Universul, iulie 1915 (Anul 33, nr. 179-207)
1915-07-24 / nr. 202
t 5 BANI EXEMPLARUL.—ANUL XXXIII. — Nnul 202 Sesiunea Dumei Bitorisal d-lui Goremykine — Guvernul Declară că va da autonomie Poloniei — Petrograd, 19 (sosită 21). — Președintele consiliului, d. Goremykine a luat cuvântul după d. Rozianko, și a spus: Războiul actual cere jertfe enorme și numeroase, și guvernul fiind hotărît să facă toate jertfele, v’a chemat spre a vă expune advărate stare a lucrurilor și a se sfătui împreună cu voi asupra mijloacelor necesare, spre a înfrânge cu desăvârșire pe dușmanii noștri. Acest războiu a probat că nu eram destul de bine pregătiți în raport cu sforțările dușmanului, deci, spre a-l înfrânge, trebue întreaga dezvoltare a forțelor naționale. Guvernul va supune desbaterlor voastre numai proiecte de legi în legătură cu războiul și în acest domeniu, actualmente cel mai vital, veți găsi un câmp larg de activitate. Nu e momentul de a face un discurs-program despre îmbunătățirea vieței interne din Rusia în timp de pace; o asemenea îmbunătățire va fi realizată cu concursul vostru, dar trebuie să ating chiar azi o chestiune, aceea a Poloniei, care nu va putea, firește, să fie rezolvată decât după acest războiu, iar acum trebue ca poporul polon să afle că organizația lui viitoare e în mod definitiv și irevocabil hotărîtă prin apelul marelui duce Niculae, generalisimul armatelor imperiale, publicat la începutul războiului. Poporul polon, cavaleresc, nobil, credincios și viteaz, merită simpatiile și respectul popoarelor civilizate. Azi împăratul m'a însărcinat să vă declar că a ordonat consiliului de miniștri să elaboreze proiectele de lege spre a da, după războiul Poloniei, drptul ei pentru a organiza viața națională, socială și economică a Poloniei pe baza autonomiei, sub sceptrul împăraților Rusiei. Împreună cu polonii, celelalte naționalități ale imensului imperiu rusesc au dat probe de credința lor către patria mamă; prin urmare, politica noastră internă va trebui să fie pătrunsă de principiul nepărtinirei față de toți cetățenii credincioși ai Rusiei, fără deosebire de naționalitate, de credință și de limbă. (Aplauze). Să ne unim în sforțările noastre comune la care ne invită Țarul. Guvernul e ferm convins că, mai devreme sau mai târziu, biruința va încorona străduințele noastre, (aplauze) și această credință e împărtășită de întreaga Rusie. Să fim uniți pe un singur program, acel al victoriei. (Aplauze pe toate băncile). Discursul ministrului de război Noul ministru de război, generalul Polivanov a luat apoi cuvântul și a fost primit la tribună cu vii aplauze de pe tope băncile. Ministrul a Început cuvântarea sa, spunând că Rusia se războiește azi cu statele pe cari le-a eliberat, acum un secol, de sub jugul lui Napoleon. Printr’o pregătire științifică și îndelungată, zice ministrul.. Germania, după o muncă de 40 de ani a ajuns într’adevăr la rezultate remarcabile, dar întrebuințează bogatele sale resurse tehnice în contra tradițiunilor războiului, cari formau până acum codul militar al națiunilor civilizate. In această clipă, dușmanul a concentrat în contra noastră forțe enorme, împresurând teritoriul militar al Varșoviei, ale cărui limite strategice au fost întotdeauna punctul cel mai slab al graniței noastre de vest. In asemenea condițiuni, vom ceda poate dușmanului o parte din această regiune, retrăgând pozițiunile noastre, unde armata noastră se va pregăti spre a-și relua ofensiva, deoarece sfârșitul încoronează opera. Ca in 1812, vom ceda, poate azi, Varșovia, cum am cedat atunci