Universul, ianuarie 1915 (Anul 33, nr. 2-30)
1915-01-06 / nr. 5
infit t js A I §mântarea lui D. M. Bragadiru O lume imensă, din toate păturile sociale, a luat parte ori la îmmormântarea rămășițelor pământești ale lui D. M. Bragadiru, unul din fruntașii comerțului nostru. Corpul regretatului defunct se afla expus pe un catafalc îngropat în flori, în salonul locuinței sale din curtea fabricei din calea Hakovei. In cursul dimineței sute și mii de oameni au venit să aducă prinosul lor, o floare sau o lacrimă, aceluia care a fost unul din cei mai mari fiantropi. După amiază, încă de la ora 1, <uriea cea mare a fabricei, pista din fată și calea Hahóváp . Bună întindere erau înțesate de mulțime Soseau numeroase delegații îmi de societăți cu drapelele lor. Veneau apoi, rând pe rând, persoanele oficiale și reprezentanții comerțului și ai industriei. In numeroasa asistență notăm pe d-n fi prim-ministru I. Brătianu, Vintila Brătianu, Emil Petrescu primarul Capitalei, Procopie Dumitrescu, general Coandă, Hagi-Theodorakv, președintele Camerei de comerț, Staicovici, Prager, toți ceilalți membri ai Camerei de comerț, d-nii N. Dimitrescu-Câmpina, directorul ziarului „Universul", Sabba Ștefănescu, Doiciu, fostul mitropolit primat Atanasie Mironescu, Badea Cireșeanu, dr. Mironescu, Al. Ranetti din partea ,,Sindicatului Ziariștilor**, și alții ale căror nume ne scapă. Erau de față de asemenea aproape toți marii și micii comercianți din Capitala. Nenumărate coroane—cari au fost încărcate în mai multe care—au fost depuse din partea Camerei de comerț, a diferitelor societăți și a numeroși prieteni și cunoscuți. Serviciul divin a fost oficiat de către I. P. S. S. Mitropolitul Prirren al Moldovei asistat de clerul bisericei din apropie. După terminarea slujbei, d. C. Hagi-Theodoraky, a ținut o cuvântare in numele Camerei de comerț din Capitală. D-sa a arătat meritele defunctului care și-a închinat întreaga viață muncei ilustrând breasla negustorească. Golul pe care îl lasă Bragadiru în lumea comercială e mare și cu atât mai mari sunt și regretele tuturor pentru dispariția lui neașteptată-I. P. S. S. Mitropolitul Pimen, ca prieten al defunctului, a ținut de asemenea o cuvântare arătând meritele lui Bragadiru ca om de bine și mare filantrop spunând că viața lui trebue să serve de pildă tuturor bunilor creștini. In urmă sicriul a fost scos pe brațe de funcționarii fabricei și depus pe carul mortuar, în sunetele marșului funebru. O companie din reg. 21 de infanterie și un escadron de roșiori au dat onorurile, defunctul fiind decorat cu mai multe ordine. Cortegiul, având în frunte societățile cu drapelele, carele cu coroane, carul mortuar și apoi o mare mulțime de oameni, a străbătut calea Rahovei, str. Carol, calea Șerban Vodă, până la cimitirul Bellu, unde s-a făcut înmormântarea. informațiuni • Bursa din Capitală a fixat, cu începere de la 3 Ianuarie a. c., cursul oficial al schimbului, după cum urmează: Londra 25,22 lei; Paris 100 lei; Berlin 123,50 lei; Viena 102 lei; Viena, aur 105 lei. • D. avocat Georges A. Mandy a depus la prefectura poliției Capitalei 62 (șasezeci și doi lei) pentru sporirea fondului casei de sprijin „Familia luptătorilor“ bani rezultați din o miză ce d-sa și prietenii d-sale și-au impus la un joc de cărți ce a avut loc în casa d-lui Mandu în seara de 2 Ianuarie. Prin scrisoarea cu care d-sa depune banii la prefectură, propune tuturor adevăraților români, ca să procedeze la fel atunci când se distrează cu jocul de cărți, în speranță că în scurt timp s’ar putea obține sume însemnate pentru mărirea acelui tond atât de necesar. • Prefectura poliției Capitalei face cunoscut tuturor celor ce au primit liste deja comisariate, pentru încasarea tarelor de 10 și 20 bani, conform legei speciale de măsuri excepționale, că urmează a depune fără întârziere, la prefectura poliției, listele și banii în rasa ei. Pe viitor tara se va percepe, atașâindu-se