Universul, iunie 1914 (Anul 32, nr. 148-177)
1914-06-17 / nr. 164
---------------*♦ Ședința de dimineață Eri la orele 10 dim. s’au intrutit în sala Ateneului Român, delegații a 33 secțiuni ale Ligei culturale din țară, în congres anual. Iau parte la constituirea biroului d-ruí Virgil Arion, președinte, G. Bogdan-Duică, secretar general, g-ral Stoica, Al. Stan (P.Neamț), arhimandritul Botoșăneanu (Iași), preotul Chirică (Focșani), Velimarcu (Roman), Drăgănescu (Galați) și Maior Pastia (Focșani). Secretarul congresului citește lista delegaților din 33 secțiuni din provincie, câți s-au prezintat la desbaterile congresului. După aceia, d, V Arion declară congresul deschis. Discursul d-lui Virgil Arion Acum câteva săptămâni, populația românească din Ungaria a convocat o întrunire la Alba Iulia. Au fost de față mai mult de 10.000 de oameni. Au vorbit câțiva dintre fruntașii românilor, arătând rostul, pe care trebue să-l urmărească românii; dar în cele din urmă, stăpânitorii maghiari au dizolvat cu forța, adunarea. Românii s'au despărțit, au provocat însă o nouă întrunire, la Uganda mare. Aci au vorbit cu energia, care trebuie să vibreze, după atâtea hârțueli incapabile să înăbușe simțirea poporului, care vrea să-și lărgească orizonturile libertății. Moțiunea acestei adunări nu a fost un apel la bunăvoința clasei diriguitoare, ci a fost expresiunea viguroasă a unui grup etnic, care-și dă seama de intuiția energiilor sale naționale pentru a-și creia un viitor fericit. După aceste din urmă manifestări ale Românilor de dincolo, se vede că este hotărârea unei atitudini de luptă, pornind cu seninătate pe câmpul, unde este sigură izbânda, întrucât e determinată de libertatea graiului și cugetării. Românii de dincolo se simt puternic legați sub raportul cultural cu toți românii de pretutindeni și nicio putere omenească nu va putea să ne facă pe noi, din România liberă — să credem altfel. Această unitate sufletească este rodul temeinic al trecutului istoric, al originei și mai ales al celor două factori determinanți în psihologia popoarelor, limba și legăturile culturale. Românii din Ungaria au declarat in moțiunile de la întruniri, că totdeauna se vor jertfi pentru tron și țară, dar niciodată nu se vor lipsi de sufletul lor național. Numai partide de guvernământ și guverne de oligarhi, fără dreaptă judecată, pot cere, pot încerca să impună o siluire a conștiinții unui popor, — dar acestea nu se vor înfăptui niciodată, mai ales contra Românilor, — fiindcă sunt lucruri contra firii și conțin prea vădit și agresiv elementul silniciei. O adunare populară, care vorbește în acest sens și care știe că va îndura consecințe de pedeapsă asupritoare, are dreptul să stea în fața agresorilor, fără să se intimideze. Căci poporul nu cunoaște lamentabila atitudine a umilinței. El e gata să înfrunte eroic toate câte i s'ar arunca în cale. S-a zis, că Românii din Ungaria, păstrează o atitudine de ură. Nu e adevărat, ura e la opresori, căci din faptele lor crude și tiranice, numai ură cruntă se respiră. Tot la întrunirile din urmă, Românii de dincolo, au afirmat în auzul tuturor, că ei înțeleg să aibă, și să-și obțină o deplină și neîntârziată libertate a individualității lor în integrala desvoltare a tuturor naționalităților din Ungaria. Față de acest curent de clară conștiință etnică, — ce atitudine avem noi, din România liberă? Care ne este datoria? Problema culturii naționale, la noi în țară se pune ca o realitate, care trebue mărturisită in totalitatea ei. Intre clasele noastre sociale e prea multă diferențiare. E o distanță adâncă între țăranul care crește în eresul vremurilor de altă