Universul, iunie 1914 (Anul 32, nr. 148-177)
1914-06-01 / nr. 148
V De sigur că înfăptuirea nouei Împroprietăriri țărănești, problema poate cea de căpetenie ce se pune Constituantei a cărei sesiune se va deschide acuma nu peste mult, prezintă multe și mari greutăți. Una din cele dintâia, dacă nu și cea mai mare, va fi aceea care rezultă din vederile deosebite ale partidelor în ce privește înscrierea sau neînscrierea în Constituție a principiului ca Statul să aibă dreptul, oricând sau în anumite împrejurări, să procedeze, într’o măsură sau alta, la exproprierile de cari va crede că este nevoie. Se știe adică, cum că fruntașii partidului conservator, socotind o asemenea măsură radicală primejdioasă, pentru a o evita au pus înainte soluția ca Statul să cumpere și să revândă ceea ce va fi disponibil, și au luat asupra lor garanția morală că asemenea disponibilități vor oferi înșiși proprietarii, de buna lor voie. Este problematic, cunoscută fiind acuma compunerea Constituantei, ca soluțiunea propusă de fruntașii conservatori să poată triumfa. I se obiectează, în adevăr, că fără o sancțiune ce nu poate avea efect neîndoios decât înscrisă fiind în Constituție, împroprietărirea n’ar prezintă acel caracter de siguranță pe care țărănimea îl reclamă și îl așteaptă. Pe de altă parte, cu sistemul susținut de fruntașii conservatori, împroprietărirea nu s’ar putea face decât prea cu încetul, — pe când opinia celor mai mulți este că ea va trebui să fie făcută dintr’odată, pe o scară cât mai întinsă ca să se evite indispunerea, sau poate isbucnirile de nerăbdare, ale celor ce atunci ar fi nevoiți să aștepte prea mult. Dar nici cu admiterea înscrierii în Constituție a dreptului de expropriere în principiu pentru Stat nu va fi încă totul zis, ci va rămânea de văzut ca un au să fie marginile înăuntrul cărora se va putea exercita acest drept principial. Și credem că aci va putea fi locul unei înțelegeri între partide în așa fel, încât opera definitivă să nu apară prea mult ca alcătuită de unii contra altora, prin înfrângere și impunere, ci după putință asperitățile neînțelegerilor să fie îmblânzite, dacă nu înlăturate cu totul. Dar, de împroprietărirea dintr’odată și pe o scară cât mai întinsă, se mai leagă o altă greutate, și aceasta este chestiunea despăgubirilor. D. C. G. Pietrarii în studiul d-sale, pe care l-am rezumat și noi mai deunăzi în coloanele noastre, a arătat foarte lămurit că, pentru 800.000 de hectare, cât ar fi de pildă să fie exproprierea deodată în toată țara (în afară de proprietățile Statului și cele de mână moartă) deducându-se chiar datoriile la Creditul rural, ar rămânea să se plătească proprietarilor un miliard și 65 de milioane lei. Nu se poate închipui ca, hotărînduse plata în numerar, Statul să se poată împrumuta cu o asemenea sumă,și oricine poate să înțeleagă foarte ușor pentru ce. Deci, va fi de căutat o altă modalitate, și d. C. G. Pietraru a arătat-o precis: ca să se ofere proprietarilor spre alegere două feluri de titluri : sau unul global nominativ purtând dobânda de 6 la sută, sau obligațiuni la purtător cu 5 la sută, — iar pentru a determina pe proprietari ca să primească totalul nominativ, să li se dea dreptul să se poată împrumuta la Banca Națională sau la Casa de depuneri pentru 50 la sută din valoarea lui, precum și să poată să ceară oricând transformarea lui în scrisuri la purtător. Garanția acestor scrisuri o va forma plata de către țărani a datoriei pământului. Aceasta sau alta, în tot cazul poate vedea oricine că soluțiunea acestei părți a problemei, chestiunea financiară, nu e tocmai din cele mai ușoare. București, 30 Mai. Greutățile împroprietărire] CÂNTĂRI bASARABENE VULTURUL ROBIT Un vânător a prins un vultur Golaș, din cuibul alintat Și de picior cu un lant de aur Spre desfătare l'a