la nota de plată, timbre de ajutor, ce se găsesc de vânzare la debitele de tutun. Timbrele de ajutor se vor aplica din timp pe notele de plată si un așa mod că la detașarea notei să se detașeze ți jumătate din timbru, rămânând restul pe cotorul carnetului. Ministerul de interne a luat vacanță până joi, 8 ianuarie. D. A. N. Dobrotescu, șef de deposit cl. III-a în serviciul depositelor pentru vânzarea produselor monopolizate, a fost destituit D. D. N. Dragoiescu, subșef de birou cl. I în administrația centrală, a fost numit șef de deposit D. Popovici Ioan, ofițer mecanic cl. II-a din marina militară, a fost rechemat in activitate de serviciu la arsenalul armatei. Un pahar de SPUMOS REGAL SERBANESCU, face deliciul invitaților la serbările onomastice. Consiliul teonic superior a aprobat proectul în valoare de lei 25265, pentru executarea conductei de aspirație din Dunăre, necesar alimentarei cu apă a orașului Tulcea. De asemenea a mai aprobat parcelarea terenului aflat în orașul Constanța, între linia ferată Constanța-Techirghiol-Mangalia-Tunel și fabrica Volf, cum și alinierea stradei Independența din orașul Târgoviște. La ministerul de interne s'au primit următoarele rapoarte: Tulcea: Timpul în acest județ a fost călduros. Semănăturile de toamnă sunt frumoase. Locuitorii sunt sănătoși și se ocupă cu gospodăria casei. Constanța: Timpul în acest județ a fost variabil Semănăturile de toamnă sunt frumoase. Locuitorii se ocupă cu îngrijirea vitelor și gospodăria casei. Icre negre superioare, Mi.lei 28, la mag. de coloniale Frați Stavropol, Șepcari S. Consiliul tehnic superior a aprobat alinierea stradei Ion Enadhe Rădulescu, din orașul Târgoviște. Consiliul tehnic superior a aprobat proectul în valoare de lei 25000 pentru șosednrea străzii Mircea cel Mare din comuna Cerca-Vodă. In ziua de 29 Decembrie 1914, în prezența d-lui N. Ciobanu, administratorii prișii Silistra, dîn Jud. Duroster,s’a depus jn râmânt il legal de către d-l Panait E. Guzulescu, noul primar român al comunei Caraorman. Cu ocazia anului nou, d. C. Z. Olmazu din București, proprietarul moșiei Totunda-Corni, din jud. Suceava, s donat la 37 văduve, din satele Rotunda și Corni, câte un car de lemne, brânză, pește, mălai și ajutoare bănești, iar la 23 copii săraci le-a oferit câte- o cțelură și câte o pereche de opinci. D. O. N. Fedeleș, din Buhuși, pe gerl: „In calitate de prieten al mișcării cooperative și oa fost controlor Îs băncile populare ți Cooperativele sătești, iar acum președinte al Băncii federale din piatra N., mă adresez tuturor conducătorilor de bănci ți cooperative ți-i rog, ca odată cu Inchoierea bilanțului pe 1914, sa nu scape din vedere a prevedea din beneficiul net, o sumă, — după puterea băncii, — pentru „Familia Luptătorilor“. Aceste donații vor mări simțitor „fondul de ajutor“, de care țara in curând va avea nevoe. Exemplul băncilor populare va fi urmat ți de băncile particulare mari dela orașe“. Mai mulți meseriași patroni de încălțăminte au hotărit a se întruni la sediul corporațiunilor din str. Știrbei Vodă nrul 43 in ziua de 7 Ianuarie (8f. Ion) la orele 3 d. a. Se va discuta chestia stabilirea și unificărei prețului încălțămintei la raport cu scumpirea materialelor. In eas când magazinele și d-nii angrosiști vu vor primi prețurile stabilite, se va înceta lucrul și se va prezintă d-lui ministru de industrie un memoriu, cerăndu-se măsuri urgente de îndreptare. MILITARE ♦ Domnii administratori locotenenți în rezervă Stătescu Barba, administratori sublocot: Antonescu Eugeniu, Săulescu Ion, Florița Gh. Mihail, Răsteanuu N. Nicolae, Hurezeanu Nicolae și Pârvănescu G. Ion de la comandamentul corpului I armată, sunt, rugați ca în ziua de 15 ianuarie 1915, să fie prezenți la compania 1 subsistență în garnizoana Craiova unde sunt concentrați, cunoscând că în caz că nu se vor prezenta vor fi urmăriți conform legei, iar administratorii sublocot. Ghițulescu