Universul, ianuarie 1915 (Anul 33, nr. 2-30)

1915-01-05 / nr. 4

Hușii fa­ Bucovina Mamornița. 3 ianuarie lângă Vatra­ Dornei se dau lupte violente Luptele din jurul Dornei con­tinuă cu vehemență fără nici un rezultat deosebit. Atât rușii cât și austriacii sm­or fă mari sacrificii din cauza regiunilor nefavorabile. Toate sforțările austriacilor de a împiedica înaintarea ruși­lor va fi zadarnică Cel mult ei vor reuși să reție locului pe ruși 2—3 zile. In cele din urmă austriacii vor fi înfrânți și acolo. Se confrmă destituirea fostului comandant austriac din Bucovina Din isvor nour afla că este perfect adevărată știrea dată de ziarul „Universul:" despre destituirea colonelului Fischer, fostul comandant al trupelor austriace, din Bucovina, și pa­tronul tuturor nelegiuirilor să­vârșite de jandarmii unguri față de­­ populația românească. Postul de­ comandant îl ocupă acuma feldmareșalul Leodmann. Moartea unui consilier im­­­perial austriac în Rusia Astăzi l'a primit la­ Cernăuți știrea, despre moartea fostului consilier imperial austriac Du­­sinkievici, trimis ca ostatec în Rusia împreună, cu fostul pri­mar al Cernăuților, dr. Weis­sel­­berger. Duzinkievici ocupa o înaltă demnitate in administra­ția­­ drii sub austriaci. El s-a dis­tins cu bun prieten al români­lor. Moartea sa produce regre­te unanime. D. Radoslavoff despre România Primul ministru al Bulgariei, d-l I. Radoslavoff a­ făcut ur­mătoarele declarațiuni: cores­pondentului din Sofia, al zia­rului Pesti Hírlap, referitoare la România: „Relațiunile noastre cu Româ­nia s'au îmbunătățit mult Zia­rele au scris că Intre aceste do­uă fân s‘ar fi încheiat o alian­ță. Oficial aceasta nu s‘a înfăp­tuit, dar împrejurarea este fa­vorabilă unui asemenea act Dacă nu s'a putut a­tinge 1», a­­cest lucru până acum, cauza a fost Dobrogea, dar spiritul de azi al poporului înclină spre a­­șa ceva“. Vorbind de participarea Ro­mâniei la actualul război, pri­mul ministru bulgar a emis pă­rerea că și România va păstra neutralitatea, bine­înțeles o neu­tralitate, care să folosească am­belor țări, în ceea ce privește a­­sigurarea intereselor lor națio­nale. Turneul artistic mUontaureasiu-jjolyn Simpatiei­ artiști :Teau Mon­­taureanu și neîntrecutul „Bolyn“ creatorul scenelor de mahala. Vor întreprinde un turneu în cursul lunei Ianuarie în orașele: Turnaț, Severin, Târgu-Jiu, Calafat, Ca­racal, Corabia, Râmnicu-V­âlcea și Slatina. Publicul doritor de a petrece o seară veselă nu­ vor lipsi la aceste representații. T.-JIU Pentru „Familia luptătorilor“ din Gorj. — In ziua de 4 cor. d. 3. Bobescu, profesor de vioară la conservator, va da }a teatrul Mi­­lescu un concert în folosul fondu­lui „Familiei luptătorilor“ din Gorj sub patronagiul membrilor acestui comitet. Scopul atât de nobil, precum programul destul de bogat asi­­gură un desăvârșit succes. Culturale.­­ Ziarul nostru a a­­nunțat la timp înființarea unui cerc cultural în Băl­ești (Gorj), cu numele „Dragostea de neam". Zi­­lele trecute comitetul acestui cerc a organizat o frumoasă serbare în localul școalei primare, la care au luat parte nu numai locuitorii acestei comune, dar și de prin sa­tele vecine. Programul a fost destul de bo­gat. Prima parte a serbării a fost închinată memoriei Regelui Ca­rol I, arătându-se mulțimea ma­rele calități ale defunctului și marelui nostru rege. S’a vorbit apoi despre noul rege Ferdinand I. Corul a executat, o mulțime de bucăți patriotice și naționale. S’a declamat „Ca maine va bate cea­sul", „Deșteptarea României” și altele. Serbarea a luat sfârșit în­­tr’un © n tus te­am de nedescris, cu „Hora unirii'”. Sătenilor li s’au împărțit dife­rite broșuri și reviste folositoare. După terminarea serbării, co­mitetul cercului s’a întrunit în ședință intimă, discutând despre b­anul mers al cercului. S'a votat o sumă de bani pen­tru ajutorarea familiilor celor mobilizați și s’au comemorat, ani de la moartea scriitorului Ion Creangă. Bal. — Comunitatea catolică din Tg.