legat, l-a dat crăiască îngrijire Și hrană bună din belșug. Dar vede zilnic cu uimire Că rabdă grea al sorții jug. Mirai, atuncea, el întreabă: — De ce te văd așa mâhnit fiu al de toate, lanț de aur. De-a vieții grijă ești scutit. — Mi-e dor de munții mei sihaștri De-ai țării codri mi-este dor. Ași vrea odată să-mî văd cuibul. Apoi, de mi-o fi scris — să mor ! Să sorb văzduhul cu nesațiu Să stăpânesc ca alte dăti Cu-a mea privire fără frică A zilei 'nalte majestăți. De ce folos îmi e belșugul Când eu în lanțuri grele zac : „Decât robită desfoitare Mai bine slobod și sărac!" Apoi spre munții dragi, privirea Și-a repezit într'un oftat, Pe pieptul sur plecat-a fruntea. Și duhul, lăcrămând și-a dat.... Sergiu Victor Cujbă Raporturile TURCO-GRECE Chestiunea emigrațiunei.— Manifestația greacă din Constantinopol. — închiderea bisericelor și școalelor grecești din Turcia. — Chestia insulelor. — Situație tulbure. — Știrile care anunță că relațiile intre greci și turci sunt cât se poate de încordate, nu sunt de loc exagerate. „Situația e foarte tulbure și privesc viitorul cu pesimism, imi spunea un diplomat din capitala Turciei. Intr'adevăr între Grecia și Turcia sunt azi relațiuni de așa natură încât nu se poate ascunde că numai prudența oamenilor politici al ambelor state poate să nu aducă ruperea relațiilor și intrarea pe calea faptelor. Starea de spirit din Turcia este cât se poate de escitată. O chestiune care a produs aceasta ferbere in ambele tabere, este aceea a emigrărilor grecilor din Tracia și din Asia mică și a musulmanilor din Macedonia. Acuzațiile sunt reciproce. Din partea Greciei se susține că emigrațiunea populației Turcești se datorește persecuției care ar fi depășit orice limită. Se afirmă că au sosit rapoarte in care se arată că femeile sunt batjocorite, că bărbații și copiii sunt omorâți, că averile grecești sunt furate. Oficialitatea greacă acuză guvernul otoman că, deși a promis că va interveni pentru a pune ordine, ordinea n'a fost restabilită și că guvernul s-ar scuza cu declarația că neordnduelile sunt făcute de emigranții turci. Dar oficialitatea greacă se plânge că guvernul otoman nu ia măsuri înpotriva acestor emigranți, că nu desfășură toată energia necesară, și din această slăbiciune trage concluziunea unei complicități. Ministrul Greciei la Constantinopol a făcut intervențiuni pe lângă guvernul otoman, care, știu precis, a asigurat pe reprezentantul Greciei că a luat și ea măsurile cele mai serioase pentru a împiedeca emigrațiunea, dar că grecii pleacă fără a fi goniți de nimeni. Rezultatul acestei stări de lucruri, a fost intervenția Patriarhului care, de acord cu consiliul mixt al Patriarhiei, a decis închiderea bisericilor și școalelor. Acest fapt a produs o înăsprire și mai mare a relațiilor. Faptul acesta a fost considerat ca o provocațiune. Starea spiritelor in Constantinopol înpotriva grecilor era agitată mai ales în urma manifestatiunei făcută de greci cu ocazia aniversării M. S. Regelui Constantin in ziua de Sf. Constantin. Am asistat la această manifestație, făcută cu ocazia Te- Deumului oficiat la biserica grecească, Te-Deum la care a participat și ministrul grec la Constantinopol, E. Sad. Panaș. Era un entuziasm extraordinar. Drapelele grecești erau arborate la casele grecilor din Pera. Câteva mii de greci au participat atât la Te-Deum cât și la manifestație și, cu un entuziasm indescriptibil, au parcurs strada Pera până la legațiunea greacă, un strigăte de trăiască Grecia! Trăiască Regele Constantin! Guvernul otoman, pentru a dovedi intențiunile sale pacifice, a luat toate măsurile pentru ca să nu se întâmple nici o ciocnire intre manifestanți și musulmani. Această manifestațiune a iritat însă spiritele turcilor. Ea e considerată, chiar de oficialitatea turcă, ca o provocațiune