T. Petre, Dumitrescu C. Mihail, Oprescu Ion Romanați, Cartian G. Dumitru, Manițescu C. Dumitru și Petrescu Nicolae să fie prezenți în ziua de 16 Ianuarie ac tot la compania I subsistentă. Epizoon în județele: Constanța, Iași, Ilfov și Tulcea ste declarat epizootia de răpciugă printre caii locuitorilor. OR LA C. P. R O Directiunea c. f. a dat o circulară către tot personalei stațiunilor, dându-i indicationi asupra modului, cum trebue să procedeze cu călătorii veniți din țările contaminate de ciumă, sau holeră. Acești călători fiind obligați să-și trimită pașapoartele spre examinare, vor fi puți sub priveghere medicală, iar personalul poștelor și e. t. va îngriji să expedieze pașapoartele și certificatele medicale cu cea mai mare grabă. ■* „Coreul studențesc Buzoian“ va da în com. Pogoanele, jud. Buzău, în seara zilei de 6 Inuarie cor., o mare serbare ,urmată de dans, în folosul răniților transilvăneni. Pe lângă coruri, vioară, declamațiuni, etc. va vorbi d. S. Măndăchescu, iar d. N .D. Petrescu-Zoița va ține o conferință. O Cercul studențesc tutovean apelează călduros la publicul bârlădesc ca să dea tot concursul concertului însoțit de reprezentația cinematografică, dar la coloseul Manzarmato la seara de 3 Ianuarie in beneficiul răniților români din Ardeal. STUDENȚEȘTI Timbra Atacator la cluburile jucătorilor de cărți Prin noua lege a „timbrului de ajutor“ s’a pus ți un impozit asupra stomacului. Impozitul stomacului, adunat în mod cinstit, va aduce venituri frumoase, căci stomacul cere mereu. S’a pus oarecare impozit și pe lux și bina s’a făcut. Până și la cărțile de joc s’a ridicat prețul. Dar nu e de ajuns. Cine își poate permite luxul de a juca cărți, să purte; și !n folosul patriei din banii © ©<t. Nervii consumați la masa ren. nu folosesc nimic patriei și cred că pe lângă o taxă fixă ce ar trebui să plătească fiecare membru al clubului de jucători, n’ar fi prea mult să plătească fiecare câștigător 10 la sută pentru nenorociții ai căror sprijinitori se vor duce să-și sacrifice sângele pe altarul patriei. S’ar aduna sume fabuloase. O măsură urgentă s’ar impune in acest sens. Gh. A. Butunoiu. Bârlad Războiul Austro-Sârb Sârbii se retrag din Belgrad SOFIA. 4. — Ziarul «Novosti», din Niș, anunță că guvernul sârbesc a dat ordin populațiunei civile din Belgrad ca să evacueze orașul, din motive de tactică militară. Cartierul general sârb a fost din nou strămutat. Acolo se află și regele Petru. Misiunea ministrului Ghenadieff BERLIN, 4. — Ziarul «Popolo Romano» scrie: D. Chenaflieff, care are la Roma numeroși prieteni, de când s’a înființat Institutul agricol internațional, e macedonean de origină și e privit ca unul dintre bărbații de stat bulgari cei mai în măsură de a lucra în favoarea unirei părților din Macedonia, care aparțin azi Serbiei, cu patria mamă. Ne abținem de a agita chestiunile delicate, care au putut să-l aducă la Roma, dar putem da asigurări că sosirea d-lui Ghenadi este comentată in mod favorabil la Roma. In cercurile politice unde există o veche simpatie pentru Bulgaria. (Wolffbureau). MARTI» 6 IANUARIE 1915 ULTIMA ORA - SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC - din Italia Mont amănunte Noui cutremure la Sora Roma. 4. — Se telegrafiază din Sora, că la orele 11 noaptea o nouă și puternică zguduitură de pământ a mai alarmat, populația care a fugit afară la câmp. Acest nou cutremur a făcut să se prăbușească toate zidurile care amenințau să cadă. Numărul victimelor trece de 30 de mii Petrograd, d. Se află din Roma că cutremurul din Abruzzi ia caracterul unei mari catastrofe, mai multe orașe fiind cu totul distruse. După cele din urmă informațiuni numărul morților ar trece de 30.000. (Westnik). Roma, 4. — Giomale <P Italia spuse ca nouile socoteli aproximative permit a se evalua numărul morților precum urmează: Avezzano 10.000; Pescisa 5000; Sora 4000; Celano câteva mii și la fiecare dintre cele 50 de