dată și clasa dirigentă, care poate spinteca toate problemele speculative de înaltă cultură enciclopedică. Nu se poate tăgădui la noi, răul celor două culturi, diametral opuse, una scăzută, și alta înălțată și iarăși nimeni nu poate ascunde afluența marei superficialități, care clocotește între aceste două stări de conștiință. Școala la noi este mediul, în care se dau cunoștinți cu tendința de a învinge în viață și poate acesta e un râu, care începe să pătrundă și la țară- E devină superficialitatea, căci cartea nu numai întărește, ea și dărâmă. Ce-i de făcut? Nu putem să dăm o cultură adâncă tuturor, poporul însă a dovedit neîncetat că e înzestrat cu însușiri deosebite de a-șî apropia cunoștințele creatoare. E de datoria noastă să-l strângem într’o operă de unitate morală. Căci intuiția pasională a neamului din care faci parte îți dă voința să muncești pentru deschiderea orizonturilor de izbândă, creând realitatea liniștită și senină a zilei de mâine. D. Al. Stan (P.Neamț) propune să se trimită următoarea telegramă comitetului organizator al comemorarei lui Emim]n escu : „Memoriei aceluia, al cărui suflet a vibrat atât de adânc și care a plâns atât de duios durerile neamului. Românii din toate ungiurile țării, reprezentant în congresul Ligei Culturale, aduc prisonul lor de recunoștință. La căpătâiul aceluia, care n‘a cerut și n‘a dobândit altă strajă decât un teiu, de la contimporanii lui, își pleacă genunchii cu adâncă și curată pioșie, fiii și nepoți acelora pe cari i-a luminat și încălzit razele "emului lui Comitetului serbărilor de comemorare îi adresăm caldă urare, ca pilda lor să serviască viitorimea, de învățământ“. Comitetul Ligei Culturale Citirea acestei telegrame e primită cu aclamații unanime. ❖ D. G. Bogdan-Duică secretarul general al ligei, raportează asupra activităței ligeă de la ținerea congresului anterior până -n prezent. D. dr. Șt. Bogdan, cenzor, citește raportul asupra gestiunii financiare. Liga culturală are o avere de 435.416 lei. In cursul anului trecut s-au cheltuit din venituri 31.433 lei pentru ajutoare, tipărituri etc. Conchide cerând descărcarea comitetului și adresează mulțumiri d-lui D. Țăcu, casier pentru buna gospodărie a averii societății. Discuțiunile D. G. Ranetti. Liga culturală are o forță morală, care a determinat curente de opinie publică înălțătoare, sau a oprit să se comită greșeli dăunătoare intereselor patriotice. Totuși în Capitală nu sunt destui membri ai Ligei, — o aceasta e deplorabilă indiferentă, de care trebue să ne îngrijim. Aduce mulțumiri comitetului pentru munca desfășurată, dar din comitet lipsește d. N. Iorga, pe care Liga se obișnuise să-l identifice cu năzuințele ei. In momente de criză, d. Iorga a venit ca să reînvieze oboseala Ligei. E prin urmare o datorie pentru membrii acestei instituții, să-și arate sentimentele de recunoștință, rugând pe profesorul Iorga să ia parte în comitet. D. președinte se asociază la cuvântarea d-lui Ranetti. D. Iorga [UNK] — Sunt și rămân al Ligii, fără a fi în comitetul ei. D. președinte citește următoarea telegramă adresată M. S. Regelui: „Delegații secțiunilor Ligei culturale, din toată țara, strânși în congres la București, depun la picioarele Tronului, expresiunea admirațiunei și devotamentului lor nemărginit, către M. V. care sunteți întruparea celui mai înalt ideal al neamului românesc“. V. ARION președintele congresului Apoi propune următoarea telegramă adresată A. S. R. Carol de Hohenzollern Berlin „Congresul Ligei culturale. Vă roagă să primiți omagiile sale, expresia iubirei sale adânci, pe care congresul o închină nădejdiei țărei, care sunteți A. V. R. V. ARION