aruncată tocmai in momentele cele mai critice. * Pe de altă parte este și chestiunea emigrărei turcilor din Macedonia. Mi s'a afirmat de marele vizir că sunt peste 300 de mii de turci cari au emigrat. Grecii susțin—și acest mod da a vedea tl împărtășește însuși d. Panaș, ministrul Greciei la Constantinopol,—că turcii emigrează pentru că nu pot trăi la un loc cu creștinii și sub o administrație creștină. Aceasta este mentalitatea turcească, spun grecii. La această explicațiune insă, turcii răspund că ma fi sunt turci și în alte state creștine, cari insă n'au emigrat. „De ce nu au plecat musulmanii din Bosnia și Herțegovina? De ce n’au plecat musulmanii din România?“ răspunde oficialitatea turcă. Si adaugă: „N’au plecat pentru că n’au fost persecutați, pentru că administrația — tot creștină — s’a purtat cu ei omenește.“ Tot din sursă turcească mi s'a izita familiei imperiale rusești in Romania Țarul Nicolae în plimbare cu marile ducese Olga și Tatiana, ambele îmbrăcate militărește dat următoarea explicațiune asupra cauzei emigrărei grecilor din Tracia„Grecia vrea să populeze ținuturile nouă cu element grecesc. Pentru aceasta, pe de o parte persecută pe turci și îi silește să plece, iar pe de altă parte îndeamnă prin diferiți agenți pe grecii din Tracia să emigreze și să vie în Macedonia. Dar, cum Greciei nu-î convine ca Patriarhul să cunoască realitatea, pentru că micșorându-se populația greacă din imperiul turcesc se împuținează și fondurile patriarhiei pentru întreținerea școalelor și a bisericilor, se aruncă pe spinarea Turciei cauza emigrațiunei grecilor, speculându-se și exagerându-se unele incidente cari au avut loc. Cu chipul acesta, spun turcii, Grecia joacă un dublu joc.“ După cum se vede acuzațiunile sunt reciproce. Numai o minuțioasă și imparțială anchetă la fața locului ar putea stabili adevărul. Ministrul de interne al Turciei a plecat în Asia Mică, pentru a vedea care e cauza emigrațiunei grecilor de pe coasta învecinată cu insulele. Fapt e însă, că și într'o parte și într'alta stau taberele de emigranți, într'o mizerie absolută. Am văzut o parte din emigranții turci la Constantinopol. Tabloul era înfiorător. Aproape toți, cu o traistă în spinare, în care aveau, tot avutul, cu o droaie de copil după el, îți făceau o impresiune penibilă acești nenorociți, cari se pare că nu mai au loc sub soare. După descripțiile cu mi s'aîi făcut, acelaș tablou îl înfățișează emigranții greci. * Asupra acestei chestiuni a emigrazilor au urmat și urmează încă tratative diplomatice. S’a emis o idee: aceea a schimbului între cele două țări. Această soluție, de altfel, după informațiile ce le avem, a mai fost propusă odată, și propunerea a venit din partea unui bărbat de stat român. Ea însă n’a fost acceptată atunci- Nu se poate ști încă, dacă de data aceasta se va cădea de acord asupra acestei procedări. Siuația e, după cum am spus dela început, foarte serioasă. Chestiunea aceasta a emigrărilor deoparte și de alta a înăsprit relațiile și a agitat spiritele tocmai in momentul când diplomația greacă și turcă aveau nevoe de mai mult sânge rece pentru a putea tranșa chestia insulelor,— o mare dificultate, despre care mă vei ocupa într’un articol viitor. Așa cum stă această chestiune azi, nu lasă să se întrevadă posibilitatea unei apropiate înțelegeri. Dimpotrivă. •t ♦ I. Ferma Situația fudurii flotei națiunile Iată situația fondului flotei naționale după datele culese de la comitetul flotei: Fondul flotei naționale până la 30 Mai 1914 se prezintă după cum urmează: Aflati depuși de la 7 Aprilie 1913 cu 4 și jumătate la sută la Banca de credit român 504.454.05 lei, aflați la Banca The Banck Of. Românie, de la 4 Mai 1913 cu 4 la sută lei 562.016,37; aflați în recipise de ale Casei de credit a ofițerilor lei 30.730, 00; aflați în recipise de ale percepțiilor administrațiilor financiare și Casei de depuneri lei 862.956,63; depuși la Banca Națională lei 7.984,56. Totalul sumelor strânse de comitet este de lei 1.968.144,61; suma colectată de ziarul „Universul" este de lei 172.779,04 și adunați de ministerul de război este de lei 597.408,15. Totalul general al acestui fond este la lei 2.738.331,80. Presa streină și întrevederea de la Constanța UN ZIAR VIENEZ VORBEȘTE DESPRE DENUNȚAREA CONVENȚIEI MILITARE ROMANO- AUSTRIACE Viena. 