­.T­u va da în seara 36 cor. un bal cu tombolă pentru mă­­ri*ea fondului destinat construi­rii capelei catolice din orașul nostru. C.­DEri&RGES Furt cu spargere. —• Răufăcă­tori s'au introdus prin spargere în casa locuitorului Costică Pos­telnicescu, din cătunul Groa­­pele de unde au furat mai mul­te tecruri^^ 0 _ Cota apelor Dunărei Pe ziua de 3 Ianuarie 1815 Dunărea staționează la Tulcea, în celelalte localități crește. Apele au următoarele cote în centimetri în raport cu etlagiul: Turnu-Severin 462, Calafat 439, Bechet 400, Turnu-Magurele 348, Giurgu 414, Oltenița 398, Călă­rași 352, Hârșova 379, Galați 317 Turea 204, trails 32%,. Siuații în Ai­bania Roma, 1 (sosită 2). — Ziarul ,,Popolo Romano“ scrie: Situa­ția în Albania centrală se întu­necă din ce in ce, contrar spe­ranțelor ce se puneau in influ­enta personală a lui Essad pașa asupra populatiunilor din inte­rior. Pentru orice eventualitate s’a­ prroclamat la Durasso starea, de asediu; tot acolo a ancorat, pen­tru protecțiunea italienilor și străinilor, cuirasatul italian Sardegna, însoțit de o navă de transport pentru a primi pe bord pe refugiați, acolo unde va fi ne­voie. Se afirmă c­ă mai departe nu vom merge, orice s'ar întâmpla în Albania și credem, se expri­mă numitul ziar, că Pentru anu­mite motive ar fi înțelept pentru politica italiană să se limiteze a­­colo. (A. T. I.) Roma 1 (sosită 2).— Se tele­­grafiază din Valona: Căpitanul Castoldi, rem­torcăndu-se din in­teriorul țarei, vestește că răsvră­­tiții nu au nici o intenție de a ataca orașul. Căpitanul italian e sigur că răscoala se va potoli în curând. Autoritățile italiene din Valona au publicat, un manifest prin care se oprește cetățenilor ora­șului de a purta armele și de a păstra munițiuni. In timp de 8 zile toate armele trebuesc pre­date autorităților italiene. (A. r. i.)* Roma, i­­ sosită 21.— A Sosit la Durazzo vaporul Etna pe care s'au îmbarcat amiralul Pathie cu personalul legați­unei italie­ne, cu colonia italiană și cu con­sulul francez. De pe bordul „Etneii au de­barcat pe bordul degna“ sosind 3 a âl vasului ,,Sar- Brindisi. (A. T. I.) - SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC -Dezastrul din Italia Noul amănunte Italia refuză ajutorul din străinătate Roma. 3.­­­ „Giornase d’Ita­­lia" a aflat că o ambasadă străi­nă a oferit să ia ia străinătate inițiativa unei subscripții la fel cu cea care a fost organizată du­pă dezastrul din Mesina. Acest ziar spune că guvernul italian a lăsat să se înțeleagă că orice ini­țiativă din străinătate nu ar pu­tea fi primită, dat fiind gravita­tea și delicateța situației inter­naționale. Acest răspuns priveș­te puterile neutrale și puterile beligerante. „Giornale d'Italia“ aprobă răs­punsul guvernului italian. Roma. 3. — Sa telegrafiază din Sora (Abrnzi) că subsecreta­rul la ministerul lucrărilor pu­blice, d. Visocchi, a sosit acolo cu mai mulți funcționari. Ele s’au scos de sub dărâmă­turi 60 de morți. 100 răniți au fost trimiși la Caserta. Se crede că numărul morților va atinge numai la Sora 300— 400. (Ștefani). Apă clocotindă țâșnind dintr'un cimitir ALTE LOCALITATI DISTRUSE Roma. 3. — Giornale d’Italia află că la Pescina, din 6000 de locuitori, trăesc încă 1500. Fri­gul e foarte aspru. Ziarul Tribuna află din Sora că în cimitirul din acest oraș s'au produs niște crăpături în pământ, lungi de mai mulți metri și din care țâșnesc aburi și apă clocotindă cu un puternic miros de pucioasă. *5* Din Avezzano se telegrafiază In ziua de 2 c. că in localita­tea Paterno, în apropiere de A­­vezzano, clădirile sunt toate prăbușite. Se crede că sunt o mie de morți. Localitatea Sampelino e a­­proape complet distrusă; sunt aproape 600 morți. Localitatea Capella e o gră­madă de dărâmături S'a scos din ruinele unei case o femee care a născut sub dărâmături. Mama și copilul sunt­­ relativ bine. Starea de la Hamburg asediu Berna, 3«—„Vossische Zeitung“ primește din Hamburg știrea că co­mandantul corpului al 9-lea, de armată a­ or­donat starea­ de asediu în orașele hanseatice și în teritoriile limitro­fe. (A. T. I.) Bârbăittl­anslo'franco'gemman Aeroplan german d’asupra Tamisei "Londra. 