Universul, ianuarie 1915 (Anul 33, nr. 2-30)
1915-01-05 / nr. 4
Hușii fa Bucovina Mamornița. 3 ianuarie lângă Vatra Dornei se dau lupte violente Luptele din jurul Dornei continuă cu vehemență fără nici un rezultat deosebit. Atât rușii cât și austriacii smor fă mari sacrificii din cauza regiunilor nefavorabile. Toate sforțările austriacilor de a împiedica înaintarea rușilor va fi zadarnică Cel mult ei vor reuși să reție locului pe ruși 2—3 zile. In cele din urmă austriacii vor fi înfrânți și acolo. Se confrmă destituirea fostului comandant austriac din Bucovina Din isvor nour afla că este perfect adevărată știrea dată de ziarul „Universul:" despre destituirea colonelului Fischer, fostul comandant al trupelor austriace, din Bucovina, și patronul tuturor nelegiuirilor săvârșite de jandarmii unguri față de populația românească. Postul de comandant îl ocupă acuma feldmareșalul Leodmann. Moartea unui consilier imperial austriac în Rusia Astăzi l'a primit la Cernăuți știrea, despre moartea fostului consilier imperial austriac Dusinkievici, trimis ca ostatec în Rusia împreună, cu fostul primar al Cernăuților, dr. Weisselberger. Duzinkievici ocupa o înaltă demnitate in administrația drii sub austriaci. El s-a distins cu bun prieten al românilor. Moartea sa produce regrete unanime. D. Radoslavoff despre România Primul ministru al Bulgariei, d-l I. Radoslavoff a făcut următoarele declarațiuni: corespondentului din Sofia, al ziarului Pesti Hírlap, referitoare la România: „Relațiunile noastre cu România s'au îmbunătățit mult Ziarele au scris că Intre aceste două fân s‘ar fi încheiat o alianță. Oficial aceasta nu s‘a înfăptuit, dar împrejurarea este favorabilă unui asemenea act Dacă nu s'a putut atinge 1», acest lucru până acum, cauza a fost Dobrogea, dar spiritul de azi al poporului înclină spre așa ceva“. Vorbind de participarea României la actualul război, primul ministru bulgar a emis părerea că și România va păstra neutralitatea, bineînțeles o neutralitate, care să folosească ambelor țări, în ceea ce privește asigurarea intereselor lor naționale. Turneul artistic mUontaureasiu-jjolyn Simpatiei artiști :Teau Montaureanu și neîntrecutul „Bolyn“ creatorul scenelor de mahala. Vor întreprinde un turneu în cursul lunei Ianuarie în orașele: Turnaț, Severin, Târgu-Jiu, Calafat, Caracal, Corabia, Râmnicu-Vâlcea și Slatina. Publicul doritor de a petrece o seară veselă nu vor lipsi la aceste representații. T.-JIU Pentru „Familia luptătorilor“ din Gorj. — In ziua de 4 cor. d. 3. Bobescu, profesor de vioară la conservator, va da }a teatrul Milescu un concert în folosul fondului „Familiei luptătorilor“ din Gorj sub patronagiul membrilor acestui comitet. Scopul atât de nobil, precum programul destul de bogat asigură un desăvârșit succes. Culturale. Ziarul nostru a anunțat la timp înființarea unui cerc cultural în Bălești (Gorj), cu numele „Dragostea de neam". Zilele trecute comitetul acestui cerc a organizat o frumoasă serbare în localul școalei primare, la care au luat parte nu numai locuitorii acestei comune, dar și de prin satele vecine. Programul a fost destul de bogat. Prima parte a serbării a fost închinată memoriei Regelui Carol I, arătându-se mulțimea marele calități ale defunctului și marelui nostru rege. S’a vorbit apoi despre noul rege Ferdinand I. Corul a executat, o mulțime de bucăți patriotice și naționale. S’a declamat „Ca maine va bate ceasul", „Deșteptarea României” și altele. Serbarea a luat sfârșit într’un © n tus team de nedescris, cu „Hora unirii'”. Sătenilor li s’au împărțit diferite broșuri și reviste folositoare. După terminarea serbării, comitetul cercului s’a întrunit în ședință intimă, discutând despre banul mers al cercului. S'a votat o sumă de bani pentru ajutorarea familiilor celor mobilizați și s’au comemorat, ani de la moartea scriitorului Ion Creangă. Bal. — Comunitatea catolică