Universul, noiembrie 1914 (Anul 32, nr. 301-330)
1914-11-01 / nr. 301
——■"■—‘"••I-—- — ■ — ■ ' Distrugerea crucișătorului germanjaidén“ Iarna se apropie, și pe vastele câmpuri de război nu se anunță nici o lovitură hotărîtoare. După cât omenește se poate prevedea, „starea de război se va prelungi .Încă multă vreme, cel puțin toată iarna, și o parte din primăvară dacă nu mai mult. Toate prevederile cari spuneau că, cu mijloacele de luptă moderne, un război n’ar putea să dureze mai mult de două trei luni, au dat greș. Au dat greș și unele planuri de război, caii aveau însemnate, din zi în zi, și de la termen la termen, înaintările de trupe, cuceririle de cetăți și orașe, — toate lucruri ce păreau cu putere și siguranță combinate, dar cari au rămas pe hârtie, începutul a fost vertiginos. Intrarea în Belgia a trupelor germane și cucerirea orașului Liege și apoi a Namur-ului, abia în câteva zile după declararea războiului, au fost o surprindere dureroasă pentru unii, o împritenire de îndrăzneală tot mai mare, pentru ceilalți. Au trecut însă zile, și s'au potolit amândouă. Deși Belgia a fost aproape în întregime cucerită de puterea covârșitoare a armelor germane, rezistența înțeleaptă a tacticei franceze a reușit să țină în loc un avânt ce părea a nu mai cunoaște împotrivire ■ .'oIn aceeași măsură, din încercările dureroase prin marial-V -■* V ,a trecut Belgia, au început să răsară speranțe nouă. Pe cellalt câmp de război, iarăși nimic hotărit, — mișcări, tactice mai mult, înaintări și retrageri, cuceriri și părăsiri de poziții, — tot lucruri cari sunt încă inexplicabile pentru noi cei ce stăm departe de toată această mașinărie războinică, dar cari în definitiv ne lasă tot în nehotărîrea rezultatului final. Privitori asupra acestui spectacol cutremurător, ni se dă prilejul de a mai putea chibzui încă hotărîrea noastră. Totuși, este pare ca în sentimentul public, cum că prelungirea unei asemenea chibzuiri, ar putea să pună în îndoiala rezultatul, scopul pe care îl urmărim. Campania de iarnă... Cu aceasta avem să socotim acuma. Cine este mai mult, și cine este mai puțin pregătit, pentru o astfel de campanie — Despre noi, generalul Crăiniceanu a spus-o, îrî articolul publicat în fruntea numărului de ori a ziarului nostru : „Suntem gata a intra în război, chiar într’o campanie de iarnă“. Deci, momentul pentru noi poate să sosească oricând. Nu ne va găsi nepregătiți. Totul este ca acest moment să-l prindem, — să nu lăsăm să nu scape, căci blestem rău și grea ocară va cădea atunci, din partea viitorimei, asupra generației noastre de astăzî! ucureti, 31 Octombrie. Momentul hotărîtor Romania încearcă să violeze neutralitatea României' Aflăm in mod precis că Germania a încercat să violeze neutralitatea noastră, voind să treacă pe ascuns obiecte utile războiului in Turcia. Faptul recent este următoril! Sub pretextul că un curier special imperial pleacă din Berlin la Constantinopol ca acte diplomatice, s’a obfinat pentru acest curier special de la legația noastră din Berlin nu >,Iaisser passer“, care să înlesnească trecerea frontierei noastre. Ori, la frontieră n’a sosit numai curierul special, dar și o întreagă suită cu numeroase și foarte voluminoase cufere și lăzi de câte 3—4 metri. Cu tot acel lanser passer la adăpostul căruia se încerca contrabanda, grație vigilenței agenților noștri vamali, încercarea n'a reușit. Fiind întrebați ce au în acele lăzi, curierii au răspuns: ACTE DIPLOMATICE! Firește că acest răspuns a deșteptat și mai mult bănuiala și atunci s’a procedat la deschiderea acelor cufere și lăzi