sate de pe marginea lacului Fuccino mai multe sute, așa că totalul victimelor ar atinua cifra de 304MW, (Stefani). Regele Italiei vizitează din nou locul catastrofei Sora. 4. — Regele însoțit de ministrul lucrărilor, de autorități și de suită a continuat să viziteze ruinele interesăndu-se in mod vin despre toate. Salvarea victimelor continuă neîntrerupt de către soldați și ajutoare. Supraviețuitorii, bolnavii și câinii sunt strânși in barace; noui barace se construesc Ploaia cade. Regele a vizitat oi Isolalini și Balsorano fiind pretutindeni primit in mod călduros de populațiunea mișcată de grija suveranului. Regele a plecat In urmă ,spre Roma. (Ștefani). * Roma. 4. — Se telegrafiază d’n Sora că regele Italiei a sosit acolo unde a fost primit de populație cu manifestațiuni de recunoștința și de devotament. Suveranul a vizitat și mângâiat pe răniți, cari sunt îngrijiți în închisorile orașului transformate în spitale. Apoi regele a vizitat orașul începând cu cartierele cele mai primejduite: înainte de a ajunge la Sora, regele Italiei s'a oprit la San Dommenico, unde au fost adăpostiți numeroși răniți din Avestano. S'a constatat intr'un mod absolut sigur că toți funcționarii subprefecturei au murit. (Ștefani). Condoleanțele României Roma. 4. — Regele Ferdinand al României a transmis regelui Victor Emanuel condoleanțele M. S. pentru dezastrul ce s’a năpustit asupra Italiei. Ziarele scot la iveală că dintre guvernele ce s’au grăbit să transmită d-lui Salandra și baronului Sonnino expresiunea puterei lor de rău, a fost și guvernul român. Prim ministrul român, d. Brătianu s’a dus personal la legațiunea italiană, spre a ruga pe baronul Fasciotti, ministrul Italiei, să transmită guvernului italian condoleanțele travernului român. D-l Porumbare, ministrul de externe, aflându-se indispus, a însărcinat pe șeful de cabinet al d-sale să prezinte ministrului italian expresiunea curerei sale. Pe de altă parte presa italiană reproduce cu vădită mulțumire cuvintele de caldă simpatie, pe cari ziarele din București le-au avut pentru Italia cu prilejul presei încercări pe care dânsa a fost supusă. (A. T. I.) Localitățile distruse de cutremur Roma. 4. — După aprecierile făcute se crede că supraviețuitorii dela Avezzano și Sora ar mai reprezintă 1B% din populațiunea aflătoare înaintea dezastrului. Au suferit grave pagube și localitățile Venera, Cerchio, Capestrano, Lugo. In provincia Chieli au suferit pagube localitățile Serra Monacesca, San Valentino, Caramanico Balena și chiar capitala județului Chichi. Dezastrul s'a întins până la Torre Cajelarii din districtul Frosinone. (A. T. I.) * iMBUsraiAșn din Austria de Jos protestează contra cenzurei Roma.4. — Se află din Viena că într-o adunare compusă din majoritatea membrilor societatei industriale a Austriei de jos consilierul intim dr Exner a prezentat următoarea propunere: Consiliul de administrație este rugat ca să examineze dacă nu ar fi nevoe să se facă oarecare demersuri pe lângă guvern spre a modera cenzura care așa cum se face astăzi trece de limitele precauțiunei ți aduce mult rău comerțului și industriei. Propunerea a fost primită cu unanimitate și propunătorul a arătat că cu ocaziunea acestor discuțiuni ar fi bine să se studieze oarecare inițiative politicocomerciale și economice spre a fi pregătiți pentru începerea activităței după încheerea păcei. (A. T. I.). LUPTELE din Polonia și Galiția Succesele germanilor la Dunaieț Berlin. 4. — Oficial. — In Polonia, Galiția și îin Carpați, situația e neschimbată. Artileria noastră a obținut pe Dunaieț într'o nuotă de artilerie cu bateriile de câmp și cele de calibru mare fie dușmanului, succese noui și frumoase. Dezmințirea zvonurilor despre dezertarea voluntarilor români din armata austriacă Viena. 