președintele congresului D. G. M. Demetrescu (Craiova). — Crede că e de datoria comitetului să explice, de ce d. Iorga a plecat din comitet. Spune, că unii amici politici ai d-lui Arion, au amestecat în propaganda politică și calitatea d-lui Arion, de a fi președintele Ligei, — ceia ce e un rău serviciu, amestecându-se activitatea Ligii culturale în luptele noastre politice. Se naște oarecare confuziune de discuții, cu întreruperi și cereri de precizare, până când oratorul părăsește tribuna, în liniștea sălii. C. Popescu Tudor (București). Vorbind despre palatul Ligei, e de părere că locul ales pentru construcție, nu aduce niciun folos instituțiunii, care are nevoe de venituri cât mai numeroase. Cere ca mebrii Ligei, cari sunt și deputați să ridice chestiunea în parlament și să se pună la dispoziție Ligei, locul de pe cheiu, unde se convenise să-și construiască localul. Crede și d-sa, că d-lul Iorga trebuie să i se dea locul în comitetul Ligei, pe care marea d-sale personalitate se cuvine să-l ocupe. D. En Ban. După 25 ani de existență, Liga are abia 400.000 lei. Nu se poate să rămânem în această situație; e nevoe să căutăm mijloace de a avea venituri, cât mai multe pentru numeroasele necesități ale acestei instituții. Să reclamămă locul, ce ni s-a făgăduit“ — și pentru aceasta toți membrii Ligei, cari sunt și în parlament își iau angajamentul să prezinte un proect de lege din inițiativă parlamentară pentru obținerea unui rezultat favorabil. Mai crede, că e bine să se facă intervenții la toate instituțiile statului și chiar particulare pentru strângerea de fonuri. Să se facă apel la toate teatrele și cinematografelor, ca să dea reprezentații în folosul Ligei. D. Rădulescu roagă comitetul să intervină la ministerul de război, pentru ca ofițerii să poată face parte din Ligă. Propune să se modifice statutul, dând posiblitatea, ca secțiunile din provincie să poată lucra ca organizații autonome, cu fondurile și averile lor. Numai astfel se vor putea aduna sume mai mari. Propune de asemenea, ca ajutoarele să se dea la persoane, care au adus servicii compatibile cu năzuințele instituției, fiind aceasta un semn, că și pe viitor vor putea fi credincioase scopului urmărit. Mai departe spune, că în Basarabia nu e interzisă deschiderea școlilor românești. Ca atare, ar fi nimerit să se dea o subvenție învățătorilor, ca în lunile de vacanță să facă lecții în aceste ținuturi. Bine ar fi, ca Liga să înceapă o activitate de a uni instituțiile culturale ale Românilor din statele străine, cu activitatea Ligei. Și mai e de părere să se instituiască casete, care să fie așezate în toate localurile publice, pentru a se strânge bani. D. g-ral dr. Frangulea e de părere să se facă propagandă întinsă și la țară și să se înscrie și țăranii în Ligă, căci aceasta ar fi și un mijloc de educare pentru țărănime, trezind-o la lumina conștiinții intereselor de neam’ Apoi citește următoarea moțiune : Având în vedere, că Uniunea evreilor așa ziși pământeni, amenință cu un nou congres, căruia i se dă de pe acum caracterul unei presiuni neadmisibile asupra constituantei și întemeiindu-ne pe moțiunea îndatoritoare a congresului ligei din sala Opler, Noembrie 913, subsemnații propunem: I) In ziua în care se va ține congresul evreesc, Liga va convoca un congres al țării in aceiași chestiune; II) Congresul invită comitetul Ligei să ia la timp, toate măsurile necesare. (Urmează 48 iscălituri). Propunerea e depusă pe biuroul comitetului. D. V. Arion roagă congresul să admită descărcarea comitetului. Asistența admite propunerea președintelui. Iona Strtara.