și s a constatat că actele diplomatice eraun,... APARATE DE TELEGRAFIE FARA FIR pentru Turcia, aparate cari sunt printre cele d’întâî obiecte interzise ca contrabandă de război. Această procedare este condamnabilă-Știm că s’a încercat până acum de emisarii Austriei și Germaniei să se treacă prin fraudă lucruri prohibite de guvernul român și că aceste încercări a fi necesitat un mai mare și mai sever control, încercarea însă de a se surprinde chiar pe cale oficială, buna credință a statului român, întrece orice limită în raportările corecte între dona State. Sperăm că o asemenea încercare nu se va mai repeta, pentru că în căzun acesta, opiniunea publică, și așa destul de excitată de acțiunea pe care agenții austro-germani o exercită pe teritoriul țărei, ar avea tot dreptul să o considere ca o provocațiune care n’ar putea rămâne fără sancțiune. I. Ferme. Atitudinea Bulgariei Ziarul La Roumanie, oficiosul conservator - democrat, publică următoarele în primul sau articol de Miercuri: „In realitate, Bulg aria și România nu pot să fie prietene, sau mai bine zis nu vor să râmâe nedușmane, în acest războia, decât rânduindu-se amândouă alături de pripla înțelegere. Insă, cu multă dreptate și cu o legitimă neliniște, presa bulgară va întreba care ar fi pentru Bulgaria avantajul de a lua armele alături de Tripla înțelegere. Nu voim sa mai vorbim de datoria morală de a veni în ajutorul Rusiei și Angliei, cărora Bulgaria le datorează atâta. Vizând rezultatele materiale, Bulgaria trebue să se adreseze Triplei înțelegeri și să-l spue pe Sloan cari sunt pretențiunile pe cari ar voi să și le asigure, prin spadă, de la inamicii Triplei înțelegeri și, pe cale prietenească, de la amicii Triplei înțelegeri. Aceasta ar fi adevărată politică, politică națională în primul rând. Și când Bulgaria, va fi intrat pe această cale, numai atunci va putea vorbi de politica noastră ■‘așa zisă nehotărâtă și perfidă. _ Insă, pentru aceasta, Bulgaria ar trebui să părăsească posibilitatea de a se întoarce, după împrejurări, dintro parte în cealaltă-Nu ne este dat nouă să indicăm regatului vecin linia sa de purtare. Mai ales de la evenimentele din anul trecut, ale căror amintiri am căutat mereu să le ștergem, — ne-am impus cea mai mare rezervă, când am vorbit de vecinii noștri de peste Dunăre pe cari, sincer vorbind, voim să'l facem adevărați prieteni. Noi chiar am propagat cu convingere și devotament ideia intrării în înțelegerea dintre toate popoarele din Balcani. Insa când presa bulgară ne acuză de lașitate, fiindcă vedem limpede, am crezut că e de datoria noastră să punem punctul pe i.* In fond, nu noi, ci Bulgaria, poate să facă să înceteze jocul de-a v-ați ascunsele și să-l înlocuiască cu frăția de arme între toate popoarele din Balcani", Armistițiu în Albania ROMA, 28 (sosită 20). — Ziarul„Corriere d’Italia“ primește din Scuturi știrea că sub auspiciile lui Prenh Bib-Roda s’a încheiat la Tressa un armistițiu de o lună între musulmani și creștini. (A. T. I.) REGELE SAXONIEI IN CARTIERUL GENERAL AL PRINȚULUI MOȘTENITOR AL GERMANIEI Luptele din Belgia și Franța Comunicat german J BERLIN, 29.