3.—Ziarul „Daily Te­legraph“ află din Southend că în noaptea de 31 Decembrie, pe la miezul noptei, s’a zărit la lumi­na reflectoarelor un aeroplan gem­an, care zburase foarte pu­­țin timp d’asupra gurei Tamisei, și care a dispărut repede spre Nord, fără a arunca nicio bom­bă. Un ziar german cere dis­trugerea marinei comer­ciale engleze Berlin. 3. — Kölnische Zei­tung recomandă sa se tragă din metodele de război întrebuințate de Anglia spre a ofensa Germa­nia, urmările cele mai neîmpă­cate și nemiloase. Poporul en­glez in întregime trebue privit ca dușman. Războiul cu sub­marine­­ n contra marinei comer­ciale engleze­ considerat ca po­sibil de amiralul von Tirpitz trebue început și condus până la capăt. Flota aeriană germană trebue și ea să fie întrebuințată în acest scop. Dacă vapoarele comerciale en­gleze ar fi amenințate de a fi scufundate pretutindeni în rasa de acțiune a vaselor noastre sub­marine, țările neutrale ar fi întâmpinate cu mai multă con­siderație dincolo de canalul Mâ­necii. Trebue deci să atingem nervul vital al Angliei, adică marina ei comercială, Wolfsbu­­reau). Un critic militar german asupra atacului de la Vregny Bor­in, 3.— Colaboratorul mi­litar al ziarului ,,Lokalanzeiger"* scrie despre luptele de lângă Vregny; prin asaltul executat e platoul dela Vregny, sub pri­­za« împăratului, atacul nostru **la 30 dec. în contra înălțimilor din Cuff­ies și Crouy a câștigat în însemnătate prin faptul că a lăr­git cu 9 kilometri vârful ■ panel­­ iar­ germanii au înfipt-o a­­colo. Platoul de la Vregny e si­tuat la 9 km. la est de platoul ruffies, mică localitate situa­tă la 3 km. la nord de Aisne. In­tre Vregny și localitatea Condé sur Aisne, situată in direcția nord-est., sunt două forturi care sunt dominate de înălțimile de la Vrogny precum, Soissons e do­minat de înălțimile din Crouy și Cuffies. Regile Bulgarei vizitează pe d. Radoslavoff Sofia. 3.—­ Erl regele Ferdi­nand, însoțit de Principii Boris și Ciir il au făcut o vizită preșe­dintelui consiliului, Radoslavoff, c­u prilejul zilei sale onomastice. (Agenția: Bulgară*- , Pe trestul anglo-ruso-turc Succes rusesc in ținutul Karaurgan Petrograd. 3. — Comunicatul armatei din C­acazia zice: In regiunea Karaurgan, luptele con­tinuă în favoarea noastră și cu unele rezultate dobândite pentru trupele noastre. Printr’un asalt tu baioneta am nimicit regimentul 52 infan­terie turcească, dintre care co­mandantul și mai mulți ofițeri au fost capturați. Intr'o direcție am fugărit tru­pele turcești înfrânte și am cap­turat peste 5000 de soldați turci precum și 141 tunuri si enormă cantitate de merinde, afară de 10.000 capete de vite. (Westnik), Comunicat prman Berlin. 3. — Marele stat-major anunță deja marele cartier ge­neral cu data de 2, următoarele: Pe teatrul apusean, în fața lo­­calității Westend, au apărut ori câteva torpiloare și mici va­poare care s'au apropiat de țărm până la 14 kilometri. Atacurile franceze în dreapta și la stânga de Notre-Dame de Lorette au fost respinse de tru­pele noastre. O tranșee, lângă Course, la nord de Areas, pe care am smuls-o acum opt zile și , care era ocupată de o parte dintr'o companie, a fost pierdută pen­tru noi. Luptele în acest punct sunt din nou în curs. La nord și nord-est de Sois­sons, țărmul nord al râului Aisne, a fost complect evacuat de francezi. Trupele germane au cucerit în urma unor atacuri neîntrerupte legalitățile Cuffies, Crouy, Bley le Long și Missy, precum și fermele Vautrot și Verrerie. Prada noastră din luptele de trei zile la nord de Soissons se ridică acum la 5.200 prizonieri, 14 tunuri, 6 mitralere și mai multe tunuri revolvere. Francezii au încercat pierderi grele: 4 sau 5000 morți au fost găsiți pe câmpul de luptă. Re­tragerea francezilor la sud de râul Aisne s-a