Moscova, spre a asigura biruința finală. Acest sentiment domnește pretutindeni în Rusia cu dragostea și respectul pentru armata noastră căreia îi datorim mersul spre Lemberg, victoriile din Galiția și mai ales la Frászató, unde am găsit trofee bogate. (Aplauze prelungite). Ministrul vorbește apoi în termeni călduroși de armatele aliate, mai ales de apărarea eroică a Belgiei, de strălucita victorie de la Marna, unde armatele franceză și engleză, luptând împreună au pus în retragere pe germani, apoi ministrul amintește acțiunile vestite din Arras și Ypen, unde înaltul comandament al aliaților a dat probe de calități nemaivăzute, apoi relevează victoriile japonezilor, sârbilor, muntenegrenilor precum și progresiunea metodică a armatei italiene, care are de învins dificultăți de necrezut. (Aplauze prelungite). Apoi ministrul declară că armata rusească își face datoria, dar, ca să fie învingătoare, trebue ca ea să simtă la spatele ei ca un enorm rezervoriu care o hrănește. Ministrul enumără proiectele militare pe care le va supune Dumei și mai ales chemările clasei 1916 și a anumite categorii de rezerve. Ministrul constată că în urma concursului combinat al intendenței și al ministrului agriculturei, aprovizionările armatei au funcționat bine, fără încetare, dând rezultatele cele mai favorabile. Niciodată, în niciun războiu problema aprovizionărilor nu a fost mai grea și nu a fost rezolvată ca azi. (Aplauze). Oratorul adaugă că realitatea a arătat că situația economică a Rusiei nu a fost absolut de loc zdruncinată prin acest războiu, din cauza recoltelor bogate. Țara noastră are în belșug de toate și ar putea să mai susțină acest războiu încă mulți ani. Trecând la mijloacele tehnice, atât de bogate și nesecate la * SEASE PAGINI CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAG.,, TELEGRAFICE SI TELEFONICE ! UI brezoiann.il loss germani, ministrul stăruiește asupra necesităței de a lua pildă de la francezi și de la englezi, cari au făcut progresa enorma în desvoltarea și fabricațiunea munițiunilor de războiu. Ministrul a terminat spunând [UNK] „Ați văzut cu ce fel de dușman avem de luptat, trebue, și cu orice preț, ca să fie doborât și înfrânt, altfel Europa va cădea sub jugul teuton. Cu această hotărâre, și fără a pierde nicio clipă, să încordăm toate facultățile și forțele țarei spre desvoltarea apărărei naționale“. (Aplauze prelungite). (Weetnlk). SârbîT" bombardează transporturile de cereale Vereiorova, 21 Iulie. Astăzi a început exportul grâului tranzitat din Bulgarin venim Austro-Ungaria. In acest scop au sosit din Șiștov in portul T.Severin două șlepuri austriaca, încărcate cu 170 vagoane de grâu. De acolo se descarcă in căruțele care fac transportul acelui grâu în saci pe șoseaua Severin - Gura-Văii - Vereiorova, până la sucursala vamală Bahna, de unde se face exportarea lui. Din această cauză șirul de care se ține lanț pe șoseaua aceea. Sârbii, a<căror atenție le fu atrasă de acest convoiu nesfârșit de care, le-au urmărit de aproape. Și când au observat că sacii din carele în chestiune sunt luați de muncitori unguri spre a-i prăvăli pe coasta dinspre nord a rambleului nostru de beton armat de pe râul Bahna, au deschis un foc viu de artilerie din munții vecini asupra lor. Tunurile austro-ungare, voind să protejeze operațiunile exportului, au răspuns trăgând în direcția pozițiunilor artileriei sârbe. • Depozitul de saci cu cereale format lângă granița noastră a suferit oarecari stricăciuni de pe urma bombardării sârbești. De asemenea și ziduri de care erau fixate porțile ungurești