29.—Ziarul Neue Freie Presse publică în numărul său de azi un lung articol al corespondentului său din București, asupra întrevederei de la Contanța și a influenței acesteia asupra păcii europene. Articolul cuprinde între altele acestea: Ne mai despart numai câteva zile de întrevederea de la Constanța, și cu cât ziua aceasta se apropie cu atât mai mult cercurile politice bucureștene și atribue o importanță deosebită, deoarece vizita aceasta nu interesează numai pe România ci și pe Austro-Ungaria. S'a încercat să se spue că țarul face numai o vizită de curtoazie regelui României și spre a se găsi prilejul unei nouă întâlniri între familia țarului și principele Carol al României. Dacă vizita țarului ar avea numai un caracter de curtoazie, atunci n'ar fi nevoie să fie însoțit în călătoria sa și de ministrul său de externe. Suveranul Rusiei este întovărășit de ministrul său de externe în călătoriile din străinătate numai atunci când se tratează chestiuni politice de mare însemnătate. Sassonov se duce în România, probabil numai spre a sancționa apropierea dintre România și Rusia, lucru pe care politicianii români îl văd cu ochi buni. Se spune chiar că după culise se fac combinațiuni diplomatice, cari sunt în legătură cu vizita lui Talat-bey la Livadia și București. Se mai bănuește că d. Sassonov va disputa cu bărbații de Stat ai României și asupra chestiunii Dardanelelor. Rusia, România și Turcia au de gând să dea o nouă soluțiune acestei chestiuni. Felul cum ea va fi rezolvată nu poate fi prevăzut: întrevederea de la Constanța are însă un alt punct și mai important ca cele anterioare și care nu interesează numai pe România și Rusia ci se referă la pacea generală a Europei. E vorba adică — și această știre o dețin din izvor bine informat fără să fiu asigurat însă până acum de veracitatea ei—de convenția militară româno-austriacă, încheiată la 1896 și pe care România nu o va mai reînnoi. Convenția aceasta a fost încheiată acum 18 ani cu prilejul vizitei împăratului Franz Iosef la București, când prim-ministru și ministru de externe al României era D. Sturdza, iar a Austro-Ungariei contele Golnchowski. Convenția a fost încheiată pe termen de 20 de ani și expiră în 1916. Diplomația rusească pune stăruințe — așa cred cercurile politice bucureștene — să se încheie între Rusia și România o convenție militară în locul celei austro-române. COMENTARIILE UNUI ZIAR UNGAR Budapesta. 29.—Ziarul Adap scrie că opinia publică din România este foarte pornită în contra Austro-Ungariei și în contra Triplei Alianțe și deși nu se declară pentru o prietenie cu Rusia totuși mai bucuros ar primi sfaturi din Petersburg decât din Berlin și Viena. Iată în ce fel de împrejurări se duce țarul Rusiei la Constanța. Primul-ministru Brătianu și toți colegii săi de cabinet sunt cel mai înverșunați rusofili. Un redactor al ziarului A Nap s'a interesat la ministerul de externs austriac asupra importanței ce i se atribue acolo vizitei ț Țarului Rusiei și i s'au spus următoarele : * N'avem nici un motiv de neliniște, fiind convinși că această vizită are un caracter pur personal. România știe prea bine că transitul ei prin Dardanele poate fi apărat numai de Tripla Alianță și în deosebi de Austro- Ungaria. Afară de asta legăturile de rudenie dintre regele Carol și împăratul Wilhelm precum și declarațiunile făcute zilele trecute de către principele moștenitor Ferdinand, al României, exclud posibilitatea unei schimbări în politica externă a României. COMENTARIILE PRESEI FRANCEZE Paris, 29.