făcut sub focul bateriilor noastre de calibrul mare. Atacurile dușmanului la nord din Verdun, lângă Consenvoye au dat greș. Mai multe atacuri în contra pozițiunilor noastre lângă A­illy, la sud-est de Saint Mihiel, au fost respinse cu pier­­deri mari pentru dușman. Un atac fără nici o însemnă­­tate lângă Monanil, la nord de Saint Dié, a fost respins de tru­pele noastre. In munții Vosgi au avut loc numai lupte de ar­tilerie. Pe teatrul oriental, nici o schimbare în Prusia orientală și în Polonia de nord. Atacurile noastre în Polonia, la nord de Vistula, au făcut preotese încet. Cu price­na cucerirea unui punct de suru­­in la nord-est de Rawa- 500 ruși au fost făcuți prizonieri 5­3 mitraliere au tori capturate. Contra­atacurile violente ale rușilor au fost respinse cu pier­­­­deri grele pentru ei. £ și Comandamentul superior al armatei. (Wolffbarean). un submarin francez seufimdat în Dardanele Constantinopol. 3.. — Cartierul general a comunicat că eri­valul submrin francez Saphir a încercat să se apropie de intrarea Darda­­nelelor, dar că s’a scufundat nu­mai­decât. O parte din eelimaj a fost făcută prizonieră de turci. e emisii Berlin 8. — .,Norddeutsche Allge­meine Zeitung"'' afla că secretarul te- Z.­.numlai impc­ Hulni, d. Enelm, fiind bolnav de podagră, ți-a dat demisia și va fi înlocuit prin directorul „Băncei germane”- ă. Helfferich, —la luni, 5 IANUARIE 1915 Sat elvețian distrus de o latină Paris. 3. — Se telegrafiază din Swn în Valais de sust (Elve­ția), că o lovind a distrus ieri o parte din satul Obergestein; lo­cuitorii au fost salvați. D. l Gh­enadieif la Roma Roma. 3. — Azi d. Ghenadieff a avut o convorbire cu d. Sor­­nino. (A. T. I.) Regina Spaniei bolnavă de scarlatina Paris 3. — Agenția .—Havas“ află din Madrid că regina Bea­trice e bolnavă de scarlatină . Diferite știri Copenhaga. 2.— Șeful servi­ciului sanitar rus a semnat 0 OMonanță după care viciile cor­porale următoare nu mai ating dispensarea de serviciul militar : lipsa de peste 10 dinți la o falcă, de peste 14 la două fălci, lipsa degetului gros, arătătorului său a două degete. (Wolfsbureau). * Christiania, 2. — In raportul guvernului despre situația țarei supus Storthinnj-ului, se declară întâia oară în mod oficial că două cuirasate comandate în Anglia au fost luate de guvernul englez.* Viena. 2. — Se comunică prin Paris că consiliul de miniștri a decis să supue parla­mentului încercările neînsemnate ale­­ un proiect de lege prin care se d­­aimanilor de a ataca părțile urcă la trei miliarde mina fixată pentru emiterea de bonuri ale apărării naționale și ale bonuri­lor de tezaur ordinare. (Gvrdr. Bureau). — Se comunică din troșei . Seiia crește repede și s'a revăr­sat, f»i mai multe­ locuri. (Cort. Bureau). . Petrograd. 2. — Se­­ blasifica din Londra că doua subma­­rine germane cari se apropiase­ră de forturile Dom­mlor au fost bombardate șî scufundate. * Se comunică din Paris că în comisiunea bugetară d. Edmond Terry cunoscutul economist, a arătat cu cifre că Germania es­te în ajunul unei­ bancrute pe când Franța posedă resurse care îi permit a privi viitorul eu­ li­niște desăvârșită. (Westnik), Pe lrsitele oriental Comunicat rusesc Petrograd, 3 (sosită 3). — Sta­­tul-major al generalisimului co­munică următoarele: In noaptea Anului nou rusesc și ziua urmă­toare, a domnit un calm relativ pe toate fronturile­ noastre înaintate din ținutul Leetzen n’au avut nicio izbândă. După ce germanii au încercat pierderi mari, au fost siliți să se retragă spre porisiunile lor. Pe malul drept al Vișiniei in­ferioare, am continuat în ziua de 1 Ianuarie să împingem cavale­ria dușmană­ sprijinită de uni­­tăti de infanterie puțin însem­nate. Vrăjmașul, gonit din Ser­­pez, ocupase câteva puncte din râul Sk­rwa, dar n’a putut să se mențină acolo și a continuat să se retragă spre Nord, împins de forțele noastre. Pe malul stâng al Vistulei, germanii au dat atacurile lor o­­bișnuite pe câteva sectoare din frontul