Universul, iunie 1914 (Anul 32, nr. 148-177)

1914-06-17 / nr. 164

---------------*♦ Ședința de dimineață Eri la orele 10 dim. s’au intru­­t­it în sala Ateneului Român, de­legații a 33 secțiuni ale Ligei culturale din țară, în congres a­­nual. Iau parte la constituirea bi­roului d-ru­í Virgil Arion, pre­ședinte, G. Bogdan-Duică, secre­tar general, g-ral Stoica, Al. Stan (P.­Neamț), arhimandritul Botoșăneanu (Iași), preotul Chi­­rică (Focșani), Velimarcu (Ro­man), Drăgănescu (Galați) și Maior Pastia (Focșani). Secretarul congresului citește lista delegaților din 33 secțiuni din provincie, câți s-au prezintat la desbaterile congresului. După aceia, d, V­ Arion decla­ră congresul deschis. Discursul d-lui Virgil Arion Acum câteva săptămâni, po­pulația românească di­n Unga­ria a convocat o întrunire la Alba Iulia. Au fost de față mai mult de 10.000 de oameni. Au vorbit câțiva dintre fruntașii românilor, arătând rostul, pe care trebue să-l urmărească ro­mânii; dar în cele din urmă, stăpânitorii maghiari au dizol­vat cu forța, adunarea. Româ­nii s'au­ despărțit, au provocat însă o nouă întrunire, la Ugan­da mare. Aci au vorbit cu energia, care trebuie să vibreze, după atâtea hârțueli incapabile să înăbușe simțirea poporului, care vrea să-și lărgească­ orizonturile li­bertății. Moțiunea acestei adu­nări nu a fost un apel la bună­voința clasei diriguitoare, ci a fost expresiunea viguroasă a u­­nui grup etnic, care-și dă seama de intuiția energiilor sale națio­nale pentru a-și creia un viitor fericit. După aceste din urmă mani­festări ale Românilor de din­colo, se vede că este hotărârea unei atitudini de luptă, pornind cu seninătate pe câmpul, unde este sigură izbânda, întrucât e determinată de libertatea graiu­lui și cugetării. Românii de dincolo se simt puternic legați sub raportul cul­tural cu toți românii de pretu­tindeni și nicio putere omeneas­că nu va putea să ne facă pe noi,­­ din România liberă — să credem altfel. Această unitate sufletească este rodul temeinic al trecutului istoric, al originei și mai ales al celor două factori determinanți în psih­ologia po­poarelor, limba și legăturile culturale. Românii din Ungaria au de­clarat in moțiunile de la întru­niri, că totdeauna se vor jertfi pentru tron și țară, dar nici­odată nu se vor lipsi de sufle­tul lor național. Numai partide de guvernământ și guverne de oligarhi, fără dreaptă judecată, pot cere, pot încerca să impună o siluire a conștiinții unui po­por, — dar acestea nu se vor în­făptui niciodată, mai ales con­tra Românilor, — fiindcă sunt lucruri contra firii și conțin prea vădit și agresiv elementul silniciei. O adunare populară, care vorbește în acest sens și care știe că va îndura consecințe de pedeapsă asupritoare, are drep­tul să stea în fața agresorilor, fără să se intimideze. Căci po­porul nu cunoaște lamentabila atitudine a umilinței. El e gata să înfrunte eroic toate câte i s'ar arunca în cale. S-a zis, că Românii din Unga­ria, păstrează o atitudine de ură. Nu­ e adevărat, ura e la opresori, căci din faptele lor crude și tiranice, numai ură cruntă se respiră. Tot la întrunirile din urmă, Românii de dincolo, au afirmat în auzul tuturor, că ei înțeleg să aibă, și să-și obțină o depli­nă și neîntârziată libertate a individualității lor în integrala desvoltare a tuturor naționalită­ților din Ungaria. Față de acest curent de clară conștiință etni­că, — ce atitudine avem noi, din România liberă? Care ne este datoria? Problema culturii naționale, la noi în țară se pune ca o rea­litate, care trebue mărturisită i­n totalitatea ei. Intre clasele noastre sociale e prea multă diferențiare. E o distanță a­­dâncă între țăranul care crește în eresul vremurilor de altă dată