— . Comunicatul marelui cartier general german de la 20 zile : Pe malul Yserului am făcut eri progrese satisfăcătoare : Dix. mude a fost luat cu asalt și peste SCO prizonieri și 9 mitralere am căzut în mâinile noastre. Mai spre sud, trupele noastre au trecut canalul. La vet de Legenmarck, regimente tinere, cântând „Deutschland, Deutschland ucber alles“ s-au năpustit în contra primelor linii dușmane, cucerindu le : 2000 de soldați francezi au fost făcuți prizonieri și 6 mitralere au fost capturate. La sud de Ypres, am gonit pe dușman din St. Eloi, unde au fost lupte crâncene timp de mai multe zile , am mai făcut și aci aproape 1.000 prizonieri și luat 6 mitralere. Deși englezii au făcut mai multe contraatacuri vii, înălțimile de lângă Armentières au rămas in mâinile noastre. La sud-vest de Lillesm progresat- Francezii au avut pierderi mari căutând să recâștige înălțimea situată la nord de Vienne-le-Ghâtean, pa marginea de vast a pădure din Argonne. De asemenea, in pădurea din Argonne, la nord-est și sud de Verdun, atacurile francezilor au fost respinse. Pe teatrul de războiu din est, n.u s’a petrecut nimic însemnat. (Wolfsburcau prin A. R.) Gontrib mțîimnea de războiu a inversului AMSTERDAM, 29. — „Echo Belge“ anunță, că germanii au supus Anversul la o contribuțiune de război de 50 milioane. Se confirmă retragerea germanilor din Belgia ROMA, 38 (sosită 29). - Se confirmă din Barro, zerea gexa a unor contingente de trupe germane din Belgia, mai ales se remarcă plecarea trupelor înspre est, mergând de la Brugges către Gand,’ Bruxelles Louvain. (A. T. I.) Comunicat oficial francez PARIS, 28 (sosită 29). — Comunicatul oficial francez din 28 Oct., orele 23, zice : La Nord, lupta mai urmează foarte violentă. Pe restul frontului,nimic însemnat de remarcat. (Havas). Trei aeroplane germane distruse PARIS, 28 (sosită 29).— sprij în? regii asneai Savi, trei aeroplane germane au fost spoborâte- (A. R.) Mari pregătiri pe frontul occidental ROMA, 28 (sosită 29). — Ziarul Corriere dTralia primește din Basel știrea că frontiera Elveției către Alsacia este riguros supravegheată de germeni. Orice comunicațiune este imposibilă ; comerțul și trecerea pe Rin este oprită ca desăvârșire. Se crede că germanii fac mari pregătiri miniare. Aceeași supraveghere se exercită și de către francezi la regiunea Beliorn-ului către Elveția. După cât se pare, francezii pregătesc o acțiune generală către Mons, în prezent linia lor ar fi Mons-Hitler-Thana-Sainte Marie-Bonhomme Saves (?) Inamicii se găsesc față în față așa că se aud reciproc ordinele. (A. T. I.) Fe frontul cirenta! Prizonieri făcuți de ruși ROMA, 2S (sosită 29). — Se confirmă din Seopoli că la reocuparea Iaroslavului rușii att !SS0 si cinci mii de prizonieri. (A. Y. i.) Regele Alfons la Bordeaux ROMA, 28 (sosită 29). — Se telegrafiară din Madrid, că regele Alfons a plecat la Bordeaux. (A. T. I.) Războiul austro-sârb Comunicat oficial austriac VIENA. 29. — Se comunică in mod oficial de pe frontul de miază-zi, că înălțimile din Mlabar, la sud de Șabat, au fost luate cu asalt după o luptă de patru zile. O parte din aripa dreaptă a dușmanului a fost frântă și s-au făcut numeroși prizonieri. Dușmanul a fost silit să părăsească linia bine întărită din Mișar-Cerplanina și să se retragă. Ariergarde dușmane puternice mai opun rezistență in pozițiuni defensive situate mai la spate și bine apărate de mai înainte. Ofensivă noastră la est de Lesnica-Krupanji progresează. Cu toată rezistența dușmanului, înălțimile situate la est de Zavlaka sunt in posesiunea noastră. Se constată că, până în prezent, de la 24 la 28 Octombrie, aproape 4.300 soldați dușmani au fost făcuți prizonieri; s'a capturat 16 mitraliere, 28 tunuri, dintre care unul mai marei un steag, mai multe furgoane și o Vila A. 29. — Sârbii au constat complect Loznica, înainte de a părăsi această localitate. (Kor. Bureau), cantitate de munițiuni. posidén- Bureau). (Korres- Italia și echilibrul balcanic ROMA, 28 (sosită 29).In sferele competente se urmează