nostru, mai ales pe fron­tul Borrymow­.Rava, dar n’au avut izbândă nicăiri. (West­nik), lupta de pe Dunaieț Viena. S. — (Depeșă cenzura­tă). — Oficial. — Pe când în Polonia rusească, in câteva puncte a început focul artileriei și mitralierelor, o luptă de arti­lerie mult, mai violentă a fost angajată pe malul râului Duna­iei. Mai ales artileria noastră grea, a dat rezultate bune, dând foc unui mare depozit al dușma­nului; după puține lovituri, am redus la tăcere o baterie vrăj­mașă bine instalată de mai multe zile. In Carpați domnește liniște, frigul din ce în ce mai aspru, are înrâurire asupra­ activității ina­micului.­­K. BJ. Academie militară bulgară Sofia. 3. — Poimâine se va i­­naugura de ministrul de război, n­oua academie militară, în care vor fi primiți numai 20 de ofi­țeri. La această solemnitate va asis­­ta țarul Ferdinand.. împrumutul rusesc In America Roma. S. — Se confirmă din New­ York știrea din Petrograd că Rusia face în America un împrumut de 12 milioane do­­lari. (A. T. I.) Presa bulgară despre baronul Burlan Sofia. 3. — Numirea ca mi­nistru de externe al Austro Un­­gariei a baronului Burlan, un cunoscut bulgarofil, care în a­­nul 1880, fusese reprezentantul monarhiei aici, foarte iubit—era numit stambulovistul austro­­ungar,—a fost primită aici cu multă simpatie, înlocuirea contelui Berch­told prin baronul Burian, care e un dușman energic al sârbilor și cunoaște bine raporturile din Balcani, este calificată în cercu­rile politice de aici, ca o dova­dă de sporirea forței de atac a monarhiei. Presa salută cu entuziasm a­­­ceastă numire. Rstlflnna convenției comerciare anglo-portugh­eze Paris. 3. — „Figaro“ află din Lisabona că Senatul a ratificat în ultima citire convenția co­mercială anglo-portuEtheză. Con­gresul s’a amânat, până la 1 A­­priiie st. n.; colegiile electorale vor fi convocate în ziua­ de 7 A­­prilist st a. Concursu­ de la Academia comercială Președintele Comigiul și exa­minatoare a candidaților la cate­drele vacante de profesori de drept comercial și finanțe de la Academia de înalte studii comer­ciale și industriale »duce la cu­­noștința candidaților, că sunt con­vocați pe ziua de Vineri, 9 ianua­rie 1915, orele­­ 3 p. m., în localul Academiei pentru prima proba scrisă, iar pe Sâmbătă 10 ianua­rie 1915, tot orele 3 p. m., pentru a doua probă. Cei cari fiu și-au prezentat încă actele de studiu, sunt obligați să le prezinte de urgență la Secret», ziatu­l Academiei» In amintirea lui D. N. Bragadiri Primim următoarea scrisoare: Corpul întregei legiuni munci­toare din întreprinderile „Bra­­gadir­u“ adânc îndurerat de pier­derea marelui lor pat for, D. M. Brag­adiri, crede a face un act consecvent însușirilor defunc­tului, donând—in locul florilor atât de zadarnice mai ales în îm­prejurările de azi—suma de lei 1000 pentru „Familia Luptători­lor”. Marea umbră care va ocupa locul cel m­ai scump în aminti­rea noastră, era în viață spriji­nitorul neprețuit al lumii umile, urm­ătorul atâtor dureri neștiute, omul tăcut al nesfârșitelor acte de caritate. Adăugând acest neînsemnat om hol lângă cele multe și valoroase acte ale defunctului, credem a fi făcut un act de adâncă înțelege­­­ ' ate însușirilor acelaiă cum a fost D. M. Bragadiru, Primiți, etc. Buletin atmosferic Pe ziua de 3 Ianuarie 1915 IN ȚARA -De la Institutul Meteorologic— dri timpul a fost frumos și li­niștit pretutindeni. Către seară și noaptea frig simțitor cu deose­bire în Moldova unde înghețul s’a menținut neîntrerupt și în cursul zilei. Temperatura cea mai ridicată de peste zi a fost 75 gr. la Balcic și Calafat, iar cea mai coborâtă de peste noapte — 11 gr. în mai multe localități. Astăzi dimineață cert­ 1 mai mult noroi, iar pe alocu­­ csața deasă. Presiunea atmosferică a descrescut de ele cu 3 la 5 mm. și este în mijlociu către 760 mia. -Ș-4MH IAȘI 2 Ianuarie Stanzaét­ Vasile din comuna Movileni, intr’un acces de nebu­nie și-a ucis soția, apliciindu-i mai multe lovituri de secure.