și clasa dirigentă, care poate spinteca toate problemele speculative de înaltă cultură enciclopedică. Nu se poate tăgădui la noi, răul celor două culturi, diame­tral opuse, una scăzută, și alta înălțată și iarăși nimeni nu poate ascunde afluența marei superficialități, care clocotește între aceste două stări de conș­­tiință. Școala la noi este mediul, în care se dau cunoștinți cu ten­dința de a învinge în viață și poate acesta e un râu, c­are înce­pe să pătrundă și la țară- E de­vină superficialitatea, căci cartea nu numai întărește, ea și dărâmă. Ce-i de făcut? Nu putem să dăm o cultură adâncă tuturor, poporul însă a dovedit neîncetat că e înzestrat cu însușiri deosebite de a-șî a­­propia cunoștințele creatoare. E de datoria noas­t­ă să-l strângem într’o operă de uni­tate morală. Căci intuiția pasio­nală a neamului din care faci parte îți dă voința să muncești pentru deschiderea orizonturi­lor de izbândă, creând realitatea liniștită și senină a zilei de mâine. D. Al. Stan (P.­Neamț) pro­pune să se trimită următoarea telegram­ă comitetului organi­zator al comemorarei lui Emi­m­]­n escu : „Memoriei aceluia, al cărui suflet a vibrat atât de adânc și care a plâns atât de duios dure­rile neamului. Românii din toa­te ungiurile țării, reprezentant­ în congresul Ligei Culturale, a­­d­uc prisonul lor de recunoștință. La căpătâiul aceluia, care n‘a cerut și n‘a dobândit altă stra­jă decât un teiu, de la contim­poranii lui, își pleacă genun­chii cu adâncă și curată pio­­șie, fiii și nepoți acelora pe c­ari i-a luminat și încălzit ra­zele "emului lui Comitetului serbărilor de co­­­memorare îi adresăm caldă u­­rare, ca pilda lor să serviască viitorimea, de învățământ“. Comitetul Ligei Culturale Citirea acestei telegrame e primită cu aclamații unanime. ❖ D. G. Bogdan-Duică secreta­rul general al ligei, raportează­­ asupra act­ivităței ligeă de la ținerea congresului anterior până -n prezent. D. dr. Șt. Bogdan, cenzor, ci­tește raportul asupra gestiunii financiare. Liga culturală are o avere de 435.416 lei. In cursul­­ anului trecut s-au cheltuit din venituri 31.433 lei pentru aju­toare, tipărituri etc. Conchide cerând descărcarea comitetului și adresează mulțu­miri d-lui D. Țăcu, casier pen­tru buna gospodărie a averii societății. Discuțiunile D. G. Ranetti. Lig­a culturală are o forță morală, care a de­terminat curente de opinie pu­blică înălțătoare, sau a oprit să se comită greșeli dăunătoa­re intereselor patriotice. Totuși în Capitală nu sunt destui membri ai Ligei, — o aceasta e deplorabilă indiferen­tă, de care trebue să ne îngri­jim. Aduce mulțumiri comitetului pentru munca desfășurată, dar din comitet lipsește d. N. Iorga, pe care Liga se obișnuise să-l identifice cu năzuințele ei. In momente de criză, d. Iorga a ve­nit ca să reînvieze oboseala Li­gei. E prin urmare o datorie pen­tru membrii acestei instituții, să-și arate sentimentele de re­cunoștință, rugând pe profesorul Iorga să ia parte în comitet. D. președinte se asociază la cuvântarea d-lui Ranetti. D. Iorga [UNK] — Sunt și rămân al Ligii, fără a fi în comitetul ei. D. președinte citește urmă­toarea telegramă adresată M. S. Regelui: „Delegații secțiunilor Ligei cul­turale, din toată țara, strânși în congres la București, depun la picioarele Tronului, expresiunea admirațiunei și devotamentului lor nemărginit, către M. V. care sunteți întruparea celui mai înalt ideal al neamului româ­nesc“. V. ARI­ON președintele congresului Apoi propune următoarea te­legramă adresată A. S. R. Carol de Hohenzollern Berlin „Congresul Ligei culturale. Vă roagă să primiți omagiile sale, expresia iubirei sale adânci, pe care congresul o închină nădej­­diei țărei, care sunteți A. V. R. V. AR­ION