—De la dezbaterile congresului și de la activitatea intensă a Ligei, lipsesc femeile care ar putea să aducă un regi folos acestei instituții. In acest sens, comunică rezultatele satisfăcătoare ale Soc ortodoxe naționale a femeilor române. Mai lipsesc de la munca înălțătoare a Ligei profesorii și mai ales preoții. Oratoarea face apel la toată asistența să se devoteze scopului înălțător al acestei instituții, muncind cu jertfă pentru atingerea lui. * Ședința se ridică la ora 2. Ședisțsit după %mn Ședința se deschide la orele 3 jumătate, prezidează d. Virgil Arion. D. Rădulescu oferă 1000 lei pentru secțiunea Ligii din Iaș.î asemenea și d. maior Pastia pentru secțiunea Focșani, Ia cuvântul d. A. C. Cuza, care e întâmpinat cu aplauze. In ședința de dimineață s’au discutat mijloacele de strângerea fondurilor, — propunerile d-lui Dan au fost cu entuziasm primite — și toate acestea numai ca Liga să aibă un local al sau propriu. E de nădăjduit, că la toamnă acest deziderat va fi înfăptuit. Dar s’a mai discutat și asupra descentralizării secțiunilor Ligii, ca administrare de fonduri. Dacă s’ar admite aceasta, ca fiecare secțiune să-și aibă un fond al său, desigur că aceste venituri vor spori și vor putea alimenta și fondurile centralei. Vorbind în chestiunea educației naționale, ca scop al Ligei, spune, că Liga trebue să se îngrijească mai de aproape de această chestiune. Năzuința noastră este ca educația din școli să fie unitară, bazată pe educația națională și religioasă. E sigur, că în actualul sistem de educație școlară este un dezechilibru și în vederea aceasta MARȚI, 17 IUNIE 1914 să-șî îndrepteze atenția Liga, prin comitetul său. Vorbind despre scopurile Ligei, spune că întrucât această societate este constituită pentru unitatea culturală a tuturor românilor, orice problemă, care atinge cultura națională fie in țară, fie în afară, este de competența Ligii. Pe bazele acestei instituții, noi ne ocupăm de toate problemele, care vin în atingere cu cultura națională. Așa că nimeni nu poate să fie învinuit de politică în tratarea acestor chestiuni. Aduc mulțumiri comitetului central pentru modul chibzuit, cum a condus societatea. Propune, apoi o listă a noului comitet, în frunte cu arhim. V. n 1.-lți/Ițiianu,Arion, N. Iorga, G. Bogdan-Duică, St. Lambru, G. Popa-Liseanu, C. C. Mironescu, V. Pârvan, B. Tăcu; cenzori: St. Pop, Dr. St. Bogdan, inginer Lucaci. D. G. Ranetti protestează împotriva listei propuse, considerând-o ca elaborată oficial. D. A. C. Cuza combate această părere. In altă ordine de idei, d. Cuza comunică impresiile triste, pe care i le-a lăsat nepăsarea în care s’a văzut de dimineață mormântul lui Eminescu. Nepăsarea aceasta e un semn vădit de incultură sufletească și de datoria Ligei să intervină în această direcțiune. Arhim. Scriban. — Fiind vorba de alegerea comitetului, și fiindcă sunt desemnat a fi prezidentul Ligei, nu pot primi această onoare, îmi lipsește libertatea întreagă de acțiune. Propune ca tot d. V. Arion să fie menținut la prezidenție. D. Em. Dan, pe altă listă de comitet figurez și eu ,întru cât în această listă nu e și d. Iorga, eu nu pot primi. D. Mișu Filipescu Drăgășani, citește mai multe telegrame de adeziune primite din diferite orașe. Al treilea punct: modificarea legii Comorilor de comerț. D. Lupulescu (Tg. Jiu) face o critică severă a actualei legi a camerelor de comerț. Ar trebui ca ministrul de comerț să se decidă a modifica legea în sensul ca toate clasele de patentări să aibă dreptul de vot în alegerile pentru camerile de comerț. D. Spirtaru (Craiova) propune ca cercurile comerciale să fie cât mai bine reprezentate . Camerele de comerț. D. M. Filpescu Drăgășani, vorbește