4. — Zvonuri după care numeroși membri ai corpului de voluntari români ar fi dezertat din Bucovina tn România nu corespund cu adevărul. E totuși adevărat că vreo câteva grupuri de legionari români linși de superioritatea trupelor rusești, nu mai aveau decât sâ aleagă între aceste două alternative: Său să se predea în mâinile dușmanului sau să treacă pe teritoriul român. Dacă legionarii români au ales această din urmă scăpare ei au făcut-o numai și numai fiindcă rușii violează pe față dreptul Internațional, privind pe legionari ca franc-tirori și spânzurând pe toți legionarii români cari cad în mâinile lor, deși legiunea română e un corp organizat militărește, comandat de militari și cu toate că toți legionarii au o eșarpă neagră-galbenă cu inscripția „Landsturm austriac“. (K. B.). Comunicat rus Petrograd, 4. — Stat-major al generalisimului comunică: Pe toate fronturile în noaptea de 2 și în ziua următoare, a domnit o liniște relativă: canonada și împușcăturile nu s'au auzit decât pe țărmul stâng al Vistulei și mai ales pe frontul Soehnezew. Bolimov. Pe acest front germanii au continuat ,fără succes, încercările lor de a relua ofensiva. Se constată că în unele locuri germanii întrebuințeaici steagul alb spre a se apropia de uneia ocale noastre fără preriei. Regiunea de la Nord de îiawa a suferit focul artileriei grele a inamicului. Austriacii au bombardat de asemenea cu artileria lor de foarte mare calibru frontul nostru de la Dunaie ( gara și orașul Tarnow au suferit focul lor, totuși fără rezultate esențiale pentru inamic. fWatnik). Războiul anglo-ruso-turc Constantinopol. 4. —• Cartierul general comunică amănunte asupra scufundării submarinului francez Saphir scufundat eri in fața intrarii Dardanelelor. Submarinul voind, fără a fi văzut să se apropie de intrarea Dardanelelor, a lovit o mină și s'a scufundat. Sforțările desfășurate de vasele noastre cu motor spre a salva pe supraviețuitorii echipagiului constituesc un nobil răspuns la actele inumane ale inamicilor noștri. In caucaz se dau lupte mari Constantinopol. 4. — Trupele noastre cari operează in Caucaz continuă de câteva zile o luptă crâncenă, spre graniță contra rușilor cari au primit Întăriri considerabile. (K. B.) Roșii au luat ofensiva In Caucaz Petrograd. 4. — Comunicatul stat majorului armatei din Caucaz. Trupele noastre continuă cu succes ofensiva in regiunea Karamgan și au făcut la 2 mai bine de o mie de prizonieri luând și multe arme. Pe celelalte fronturi acțiuni de detaliu. (Westnik). Expulzarea preoților ruși din Ierusalim Sofia. 4. — Azi au sosit aici 70 preoți ruși expulzați din Ierusalim. Musulmanii din Indii nemulțumiți de Înaintarea turcilor in Persia Petrograd. 4. — Se comunică tandra că In ce privește ocuparea Taebrisului de către turci musulmanii din India manifestă o vie mulțumire, deoarece sunt legați de coreligionarii lor din Persia prin nueroase legături mai ales prin limbă, artă și literatură. (Westnik). GENERAU RUȘI reparațiile solițtare Petrograd. 4. — Președintele Poincaré a conferit marelui duce Nicolae, generalisimul armatelor ruse, Medalia militară, generalii ruși Yanușkevici, Daniloff, Ruski și Ivanoff au primit marea cruce a Legiunii de onoare. (Vestnik). • — ■ [UNK]»>«»Н LUPTELE din Franț și Belgia Englezii infrâng pe germani la La Basse Petrograd. 4.— Trupele engleze au luat in stăpânire pozițiunea germanilor de la La Basse cauzând inamicului o înfrângere serioasă. (Westnik). Lupta de la Soissons dirijată de Kaiser Petrograd. 4. — Se telegrafiază din Paris că ultimele lupte de lângă Soissons au fost dirijate de Împăratul Wilhelm, în persoană spre a încălzi curajul trupelor sale în vederea unei ofensive franceze. (Westnik). Beligeranții fac sacrificii fără rezultate Roma. 4.