președintele congresului D. G. M. Demetrescu (Cra­iova). — Crede că e de datoria comitetului să explice, de ce d. Iorga a plecat din comitet. Spune, că unii amici politici ai d-lui Arion, au amestecat în pro­paganda politică și calitatea d-lui Arion, de a fi președintele Ligei, — ceia ce e un rău servi­ciu, amestecându-se activitatea Ligii culturale în luptele noastre politice. Se naște oarecare confuziune de discuții, cu întreruperi și ce­reri de precizare, până când o­­ratorul părăsește tribuna, în li­niștea sălii. C. Popescu Tudor (București). Vorbind despre palatul Ligei, e de părere că locul ales pentru construcție, nu aduce niciun fo­los instituțiunii, care are nevoe de venituri cât mai numeroase. Cere ca mebrii Ligei, cari sunt și deputați să ridice chesti­unea în parlament și să se pună la dispoziție Ligei, locul de pe cheiu, unde se convenise să-și construiască localul. Crede și d-sa, că d-lul Iorga trebuie să i se dea locul în co­mitetul Ligei, pe care marea d-sale personalitate se cuvine să-l ocupe. D. E­n Ban.­­ După 25 ani de existență, Liga are abia 400.000 lei. Nu se poate să ră­mânem în această situație; e ne­voe să căutăm mijloace de a avea venituri, cât mai multe pentru numeroasele necesități a­­le acestei instituții. Să reclamămă locul, ce ni s-a făgăduit“ — și pentru aceasta toți membrii Ligei, cari sunt și în parlament își iau angaja­mentul să prezinte un proect de lege din inițiativă parlamentară pentru obținerea unui rezultat favorabil. Mai crede, că e bine să se facă intervenții la toate instituțiile statului și chiar particulare pen­tru strângerea de fon­­uri. Să se facă apel la toate tea­trele și cinematografelor, ca să dea reprezentații în folosul Li­gei. D. Rădulescu roagă comitetul să intervină la ministerul de război, pentru ca ofițerii să poa­tă face parte din Ligă. Propune să se modifice statu­tul, dând posiblitatea, ca sec­țiunile din provincie să poată lucra ca organizații autonome, cu fondurile și averile lor. Nu­mai astfel se vor putea aduna sume mai mari. Propune de asemenea, ca aju­toarele să se dea la persoane, care au adus servicii compa­tibile cu năzuințele instituției, fiind aceasta un semn, că și pe viitor vor putea fi credincioase scopului urmărit. Mai departe spune, că în Ba­sarabia nu e interzisă deschide­rea școlilor românești. Ca atare, ar fi nimerit să se dea o subven­ție învățătorilor, ca în lunile de vacanță să facă lecții în aceste ținuturi. Bine ar fi, ca Liga să înceapă o activitate de a uni instituțiile culturale ale Românilor din sta­tele străine, cu activitatea Ligei. Și mai e de părere să se insti­­tuiască casete, care să fie așe­zate în toate localurile publice, pentru a se strânge bani. D. g-ral dr. Frangulea e de părere să se facă propagandă întinsă și la țară și să se înscrie și țăranii în Ligă,­­ căci acea­sta ar fi și un mijloc de educare pentru țărănime, trezind-o la lu­mina conștiinții intereselor de neam­’ Apoi citește următoarea mo­țiune : Având în vedere, că Uniunea evreilor așa ziși pământeni, a­­menință cu un nou­­ congres, căruia i se dă de pe acum ca­racterul unei presiuni neadmi­­sibile asupra constituantei și întemeiindu-ne pe moțiunea în­datoritoare a congresului ligei din sala Opler, Noembrie 913, subsemnații propunem: I) In ziua în care se va ține congresul evreesc, Liga va con­voca un congres al țării in aceiași chestiune; II) Congresul invită comite­tul Ligei să ia la timp, toate măsurile necesare. (Urmează 48 iscălituri). Propunerea e depusă pe biu­­roul comitetului. D. V. Arion roagă congresul să admită descărcarea comite­tului. Asistența admite propunerea președintelui. Iona Strtara.