în același sens. D. Stan Bratu (Brăila) citește următoarea: MOȚIUNE Cerem modificarea legii Camerelor de comerț în sensul de a se acorda dreptul de vot și eligibilitatea tuturor comercianților și industriașilor stabili, cari plătesc patentă. Scrutinul să fie individual și votul secret. DIN GALAȚI Galați, 15 Iunie. Comemorarea a 25 de ani de la moarte lui M. Eminescu s’a făcut aici conform programului de mai înainte stabilit. Dimineața s’a oficiat la episcopie un serviciu divin de episcopul Nifon, înconjurat de clerul episcopiei. Asistă din partea autorităților d. Alex. Gussi, prefect de județ și d. N. Lenguceanu ajutor de primar, d. C. Botez, preeșdintele comitetului care a ridicat monumentul poetului de aici, Gr. Forțu, membru în acel comitet, toți intelectualii orașului, d. Gr. Trancu-Iași, deputat și un public numeros. .După serviciul divin corul episcopiei de sub conducerea d-lui N. Gheorghiu, intonează Matam un singur dor, apoi urmează un serviciu special pentru pomenirea defunctului poet. După terminarea acestui serviciu asistența a format un cortegiu, și având în frunte numeroase coroane și pe elevii școalelor secundare se duse spre parcul municipal, unde se află statuia poetului. Aici pe tribună conui episcopal a intonat: Trăiască Regele, apoi începe seria cuvântărilor în ordinea următoare: d. Corneliu Botez, consilier la Curtea de apel, preeșdintele comitetului pentru comemorarea morții poetului, rostește o frumoasă cuvântare, scoțând în relief valoarea operilor lui Eminescu. MONUMENTUL LUI EMINESCU DIN GALAȚI 4I *5« D. Gr. Forțu, profesor. sub cuvântare brodată cu versuri de ale poetului arată de asemenea înaltele sentimente literare și naționale cu care era animat Eminescu. D. Gh. Arămescu, directorul liceului, vorbește în numele corpului didactic secundar. D. C. Caramfil, avocat, vorbește în numele universităței populare, și d-l C. Apostoliu, institutor în numele corpului didactic primar urban. D-l N. Ciobanu, institutor, în numele Ligei Culturale de aici, Gh. Salvin, revizor școlar în numele corpului didactic primar rural. D. N. N. Densușianu, ajutor de primar a rostit următoarea cuvântare in numele comunei: Cuvântarea d-lui N. N. Densușianu, ajutor de primar In numele comunei, d-sa rostește următoarea cuvântare: Arta este suprema eflorescentă a culturii unui popor.Din comoara de energii a neamului nostru, figura marelui poet Eminescu, râsare ca expresiunea sa cea mai senină ,și strălucită. In Galați, primul port al țarei, unde față de numeroasa și luminata elită intelectuală românească, există și o elită intelectuală străină, pe care o apreciem, monumentul poetului nostru național, luceafăr al neamului și gigant al cugetării, era de o evidentă necesitate, ca o vie dovadă de dragostea plină de pietate ce purtăm operei sale de artă și puternică afirmare a înaltului grad de civilizație la care a ajuns poporul nostru. In numele comunei Galați păstrătoare a monumentului, felicit comitetul în frunte cu înaltul magistrat și distins literat d. Corneliu Botez și- aduc laude pentru înfăptuirea acestei podoabe artistice a țărei. După terminarea acestei cuvântări corul episcopal condus de d. N. Gheorghiu intonează Maiam un singur dor și La arme, după care serbarea ia sfârșit la orele 12. ---------------------------------- Diorasi Iași, 15. — Fata Paraschiva Pascal, din strada Tatarași 21 s’a sinucis înghițind două pastile de sublimat. Transportată la spital, a murit. Cauza sinuciderea nu-i stabilită. — La ora 5 s’a ținut în Sala „Caragiale” o întrunire publică convocată de d. dr. Mezincescu, care a făcut o largă expunere a modalității cum a fi decurs