— Se telegrafiază din Bassel că o critică asupra războiului pe frontul franco-belgian conchide că rezultatele obținute de beligeranți față de enormele pierderi ce suferă sunt cu totul neînsemnate. Din Paris se primește știrea despre o serie de lupte în diferite puncte pe linia de tranșee. Ocuparea câtorva sute de metri de tranșee, ,a vreunui sat fără importanța, sau a vreunui hectar de pădure se consideră ca mare victorie, înțelesul tradițional al războiului este astfel cu totul alterat. Din această acțiune îmbucătățită, rezultă că nici una din părți nu ia o itețiativă mai accentuată spre a hotărî soarta războiului dintr’o lovitură de forță. E vorba numai de tenacitate și de cantitate de oameni. (A. T. I.) Marea Albă Înghețată Roma. 4. — Se află din Stockholm că marea Albă este înghețată, și navigația în portul Arhanghel este suspendată. Guvernul rus a cumpărat alte două năvi de tăiat ghiață și autoritățile portului fac cele mai mari sforțări, spre a feri portul de ghețari. (A. T. I.) IÎI?PDT D 'IrDili Id Viena, 4. — „Wolfbureau“ din Berlin declară c este cu totul neadevărată aserțiunea Tribunei de Geneva, care a publicat că consulatele germane din Italia ar fi informat pe germanii cari locuesc în peninsula să fie gata să părăsească Italia în cel dintâi semnal. (K. B-) Războiului Mi Succesul germanilor la Tanga (Africa) Berlin. 4. — „Wolfsbureau“ află, după știrile oficiale trimise de guvernatorul coloniei germane din Africa orientală, că succesul german de la Tanga a fost mai resemnat decât au mărturisit englezii. Luptele au avut loc în zilele de 2, 3 și 4 Decembrie. Corpul de debarcare britanic era compus din circa 8.000 de oameni, pe când germanii aveau numai 2.000 de soldați. Englezii au pierdut 3.000 de oameni morți, răniți sau prizonieri. Pierderile noastre sunt puțin însemnate și prada noastră e mare. Trupele engleze câștigă victorii in sudul Africei Viena. 4. Agenția „Reuter" află în mod oficial din Pretoria că trupele engleze din sudul Africei au ocupat Swakopmunde; ele au avut doi mărfi și un rănit. Wolffbureau atrage atențiunea că ocuparea orașului deschis Swakopmunde, așteptată de multă vreme, n'are nici o însemnătate pentru mersul războiului în Africa de S. (K, B.) immm fürst fi Socialiștii din Germania agită contra războiuiui Londra. 4. — O telegramă din Berlin adresată unui ziar olandez, bine cunoscut, spune că Liebknecht, nu și socialist german, a făcut cunoscut șefilor socialiști ai unianei internaționale că mișcarea antirăzboinică, printre socialiștii germani a început să prindă teren. Mai toate uniunile socialiste din Germania s’au declarat contra războiului, Prizonieri austriaci In Japonia Norrdeich. 4. — Echipagiul crucișătorului austro - ungaar „Kaiserin Elisabeth“ a fost dus, după căderea Tsingtao-lui, prizonier în Japonia. 216 soldați și 4 ofițeri au fost internați la firmatăi, lângă Kober, comandantul cu fostul guvernator Meyer Valdek, la Fukuoka. Dintre soldați, au murit 10; 10 au fost răniți, iar 4Q-au dispărut. Tratarea prizonierilor e foarte binevoitoare. ^ ^ Tulburările din Albania Trupele lui Essad Pașa au fost bătute Roma. 4. — Ziarul Idea Nazionale află din Durazzo că în oraș domnește o liniște relativă, în timp ce știrile care vin din interiorul Albaniei sunt alarmante. Locuitorii din Dibrani lăsați de Essad Pașa ca să păzească pe răsvrătUii din Tirana sunt în condițiuni foarte rele, fiind obligați să lupte în niște locuri transformate de timpul său într'o imensă baltă. După ce au rezistat câtăva vreme atacurilor răsvrătiților au trebuit în cele din urmă să cedeze. Lupta intre rebelii din Tirana și soldații lui Essad a durat 11 ore și s'a sfârșit cu o înfrângere completă a trupelor guvernului din Durazzo. Această înfrângere se datorește încă și faptului căi cei din Dibrani erau lipsiți de câteva zile de munițiuni și proviziuni. Essad Pașa trimisese trupelor sale proviziuni printr'o navă cu destinațiunea la SolUmsa, dar din cauza furtunei din acele zile nava a fost nevoită să meargă dealungul coastei fără a găsi un punct, unde să debarce. Oamenii lui Essad Pașa de teamă să nu fie surprinși pe coastă de rebeli, se retrăseseră către Croja, așa că marinarii nu au avut cui să predea munițiunile și merindele. Essad Pașa fiind