ca băgare de seamă toate mișcările din Peninsula Balcanică. Se întărește din ce în ce mai mult încrederea într’o politică înțeleaptă a Bulgariei. Se speră că nu va fi deocamdată tulburat status-quo balcanic. In aceasta privință urmează de câteva zile un activ schimb de vederi între Roma și Sofia deoparte și între Roma și București de alta. (A. T. I.) Războiul ruselor Subscripția Împrumutului intern rus PETROGRAD, 23. - Subscripțiunea împrumutului intern de 500 milioane de ruble a 5 la sută, a avut un succes mare și a fost acoperit cu prisos. (A. R.) Vase scufundate in Marea Neagră ROMA, 28 (sosită 29).— Ziarul „Daily Telegraph” primește din Odesa știrea că 12 vase germane și turcești cu cărbuni ar fi fost scufundate pe coasta Anatoliei. (A. T. I.) Ambasadorul Japoniei a părăsit Constantinopolul T.Severin. 29 Oct. Din Niș se telegrafiază la Cladova că ambasadorul Japoniei la Constantinopol a părăsit la 27 Oct. capitala imperiului otoman declarând că Japonia se consideră în stare de război cu Turcia. Situația austriacilor inspre Carpați ROMA, 28 (sosită 29). Atașatul militar pe lângă ambasada rusească din Roma a declarat, că rușii după victoriile din urmă, continuă să înainteze amenințând dincolo de San centrul și aripa stângă a armatei austriece, care a atacat la început, dar a fost silită să se retragă înspre Carpați, în niște locuri anevoioase, fără drumuri, încât situațiunea austriacilor în această parte ar fi critică și inșii dacă i-ar urmări ar putea să le pricinuiască însemnate perderi. In retragerea lor, austriacii ar fi părăsit numeroși soldați infectați de holeră la Jarosław, Priewosk și în alte sate dealungul Sânului. (A. T. I.) Prada de război făcută de ruși ROMA. 28 (sosită 29). Se telegrafiază din Petrograd că in ultima Luptă ce s'a dat pe frontul Thorn-Cracovia, aripa stângă a armatei rusești ar fi capturat trei mortiere, 40 de tunuri, 38 mitraliere, munițiune, material de câmp și 8500 de soldați (A. T. I.) Acțiunea în Prusia orien^ ROMA, 28 (sosită 29). — Se telegrafiază din Petrograd, că în Prusia orientală rușii continuă ofensiva lor în regiunea păduroasă între Relatowo (?) și Lyck. Tot din Petrograd se anunță că germanii ar fi părăsit Mlava și că ar difetința să se retragă dincolo de Vișinia. (A. T I.) Succese ruse lângă Kielce ROMA, 28 (sosită 29). — Se comunică din Lendra că coloana fie sud a armatei germane în Polonia se retrage, fiind surprinsă aproape de Kielce da ruși, care ar fi luat vreo 15.000 de oameni prizonieri și o sută de tunuri. (A. T. I.) Trupele rusești înaintează PETROGRAD. 29- - Statuluiajor al generalisimului anunță că în Prusia orientală trupele rusești au înaintat spre eșirea orientală a ținutului lacurilor Mazuriene. In regiunea Goldap, Mlava și Soldau au fost lupte favorabile nouă. In Galifia mai continuăm o ofensivă energică. (Westnik). Știri din Bulgaria . Vizita lai Pavel MarincO' viei la Sofia SOFIA. 29. — Azi a sosit aci Pavel Marincovici, un membru important al partidului progresist sârb, al cărui șef e Novacovici. Marincovici, care in 1908 a fost agent diplomatic la Sofia, a descins la legațiunea sârbă. De la o persoană, perfect informată, din antrajul guvernului, aflu că — contrar svopurilor ce se răspândesc — Marincovici nu are nici o misiune pe lângă guvern și se va mărgini a lua informativem, în special in cercuri" opoziției, asupra posibitatea a se înăbuși agitația opiniei publice. Marincovici se va întoarce apoi la Niș, fără a lua contact oficial cu guvernul. Credit militar suplimentar SOFIA. 