lucrările pentru construirea conductei de apă Timișești- Iași. Conferențiarul a criticat faptul că fosta administrație comunală a renunțat la încercarea conductei prin presiunea maximă și insistă asupra necesității ca această încercare să fie făcută. . — Comemorarea lui Eroinescu se va face în Iași în Septembrie cu ocazia inaugurărei monumentului lui Creangă. — Incendiul a distrus o mare cantitate de cereale pe moșia Codăești. E bănuială că focul a fost pus de criminali. — Azi va fi adus la Iași corpul regretatului magistrat Grigore Socor, înmormântarea se va face Marți. Cauza sinuciderea e încă nelimpezită. ** ♦ * Alimentarea orașului T.-Mugurele cu apă T.-Măgurele, 15 Iunie Azi s’a pus cu deosebită solemnitate piatra fundamentală a lucrărilor de alimentare cu apă a orașului. După sfințirea apei de către întregul cler mirean, urmează citirea și semnarea pergamentului și s’a procedat apoi la zidirea lui de către d-nii prefect Racotta și primar Ivanovich D. prefect luând cuvântul arată că este primul care urează pentru cei ce s’au gândit la binele orașului. Descrie pe larg importanța lucrărilor și închee, bucurându-se de prosperitatea orașului. D. inginer inspector general Panait, în scurte cuvinte, descrie partea tehnică a lucrărilor, amintind vechile construcții, de care suntem strânși legați, ca știință. D. primar Stelian A. Ivanovich primit cu aplauze, arată însemnătatea zilei, descrie amănunțit necesitatea aducerea apei și dacă orașul a progresat încet, cauzele au fost vremile și situația financiară, îmbunătățirile aduse orașului se cunosc de la 1864. Se simte dator să aducă elogii decedatului fost primar Costovici, care are la atributul său catedrala, uzina electrica, poliția, școala de băeți N-rul Z, etc. Relevă meritul fostului consiliu comunal în cap cu d. D. Burcă, consiliu care s’a gândit la timp la nevoia urgentă a orașului: alimentarea cu apă. Mai departe arată ca apa fără canal n’ar fi un lucru desăvârșit și declară că in urma convorbire! avută cu d. Procopiu, canalizarea se va înfăptui anul viitor. Cu această ocazie proclamă pe d. prefect Racotă cetățean al orașului. In urmă cei prezenți au intrat în sala primăriei, unde s’a servit șampanie. --------------* — CALATORIA PREȘEDINTELUI FRANȚEI Paris, 14. — Președintele Poincaré, și primul-ministru Viviani vor pleca la 15 Iulie la Kronstadt cu cuirasatul „France“. CUTREMUR DE PAMANT IN GERMANIA Berlin. 14. — Azi dimineață la orele 3 s’a simțit un cutremur de pământ in Dresda, Halle, Lipsen, Wittenberg și în împrejurimi. Zidurile caselor s’au zguduit, geamurile s'au spart, populația a fost cuprinsă de panică. Nu s'a întâmplat nici un accident de persoane. ULTIMA ORA ASASINAREA Archiducelui moștenitor al Austriei și al soției sale Budapesta, fii. — împotriva as lmlei ceha? moștenite î* al Austro- Ungarieij Frans-Ferdînand și împrescâna soției sale s’a săvârșit sau atentat cu feorislsa și cu revolveräil» Atentatul cu bambsa n’a reușit, dar perechea Să se stem5proape a AustrO"Ussgariei a fost norâtă cu gloanțe de revolver. Atentatorii sei sau tipograful Osvis Savi ®? și elevul ee liceu Princip. Ei au fost arestați. La Viena știrea a provocat o panică de nedescris. Frans Soser care se află la Ischl a plecat imediat la Viena. La Budapesta s’au arborat pe edificiile publice și pe case drapele îndoliate. Pe străzile din Budapesta populația comentează cu enervare atentatul. Alte amănunte asupra atentatului lipsesc. Arhiducele Franz Ferdinand Archiducesa Sofia Evenimentele din Albania AUTORITĂȚILE AUSTRIACE OPRESC TRIMITEREA DE VOLUNTARI IN ALBANIA Viena. 15.