— Ziarul „Temps“ vorbind de întrevederea de la Constanța, zice: Sprijinul dat guvernului român în cursul războiului balcanic de diplomația rusă și de cea franceză au creat o apropiere între România și Rusia, care s'a manifestat prin călătoria la Petersburg a moștenitorului tronului român [UNK] și care se afirmă acum din nou prin călătoria la Constanța a țarului Nicolae. Nu credem a face o apreciere indiscretă indicând eventualitățile pe care acest eveniment solemn le deschide, și ajunge să relevăm mulțumirea sinceră provocată de aceste eventualități în Franța. (A. R.). ■............. ^ ^ m Ploi torențiale la Cernăuți Cernăuți, 29 Mai Miercuri seara, la orele 7, a căzut asupra orașului o ploaie atât de torențială că în mai puțin de 5 minute întregul oraș forma un râu. Șiroaiele curgeai pe străzi nimicind totul în calea lor. Toate tramvaele își suspendaseră circulația. Străzile erau pustii. După o jumătate de oră potopul a mai încetat, iar apa s-a scurs încet-încet. Această rupere de nori a cauzat stricăciuni enorme. Sigma Șsase aeropiare vor saluta Duminică sosirea familiei imperiale rusești la Constanța Cu înalta autorizație a M. S. Regelui, șase ofițeri aviatori au fost însărcinați să meargă la Constanța, spre a saluta Familia Imperială rusă in timpul vizitei ce va face Curței noastre regale în acel oraș. In acest scop, astăzi la ora 5 dim. vor pleca de pe aerodromul Cotroceni spre Constanța d-mi căpitani Popovici Andrei și Beroniade precum și d. sub-locot. Cantacuzino-Pașcanu, fiecare pe câte un tractor ,,H. Coandă- Bristol" 80 H. P. D. căpitan Popovici va lua ca pasager pe sergentul Ionescu Vasile, D. căpitan Beroniade, pe Iosifescu, iar d. Pașcanu pe soldatul Constantin Ioan. Dela aerodromul Băneasa vor pleca tot astăzi d-nii aviatori locot. Capșa, Joly Vacas și Macavei, fiecare pe câte un monoplan „Blériot“, având și câte un pasager. Toți acești aviatorii au ordin ca în timpul defilărei ce va avea loc la Constanța în fața Familiei imperiale rusești, să evolueze, aducând astfel salutul aviațiunei militare române, Țarului tuturora rușilor, precum și M. S. Regelui Carol, Banchetul Academiei în cinstea d-lui Xenopol Academia Română a dat un banchet la hotelul Boulevard în seara de 29 Mai spre a sărbători alegerea d-lui A. D. Xenopol ca membru titular al Institutului Franței. D. președinte al Academiei, dr. C. Istrati a arătat importanța alegerei d-lui Xenopol de către cel mai mare Institut al lumei, enumărând pe antemergătorii săi români, cari s’au ilustrat în cultura europeană ca : Petre Movilă, arhiepiscopul Kievului, spătarul Neculai Milescu, ambasadorul țarului Alexie Mihailovici la Peking și principele Moldovei Dimitrie Cantemir, întemeetorul Academiei din Petersburg și membru al acelei din Berlin. D. Dimitrie Onciul a arătat meritul d-lui Xenopol, ca cel dintâia care a sintetizat istoria românilor într’o mare lucrare. D. Antipa a spus că d. Xenopol a inspirat tuturor elevilor săi, printre cari cu bucurie se numără: iubirea de țară. D. Teclu a amintit rolul d-lui Xenopol în mișcarea națională românească, din Viena și Bucovina în 1871, când a vorbit la Putna, la mormântul lui Ștefancel Mare. D. Neculai Iorga a relevat rolul d-lui Xenopol ca profesor, care a fost acela de a inspira elevilor săi iubirea ideea și cercetarea adâncită a cauzelor. D. Ion Simionescu a accentuat stăruința d-lui Xenopol muncind aproape de jumătate de secol, producând opere de valoare, care i-au stabilit o reputație temeinică atât în țară cât și străinătate. D. Victor Babeș a explicat participarea întregei