din Tg..Tu va da în seara 36 cor. un bal cu tombolă pentru mări*ea fondului destinat construirii capelei catolice din orașul nostru. C.DEri&RGES Furt cu spargere. —• Răufăcători s'au introdus prin spargere în casa locuitorului Costică Postelnicescu, din cătunul Groapele de unde au furat mai multe tecruri^^ 0 _ Cota apelor Dunărei Pe ziua de 3 Ianuarie 1815 Dunărea staționează la Tulcea, în celelalte localități crește. Apele au următoarele cote în centimetri în raport cu etlagiul: Turnu-Severin 462, Calafat 439, Bechet 400, Turnu-Magurele 348, Giurgu 414, Oltenița 398, Călărași 352, Hârșova 379, Galați 317 Turea 204, trails 32%,. Siuații în Aibania Roma, 1 (sosită 2). — Ziarul ,,Popolo Romano“ scrie: Situația în Albania centrală se întunecă din ce in ce, contrar speranțelor ce se puneau in influenta personală a lui Essad pașa asupra populatiunilor din interior. Pentru orice eventualitate s’a prroclamat la Durasso starea, de asediu; tot acolo a ancorat, pentru protecțiunea italienilor și străinilor, cuirasatul italian Sardegna, însoțit de o navă de transport pentru a primi pe bord pe refugiați, acolo unde va fi nevoie. Se afirmă că mai departe nu vom merge, orice s'ar întâmpla în Albania și credem, se exprimă numitul ziar, că Pentru anumite motive ar fi înțelept pentru politica italiană să se limiteze acolo. (A. T. I.) Roma 1 (sosită 2).— Se telegrafiază din Valona: Căpitanul Castoldi, remtorcăndu-se din interiorul țarei, vestește că răsvrătiții nu au nici o intenție de a ataca orașul. Căpitanul italian e sigur că răscoala se va potoli în curând. Autoritățile italiene din Valona au publicat, un manifest prin care se oprește cetățenilor orașului de a purta armele și de a păstra munițiuni. In timp de 8 zile toate armele trebuesc predate autorităților italiene. (A. r. i.)* Roma, i sosită 21.— A Sosit la Durazzo vaporul Etna pe care s'au îmbarcat amiralul Pathie cu personalul legațiunei italiene, cu colonia italiană și cu consulul francez. De pe bordul „Etneii au debarcat pe bordul degna“ sosind 3 a âl vasului ,,Sar- Brindisi. (A. T. I.) - SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC -Dezastrul din Italia Noul amănunte Italia refuză ajutorul din străinătate Roma. 3. „Giornase d’Italia" a aflat că o ambasadă străină a oferit să ia ia străinătate inițiativa unei subscripții la fel cu cea care a fost organizată după dezastrul din Mesina. Acest ziar spune că guvernul italian a lăsat să se înțeleagă că orice inițiativă din străinătate nu ar putea fi primită, dat fiind gravitatea și delicateța situației internaționale. Acest răspuns privește puterile neutrale și puterile beligerante. „Giornale d'Italia“ aprobă răspunsul guvernului italian. Roma. 3. — Sa telegrafiază din Sora (Abrnzi) că subsecretarul la ministerul lucrărilor publice, d. Visocchi, a sosit acolo cu mai mulți funcționari. Ele s’au scos de sub dărâmături 60 de morți. 100 răniți au fost trimiși la Caserta. Se crede că numărul morților va atinge numai la Sora 300— 400. (Ștefani). Apă clocotindă țâșnind dintr'un cimitir ALTE LOCALITATI DISTRUSE Roma. 3. — Giornale d’Italia află că la Pescina, din 6000 de locuitori, trăesc încă 1500. Frigul e foarte aspru. Ziarul Tribuna află din Sora că în cimitirul din acest oraș s'au produs niște crăpături în pământ, lungi de mai mulți metri și din care țâșnesc aburi și apă clocotindă cu un puternic miros de pucioasă. *5* Din Avezzano se telegrafiază In ziua de 2 c. că in localitatea Paterno, în apropiere de Avezzano, clădirile sunt toate prăbușite. Se crede că sunt o mie de morți. Localitatea Sampelino e aproape complet distrusă; sunt aproape 600 morți. Localitatea Capella e o grămadă de dărâmături S'a scos din ruinele unei case o femee care a născut sub dărâmături. Mama și copilul sunt relativ bine. Starea de la Hamburg asediu Berna, 3«—„Vossische Zeitung“ primește din Hamburg știrea că comandantul corpului al 9-lea, de armată a ordonat starea de asediu în orașele hanseatice și în teritoriile limitrofe. (A. T. I.) Bârbăittlanslo'franco'gemman Aeroplan german d’asupra Tamisei "Londra. 