— In urma unei presupuse intervenții a Italiei pe lângă ministerul de externe din Viena, voluntarii austriaci nu vor mai fi trimiși în Albania. Bineînțeles fiecare cetățean e liber să-și ofere serviciile Albaniei, fără a fi prealabil recrutat. După cum se anunță din sursă autorizată vor pleca mâine la Durazzo 300 de persoane, dintre cari 94 de artileriști, ca să-și ofere serviciile prințului Wilhelm. Intre acești voluntari se află 9 ofițeri și 16 subofițeri. „ IDEIA A PORNIT DE LA CURTEA ROMANEASCA Viena, ÎS.— Ziarul „Zeit" afirmă că ideia recrutărei de voluntari pentru Albania a pornit dela Curtea românească, unde sculptorul Gürschner e foarte astrens. DECLARAȚIILE SCULPTORULUI GÜRSCHNER Viena, IS.— Sculptorul Gürschner a declarat unui redactor al ziarului „Neue Freie Presse" că nu renunță la acțiunea inițiată de el, de a recruta voluntari pentru Albania. Transportarea de voluntari în Albania se va putea face și fără a aprobarea cercurilor oficiale. Ideia lansată de Gürschner a fost primită cu mare entuziasm în toată Austro-Ungaria și Germania. Până aseară au sosit 20 de mii de coroane, trimiși de diferiți particulari. La Triest e gata de plecare vasul „Euterpe" cu 12 tunuri „Skoda“ și 400 de puști Mannlicher și poate să ridice în orice moment ancorele cu un transport mai mare de soldați. Prințul Wilhelm a trimis emi _lul Gurschner o telegramă de mulțumiri . ____OLUNTARI ITALIENI PENTRU ALBANIA Viena. 15— se afirmă că ambasadorul Jallez n'ar f intervenit pe lângă ministerul de externe din Viena pentru împedecarea recrutării de voluntari pentru Albania. Ambasadorul austro-ungar pe lângă Quirinal telegrafiază că societățile garibaldiene vor să formeze un corp de voluntari pentru eliberarea Valonei. „REICHSPOST“ ÎMPOTRIVA ITALIEI Viena. 15. — Ziarul „Reichspost“ atacă ministerul de externe accentuând că ar fi cu mult mai bine dacă s-ar trimite recruți italieni în Albania, decât că se găsesc trădători între italienii din Durazzo. duc s’a imîmmi asasinatul Sarajevo. 15. Azi dimineață când arhiducele Franz Ferdinand și soția sa, ducesa Sofia de Hohenberg se duceau cu automobilul la palatul administrativ unde se aranjase o recepție la onoarea lor, tipograful Gavrilovici a aruncat o bombă în automobil. Arhiducele însă, cu o deosebită prezență de spirit a prins bomba cu brațul și a aruncat-o jos. Astfel bomba a esploadat după ca automobilul arhiducelui trecuse, rănind persoanele cari se aflau la automobilul ce urma imediat. In acest automobil se aflau: contele Bock-Waldesk, loc.colonelul Meritzy și aghiotantul guvernatorului. Au mai fost rănite șase persoane din mulțime. Atentatorul, care a fost arestat imediat, s-a dovedit că este un tipograf din Cetinge, Gavrilovich După recepție, perdea moștenitoare a pornit să mai facă un tur cu automobilul prin oraș, când un elev din clasa a VIII-a a liceului din Cladova, Princip a tras mai multe focuri de browning asupra lor. Arhiducele Franz Ferdinand a fost rănit în cap iar arhiducesa in abdomen. Ei au fost transportați ime Rezultatul alegerilor de la comună, colesiuní I Tulcea, 15 iunie înscriși 350. — Votanți 266. — anulate 3. Lista conservatoare în frunte cu d. Alex. Calafeteanu, U6 voturi. Lista liberală, în frunte cu d. Gr. Panaitescu, 82 voturi. Lista liberală, cu d. Gh. Șerban, 68 voturi. Biroul a declarat balotaj. --------------- * * *--------------• Rezultatul alergărilor de cai de la Băneasa ZIUA XIV-a Duminică, 15 Iunie, orele d. a. La 3 ore. — I. Pr. MOGOȘOAIA Distanța 1500 metri. (P. V. Fr. I, 2000 lei. — Pr. II, 200 Ioi. Pr. III, 100 lei. 1) Baron Meiden (Wilson) pr. Al. L- Zisso. 