secții științifice la serbarea d-lui Xenopol, nu numai prin marea simpatie de care se bucură la colegii săi, dar și prin faptul că e un om de știință, care a pătruns toate principiile științelor pozitive pe baza cărora a clădit teoria istoriei. D. Xenopol a mulțumit colegilor săi pentru frumoasa sărbătorire, cetind parte din cuvintele pe care le-a rostit la Academia din Paris ca mulțumire pentru alegerea lui acolo, unde a arătat că această alegere onorează mai ales corpurile din care face parte: Universitatea din Iași, una din faclele neamului și Academia Română. Dar d. Xenopol a adaos, că în lucrarea cea intensă ce a trebuit să o săvârșească pentru a intra în Institutul Franței, a fost ajutat în chip tot atât de iubitor cât și de puternic de înalta inteligență a tovarășei vieței sale, cu care s’a sfătuit în toate împrejurările. A încheiat d. Xenopol răspunsul său de mulțumire cu observația că stăruința d-sale despre care a vorbit d. Simionescu s’a referit nu numai la muncă, ci și la ideile susținute. Teoria istoriei și principiile naționaliste au fost cele două mari călăuze ale minței sale. D. Teclu ridică un toast în sănătatea vrednicei colaboratoare și tovarășe de viață a d-lui Xenopol. Banchetul s-a sfârșit la orele 12. -ń tf ♦ VIZITA M. S. Regelui la liceul din Constanța Constanța, 29 Mai. Astăzi, la orele 5.30 d. a., M. S. Regele însoțit de generalul adjutant Mavrocordat și comandor Grațski a vizitat liceul Mircea cel Bătrân de aici, unde a fost întâmpinat de d. Negulescu, directorul liceului, de corpul profesoral, d. Luca Oancea, prefectul județului, Panaitescu, directorul siguranței, Voinescu, inspector al polițiilor, polițai Ralet și alții. Corul liceului, sub conducerea d-lui prof. Baston, a intonat Imnul regal, după care d. Negulescu, directorul liceului, a ținut o călduroasă cuvântare, arătând importanța școalelor în educația poporului și termină cu următoarele cuvinte: „Sire, prin interesul ce depuneți instituțiilor de cultură a ajuns să se sădească în sufletul populației o dragoste adevărată pentru M. Voastră și la fiecare moment aveți ocazia a Vă încredința de aceasta. Puteți fi sigur Sive, că ați ajuns idealul aspirațiilor unui monarh mare și iubit înăuntru, respectat și admirat în afară. Cu aceste sentimente Vă primim noi profesorii. Vă primesc elevii, și pe aceste sentimente se clădește de noi edificiul educativ al generațiunei de mâine, căci siguri suntem că acesta e devotamentul adevărat pe care trebue să ne rezemăm la înfăptuirea idealului nostru național“. M. La a răspuns: „Mulțumesc, pentru frumoasele cuvinte cu care Mă întâmpinați, căci cu drept cuvânt școala are cel mai însemnat rol pentru formarea caracterelor nouei generații, care mâine va fi chemată să o conducă și apere. Prin anexarea noului teritoriu veți avea în școală pe cetățenii noul pe care cred și sunt sigur că îl veți îndruma spre a deveni buni români. Doresc ca munca d-voastră să aibă o direcție sănătoasă și rodnică". Apoi M. Sa a vizitat clasele, punând întrebări elevilor, rămânând satisfăcut de răspunsuri, iar la plecare corul a intonat Se -ntorc vitejii șirul de lel. ♦ * k Muririle din Italia Roma, 29. — Alaltăeri seara s'a produs pe via Alexandra o ciocnire violentă între demonstranți și carabinieri, cari au tras în mulțime, împrăștiindu-o. O parte din demonstranți s'a adunat apoi in piazza di Venezia, unde au rănit la ochi cu pietre pe un soldat grănicer. Această agresiune a dat foc la o încăerare între demonstranți și poliție. De ambele părți sunt mai mulți răniți. * Roma, 29. — Pe Corso Meridionale demonstranții au atacat cu pietre artileria, rănind pe câțiva artileriști și trăgând asupra lor focuri de revolver. Artileriștii au tras și ei asupra demonstranților, omorând pe unul din ei. Demonstranții au fugit; mai târziu au tăiat firele telefonului, apoi au spart geamurile uzinei electrice, de unde s-au dus la fabrica de tutun, unde de asemeni au spart geamurile și au incendiat poarta. Lucrătorii fabricei au turnat apă din fereastră asupra demonstranților. Armata chemată în ajutor a împrăștiat pe greviști. * Florența. 