3.—Ziarul „Daily Telegraph“ află din Southend că în noaptea de 31 Decembrie, pe la miezul noptei, s’a zărit la lumina reflectoarelor un aeroplan geman, care zburase foarte puțin timp d’asupra gurei Tamisei, și care a dispărut repede spre Nord, fără a arunca nicio bombă. Un ziar german cere distrugerea marinei comerciale engleze Berlin. 3. — Kölnische Zeitung recomandă sa se tragă din metodele de război întrebuințate de Anglia spre a ofensa Germania, urmările cele mai neîmpăcate și nemiloase. Poporul englez in întregime trebue privit ca dușman. Războiul cu submarine n contra marinei comerciale engleze considerat ca posibil de amiralul von Tirpitz trebue început și condus până la capăt. Flota aeriană germană trebue și ea să fie întrebuințată în acest scop. Dacă vapoarele comerciale engleze ar fi amenințate de a fi scufundate pretutindeni în rasa de acțiune a vaselor noastre submarine, țările neutrale ar fi întâmpinate cu mai multă considerație dincolo de canalul Mânecii. Trebue deci să atingem nervul vital al Angliei, adică marina ei comercială, Wolfsbureau). Un critic militar german asupra atacului de la Vregny Borin, 3.— Colaboratorul militar al ziarului ,,Lokalanzeiger"* scrie despre luptele de lângă Vregny; prin asaltul executat e platoul dela Vregny, sub priza« împăratului, atacul nostru **la 30 dec. în contra înălțimilor din Cuffies și Crouy a câștigat în însemnătate prin faptul că a lărgit cu 9 kilometri vârful ■ panel iar germanii au înfipt-o acolo. Platoul de la Vregny e situat la 9 km. la est de platoul ruffies, mică localitate situată la 3 km. la nord de Aisne. Intre Vregny și localitatea Condé sur Aisne, situată in direcția nord-est., sunt două forturi care sunt dominate de înălțimile de la Vrogny precum, Soissons e dominat de înălțimile din Crouy și Cuffies. Regile Bulgarei vizitează pe d. Radoslavoff Sofia. 3.— Erl regele Ferdinand, însoțit de Principii Boris și Ciir il au făcut o vizită președintelui consiliului, Radoslavoff, cu prilejul zilei sale onomastice. (Agenția: Bulgară*- , Pe trestul anglo-ruso-turc Succes rusesc in ținutul Karaurgan Petrograd. 3. — Comunicatul armatei din Cacazia zice: In regiunea Karaurgan, luptele continuă în favoarea noastră și cu unele rezultate dobândite pentru trupele noastre. Printr’un asalt tu baioneta am nimicit regimentul 52 infanterie turcească, dintre care comandantul și mai mulți ofițeri au fost capturați. Intr'o direcție am fugărit trupele turcești înfrânte și am capturat peste 5000 de soldați turci precum și 141 tunuri si enormă cantitate de merinde, afară de 10.000 capete de vite. (Westnik), Comunicat prman Berlin. 3. — Marele stat-major anunță deja marele cartier general cu data de 2, următoarele: Pe teatrul apusean, în fața localității Westend, au apărut ori câteva torpiloare și mici vapoare care s'au apropiat de țărm până la 14 kilometri. Atacurile franceze în dreapta și la stânga de Notre-Dame de Lorette au fost respinse de trupele noastre. O tranșee, lângă Course, la nord de Areas, pe care am smuls-o acum opt zile și , care era ocupată de o parte dintr'o companie, a fost pierdută pentru noi. Luptele în acest punct sunt din nou în curs. La nord și nord-est de Soissons, țărmul nord al râului Aisne, a fost complect evacuat de francezi. Trupele germane au cucerit în urma unor atacuri neîntrerupte legalitățile Cuffies, Crouy, Bley le Long și Missy, precum și fermele Vautrot și Verrerie. Prada noastră din luptele de trei zile la nord de Soissons se ridică acum la 5.200 prizonieri, 14 tunuri, 6 mitralere și mai multe tunuri revolvere. Francezii au încercat pierderi grele: 4 sau 5000 morți au fost găsiți pe câmpul de luptă. Retragerea