­­ Cu o deosebită solemnitate s'a inaugurat clubul „Sfatului negustoresc“ din localitate. Au­ participat și mai mulți delegați din București. Au vorbit d-nii Th. Jellea, pre­ședintele Camerei de comerț: Ad­­ lolf Stern, Constanțin Caracaș, junior, Arnold Brociner etc. — Membrii partidului conser­vator au fost convocați Dumini­că la­ locuința d-lui Dumitru Gre­­ceanu, spre a lua parte la o con­sfătuire. — Gheorghe Dalcă din comuna Movileni, s'a­ sinucis, trecându­­se în iazul satului. 3 ianuarrie Arestarea autorilor neno­­rocirei din Păușești Tânărul Alexandru Doni, cu­noscut în toate cercurile locale, a fost depus în penitenciar, fi­ind acuzat că din imprudență a împușcat patru țărani la­ vână­toarea din pădurea Păneștilor, nenorocire despre care Univer­sul a­ Vorbit la timp. De asemeni a fost­ arestat și șoferul tânărului Doni. Faptul produce senzație. Revizuirea sentirilor și a reformaților Tinerii din plășile: Panteli­­mon, Sărotești, Vidra, Oltenița și Bildești se vor prezenta în zi­lele de la 17—22 Ianu­arie la Bu­­dești. Goi din plășile: Fierbinți, Bo­­tinGnui, Domnești, Buftea și Bă­nea«», în zilele de la­ 23—26 Ianu­arie la Bănea,m­ Herăstrau, Consiliul de recrutare al jude­țului Caliacra va face revizuirea, Scutiților și reformaților dela 1909—1915 inclusiv, numai a ace­lor cari aparțin biroului de re­crutare Bazargic în zilele d­ela 17 până în 20 ianuarie inclusiv tot localul biroului de recrutare sus Arătat. Cei cari »« se vor prezenta la acest termen vor îl recrutați și încorporați Îndată. im dela C.F.R. Tjir ©*ț­rtre* gen.r*la a­c. f. a dis­­tras nimisteare* mlecare Sn paraonatul sân. d-nii Blasen N., Dum­­itrescu Utt., Stânea*©» î. dela Ploești, hipoșnea­­m tht. do la inspect!* VI lași, tlies­­en lîodn. Apostol Haralom!! de !» Bi­cu­reștii Drtesen Mihai dela în «ani. Frasigopo­­lf. de la Constanta; Ciungfireoan A. de Ia Gat»«­ Orașeni locoraie de la Brăila; Bonișor ÎÎ Se. de la Predeal; Seresen Pompeiu, OrJea­­«­ Anastase și Ciuta © Ion de la acr­­ylonul central de mișcare au fost om­­­nții impiegați de birou. Au fost­­ emiți șefi de gară: Cerne»­­©n Olt; la Casim­rea; Christeaea Ch. la A­gem; Hristescn N. la Ceair; Stoica, C. la finealgie Kord; Ionosen V. la Medjidia Sud; BalboaeS Ch. la Caroo­mer; Hutu P. la Cholengrie; Ionesco D. la Ester și Marino Emil­ia Aman. Au fost­ permntsui impiegații de bi­rou: DrSmbei 1­. de la Burdujelit la Predeal și Mateeson Chr. dela­ secția telefonica la stația București. Pesoornița A«, impiegat do mișcare, pcmnlat dela CMtlla-TriaJ, la Oo* rnfiisețll la funcția de rasier. Ttm-sn Oh., magaziner, matat dela Btirdu­­jeni ta Ohltlla. Boneșon Oh. copist, rontat dela Bnrdnjenl la Brăila si Zer­­va Ion dela Bordoicni ta Galați. Ultime informații Un consiliu dln miniștri s’a­ ți­nut ori dimineață. Au lipsit d-nii Costinescu­­ și I. Duca. Consiliul a expediat lucrările curente. Recomandăm căldarea citito­rilor noștri să cumpere leșuri norocoase de la Colectori­ Ro­mână OPRESCU. București, Bulevardul Elisabeta G. M. S. Regele, a oferit cu oca­zia anului nou, „moto proprio“ dentistului său­­, dr. Krainik „Crucea de ofițer a ordinului Steaua României."* ♦ D-1 Emil Braunstein, agri­cultor din Brăila, fusese recla­mat parchetului în 1911 de frații Eisenstein pentru escrocherie. Procesul perindându-se în fața instanțelor judecătorești, Curtea de apel din Galați­­a achitat deu­năzi. Direcțiunea generală a servi­ciului sanitar a primit mai mul­te rapoarte din­ partea medicilor veterinari. In județele Dolj, Ilfov, Meh­edinți, Muscel, Prahova și Teleorman s'a declarat epizootia de pastoureloză. Consiliul tehnic superior a a- țintele teoretice și practica pen­tru conducerea instalațiunilor mecanice cu motor ..Diesel“. La telegrama termesis, de A­­nul Nou M. S. Regelui Ferdi­nand de către I. P. S. Mitropo­litul Pimen al Moldovei, M. S. a­­ bst următorul răspun­s: Palatul Cotroceni Călduroasele urări ce-mi adu­ceți pentru anul r,Ou au găsit un răsunet recunoscător în ini­ma mei: să dea Dumnezeu ca în anul care începem, negrii grei care întunecă cerul să dis­pară pentru binele țarei. Din Partea mea vă vrei ani mulți și fericiți în cârmuirea eparhiei voastre, FERDINAND Piața cerealelor in străinătate Budapesta.: prețul grâului stag­nează: porumbel nou 10:20 — 10,75. Timp ploios. ț Paris.