—De la dezbateri­le congresului și de la activita­tea intensă a Ligei, lipsesc fe­meile care ar putea să aducă un regi folos acestei instituții. In acest sens, comunică rezul­tatele satisfăcătoare ale Soc­ ortodoxe naționale a femeilor române. Mai lipsesc de la munca înăl­țătoare a Ligei profesorii și mai ales preoții. Oratoarea face apel la toată asistența să se devoteze scopu­lui înălțător al acestei institu­ții, muncind cu jertfă pentru atingerea lui. * Ședința se ridică la ora­­ 2. Ședi­sțs­it după %mn Ședința se deschide la orele 3 jumătate, prezidează d. Virgil Arion. D. Rădulescu oferă 1000 lei pentru secțiunea Ligii din Iaș.î asemenea și d. maior Pastia pen­tru secțiunea Focșani, Ia cuvântul d. A. C. Cuza, care e întâmpinat cu aplauze. In ședința de dimineață s’au discutat mijloacele de strânge­rea fondurilor, — propunerile d-lui Dan au fost cu entuziasm primite — și toate acestea nu­mai ca Liga să aibă un local al sau propriu. E de nădăjduit, că la toamnă acest deziderat va fi înfăptuit. Dar s’a mai discutat și asu­pra descentralizării secțiunilor Ligii, ca administrare de fon­duri. Dacă s’ar admite aceasta, ca fiecare secțiune să-și aibă un fond al său, desigur că aceste venituri vor spori și vor putea alimenta și fondurile centralei. Vorbind în chestiunea educa­ției naționale,­­ ca scop al Li­gei, spune, că Liga trebue să se îngrijească mai de aproape de această chestiune. Năzuința noastră este ca educația din școli să fie unitară, bazată pe educa­ția națională și religioasă. E sigur, că în actualul sistem de educație școlară este un deze­chilibru și în vederea aceasta MARȚI, 17 IUNIE 1914 să-șî îndrepteze atenția Liga,­­ prin comitetul său. Vorbind despre scopurile Ligei, spune că întrucât această socie­tate este constituită pentru uni­tatea culturală a tuturor româ­nilor, orice problemă, care a­­tinge cultura națională fie in țară, fie în afară, este de compe­tența Ligii. Pe bazele acestei instituții, noi ne ocupăm de toate problemele, care vin în atingere cu cultura națională. Așa că nimeni nu poate să fie învinuit de politică în tratarea acestor chestiuni. Aduc mulțumiri comitetului central pentru modul chibzuit, cum a condus societatea. Propune, apoi o listă a noului comitet, în frunte cu arhim. V. n 1.­­-­l­ți/Ițiia­nu,Arion, N. Iorga, G. Bogdan-Duică, St. Lambru, G. Popa-Liseanu, C. C. Mironescu, V. Pârvan, B. Tăcu; cenzori: St. Pop, Dr. St. Bog­dan, inginer Lucaci. D. G. Ranetti protestează îm­potriva listei propuse, conside­rând-o ca elaborată oficial. D. A. C. Cuza combate această părere. In altă ordine de idei,­­ d. Cuza comunică impresiile triste, pe care i le-a lăsat nepăsarea în care s’a văzut de dimineață mor­mântul lui Eminescu. Nepăsarea aceasta e un semn vădit de in­cultură sufletească și­­ de dato­ria Ligei să intervină în această direcțiune. Arhim. Scriban. — Fiind vor­ba de alegerea comitetului, și fiindcă sunt desemnat a fi pre­zidentul Ligei, nu pot primi a­­ceastă onoare, îmi lipsește liber­tatea întreagă de acțiune. Propune ca tot d. V. Arion să fie menținut la prezidenție. D. Em. Dan, pe altă­­ listă de comitet figurez și eu ,întru cât în această listă nu e și d. Iorga, eu nu pot primi. D. Mișu Filipescu Drăgășani, citește mai multe telegrame de adeziune primite din diferite orașe. Al treilea punct: modificarea legii Comorilor de comerț. D. Lupulescu (Tg. Jiu) face o critică severă a actualei legi a camerelor de comerț. Ar trebui ca ministrul de co­merț să se decidă a modifica legea în sensul ca toate clasele de patentări să aibă dreptul de vot în alegerile pentru cam­eri­­le de comerț. D. Spirtaru (Craiova) propu­ne ca cercurile comerciale să fie cât mai bine reprezentate . Camerele de comerț. D. M. Filpescu Drăgășani, vorbește în același