ingrijat că, nu mai primește nici o știre de la Dibrani s'a îmbarcat și s'a dus singur la Soilimsa având intențiunea de a încerca o nouă debarcare la Rodoni spre a ataca pe răsculații din Iiak și Cavala.. La Soilimsa Essad Pașa a aflat despre înfrângerea oamenilor săi și s'a înapoiat la Durazzo spre a încerca o ultimă și disperată apărăre a orașului, asupra căruia răsplătiții năvăliseră cu furie.A. T. înrolările« Jasglia Roma. 4. — Corespondentul din Londra al ziarului „Corneri della Sera“ scrie cu privire la înrolările în Anglia că în câteva luni de la 250.000, cât era numărul soldaților în timp de pace, în urma apelurilor lordului Kitchener s’au înrolat peste țrașîvijii țlfr formând astfel o armată de 1.750 000 de „Tomrate's“, cum numesc englezii pe acei ce îmbracă uniformă Khaki și își pun viața în pericol pentru țară.toți soldații lordului Kitcher pot avea un automobil dar sunt mulți din acei cari■"'-au părăsit situațiuni frumoase pru a primi un shiling pe zi fault primesc soldații englezi). Este puțin surprinzător că burghezimea bogată face aceste sacrificii, știind că familia este asigurată pentru prezent și viitor prin depunerile ce le au in bănci. Ceea ce e mai frumos e faptul că chiar populatiunea mai săracă, meseriașii și lucrătorii renunță la salarii mult mai mari căci din cauza războiului lucrul se plătește bine) și se înrolează. In regiunile minelor de cărbuni multe galerii au trebuit să se închidă, cu toate că prețul cărbunelui este ridicat și cererea foarte mare, dar mulți lucrători s'au înrolat; și se știe că lucrătorii din mine sunt cei mai bine plătiți. Industria tinichetei este in plină desvolbire din cauza multelor cutii de conserve și recipiente de petrol ce se cer in război și care se distrug. Se plătesc salarii fabuloase chiar 800 și 1000 lei pe lună care totuși nu retin ve oameni de a pleca pe câmpul de luptă, unde drept locuință nu au cazărmile spațioase și curate din țară ci numai niște șoproane de lemn acoperite. (A. T. I.) Indiile și razisiiul Aurelei Un discurs al vice-regiiui Indiei Londra. 4., —in discursul pronunțat la Delhi în fața consiliului viceregal, lordul Harindje, viceregele Indiei, a exprimat regretul pentru participarea Turciei la război. „Știu perfect de bine că numeroși notabili musulmani din India au făcut toate sforțările putincioase spre a împiedica această participare, insă autoritățile din Constantinopol n'au voit nici de cum să asculte. Un fapt ssbilat este că mii de musulmani se luptă acum in rândurile armatelor britanice, franceze și ruse, pe când nici un singur musulman nu se luptă in rândurile armatei germane. Nu e decât curatul adevăr de a spune că clica lui Enver pașa, supunându-se ordinelor Germaniei, a trădat interesele Islamului și că guvernul otoman cedând stăruințelor și influentei germane a abdicat de la suveranitatea sa. Turcia trebue acum, să sufere urmările actelor ei; dar orice s'ar întâmpla. este neîndoios că locurile sfinte au rămas neviolate și că Islamul nu va înceta de a fi una din marile forțe morale ale lumii". (Reuter). Din CRAIOVA 4 Ianuarie. Isprăvile unei bande de hoți Poliția cercetează isprăvile unei bande de hoți care consecutiv în timp de patru nopți a comis trei spargeri la locuința d-nei Paula Danasel din str. Severinului. Membrii bandei până acum sunt necunoscuți și operează cu mare îndrăzneală în diferite părți ale orașului. Alegerea unui membru in comitetul Teatrului Azi dimineață s’a făcut alegerea unui nou membru în comitetul de lectură al Teatrului National, rămas vacant prin moartea artistului P. Nicolau La vot au luat parte numai societarii Teatrului. Artistul societar Mihail Fotino a fost ales. Crimă — Luându-se la ceartă pentru pământ Iancu Stancu din Horești, a înjunghiat pe Dumitru Ciobotaru. Acesta a sucombat. Criminalul a dispărut. Diverse — Pentru sporirea fondurilor „Familiei luptătorilor” comitetul societatei culturale locale „Junimea” a