29. — In fața bursei muncei s'au adunat 3000 de muncitori discutând chestiunea înmormântărea victimelor. In timpul discuției din grupul muncitorilor s'au tras focuri de revolver asupra trupelor, cari au răspuns trăgând și ele. Este un mort și mai mulți răniți. ” Florența, 29. — Podul căilor ferate a fost aruncat în aer cu dinamită. La Milano greva continuă , se crede însă, că mâine ordinea va fi restabilită. * Milano, 29. — Abia azi, după ce ziarele au apărut din nou, s-au aflat detalii asupra tulburărilor. Cele mai violente tulburări au fost la Ancona. La Florența sunt 2 morți, 60 răniți; la Tuxino 2 morți, 70 răniți; la Bari 2 morți, la Neapole 1 mort, la Ravena un ofițer de poliție a fost omorât, iar la Imela gara și palatul justiției au fost incendiate. ■în Roma, 29. — Ministrul de interne a dispendat pe subprefectul din Ancona, deferindu-l consiliului disciplinar, pentru că în ziua de 9 iunie st -. a cedat direcția serviciului de ordine autorităților militare, fără autorizare prealabilă. Prefectul din Peruza a sosit la Ancona și a luat direcțiunea tuturor serviciilor. (A. R.) Roma, 29. — Ziarele au apărut, munca s'a reluat în mod normal. La Milan doar câteva categorii de lucrători nu lucrează, dar serviciul de căi ferate e asigurat. Toate magazinele sunt deschise, ziarele au apărut. La Neapole greva continuă, orașul e liniștit, magazinele în parte deschise. Personalul șantierelor. Armstrong voia să reia lucrul astăzi, dar direcția fabricii a hotărît să amâne reînceperea lucrului spre a se evita incidente. (A. R.J * lacofarea grevei Roma, 29— în mai toată Italia, astăzi, lucrătorii s’au întors la muncă. Liniștea domnește pretutindeni. Numai în câteva orașe din Emilia și din Romagna greva parțială continuă. (A. T. I.). DEMONSTRAȚII CONTRA GREVei DIN ITALIA Roma. 29. — Proclamarea grevei generale a stârnit nemulțumire în toată populația din Capitală, care a organizat numeroase demonstrații de protestare. Manifestanții au străbătut orașul cu steagurile naționale în frunte și în mijlocul strigătelor: „Trăiască Italia“. Diferitele cortegii s'au întrunit în bulevardul Umberto de unde o mulțime de vreo 40 de mii de persoane a pornit spre palat, aclamând pe Suverani. Deputații naționaliști din Roma au rostit discursuri, înălțătoare. Demonstrația s'a sfârșit în perfectă ordine. In acest timp, greviștii se întruneau la Camera Muncii, unde s'au petrecut niște hărțueli între lucrători și forța publică. In mai multe orașe din Italia au fost demonstrații impozante contra grevei. N'a fost vorba nici odată ca greva să se întindă și la funcționarii căilor ferate. (A. T. I.). ----------------* o *--------------- Tragica sinucidere din Târgoviște Târgoviște, 29 Mai O femeie tânără ca de 20 de ani, prietenă a unui ofițer de aici, aseară la orele 8 din motive necunoscute s’a sinucis cu un glonț de revolver tras în inimă. Sinucigașa a murit imediat. Nefericita era cunoscută sub numele de Lily Georgescu, totuși , autoritățile, care fac ancheta nu au putut stabili în mod precis, până acum identitatea adevărată și locul ei de origină. Toate cercetările se îndreaptă, în jurul acestui punct, care nu se poate lămuri de loc. După o versiune se zice că ea ar fi originară din Capitală. Cadavrul sinucise a fost dus la morgă. EYENIMBiTELEÉi ALBANIA IN AJUNUL UNEI ÎNȚELEGERI CU RĂSCULAȚII . Durazzo, 29. — In tabăra răsculaților de la Syak nu sunt decât bande, cari luptă numai în vederea prizei, pe când răsculații s’au retras la vetrele lor. Se crede însă că, dacă vor fi chemați, vor intra din nou în luptă. La Tirana, răsculații dispun numai de 300 oameni, cu cari populația nu este însă solidară, căci între răsculați domnesc mari neînțelegeri și cea mai mare parte din ei iau parte la răscoală fiind ademeniți. Lucrurile stând așa, o înțelegere între guvern și răsculați nu este exclusă. CUM VOR FI ATACAȚI RĂSCULAȚII Milano. 