sens. D. Stan Bratu (Brăila) citeș­­te următoarea: MOȚIUNE Cerem modificarea legii Ca­merelor de comerț în sensul de a se acorda dreptul de vot și eligibilitatea tuturor comercian­ților și industriașilor stabili, cari plătesc patentă. Scrutinul să fie individual și votul secret. DIN GALAȚI Galați, 15 Iunie. Comemorarea a 25 de ani de la moarte lui M. Eminescu s’a făcut aici conform programului de mai înainte stabilit. Dimineața s’a oficiat la epis­copie un serviciu divin de epis­copul Nifon, înconjurat de cle­rul episcopiei. Asistă din partea autorităților d. Alex. Gussi, prefect de județ și d. N. Lenguceanu ajutor de primar, d. C. Botez, preeșdintele comitetului care a ridicat mo­numentul poetului de aici, Gr. Forțu, membru în acel comitet, toți intelectualii orașului, d. Gr. Trancu-Iași, deputat și un pu­blic numeros. .După serviciul divin corul e­­piscopiei de sub conducerea d-lui N. Gheorghiu, intonează Mat­am un singur dor, apoi urmea­ză un serviciu special pentru po­menirea defunctului poet. După terminarea acestui ser­viciu asistența a format un cor­tegiu, și având în frunte nume­roase coroane și pe elevii școa­­lelor secundare se duse spre parcul municipal, unde se află statuia poetului. Aici pe tribună conui episco­pal a intonat: Trăiască Regele, apoi începe seria cuvântărilor în ordinea următoare: d. Corne­liu Botez, consilier la Curtea­ de apel, preeșdintele comitetului pentru comemorarea morții poe­tului, rostește o frumoasă cu­vântare, scoțând în relief valoa­rea operilor lui Eminescu. MONUMENTUL LUI EMINESCU DIN GALAȚI 4I *5« D. Gr. Forțu, profesor. su­b cuvântare brodată cu versuri de ale poetului arată de asemenea înaltele sentimente literare și na­ționale cu care era animat Emi­nescu. D. Gh. Arămescu, directorul li­ceului, vorbește în numele cor­pului didactic secundar. D. C. Caramfil, avocat, vorbe­ște în numele universităței po­pulare, și d-l C. Apostoliu, ins­titutor în numele corpului di­dactic primar urban. D-l N. Ciobanu, institutor, în numele Ligei Culturale de aici, Gh. Salvin, revizor școlar în numele corpului didactic pri­mar rural. D. N. N. Densușianu, ajutor de primar a rostit următoarea cuvântare in numele comunei: Cuvântarea d-lui N. N. Den­­sușianu, ajutor de primar In numele comunei, d-sa ros­tește următoarea cuvântare: Arta este suprema eflorescentă a culturii unui popor.Din comoa­ra de energii a neamului nostru, figura marelui poet Eminescu, râsare ca expresiunea sa cea mai senină ,și strălucită. In Galați, primul port al ța­rei, unde față­ de numeroasa și luminata elită intelectuală ro­mânească, există și o elită inte­lectuală străină, pe care o a­­preciem, monumentul poetului nostru național, luceafăr al nea­mului și gigant al cugetării, era de o evidentă necesitate, ca o vie dovadă de dragostea plină de pi­etate ce purtăm operei sale de artă și puternică afirmare a înaltului grad de civilizație la care a ajuns poporul nostru. In numele comunei Galați păs­trătoare a monumentului, feli­cit comitetul în frunte cu înaltul magistrat și distins literat d. Corneliu Botez și-­ aduc laude pentru înfăptuirea acestei po­doabe artistice a țărei. După terminarea acestei cu­vântări corul episcopal condus de d. N. Gheorghiu intonează Mai­am un singur dor și La arme, după care serbarea ia sfârșit la orele 12. ----------------------------------­ Diorasi Iași, 15. — Fata Paraschiva Pascal, din strada­ Tatarași 21 s’a sinucis înghițind două pas­tile de sublimat. Transportată la spital, a mu­rit. Cauza sinuciderea nu-i stabi­lită. — La ora 5 s’a ținut în Sala „Caragiale” o întrunire publi­că convocată de d. dr. Mezin­­cescu, care a făcut o largă ex­punere a modalității cum a fi decurs lucrările pentru constru­irea