francezilor la sud de râul Aisne s-a făcut sub focul bateriilor noastre de calibrul mare. Atacurile dușmanului la nord din Verdun, lângă Consenvoye au dat greș. Mai multe atacuri în contra pozițiunilor noastre lângă Ailly, la sud-est de Saint Mihiel, au fost respinse cu pierderi mari pentru dușman. Un atac fără nici o însemnătate lângă Monanil, la nord de Saint Dié, a fost respins de trupele noastre. In munții Vosgi au avut loc numai lupte de artilerie. Pe teatrul oriental, nici o schimbare în Prusia orientală și în Polonia de nord. Atacurile noastre în Polonia, la nord de Vistula, au făcut preotese încet. Cu pricena cucerirea unui punct de suruin la nord-est de Rawa- 500 ruși au fost făcuți prizonieri 53 mitraliere au tori capturate. Contraatacurile violente ale rușilor au fost respinse cu pierderi grele pentru ei. £ și Comandamentul superior al armatei. (Wolffbarean). un submarin francez seufimdat în Dardanele Constantinopol. 3.. — Cartierul general a comunicat că erivalul submrin francez Saphir a încercat să se apropie de intrarea Dardanelelor, dar că s’a scufundat numaidecât. O parte din eelimaj a fost făcută prizonieră de turci. e emisii Berlin 8. — .,Norddeutsche Allgemeine Zeitung"'' afla că secretarul te- Z..numlai impc Hulni, d. Enelm, fiind bolnav de podagră, ți-a dat demisia și va fi înlocuit prin directorul „Băncei germane”- ă. Helfferich, —la luni, 5 IANUARIE 1915 Sat elvețian distrus de o latină Paris. 3. — Se telegrafiază din Swn în Valais de sust (Elveția), că o lovind a distrus ieri o parte din satul Obergestein; locuitorii au fost salvați. D. l Ghenadieif la Roma Roma. 3. — Azi d. Ghenadieff a avut o convorbire cu d. Sornino. (A. T. I.) Regina Spaniei bolnavă de scarlatina Paris 3. — Agenția .—Havas“ află din Madrid că regina Beatrice e bolnavă de scarlatină . Diferite știri Copenhaga. 2.— Șeful serviciului sanitar rus a semnat 0 OMonanță după care viciile corporale următoare nu mai ating dispensarea de serviciul militar : lipsa de peste 10 dinți la o falcă, de peste 14 la două fălci, lipsa degetului gros, arătătorului său a două degete. (Wolfsbureau). * Christiania, 2. — In raportul guvernului despre situația țarei supus Storthinnj-ului, se declară întâia oară în mod oficial că două cuirasate comandate în Anglia au fost luate de guvernul englez.* Viena. 2. — Se comunică prin Paris că consiliul de miniștri a decis să supue parlamentului încercările neînsemnate ale un proiect de lege prin care se daimanilor de a ataca părțile urcă la trei miliarde mina fixată pentru emiterea de bonuri ale apărării naționale și ale bonurilor de tezaur ordinare. (Gvrdr. Bureau). — Se comunică din troșei . Seiia crește repede și s'a revărsat, f»i mai multe locuri. (Cort. Bureau). . Petrograd. 2. — Se blasifica din Londra că doua submarine germane cari se apropiaseră de forturile Dommlor au fost bombardate șî scufundate. * Se comunică din Paris că în comisiunea bugetară d. Edmond Terry cunoscutul economist, a arătat cu cifre că Germania este în ajunul unei bancrute pe când Franța posedă resurse care îi permit a privi viitorul eu liniște desăvârșită. (Westnik), Pe lrsitele oriental Comunicat rusesc Petrograd, 3 (sosită 3). — Statul-major al generalisimului comunică următoarele: In noaptea Anului nou rusesc și ziua următoare, a domnit un calm relativ pe toate fronturile noastre înaintate din ținutul Leetzen n’au avut nicio izbândă. După ce germanii au încercat pierderi mari, au fost siliți să se retragă spre porisiunile lor. Pe malul drept al Vișiniei inferioare, am continuat în ziua de 1 Ianuarie să împingem cavaleria dușmană sprijinită de unităti de infanterie puțin însemnate. Vrăjmașul, gonit din Serpez, ocupase câteva puncte din râul Skrwa, dar n’a putut să se mențină acolo și a continuat să se retragă spre Nord, împins de forțele noastre. Pe malul stâng al Vistulei, germanii au dat