2) Fleuriste (Bocoii) pr. locot. P. Micșunești 3) Alunița (Salmon) pr. subit. L. Marinescu și N. Nanu. Neplasați: Moldova, Lady Viliére, Piatra Arsă, Darling, Raguenau. P. M. 5—51.50. Pr. 5-16,50. 5-17,50. 5-26.50. La 3 hore—ÎL Pr. PREOȚEȘTI Distanța 2300 metri. (P- N). Pr. L 3000 lei. — Pr. II, 300 lei. Fr III, 200 lei. 1) Dor Mărunt (Willey) pr. Hergheliei Ploești. 2) Hoinar (Taylor) pr. Ch. Durnell. 3) Doliga (Charpentier) propr. D. Martinovich Neplasati: Bujor, Ghiocel. P. M. 5—12,50. Pr. 5—7, 5—6. La 4 ore. III. Pr. OPAITA Distanta 2500 metri. (P. V.) Pr. I, 4000 lei. — Pr. II, 400 lei. Pr. III, 200 lei. Pentru armăsari, iepe de pur sânge, de 3 ani și mai sus. 1) Lisbem (Beech) pr. D. Martinovich 2) Zoltán (Taylor) propr. G. Bădescu. 3) Țepeș (Charpentier) propr. D. Martinovich Neplasarî: Kardja, Constantinople, Melli-Melo. P. M. 5—8.50. PI. 5-10, 5-7,50. La Phore. — IV. MARELE HANDICAP Distanta 2000 metri. (P. MI. Pr. I, 10.000 lei.—Pr. II, 1000 lei Pr. III, 500 lei. 1) Tesla (Langford) propr. D. diat la conac,, UNDE AU INCETAT DIN VIAȚA. Mulțimea era să linșeze pe cei doi atentatori. FRANZ IOSEF A FOST ADANC IMPRESIONAT Ischl. 15. — Trista știre despre moartea arhiducelui Franz Ferdinand și a soției sale a fost adusă la cunoștința bătrânului suveran, care mai multă vreme n'a putut să vorbească din cauza emoției. Franz Iosef a dat ordin să se facă pregătiri pentru imediata plecare la Viena și s'a retras apoi în apartamentele sale. IMPRESIA LA BUDAPESTA Budapesta. 15.— Toate ziarele au scos ediții speciale cu asasinatul din Sarajevo. Primul care a apărut a fost „Budapesti Hírlap“, care s'a vândut în câteva minute. In oraș domnește o agitație de nedescris. După cum se anunță din Viena, la ministerul de externe de acolo se urmează o consfătuire intimă. CINE SUNT ASASINII Viena. 15. — Până acum nu sunt date sigure asupra asasinilor.Se afirmă că unul din eie care se numește Gavrilovich ar fi originar din Cetinge. De la Viena au plecat imediat polițiști speciali care să descopere firele asasinatului. : Martinovich 2) Bobârniță (Horbart) pr. maior Răzvan. 3) Perciu (Astman) propr. D. Martinovich Neplasațî: Vizir, Ramura, Polonium, Lonesome, Farmec, Aur, Baby-Mine. P. M. 5—9. Pr. 5—14, 5-17,50. 5-24. La 5 ore. — V. PrROGER Distanta 1000 metri. (L. D). Pr. I, 2500 lei. — Pr. II, 300 lei. Pr. III, 150 lei. 1) Magnesium (Wilson) pr. Al. S. Zisso. 2) Bergl (Taylor) pr. maior Răzvan. --------------------------------- I Ultime informații LUNI I ♦ Ieri urma să se dea traui latul la concursul de machete pen fiul monumentul „Avântul j Țăre”. Juriul se compune din d-nil general Zottu, președinte, colonel Radovitz, G. D. Mirea, Neciuiescu, Fr. Storck și Tzigara-Samuz’caș, membri. _ i S’au prezentat 26 lucrări dintre care patru au fost retrase de d .Iordănescu, autorul lor. Juriul se va pronunța astăzi la orele 6 d. a. ♦ Un congres internațional de petrol se va ține în Septembrie la București. Se vor discuta chestiile residuurilor de petrol ale comerțului și mijloacelor de extragere și transport a petroleului____ i* întristații: Doctorul Gabriel Socor și Aneta Socor părinți, doctorul Emil Socor, Getta Socor cu copilul, frate și cumnată: Elisabeta Ferhat, bunică și familiile : Kessim, Ștefan Ferhat, dr. Țăranu, căpitan Cantuniari, Davidoglu, Tomasiu, George Ciolac, G. Ferhat, Robovici, Vasile Dumitriu, Vasile Jandi și dr. Bogdan, au durerea a anunța perderea iubitului lor frigore Socor magistrat decedat în Todireni, județul Botoșani, în vârstă de 30 ani, în ziua de 13 Iunie 1914, și vă roagă să asi stați la înmormântare care va avea loc în Iași, în ziua de Marți,17 Iunie, ora 5 de a., la cimitirul armean. Aceasta în loc de orice altă înștiințare, Iași, 16 Iunie.