conductei de apă Timișești- Iași. Conferențiarul a criticat fap­tul că fosta administrație co­munală a renunțat la încerca­rea conductei prin presiunea maximă și insistă asupra nece­sității ca această încercare să fie făcută. . — Comemorarea lui Eroines­­cu se va face în Iași în Septem­brie cu ocazia inaugurărei mo­numentului lui Creangă. — Incendiul a distrus o ma­re cantitate de cereale pe mo­șia Codăești. E bănuială că focul a fost pus de criminali. — Azi va fi adus la Iași cor­pul regretatului magistrat Gri­­gore Socor, înmormântarea se va face Marți. Cauza sinuciderea e încă ne­limpezită. ­** ♦ *­ Alimentarea orașului T.-Mu­gurele cu apă T.-Măgurele, 15 Iunie Azi s’a pus cu deosebită so­lemnitate piatra fundamentală a lucrărilor de alimentare cu apă a orașului. După sfințirea apei de către întregul cler mirean, urmează citirea și semnarea pergamentului și s’a procedat a­­poi la zidirea lui de către d-nii prefect Racotta și primar Ivano­vich D. prefect luând cuvântul ara­tă că este primul care urează pentru cei ce s’au gândit la binele orașului. Descrie pe larg importanța lucrărilor și în­­chee, bucurându-se de prosperi­tatea orașului. D. inginer inspector general Panait, în scurte cuvinte, descrie partea teh­nică a­ lucrărilor, a­­mintind vechile construcții, de care suntem strânși legați, ca știință. D. primar Stelian A. Ivano­vich primit cu aplauze, arată­­ însemnătatea zilei, descrie a­­mănunțit necesitatea aducerea a­­pei și dacă orașul a progresat încet, cauzele au fost vremile și situația financiară, îmbunătăți­rile aduse orașului se cunosc de la 1864. Se simte dator să aducă elogii decedatului fost prim­ar Costo­­vici, care are la atributul său­ catedrala, uzina electrica, poli­ția, școala de băeți N-rul Z, etc. Relevă meritul fostului con­siliu comunal în cap cu d. D. Burcă, consiliu care s’a gândit la timp la nevoia urgentă a o­­rașului: alimentarea cu apă. Mai departe arată ca apa fă­ră canal n’ar fi un lucru desă­vârșit și declară că in urma convorbire! avută cu d. Proco­­piu, canalizarea se va înfăptui anul viitor. Cu această ocazie proclamă pe d. prefect Racotă cetățean al orașului. In urmă cei prezenți au in­trat în sala primăriei, unde s’a servit șampanie. --------------* — CALATORIA PREȘEDINTELUI FRANȚEI Paris, 14. — Președintele Poin­caré, și primul-ministru Vi­­viani vor pleca la 15 Iulie la Kronstadt cu cuirasatul „Fran­ce“. CUTREMUR DE PAMANT IN GERMANIA Berlin. 14. — Azi dimineață la orele 3 s’a simțit un cutremur de pământ in Dresda, Halle, Lipsen, Wittenberg și în împre­jurimi. Zidurile caselor s’au zguduit, geamurile s'au spart, populația a fost cuprinsă de pa­nică. Nu s'a întâmplat nici un accident de persoane. ULTIMA ORA ASASINAREA Archiducelui moștenitor al Austriei și al soției sale Budapesta, fii. — îm­potriva as­ lmlei ceha? moștenite î* al Austro- Ungarieij Frans-Fer­dî­­nand și împrescâna so­ției sale s’a săvârșit sau atentat cu feorislsa și cu revolveräil» Atentatul cu bambsa n’a re­ușit, dar perechea Să se stem5p­roape a AustrO"Ussga­­riei a fost­­ n­orâtă cu gloanțe de revolver. Atentatorii sei sau­ ti­pograful Osvis Savi ®? și elevul e­e liceu Prin­cip. Ei au fost arestați. La Viena știrea a provocat o panică de nedescris. Frans­ Soser care se află la Ischl a plecat imediat la Vie­na. La Budapesta s’au arborat pe edificiile publice și pe case dra­pele îndoliate. Pe străzile din Buda­pesta populația co­mentează cu enervare atentatul. Alte amănunte asu­pra atentatului lip­sesc. Arhiducele Franz Ferdinand Archiducesa Sofia Evenimentele din Albania AUTORITĂȚILE AUSTRIACE OPRESC TRIMITEREA DE VO­LUNTARI IN ALBANIA Viena. 15.