astăzi. Nu uitați niciodată că părinții noștri au săpat în 1877 cu sângele lor, în stâncile de granit ale Balcanilor numele de „România“, dăruindu-se bulgarilor libertatea de sub jugul turcesc, întăriți cu această frumoasă moștenire, Dumnezeul părinților noștri care niciodată nu ne-a părăsit de-a arata. îli ia rândul acesta, în campania din 1913 calea victoriei pentru a reintra în stăpânirea vechiului pământ strămoșesc, îngenunchiând un inamic nesățios și cu sufletul necurat. Pacea impusă de avântul României în adevăr a adus liniștea din Peninsula Balcanică petiită de un război crunt și sâgeros. Da, triumful României, a mărit teritoriul țărei, dar mai ales a înălțat autoritatea sa, grație pildei date de un popor întreg care cântând a alergat la arme și din sacrificiile pentru țară și-a făcut o sărbătoare. Acest spectacol înălțător oferit de armată, a dovedit prin admirabila sa manifestare: „Energia, puterea și României calități recunoscute acum pretutindeni. Toate acestea au dovedit câtă încredere trebue să avem în noi și cât de mândri trebue să fim. că avem în capul armatei pe iubitul nostru Rege M. La Carol I și pe A. S. R. Principele Ferdinand care a fost în această campanie șeful suprem al armatei de operațiuni. Mulți dintre camarazii noștri în campania din 1913 au adus pe altarul patriei prinosul jertfei lor, în urma boalei nemiloase de peste Dunăre, iar alții loviți de gloanțe inamice trase, sau pe câmpul de onoare, unde unul vede, pe celalt, dar de prins case la adăposturi contra cărora, Cavaleria nu avea putere. Acestora tuturor le aducem expresiunea adâncei noastre recunoștințe și România recunoscătoare va mai adăuga în cartea de aur a neamului românesc numele eroilor cari au căzut jertfă pe altarul ei. Veșnică să fie a lor pomenire.. Iar noi cu toții cari purtăm pe piept această frumoasă medalie, concretizând „Avântul țării“ să ne aducem totdeauna aminte că, dacă trecând granița bulgară, strigătele noastre înflăcărate au găsit un puternic răsunet dela Carpați până la Balcani, să ținem bine minte că ostașul român este sentinela de mâine a statuei de oțel a României mari,o statue ce se va făuri numai! grație înaltului patriotism al tot ce este vlăstar al neamului românesc. Trăiască M. S. Regele Carol I.j Trăiască M. S. Regina Elsabeta, duioasa mamă a răniților din 1877 și aceea care prin înalta sa bunătate a alinat întotdeauna durerile suferinzilor. Trăiască A. S. R. Principele! Fedinand, împreună cu Augusta Sa soție A. S. R. Principesa Maria care puindu-și chiar viața în pericol, a dovedit de asemenea, îngrijind toți bolnavii de holeră, înaltele sale simțăminte. Trăiască familia regală. Trăiască România, iubita noastre patrie! ! Mitalarsa conslîraâîal divisimal din Corabia Corabia, 28 Aprilie Astăzi, la orele 6 d. a., în prezența d-lui prefect dr. Becherescu, și a unui mare număr de cetățeni, în sala de consiliu a primăriei, s’a făcut instalarea și depunerea jurământului noilor aleși în consilul comunal. Serviciul divin a fost oficiat de preotul paroh I. I. Mărculescu, asistat de preoții Alexandru și Ilie Popescu. După prestarea jurământului, de prefect în numele guvernului a felicitat pe noii consilieri, dorindu-le spor la bunca ce vor depune pentru binc și înflorirea orașului Coraba. D-l G. M. Nicolaescu In urmă consilierii au rămas spre a se constitui și au fost aleși d-nii: George M. Nicolaescu, primar al orașului, Cosma Ath. Popescu, ajutor de primar, iar d. consilier Filip Constantinescu a fost delegat ca ofițer al stărei civile. In urmă d. prefect și cu noii consilieri s’au întrunit la d. primar la un banchet, la care a luat parte și un mare număr de a- Din Sobranie Sofia 28.