atacurile lor obișnuite pe câteva sectoare din frontul nostru, mai ales pe frontul Borrymow.Rava, dar n’au avut izbândă nicăiri. (Westnik), lupta de pe Dunaieț Viena. S. — (Depeșă cenzurată). — Oficial. — Pe când în Polonia rusească, in câteva puncte a început focul artileriei și mitralierelor, o luptă de artilerie mult, mai violentă a fost angajată pe malul râului Dunaiei. Mai ales artileria noastră grea, a dat rezultate bune, dând foc unui mare depozit al dușmanului; după puține lovituri, am redus la tăcere o baterie vrăjmașă bine instalată de mai multe zile. In Carpați domnește liniște, frigul din ce în ce mai aspru, are înrâurire asupra activității inamicului.K. BJ. Academie militară bulgară Sofia. 3. — Poimâine se va inaugura de ministrul de război, noua academie militară, în care vor fi primiți numai 20 de ofițeri. La această solemnitate va asista țarul Ferdinand.. împrumutul rusesc In America Roma. S. — Se confirmă din New York știrea din Petrograd că Rusia face în America un împrumut de 12 milioane dolari. (A. T. I.) Presa bulgară despre baronul Burlan Sofia. 3. — Numirea ca ministru de externe al Austro Ungariei a baronului Burlan, un cunoscut bulgarofil, care în anul 1880, fusese reprezentantul monarhiei aici, foarte iubit—era numit stambulovistul austroungar,—a fost primită aici cu multă simpatie, înlocuirea contelui Berchtold prin baronul Burian, care e un dușman energic al sârbilor și cunoaște bine raporturile din Balcani, este calificată în cercurile politice de aici, ca o dovadă de sporirea forței de atac a monarhiei. Presa salută cu entuziasm această numire. Rstlflnna convenției comerciare anglo-portugheze Paris. 3. — „Figaro“ află din Lisabona că Senatul a ratificat în ultima citire convenția comercială anglo-portuEtheză. Congresul s’a amânat, până la 1 Apriiie st. n.; colegiile electorale vor fi convocate în ziua de 7 Aprilist st a. Concursu de la Academia comercială Președintele Comigiul și examinatoare a candidaților la catedrele vacante de profesori de drept comercial și finanțe de la Academia de înalte studii comerciale și industriale »duce la cunoștința candidaților, că sunt convocați pe ziua de Vineri, 9 ianuarie 1915, orele 3 p. m., în localul Academiei pentru prima proba scrisă, iar pe Sâmbătă 10 ianuarie 1915, tot orele 3 p. m., pentru a doua probă. Cei cari fiu și-au prezentat încă actele de studiu, sunt obligați să le prezinte de urgență la Secret», ziatul Academiei» In amintirea lui D. N. Bragadiri Primim următoarea scrisoare: Corpul întregei legiuni muncitoare din întreprinderile „Bragadiru“ adânc îndurerat de pierderea marelui lor pat for, D. M. Bragadiri, crede a face un act consecvent însușirilor defunctului, donând—in locul florilor atât de zadarnice mai ales în împrejurările de azi—suma de lei 1000 pentru „Familia Luptătorilor”. Marea umbră care va ocupa locul cel mai scump în amintirea noastră, era în viață sprijinitorul neprețuit al lumii umile, următorul atâtor dureri neștiute, omul tăcut al nesfârșitelor acte de caritate. Adăugând acest neînsemnat om hol lângă cele multe și valoroase acte ale defunctului, credem a fi făcut un act de adâncă înțelege ' ate însușirilor acelaiă cum a fost D. M. Bragadiru, Primiți, etc. Buletin atmosferic Pe ziua de 3 Ianuarie 1915 IN ȚARA -De la Institutul Meteorologic— dri timpul a fost frumos și liniștit pretutindeni. Către seară și noaptea frig simțitor cu deosebire în Moldova unde înghețul s’a menținut neîntrerupt și în cursul zilei. Temperatura cea mai ridicată de peste zi a fost 75 gr. la Balcic și Calafat, iar cea mai coborâtă de peste noapte — 11 gr. în mai multe localități. Astăzi dimineață cert 1 mai mult noroi, iar pe alocu csața deasă. Presiunea atmosferică a descrescut de ele cu 3 la 5 mm. și este în mijlociu către 760 mia. -Ș-4MH IAȘI 2 Ianuarie Stanzaét Vasile din comuna Movileni, intr’un acces de nebunie și-a ucis soția, apliciindu-i mai multe lovituri de secure. Cu o deosebită solemnitate s'a inaugurat clubul „Sfatului negustoresc“ din localitate. Au participat și mai mulți delegați din București. Au vorbit d-nii Th. Jellea, președintele Camerei de comerț: Ad lolf Stern, Constanțin Caracaș, junior, Arnold Brociner etc. — Membrii partidului conservator au fost convocați Duminică la locuința d-lui Dumitru Greceanu, spre a lua parte la o consfătuire. — Gheorghe Dalcă din comuna Movileni, s'a sinucis, trecânduse în iazul satului. 