— In urma unei pre­supuse intervenții a Italiei pe lângă ministerul de externe din Viena, voluntarii austriaci nu vor mai fi trimiși în Albania. Bineînțeles fiecare cetățean e li­ber să-și ofere serviciile Albani­ei, fără a fi prealabil recrutat. După cum se anunță din sur­să autorizată vor pleca mâine la Durazzo 300 de persoane, din­tre cari 94 de artileriști, ca să-și ofere serviciile prințului Wil­helm. Intre acești voluntari se află 9 ofițeri și 16 subofițeri. „ IDEIA A PORNIT DE LA CURTEA ROMANEASCA Viena, ÎS.—­ Ziarul „Zeit" a­­firmă că ideia recrutărei de vo­luntari pentru Albania a pornit dela Curtea românească, unde sculptorul Gürschner e foarte a­­strens. DECLARAȚIILE SCULPTORU­LUI GÜRSCHNER Viena, IS.— Sculptorul Gürsch­­ner a declarat unui redactor al ziarului „Neue Freie Presse" că nu renunță la acțiunea inițiată de el, de a recruta voluntari pen­tru Albania. Transportarea de voluntari în Albania se va pu­tea face și fără a aprobarea cer­curilor oficiale. Ideia lansa­tă de Gürschner a fost primită cu mare entuziasm în toată Austro-Ungaria și Ger­­mania. Până aseară au sosit 20 de mii de coroane, trimiși de diferiți particulari. La Triest e gata de plecare vasul „Euterpe" cu 12 tunuri „Skoda“ și 400 de puști Mannlicher și poate să ridice în orice moment ancorele cu un transport mai mare de soldați. Prințul Wilhelm a trimis emi _­lul Gu­rschner o telegramă de mulțumiri . ____­OLUNTARI I­TALIENI PEN­TRU ALBANIA Viena. 15— se afirmă că am­basadorul Jallez n'ar f interve­nit pe lângă ministerul de ex­terne din Viena pentru împede­­carea recrutării de voluntari pentru Albania. Ambasadorul austro-ungar pe lângă Quirinal telegrafiază că societățile garibaldiene vor să formeze un corp de voluntari pentru eliberarea­ Valonei. „REICHSPOST“ ÎMPOTRIVA ITALIEI Viena. 15. — Ziarul „Reichs­post“ atacă ministerul de exter­ne accentuând că ar fi cu mult mai bine dacă s-ar trimite re­cruți italieni în Albania, decât că se găsesc trădători între ita­lienii din Durazzo. duc s’a imîmmi asasinatul Sarajevo. 15. Azi dimineață când arh­iducele Franz Ferdi­nand și soția sa, ducesa Sofia de Hohenberg se duceau cu auto­mobilul la palatul administrativ unde se aranjase o recepție la o­­noarea lor, tipograful Gavrilo­­vici a aruncat o bombă în auto­mobil. Arh­iducele însă, cu o deosebită prezență de spirit a prins bomba cu brațul și a a­­runcat-o jos. Astfel bomba a esploadat după ca automobilul arh­iducelui tre­cuse, rănind persoanele cari se aflau la automobilul ce urma i­­mediat. In acest automobil se a­­flau: contele Bock-W­aldesk, loc.­­colonelul Meritzy și aghiotantul guvernatorului. Au mai fost rănite șase per­soane din mulțime. Atentatorul, care a fost ares­tat imediat, s-a dovedit că este un tipograf din Cetinge, Gavrilo­vich După recepție, pe­­r­dea moș­tenitoare a pornit să mai facă un tur cu automobilul prin oraș, când un elev din clasa a VIII-a a liceului din Cladova, Princip a tras mai multe focuri de brow­ning asupra lor. Arh­iducele Franz Ferdinand a fost rănit în cap iar arh­idu­­cesa in abdomen. Ei au fost transportați ime­ Rezultatul alegerilor de la comună, colesiuní I Tulcea, 15 iunie înscriși 350. — Votanți 266. — anulate 3. Lista conservatoare în frunte cu d. Alex. Calafeteanu, U6 vo­turi. Lista liberală, în frunte cu d. Gr. Panaitescu, 82 voturi. Lista liberală, cu d. Gh. Șer­ban, 68 voturi. Biroul a declarat balotaj. --------------- * * *--------------• Rezultatul alergărilor de cai de la Băneasa ZIUA XIV-a Duminică, 15 Iunie, orele d. a. La 3 ore. — I. Pr. MOGOȘOAIA Distanța 1500 metri. (P. V­. Fr. I, 2000 lei. — Pr. II, 200 Ioi. Pr. III, 100 lei. 1) Baron Meiden (Wilson) pr. Al. L- Zisso. 2) Fleuriste (Bocoii) pr. locot. P. Micșunești 3) Alunița (Salmon) pr. subit. L. Marinescu și N. Nanu. Neplasați: Moldova, Lady Vil­iére, Piatra Arsă, Darling, Ra­guen­au.