—(Sobranie). — Continuând discuția cu privire la responsabilitățile catastrofei naționale, d-l Malinof, șeful partidului democrat, se pronunță în favoarea unei largi anchete parlamentare care să cuprindă toată durata crizei balcanice și chiar perioada de pregătire diplomatică și militară a războiului, de cabinetele anterioare. Deputatul musulman Edhem Ruhi relevă situația intolerabilă din Macedonia după dispariția dominațiunei turcești. Constată atitudinea criminală a sârbilor și grecilor care, pe când turcii și bulgarii luptau cu eroism pe câmpiile de luptă, complotau contra aliatei lor Bulgaria căreia datorau ridicarea lor Declară că supușii bulgari otomani sunt mulțumiți de soarta lor și nu aspiră a se întoarce sub dominația turcească. Oratorul pledează pentru o amiciție turco-bulgară, garanție a regenerărei celor două țări. Deputatul a depus o interpelare cu privire la afacerea recruților macedoneni din Ristovaț și Kragujevaț. Interpelatorul declară că victimele fiind bulgare soarta lor afectează încă sufletul național și întreabă cum înțelege guvernul să reacționeze față de acest eveniment deplorabil. (A. R.) . * * * - Mijl03CB18 de combatere a Seralilor strugurilor Gocbylis ambiguela și Eudemis botrana Cochylisul și eudemisul făcându-și apariția, atragem atențiunea podgorenilor asupra lor, pentru ca din vreme sa poată porni lupta contra acestor insecte. Mijloacele de luptă care au dat rezultate bune în campaniile precedente, atât la noi cât și în țările în care acești inamici ai strugurilor și-au făcut aparițiunea, sunt următoarele : 1) Recoltarea sau strivirea pe loc a larvelor de prima generațiune. Această operațiune se poate executa cu destulă ușurință, dat fiind că vegetația viței la această epocă este destul de redusă; 2) întrebuințarea nicotinei, în special contra generației a doua; 3) întrebuințarea arseniatelor, însă numai la prima generațiune. Instrucțiunile pentru prepararea insecticidelor și modul lor de aplicare sunt publicate în „Monitorul Oficial“ de erî, Marți. Mișcare in solii D-1 SL Dodu, actual sergent- major, a fost înaintat ofițer de sergenți cl. I la poliția Galați, în locul vacant. D-1 G. C. Petrescu a fost numit comandant al sergenților din Hârșova, în locul d-lui Șt. Lobel. D-1 S. Geaneloni a fost înaintat ajutor al comandantului sergenților din orașul Constanța, în locul vacant. D-1 Gh. Butunoiu a fost numit șef de birou la poliția Bârlad, în locul d-lui Emil Negură. D-1 G. T. Ionescu a fost numit șef de birou cl. II la poliția Piolești, în locul d-lui Z. Dumitrescu. D-1 G. Cârlig a fost înaintat registrator arhivar eual la poliția orașului Cavarna, in locul vacant. • *I' Și ' SECEfiȚÂSU la inspectoratele agricole D-1 ministru al domenilor având în vedere prevederile bugetului exercițiului 1914-1915, prin care se înființează câte n funcțiune de secretar la fiecare inspectorat agricol, reducându-sa numărul copiștilor, a decis: Se numesc, pe ziua de 1 Apri, fie secretari de inspectorate agricole următorii deni la inspectoratele indicate în dreptul fiecărei persoane: G. V. Brânzei, la inspectoratul agricol al județului Dorohoi; Mih. Gheorghiu, la inspectoratul agricol al jud. Botoșani; G. Boită, la inspectoratul agricol al jud. Neamțu; Cucuzel M. Coteanu, la Roman; I. Popovici, la Iași; Al. G. Marinciu, la Vaslui; Anastasie Mihăilescu, la Fălciu; I. Radovici, la Tecuci; Rumele T. Apostol, la Covurlui; G. M. Vlădescu, la Bacău; G. Simionescu, la Putna; P. Dănescu, la Brăila; Gh. Teodorescu, la B.ș Sărat; C. M. Andreescu, la Buzău; D. Iordănescu, la Ialomița; I. Bărbulescu, la Prahova; I. Sascu, la Ilfov; D. H. Rădulescu, la Vlașca; Leonida Teodorescu, la Dâmbovița; G. P. Petreanu, la Argeș; P. Georgescu, la Olt; Pandele Negulescu, la Teleorman; I. Gh. Tabacu, la Romanațî; Alex. Constantinescu, la Vâlcea; I. Vasilescu, la Dolj; G. M. Dulubaba, la Mehedinți; G Costescu, la Constanta; August Voicu, la Tulcea; Eug. Zirra, la jud. Caliacra; C. M. Demetrescu, la inspectoratul agricol al jud. Durostor. - * * * - Cine ea e încă abonat la „Universul“, să grăbească să se aboneze, spre a putea lua paria la marile premii în bani și aubiecte, tragerea premiilor Evo’Jd