3 ianuarrie Arestarea autorilor nenorocirei din Păușești Tânărul Alexandru Doni, cunoscut în toate cercurile locale, a fost depus în penitenciar, fiind acuzat că din imprudență a împușcat patru țărani la vânătoarea din pădurea Păneștilor, nenorocire despre care Universul a Vorbit la timp. De asemeni a fost arestat și șoferul tânărului Doni. Faptul produce senzație. Revizuirea sentirilor și a reformaților Tinerii din plășile: Pantelimon, Sărotești, Vidra, Oltenița și Bildești se vor prezenta în zilele de la 17—22 Ianuarie la Budești. Goi din plășile: Fierbinți, BotinGnui, Domnești, Buftea și Bănea«», în zilele de la 23—26 Ianuarie la Bănea,m Herăstrau, Consiliul de recrutare al județului Caliacra va face revizuirea, Scutiților și reformaților dela 1909—1915 inclusiv, numai a acelor cari aparțin biroului de recrutare Bazargic în zilele dela 17 până în 20 ianuarie inclusiv tot localul biroului de recrutare sus Arătat. Cei cari »« se vor prezenta la acest termen vor îl recrutați și încorporați Îndată. im dela C.F.R. Tjir ©*țrtre* gen.r*la ac. f. a distras nimisteare* mlecare Sn paraonatul sân. d-nii Blasen N., Dumitrescu Utt., Stânea*©» î. dela Ploești, hipoșneam tht. do la inspect!* VI lași, tliesen lîodn. Apostol Haralom!! de !» Bicureștii Drtesen Mihai dela în «ani. Frasigopolf. de la Constanta; Ciungfireoan A. de Ia Gat»« Orașeni locoraie de la Brăila; Bonișor ÎÎ Se. de la Predeal; Seresen Pompeiu, OrJea« Anastase și Ciuta © Ion de la acrylonul central de mișcare au fost omnții impiegați de birou. Au fost emiți șefi de gară: Cerne»©n Olt; la Casimrea; Christeaea Ch. la Agem; Hristescn N. la Ceair; Stoica, C. la finealgie Kord; Ionosen V. la Medjidia Sud; BalboaeS Ch. la Caroomer; Hutu P. la Cholengrie; Ionesco D. la Ester și Marino Emilia Aman. Au fost permntsui impiegații de birou: DrSmbei 1. de la Burdujelit la Predeal și Mateeson Chr. dela secția telefonica la stația București. Pesoornița A«, impiegat do mișcare, pcmnlat dela CMtlla-TriaJ, la Oo* rnfiisețll la funcția de rasier. Ttm-sn Oh., magaziner, matat dela Btirdujeni ta Ohltlla. Boneșon Oh. copist, rontat dela Bnrdnjenl la Brăila si Zerva Ion dela Bordoicni ta Galați. Ultime informații Un consiliu dln miniștri s’a ținut ori dimineață. Au lipsit d-nii Costinescu și I. Duca. Consiliul a expediat lucrările curente. Recomandăm căldarea cititorilor noștri să cumpere leșuri norocoase de la Colectori Română OPRESCU. București, Bulevardul Elisabeta G. M. S. Regele, a oferit cu ocazia anului nou, „moto proprio“ dentistului său, dr. Krainik „Crucea de ofițer a ordinului Steaua României."* ♦ D-1 Emil Braunstein, agricultor din Brăila, fusese reclamat parchetului în 1911 de frații Eisenstein pentru escrocherie. Procesul perindându-se în fața instanțelor judecătorești, Curtea de apel din Galația achitat deunăzi. Direcțiunea generală a serviciului sanitar a primit mai multe rapoarte din partea medicilor veterinari. In județele Dolj, Ilfov, Mehedinți, Muscel, Prahova și Teleorman s'a declarat epizootia de pastoureloză. Consiliul tehnic superior a a- țintele teoretice și practica pentru conducerea instalațiunilor mecanice cu motor ..Diesel“. La telegrama termesis, de Anul Nou M. S. Regelui Ferdinand de către I. P. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei, M. S. a bst următorul răspuns: Palatul Cotroceni Călduroasele urări ce-mi aduceți pentru anul r,Ou au găsit un răsunet recunoscător în inima mei: să dea Dumnezeu ca în anul care începem, negrii grei care întunecă cerul să dispară pentru binele țarei. Din Partea mea vă vrei ani mulți și fericiți în cârmuirea eparhiei voastre, FERDINAND Piața cerealelor in străinătate Budapesta.: prețul grâului stagnează: porumbel nou 10:20 — 10,75. Timp ploios. ț Paris. raport american. Prețul grâului se susținea tirrisia raportului prin cablu și a cumpărărilor ln vederea Acoperirilor. Deși a fost o încercare de cedare din cauza vânzărilor fante de comisionari; totuși s’a a*, mohorât în fața tendinții ferme a piețelor, care dispun de cantități pentru export. Prețul porumbului e slab din cauza sosirilor mari,—tendința de a se ameliora paralele cu grâul. Vremea favorabilă. Norw York: grâul pr. Dec. 152- 153; pr. Mai 150—149; pr. Iulie 1377/» 1393/, Porumbul 78—777». Chico go: grâu pr. Mai 1 ÎS*/*: pr. _ Iulie 125"/«; porumbul pr. Mai 741 s; pr. Iulie 75"/*, Programul de activitate al Soc. cantinelor școlare din Județ» Ilfov D. I. L Nicolescu-Dorobanțu, prefectul județului Ilfov și președintele societății Cantinelor, împreună cu d-nii Ion Ghiață, Dimna Cristescu, Alex. Pârvulencu, I. Giurtimescu, etc.» membrii în consiliul societății, au stabilit următorul program de activitate al societății Cânticelor din Ilfov, în vederea, unei eventuate moblisfări, Societatea își va exercita activitatea ei prin comitetele comunale „Familia Luptătorilor“, după umatnrul plan: Va stabili localurile de adăpostire a celor nevoiași (pentru «Aîi numai în timpul zilei, tec pentru slții în timpul zilei și ai nopții)» preturii și localurile de infirmerie pentru cei ca se vor îmbolnăvi și de izolări pentru ori cu boale molipsitoare. Va îngriji de combustibil pentru încălzirea acestor localuri. Va procura medicamente și Va da instrucțiuni pentru întrebuințarea lor. Va alege în fiecare sat persoana care să supravegheze pe copiii râmași, fie că părinții unora vor fi mobilizați, fie că ai altora vor ieși la munca câmpului. Va îngriji pentru găsirea uneia sau mai multor persoane eara sa gătească mâncare pentru copii și adulții infirmi râmași fără ajutor. Va strânge alimente la natură care se pot conserva, în special, făina de porumb, fasole, cartofi, etc., pentru Cantina în care vor lua masa cei rămași fără asistență. Se va îngriji, de găsirea unor femei, care să apere ratele celor în neputință de a avea asemenea mijloace. Va colecționa și va cumpăra îmbrăcăminte pentru cei renați. Va căuta de lucru celor în stare de a munci. ... Dela 23 Avrii 1915 De închiriat întreg imobilul din Câmpina, compus din 7 prăvălii* Teatru-Cinematograf, restaurant și apartamente. Instalație modernă, electricitate, tot la canal, apă în tot imobilul. Doritorii se vor adresa în Câmpina d-lui Emil Dumitrescu sau proprietarului N. D. Câmpina la ziarul „Universul«« București. O-rno Maria Șt. G. Ștefănescu din Drăstășani împreună cu capii săi Milica și Alexandra Cernătescu, aduc viile U l mUitC nUpcil II îl rí“ ja * a probat pianul aliniere stradei | multwtntri tuturor Cetăței din orașul Târgoviște,acelora cari personal „ ... , , T~T~ , sau prin scris au luat consiliul tehnic superior a aprobat sporirea instala lunilor Ia. *J,artela nemărginită Uzina electrică din orașul CAm- durere ce au avut prima lung, pierderea mult iubita In comunele I. Braliana și tut lor *° f tată Cerna, din jud. Tulcea.. ăe menține epidemia de tuse CoöVtilsita printre copii. La atelierul de confacții al armatei sunt în prezent vacante următoarele posturi: Un post de mecanic cl. I plătit cu lei 10O lunar și un pist de submecanic «1. II plătit cu lei 150 lunar. Doritorii de a ocupa aceste posturi se vor prezenta: In persoană la direcțiunea geniului din ministerul de război, Îi fiecare zi de lucru între orele 11- 12 dimineața depanând