29. — Camera va vota mâine creditul militar extraordinar suplimentar de 34 milioane. Vizita fraților Buxton SOFIA, 29.— Azi sosesc aci pentru o săptămână frații Buxton, cari, după cum se afirmă, vor fi proclamați cetățeni de onoare al orașului Sofia. Cu prilajul primirei solemne ce îi s’a făcut la Rwseirak, frații Buxton au răspuns că a sosit momentul ca Bulgaria să-și realizeze idealurile naționale, mergând plături de Tripla înțelegere. Bulgaria trebuie să se înțeleagă ca statele vecine, cari cunosc puterea și sunt gata să facă concesiuni, și în primul rând cu România, care se arată dispusă a-i reda teritoriul pierdut. Convocarea contingentului 1816 în Serbia SOFIA, 29. — Serbia a convocat neutru Sâmbătă contingentul 19!S. Mutarea Rauitalei Muntenegru, SOFIA, 29. ■ Din Ni« se anunță că s’a hotărât mutarea Cîanitaîsî Muntenegruluî dala Ceti»te la Nikșici «t că arhiva a ni fi fost transportată acolo. R. Cartierul general german la Gând Roma 28 (sosită 29)..— „Daily Mail“ află din Rotterdam că cartierul general german din Belgia a fost mutat din Thiest la Gând. Trupele germane se concentrează la Zeedenzee. (A- T. I.) ■ ni -KW.fr Se așteaptă jos lupte aa* vale pe oceanul Pacific ROMA, 28- Iosită 29). Se telegrafiază din Berlin că, după știri din Valparaiso, crucișătoarele germane Dresden, Leipzig care au lăsat sä fugă crucișătorul englezesc Glasgow și nava Otranto din portul în care se adăpostiseră, au primit ordine de a se uni cu restul escadrei germane. Nouă lupte pe mare ar fi iminente. (A- T. I.) Germanii se organizează la Leke Roma. 28 (sosită 29J. — Trupele germane, respinse de pe linia Ysersii, s-au retras și reorganizat la Lebe. .A. T. I.) Moartea lui Alex. d’Ancona ROMA, 28 (sosită 29).Noaptea trecută a murit la Florența marele scriitor și filolog, senatorul Alessandro d’Ancona. (A. T. I.) Distrugerea emițătorului ffllÂh „EIDEN“ Operațiunile flolei engleze.^URmărirea și inchiderea crucișătorului Königsberg — LONDRA, 28 (sosită 29).—Amiralitatea engleză anunță că moi rănile crucișătoare dintre cele mai repezi au fost concentrata spre a urmări pe crucișătorul german „Koenigsberg“. In ziua de 17 Oct, crucișătorul englez „Chatham” i-a descoperit în gura fluviului Rufidii, în fața insulei Mafia, în Africa germană de răsărit. Din cauza tonajului seă mare, Chatham nu a putut să se apropie de „Koenigsbberg“. O parte din echipații vaporului german debarcase și se întărise pe ambele maluri. Aceste întăriri și crucișătorul german au fost bombardate de „Chatham’4 dar a fost imposibil să se știe precis dacă crucișătorul dușman a fost avariat, daoarece era ascuns în dosul unei păduri de palmieri. Atunci s’au scufundat mai multe șlepuri în singurul canal navigabil al acestui fluviu, spre a închide pe „Koenigsberg“. Daoarece acest crucișător german e acum închis și nu mai poate face nici un rău, crucișătoarele repezi engleze care au fost trimise în căutarea lui, sunt disponibile pentru alte servicii. O altă operațitune combinată a crucișătoarelor ușoare a fost organizată spre a găsi pe crucișătorul german „Emden“. In această vânătoare, care se desfășoară pe o mare întindere de mări, crucișătoarele engleze sunt ajutate de vapoarele franceze, rusești și japoneze- precum și de crucișătoarele australiene „Melborne“ și „Sydney“. Ericim. a sosit aci știrea că „Emden“ sorise în insulele Cocos, unde debarcase un detașament cu scopul de a distruge stațiunea engleză de telegrafie fără *•„ can LÓlUDRAs 2B (sosită 29) “ — Oficial. -- Os*mcișă fcml |german 5î)£ bw s^estÍe «a irosi sinoafele CS*&3C!fäl©B°lj| Sä6EEtS*3lsS5a i.Sg'dsBey“ Sa StrassaEa Keeling. Is? ifepMÜ! lantsa „Es-sades?