­­ P. M. 5—51.50. Pr. 5-16,50. 5-17,50. 5-26.50. La 3 h­ore—ÎL Pr. PREOȚEȘTI Distanța 2300 metri. (P- N). Pr. L 3000 lei. — Pr. II, 300 lei. Fr III, 200 lei. 1) Dor Mărunt (Willey) pr. Hergheliei Ploești. 2) Hoinar (Taylor) pr. Ch. Durnell. 3) Doliga (Charpentier) propr. D. Martinovich Neplasati: Bujor, Ghiocel. P. M. 5—12,50. Pr. 5—7, 5—6. La 4 ore.­­ III. Pr. OPAITA Distanta 2500 metri. (P. V.) Pr. I, 4000 lei. — Pr. II, 400 lei. Pr. III, 200 lei. Pentru armăsari, iepe de pur sânge, de 3 ani și mai sus. 1) Lisbem (Beech) pr. D. Mar­tinovich 2) Zoltán (Taylor) propr. G. Bădescu. 3) Țepeș (Charpentier) propr. D. Martinovich Neplasarî: Kardja, Constan­tinople, Melli-Melo. P. M. 5—8.50. PI. 5-10, 5-7,50. La Ph­ore. — IV. MARELE HANDICAP Distanta 2000 metri. (P. MI­. Pr. I, 10.000 lei.—Pr. II, 1000 lei Pr. III, 500 lei. 1) Tesla (Langford) propr. D. diat la conac,, UNDE AU INCE­­TAT DIN VIAȚA. Mulțimea era să linșeze pe cei doi atentatori. FRANZ IOSEF A FOST ADANC IMPRESIONAT Ischl. 15. — Trista știre despre moartea arh­iducelui Franz Ferdinand și a soției sale a fost adusă la cunoștința bătrânului suveran, care mai multă vrem­e n'a putut să vorbească din cau­za emoției. Franz Iosef a dat ordin să se facă pregătiri pentru imediata plecare la Viena și s'a retras a­­poi în apartamentele sale.­­ IMPRESIA LA BUDAPESTA Budapesta. 15.— Toate ziarele au scos ediții speciale cu asasi­­natul din Sarajevo. Primul care a apărut a fost „Budapesti Hír­lap“, care s'a vândut în câteva minute. In oraș domnește o agitație de nedescris. După cum se anunță din Vie­na, la ministerul de externe de acolo se urmează o consfătuire intimă. CINE SUNT ASASINII Viena. 15. — Până acum nu sunt date sigure asupra­ asasi­nilor.Se afirmă că unul din eie care se numește Gavrilovich ar fi o­­riginar din Cetinge. De la Viena au plecat imediat polițiști speciali care să descope­re firele asasinatului. : Martinovich 2) Bobârniță (Horb­art) pr. maior Răzvan. 3) Perciu (Astman) propr. D. Martinovich Neplasațî: Vizir, Ramura, Po­lonium, Lonesome, Farmec, Aur, Baby-Mine. P. M. 5—9. Pr. 5—14, 5-17,50. 5-24. La 5 ore. — V. Pr­­ROGER Distanta 1000 metri. (L. D). Pr. I, 2500 lei. — Pr. II, 300 lei. Pr. III, 150 lei. 1) Magnesium (Wilson) pr. Al. S. Zisso. 2) Bergl (Taylor) pr. maior Răzvan. ---------------------------------­ I Ultime informații LUNI I ♦ Ieri urma să se dea traui latul la concursul de machete pen­­ fi­ul monumentul „Avântul j Țăre”. Juriul se compune din d-nil general Zottu, președinte, colonel Radovitz, G. D. Mirea, Neciuiescu, Fr. Storck și Tzi­­gara-Samuz’caș, membri. _ i S’au prezentat 26 lucrări din­tre care patru au fost retrase de d .Iordănescu, autorul lor. Juriul se va pronunța astăzi la orele 6 d. a. ♦ Un congres internațional de petrol se va ține în Septem­brie la București. Se vor discuta chestiile resi­­duurilor de petrol­ ale comerțu­lui și mijloacelor de extragere și transport a petroleului____ i* întristații: Doctorul Gabriel Socor și Aneta Socor părinți, doctorul Emil Socor, Getta So­cor cu copilul, frate și cumnată: Elisabeta Ferhat, bunică și fami­liile : Kessim, Ștefan Ferhat, dr. Țăranu, căpitan Cantuniari, Da­­vidoglu, Tomasiu, George Cio­­lac, G. Ferhat, Robovici, Vasile Dumitriu, Vasile Jandi și dr. Bogdan, au durerea a anunța perderea iubitului lor frigore Socor magistrat decedat în Todireni, județul Bo­toșani, în vârstă de 30 ani, în ziua de 13 Iunie 1914, și vă roa­gă să asi stați la înmormânta­re care va avea loc în Iași, în ziua de Marți,­­17 Iunie, ora 5 de a., la cimitirul armean. Aceasta în loc de orice altă în­științare, Iași, 16 Iunie.

Next