și artere doveditoare că James *«5W**1 • ’-AntléSs Ch' —J*J ADMINISTRATOR de MOȘII ev, vaste cunoștințe agricol—economice și industriale, agricultor energic și distins, fost administrator la moșii mari (Pemobilizabil) mută angajamee pentru Februarie ca administrator la moșii mari mn ca procurist gral la un d. proprietar. Adresa: Agenția Schulder pentru „Agricultor”, București, 1747 Doamna Elena I. Dalles adânc mișcată de nenumăratele dovezi de simpatii manifestate pentru iubitul său fiu IOAN I. DALLES, și de profund regret pentru perderea lui mulțumește din suflet tuturor cari a înconjurat-o cu aceste dovezi in momentele grele prin care a trecut. întristații. Const. N. petrovanu cu Copitei Constantin Aurel; Elena și dr. N. Beraru; Eliza și Mihai Frangolea; Iulia și: maior N. Țăruș.a nu; Ana și dr. G. N. Heran; Alexandru N. Heraru; preot« Nicolae Petrovanu; Eleonora si Vasile Schifirheț; Steaterina Petrovam; Vasile Petrovanu; Natalia și preotul Pamfil Cădere, nr.-cum și familiile căp. Vancovici; ing. P. Țărușifanu; au profunda durere de ar fi anunța încetarea din viață a prea iubitei lor, soție, mamă, fiică, soră» cum Pată și nepoatăt Aurelia C. Petrovanu ta etate de 29 de ani încatetă din viată la dihineața zilei de 3 Ianuarie 1915 și vă roagă să luați parte la inmormântarea care va avea loc‘ Duminecă 4 Ianuarie ora 3 p.m. la cimitirul Bellu unde sunt depuse rămășițele. Aceasta ține loc drept invitație • Împisiata familie Ioa Ehimeanu, cu adâncă durere anunța perderea prea iiubitului lor fiu, frate, cumnat, unchii !o* și Văru. Aristotel I. Orezeanu 1 student în drept fiu, decedat după a scurta suferință" In vârstă de 25 anii. Ceremonia funebră va avea. loc Duminică 4 Ianuarie, preia 3 a. a. In cimitirul Sf Vineri. , Aceasta tine loc de orice înștințara. * Mult întristații: Maria Pope acu, mamă; d-na Maria Putere* soră; Elena, loan, Virginia, Eliza, Florica și Georgică, frați și surori; loan, Aurelie și Maria Teișanu, unehte și mătușe: Pr. Samson Popescu cu soția și fiii; d-na și d-n Mitică Popescu Cu fiii; Ghioaia Popescu cu fiii; Pr. Eremia Popescu cu soția, sub locof. Hercule Petrescu Breaza, sublocot. St. Popescu Breaza cu soția ei fiii; căpit, Teodorescu cu familia; Alecu Georgescu cu familia, unchi, mătuși și veri sau nemărginita durere s anunța pierderea prea iubitului lor , 4- Constantin I. Popescu-Prahova și etate de Si ani •’-$ impiegat în Dip. M. (i C. F. ']. mort în ziua de SWbrie a. e. Cortegiul va porni dela locuința defunctului, din str. Ha*man off In rol 17 și înhumarea, va avea loc Dumimică, 4 Ianuarie a. c., la orele 2 d. a., în cimitirul Sft. Vineri. 000000<XXX>0<Xw>00000000 O Drăguță Stoză Figarei ■ E TIPARUL GARF. OFERĂ X MODA ?K ILUSTRATA? care apare Morți. 1o Januarie v ~ Exemplarul IO bani — a _Abonamentul in alt IO Ici, 6 luni 60 ^lei. București, str. Câmpineanu 10.Q Nemânsâiatii Dimitrie D. Brargadiru si Florica Bragadiru ori Copiii, Aurelian N. Popp și N. N. Popp cu fiica. Mathilde dr. Gheorghian și dr. Gh. Gheorghian, Hélène G. Mironescu și G. G. Alironescu cu copiii,Sophie Bragadiru, Athanasie Mi Bragadir și Ivona Bragadir cu copiii, Sultana Dimitrescu, Ecaterina Marinescu, Gheorghe Marinescu cu familia ei Demetra î. Ionescu-Mirea precum și familiile Popp, Popa, Gheoghian, Mironescu, și dr. Richelot, au nemărginita durere a vă aduce în cunoștință încetarea din viață. » prea iubitului lor tată, socru, frate, cuscru. Dimitrie M. Bra pAIru MARE INDUSTRIAȘ decedat Vineri. 2/15 ianuarie 1915, ora 23/* ziua și vă roagă să luați parte la ceremonia înmormântărei care va avea loc Duminică. 4/17 ianuarie, ora 2 V» după amiază. Corpul va pleca de la locuința defunctului și va fi înmormântat la cimitirul Serban. Vodă, în cavoul familiei. Persoanele cari nu vor primit invitarea personală la cermenia înmormâtrtărei, sunt gate a considera prezente t nfind loc de invitare.