­ raport american. Prețul grâului se susține­­a tir­­risia raportului prin cablu și a cumpărărilor ln vederea Acoperi­rilor. Deși a fost o încercare de cedare din cauza vânzărilor fa­nte de comisionari; totuși s’a a*, mohorât în fața tendinții ferme a piețelor, care dispun de cantități pentru export. Prețul porumbului e slab din cauza sosirilor m­ari,­—tendința­­ de a se ameliora paralele cu grâ­ul. Vremea favorabilă. Norw York: grâul pr. Dec. 152- 153; pr. Mai 150—149; pr. Iulie 1­377/» 1393/­, Porumbul 78—­777». Chico­ go: grâu pr. Mai 1 ÎS*/*: pr. _ Iulie 125"/«; porumbul pr. Mai 741­ s; pr. Iulie 75"/*, Programul de activitate al Soc. cantinelor școlare din Județ»­ Ilfov D. I. L Nicolescu-Dorobanțu, prefectul județului Ilfov și preșe­dintele societății Cantin­elor, îm­preună cu d-nii Ion Ghiață, Di­­mna Cristescu, Alex. Pârvulencu, I. Giurtimescu, etc.» membrii în consiliul societății, au stabilit următorul program de activitate al societății Cânticelor din Ilfov, în vederea, unei eventuate mob­­­lisfări, Societatea își va exercita acti­vitatea­ ei prin comitetele comu­­­nale „Familia Luptătorilor­“­, du­pă umatnrul plan: Va stabili localurile de adăpos­­tire a celor nevoiași (pentru «Aîi numai în timpul zilei, tec pentru slții în­ timpul zilei și ai nopții)» preturii și localurile de infirme­rie pentru cei ca se vor îmbolnă­vi și de izolări pentru ori cu boa­le molipsitoare. Va îngriji de combustibil pen­­tru încălzi­rea acestor localuri. Va procura medicamente și Va da instrucțiuni pentru întrebuin­țarea lor. V­a alege în fiecare sat persoa­­na care să supravegheze pe copiii râmași, fie că părinții unora vor fi mobilizați, fie că ai altora vor ieși la munca câmpului. Va îngriji pentru găsirea une­ia sau mai multor persoane eara sa gătească mâncare pentru co­pii și adulții infirmi râmași fă­ră ajutor. Va strânge alimente la natură care se pot conserva, în special, făina de poru­mb, fasole, cartofi, etc., pentru Cantina în care vor lua masa cei rămași fără asis­tență. Se va îngriji, de găsirea unor femei, care să apere ratele celor în neputință de a avea asemenea mijloace. Va colecționa și va cumpăra îmbrăcăminte pentru cei re­n­ați. Va căuta de lucru celor în sta­re de a munci. ... Dela 23 Avrii 1915 De închiriat întreg imobilul din Câmpina, compus din 7 prăvălii* T­eatru-Cinematograf, restaurant și aparta­mente. Instalație mod­­ernă, electricitate, tot la canal, apă în tot i­­mobilul. Doritorii se vor adre­­sa în Câmpina d-lui E­­mil Dumitrescu sau proprietarului N. D. Câmpina la ziarul „Un­i­versul«« București. O-rno Maria Șt. G. Ște­­fănescu din Drăstășani împreună cu capii săi Milica și Alexandra Cernătescu, aduc viile U l­­ m­­UitC nUpcil II îl rí“ j­a * a probat pianul aliniere­ stradei | multwtntri tuturor Cetăței din orașul Târgoviște,­­acelora cari personal „ ... , , T~T~ , sau prin scris au luat consiliul tehnic superior a a­­­­probat sporirea instala­­ lunilor Ia. *J,arte­la nemărginită Uzina electrică din orașul CAm- durere ce au avut pri­ma lung, pierderea mult iubita In comunele I. B­ralia­na și tut lor *° f tată­ Cerna, din jud. Tu­lcea.. ăe men­ține epidemia de tuse CoöVtilsita printre copii. La atelierul de confacții al armatei sunt în prezent vacante următoarele posturi: Un post de mecanic cl. I plă­tit cu lei 10O lunar și un­­ pist de submecanic «1. II plătit cu lei 150 lunar. Doritorii de a ocupa aceste posturi se vor prezenta: In per­soană la direcțiunea geniului din ministerul de război, Îi­ fie­care zi de lucru între orele 11- 12 dimineața depanând și arte­re doveditoare că James *«5W**1 • ’-An­tléSs Ch' —J*J ADMINISTRATOR de MOȘII ev, vaste cunoștințe agricol—e­­conomice și industriale, agri­cultor energic și distins, fost administrator la moșii mari (Pe­­mobilizabil) mută angajam­ee pentru Februarie ca administra­tor la moșii mari mn ca pro­­cur­ist g­ral la un d. proprietar. Adresa: Agenția Schulder pen­tru „Agricultor”, București, 1747 Doamna Elena I. Dalles adânc mișcată de nenumă­ratele dovezi de simpatii manifestate pentru iubitul său fiu IOAN I. DALLES, și de profund regret pentru perderea lui mulțumește din suflet tuturor cari a încon­­jurat-o cu aceste dovezi in momentele grele prin care a trecut. întristații. Const. N. petro­­vanu cu Copitei Constantin Au­rel; Elena și dr. N. Beraru­; E­­liza și Mihai Frangolea; Iulia și: maior N. Țăruș.a nu; Ana și dr. G. N. Heran­; Alexandru N. He­ra­ru; preot«­ Nicolae Pet­rova­­­nu; Eleonora si Vasile Schifir­­heț; Steaterina Petrovam­; Va­sile Petrovanu; Natalia și preo­tul Pamfil Cădere, nr.-cum­ și familiile căp. Vancovici; ing. P. Țărușifanu; au profunda du­rere d­e a­r fi anunța înceta­­­rea din viață a prea iubitei lor, soție, mamă, fiică, soră» cum Pată și nepoatăt Aurelia C. Petrovanu ta etate de 29 de ani încatetă din viată la d­ih­i­neața zilei de 3 Ianuarie 1915­ și vă roagă să luați parte la in­­­mormântarea care va avea loc‘ Duminecă 4 Ianuarie ora 3 p.m. la cimitirul Bellu unde sunt de­puse rămășițele. Aceasta ține loc drept invitație • Împisiata familie Ioa Eh­i­­meanu, cu adâncă durere a­­nunța perderea prea iiubitulu­­i lor fiu, frate, cumnat, unchii !­o* și Văr­u. Aristotel I. Orezeanu 1 student în d­rept fiu, decedat după a scurta­ suferință" In vârstă de 25 anii. Ceremonia funebră va avea.­ loc Duminică 4 Ianuarie, preia 3 a. a. In cimitirul Sf Vineri. , Aceasta tine loc de orice în­­­ștințara. * Mult întristații: Maria Pope­­ acu, mamă; d-na Maria Putere* soră; Elena, loan, Virginia, E­­liza, Florica și Georgică, frați și surori; loan, Aurelie și Ma­ria Teișanu, unehte și mătușe: Pr. Samson Popescu cu soția și fiii; d-na și d-n Mitică Popescu Cu fiii; Ghioaia Pope­scu cu fiii­; Pr. Eremia Popescu cu soția,­ sub locof. Hercule Petrescu Brea­za, sublocot. St. Popescu Brea­za cu soția ei fiii; căpit, Teodo­­rescu cu familia; Alecu George­­scu cu familia, unchi, mătuși și veri sau nemărginita durere s anunța pierderea prea iubitului lor , 4- Constantin I. Po­­pescu-Prahova și etate de Si ani •’-$ impiegat în Dip. M. (i C. F. ']­. mort în ziua de SW­brie a. e. Cortegiul va porni dela locu­ința defunctului, din str. Ha*­man off I­n­ rol 17 și înhumarea, va avea loc Dumimică, 4 Ianua­rie a. c., la orele 2 d. a., în ci­mitirul Sft. Vineri. 000000<XXX>0<Xw>00000000 O Drăguță Stoză Figarei ■ E TIPARUL GARF. OFERĂ X­­ MODA ?K­ ILUSTRATA? care apare Morți. 1o Januarie v ~ Exemplarul IO bani — a _Abonamentul in alt IO Ici, 6 luni 60 ^lei. București, str. Câmpineanu 10.Q Nemânsâiatii Dimitrie D. Brar­gadiru si Florica Bragadiru ori Copiii, Aurelia­n N. Popp și N. N. Popp cu fiica. Mathilde dr. Gheorghian și dr. Gh. Gheor­­ghian, Hélène G. Mironescu și G. G. Alironescu cu copiii,­­Sophie Bragadiru, Athanasie Mi Bragadir și Ivona­ Bragadir cu copiii, Sultana Dimitrescu, Eca­­terina­ Marinescu, Gheorghe Ma­ri­nescu cu­ familia ei Demetra î. Ionescu-Mirea precum și fami­liile Popp, Popa, Gheoghian, Mi­­ronescu, și dr. Richelot, au ne­mărginita durere a vă aduce în cunoștință încetarea din viață. » prea iubitului lor tată, socru, frate, cuscru. Dimitrie M. Bra pAIru MARE INDUSTRIAȘ decedat Vineri. 2/15 ianuarie 1915, ora 23/* ziua și vă roagă să luați parte la ceremonia în­­mormântă­rei care va avea loc Duminică. 4/17 ianuarie, ora 2 V» după amiază. Corpul va pleca de la locuința defunctului și va fi înmormântat la cimiti­rul Serban. Vodă, în cavoul fa­miliei. Persoanele cari nu vor­­ pri­mit­ invitarea personală la cer­men­ia înmormâtrtărei, sunt gate a considera prezente t nfind loc de invitare.

Next