29. — Un colaborator al ziarului „Secolo" a avut o convorbire cu ministrul președinte al Albaniei Turhhan pașa, care a declarat, că trupele guvernului vor ataca pe răsculați in două coloane, la Tirana și Croja. Armata guvernului albanez se compune din 10 mii de oameni pe când răsculații nu dispun decât de 3000 oameni. Comisiunea internațională de control va încerca încă odată o înțelegere cu răsculații, asigurăndu-i că nici guvernul albanez nici principele nu le sunt räuvoitori și că li se vor asigura drepturi politice și religioase. Mariștrii catolici sunt conduși de Frenk Bib Doda, iar musulmanii de Isa Boletinatz. * Viena. 29. — „Albanische Correspondenz" află din Durazzo că insurgenții au evacuat localitatea Pekini pe cursul superior al apei Tsuml. Pavilionul albanez a fost arborat în localitate. Ahmed bey Mati, important șef mahomedan din teritoriul Mat a sosit la Tirana spre a negocia cu insurgenții. Dacă mediațiunea nu va avea succes, avant marșul general va începe cel mai târziu Sâmbătă. (A. R.). MOBILIZAREA ARMATEI ALBANEZE Durazzo. 29. — Pentru reprimarea răscoalei având în vedere, că guvernul dispune de 11 mii soldați între care nici un musulman, colonelul Thomson a dispus mobilizarea întregei armate spre a se putea convinge de capabilitatea ei. Cu toate acestea, tratativele cu răsculații continuă și dacă aceștia nu vor depune armele ,se va porni contra 0 acțiune pe toată linia, în a?a fd ca să poată fi respinși in dosul răului] Tirana. Cei 1000 soldați din Durazzo nu vor fi utilizați la ofensivă. Mobilizarea continuă în regulă și în cel mult 10 zile se va termina. Musulmanii, într'un singur loc, au încercat să facă di ificultăți, fără a reuși însă. Ofensiva trupelor va începe în aceiași zi pe toată linia. ---------------* <‡. *-------------- SÜI.1Ä familiei princiare la Constanța Constanța, 29 Maii. Astă seară, la orele 7 și 10 minute, cu un tren special, au sosit in localitate RA. L. RR.J Principele Ferdinand și Principesele Maria și Marioara. La gară au fost întâmpinați de către A. S. R. Principesa Ileana și de către d-nii: Luca Oancea prefectul județului; Virgil Andronescu primarul orașului ; Ion Berberian ; general Mavrocordat; procuror Săulescu; general Georgescu, comandantul corpului V de armată; polițai Ralet; toți magistrații, precum și toți ofițerii superiori ai garnizoanei. La descindere din vagon AA. I. s’au întreținut cu cei prezenți. D-na Luca Oancea a oferit A. S. R. Principesa Maria flori, apoi AA. I. Regale au plecat pe jos la palat. ——----------- *------------------ Liceul militar AANASTI1EA DEALULUI — Condițiile de admitere — Pe anul școlar 1914—1915 sunt vacante 25 locuri de bursieri șij semi-bursieri în cl. I; 25 locuri în cl. IV ; 11 în cl. V ; 20 locuri de platnici în cl. I, 5 în cl. II, 7 în cl. III, 20 în cl. IV, 10 în el. V și 17 în cl. VI.I Condițiunile de admitere sunt: să fi satisfăcut prescripțiile art. 2, 3 și 4 din regulamentul școalelor secundare. Pentru cl. I etatea de 11—12 ani cel mult împliniți la 1 Septembrie a anului curgător. Pentru clasele următoare un an mai mult la fiecara clasă. Să aibă certificat de bună purtare, act de moralitatea părinților ; cei cari vor burse să dovedească lipsa de mijloace. Actele : cererea de înscriere, extract de naștere, taxa de 250 lei. Candidații pentru burse sunt scutiți de plata acestei taxe. Cererile se primesc cel mai târziu până la 29 iulie. V