hotărît să ofere o parte din fondurile „Junimei“ cumpărând timbre de ajutor. — Un vânt puternic a întrerupt comunicația cu județul. Firele telegrafice și telefonice au fost rupte. Firul telefonic cu Bucureștii continuă a fi deranjat, de ori s’a defectuozizat și firul telegrafic cu Bucureștii. — Un incendiu a izbucnit aseară la proprietatea lui Matei Stavăr din Ohana. Focul a produs mari pagube. CONSTANȚĂ Constanța, 4 Ianuarie. Sosirea P. 8. epscop al Dunării de Jos la Constanța Eri a sosit în localitate P. S. S episcopul Dunării de Jos, în vederea Bobotezei. La gară a fost întâmpinat de d-nii Paul Dobrescu, directorul prefecturii, Virgil Andronescu, primarul Constanței cu întreg consiliul comunal, de comandantul pieței și de cler, în frunte cu protoereul județului. De la gară, P. S. S. s-a dus la catedrala orașului unde a oficiat un serviciu divin la care au luat parte toate autoritățile. Sfințirea apei și serviciul religios pentru Bobotează se va face în pavilionul de pe dig, acolo unde a fost primit țarul Rusiei. Diverse . —* Nae Stan Tetelea, zis Cucu, de profesie lăutar, în etate de 80 ani, de fel din Călărași, a căzut prin nesimțire pe strada Mihai Viteazu și a încetat din viață. El suferea de astm. o s 0000>000<XXX>C<w< >0000000 BluzĂ FiGurei B TIPARUL CARE OFERĂ XIȘMOM SKc ILUSTRATA« care apare Marii 6 ianuarie y „ — Exemplarul 40 baut — qorbonamentul un an 10 lei, 6 luni 6ovres, București, str. Câmpineanu 10.0oooooooooooooooooooooo De vânzare La 19 Ianuarie 1915 ca licitație publică pentru eșire din indivizie Trib. Notariat Ilfov, Dos. No. 12627/914, imobilul cu tot locul din str. St. Slefterie și Bulevardul Independenței 38, precum și o tastă vie cu casăcramă 2$ mii m. p. str. Bacus 6. Information la Preot;:» Chiriac Bidoianu, str. Faiade 74. 1750 BEȚI VINI NUMAI DE LA „Dealul abatești Sop 1* Vin natural fenomenal de eftin și de calități extraordinare imercati și s ă veți convige ’ VINURI litru Cabonă ae Oaobeșt! 0.80 Sfin hegru pe masă 0.90 Datai de Obobești Superioară 0.20 Riesling................... 1,40 Regru „Pinái Noir" „ 1,40 Aogustînca Taiovici „ 2.50 „ ’ja Unu 1,30 PLUS 20 BANI STICLA SERIf/C/U LA DOMICILIU DEPOU, STHÄBÄ POTERÂȘi No. 20 Telefon 85 13 ANDII |8 ARENDARE In calitate de creditoare ipotecară și anticrezistă a d-lui Tălpășeanu, fiind trimisă în posesia moșii Tălpașiu, de Onor Tribunal de Doljiu secția comercială și de notariat care prin jurnalul n-rul 10128 din 29 Noembrie 1914 a constatat încheiat ultimul act de executare, al actului meu de anticriză. Anunț c'arendez prin licitație publică, moșia, Tălvașiu din plasa Amaradia, Ocolul, județul Doljiu, cu ecaretele și dreptul semănăturilor făcute. Licitația se va tine în ziua de 21 ianuarie 1915 ora 11 dim. în biroul domnilor Portărei ai Tribunalului Doljiu. Garanția provizorie 500 lei, cea definitivă 10 la sută. Condițiunile de arendare se pot vedea în orice zi de lucru, de la ora 9 la 11 dimineața și 4 la 6 dună amiazi, la Biuroul d-lui advocat C. M. Ciocazan din Craiova str. Romulului 2. Elena, G. Seulescu 1742 ■ Publicație Societatea cooperativă •Jiloada Economică“ va da Insa germană, str. Brezoiana nr 17, In seara de 6 Ianuarie 191 un mare bal, In scop filantropi 2 muzici si alte distracții. Li splendit cadou, este rezervat xginei balului. Biletele seara calsă si ale membrilor cari i le-au primit prin poștă. 1740 O A. a. m. Ifi 1> - JfcT I LM DOOL îm DE imm DE FURE — Strada Carol 110. Telefon 5?|70 Primind un stock de filme senzaționale, roagă, pe d-nii proprietari de cinematografe din PROVINCIE să binevoiască a-și comunica adresa exactă pentru a se trimite lista filmelor pentru alegere. 1748 GAFE „LUX” Sub Motel Minerva BUCUREȘTI.— STRADA ACADEMIEI, 2. —BUCUREȘTI Cu începere dela Ami Non, s’a pus in consumație !»A^A.K.|OAI«JL AMIME Si RIT II ÎS II ^ AISâ. O.Ofcani ’Z'A.FXJrXa 0.30 "bani E C E CIUCULATA. CALAU Sear Room, Ct Calea Gri »1 ia toate