“ s5a împotmolit pe |äi*m și a ars= Pe B* tiss“ 51 e ele pe «Sydney“ aia fos fie trei mopfi și 15 răniți; „ele pe jsEmdess“ au fost f ®ssäde prave. Se dă testajss«orsal posibil gasps»®« wselwitchles“ din „Era-Afară de escadra germană care se găsește pe coasta chiliana, nu sa mai găsește nici un vapor german în Oceanul Pacific nici In Oceanul Indian. Admiralitatea engleză a telegrafist comandantabi lui „Sydney** și guvernului australian, felicitările călduroase cu prilejul intrărea strălucită în războiu a marinei australiană precum și pentru serviciul frumos făcut cauzei aliaților și comerțului mondial. (A. R.) BERLIN, 29. — Oficial. — După un comunicat oficial al admiralității engleze, crucișătorul german „Emden“ a fost atacat de crucișătorul australian „Sydney“ în ziua de 27 Oct. dim., în apropiere de insulele Cocos, în Oceanul Indian, pe când un detașament fusese ■debarcat ■ în ■ scop de a distruge stațiunea de radio - telegrafie engleză. SÎccpă o luptă înv cșul șatei care a pricinui pierderi mari, pe „Ernden“ din cauza artiletriei superioare a dușmanului, „Emden“ a luat foc și a fost aruncat la țărm de propriul săi echipaj. Admiralitatea engleză mai comunică știrea că crucișătorul german „Königsberg“ a fost blocat în râul Jtufiăji, din Africa germană de răsărit, de către crucișătorul englez „Chatham“, care a scufundat într’un canal mai multe șlepuri. (Wolff* bureau). , un nepot al Regelui Ferdinand pe vasul Emden .Vi se comunică cum că pe vasul Ij Emdera** care a fost scufundat, se afla și un nepot al M. S. Regelui Ferdinand al României. Nu se știe dacă nepotul Suveranului nostru a fost strig toțt salvat. Căpitanul Von Müller Comandantul crucișătorului „Emden" scufundat de englezi Panică Intre trupele austriace Soldații austriaci zăpăciți se luptă intre ei . Cernăuți. 29 .Est. Noaptea trecută detașamente rusești intrând peste linia santinelelor îndoite austriece, au provocat mare panică între aceste trupe. După retragerea mișilor, austriacii zăpăciți au continuat lupta între ei. Au căzut numeroși morți și răniți. ^ S. Mortierele germane la Blankenberg Roma, 28 (sosită 29).----Germanii au instalat la Blankenberg, strașnicele lor mortiere pentru a putea trage în flota engleză. Amănuntele predărei Tsing-Taoului ROMA, 28 (sosită 29). Ambasada japoneză din Roma, printrun comunicat adresat presei, anunță că cetatea Tsing-tao a fost ocupată în ziua de 7 (stil nou), după ce trupele japoneze au luat cu mare avânt forturile din centru pe în orele 2 noaptea și forturile din dreapta și din stânga pe la orele 5 dimineața. La orele 10 dimineața toate forturile de pe coasta mare au arborat drapelul alb. Capitularea a fost iscălită pe la orele 4 p. ro. Luarea acestei cetăți a fost sărbătorită în toată Japonia ca un mare eveniment istoric. Vestea acestei victorii a fost adusă la cunoștința poporului japonez printr-un manifest al Mikadoului. (a. t. I.) Confiscarea unui crucișator german LONDRA, 28 (sosită 29). — Oficial. — Crucișătorul german „Geier”" a fost internat la Honolulu de autoritățile americane. (A. R.) Iu ajunul umei lupte decisive pe coasta lirei Nordului MUNSCH. 29. — Corespondantul de războiu al ziarului „Muenchener Neusten Nachrichten” spune că pe coasta Mării Nordicul se așteaptă rezultata decisivă, încă în cursul acestei săptămâni. De marți seara flota engleză .. intrat din noi în acțiune, dar dt, la mare distanță. Germanii au luat măsurile necesare pentru evita surprize și în special pentru a împiedica debarcarea d., trupe engleze între Ostenda și coasta olandeză.