au fost dărâmate aproape în întregime. Gloanțele mitralierelor sârbești au lovit arcadele citatului pod, pe care se pot vedea urmele lăsate de ele, în număr de SO. Ca să se pareze atari lovituri de viitor, s'a arborat la, capul podului aceluia tricolorul roman Coresp. Industria miiniștuiilor in Itala Roma, 21. — Times scrie: Atât guvernul cât și fabricile particulare se iau la întrecere pentru a produce cantitatea de munițiuni trebuincioase pentru cerințele războiului. Toate uzinele cele mari ca și cele mici au fost prefăcute in fabrici de muniții. Lucrătorii concentrati sunt trimiși la fabrici, cari toate rămân sub disciplina militară. Cele 2b de școli de ingineri din Italia au fost destinate la fabricarea munitiunilor, iar inginerii au fost schimbați in lucrători. (A. T I.) Iminenta disolvare a parlamentului elin Roma, 21.— Din Corfu se telegrafiază că d. Theotokis ar fi declarat că disolvarea Parlamentului elin este sigură. (A. T. I.) Situația pe etapei de luptă Pe frontul de Est Fierea, 20 (sosită 21). — Comunicat oficial din 20 Iulie: Perental rusesc, lângă Tomazov, in fața gurei râului Rodomka, aliații noștri au dobândit ori succese noui. La vest de Ivangorod, regimentele noastre din Transilvania au cucerit, printr’un asalt ca baiofi neta, opt puncte de sprijin cu toraje cimentate. Patru din acești întăritori au fost cucerite de un singur regiment de infanterie, reg. n-rul 50, care e compus în cea mai mare parte de români. Afară de prizonieri, am capturat 29 tunuri, printre cari 21 de calibru mare, 11 mitraliere, o cantitate de unelte și de marițiuni. Trupele noastre încercate din Transilvania pot privi această zi ca una dintre cele mai frumoase din istoria lor glorioasă. Semicercul împrejurul cetății Ivangorod se micșorează din ce in ce mai mult. La est de Vistula, una din diviziunile noastre a cucerit cu asalt stația de cale ferată din Novo-Alexandria și câteva pozițiuni vecine. Lângă Kurow, trupele germane, după ce an lnat eri două linii dușmane, au pătruns într a treia. Mai spre est, până la Vieprs, dușmanul mai menține încă pozițiunile sale. Intre Wieprz și Bug, urmărirea mai continuă. Trupele noastre care au trecut râul Bug între Sokal și Krilow, înaintează în direcția Wladimir-Tolynsky. Situația în Galiția orientală e neschimbată. (C. B.) însemnătatea înaintării* austro-germanilor peritoriul rusesc Boma, 21. — In cercurile politice din localitate se consideră că înaintarea germanilor nu prezintă nici o importanță pentru sorții războiului, nici chiar în eventualitatea evacuărei Varșoviei, ceea ce deși ar fi dezastruos pentru populațiunea locală, care ar trebui să îndure toate neajunsurile unei ocupațiuni militare germane, nu are însă nici o influență asupra mersului operațiunilor, căci se știe că Polonia rusească formează ca un fel de țăruș intre teritoriul german și cel rus, și poate că dacă nu ar fi la mijloc considerațiuni de ordin sentimental, ar fi fost oportun să se părăsească chiar de la începutul războiului toată acea zonă: înaintarea austro-germană, care este legată cu sacrificii enorme de oameni și de material, pe care comunicatele oficiale ale celor două imperii aliate se incearcă în zadar să le ascundă, nu face decât să mărească frontul operațiunilor austro-fermane, să-i depărteze de baza lor de aprovizionare și din potrivă scurtează frontul de luptă pentru ruși. — apropiindu-i tot mai mult de bazele lor de operațiuni, așa că situațiunea din punct de vedere strict militar Se înrăutățește pentru imperiiie centrale și se îmbunătățește pentru Quadruplice. (A. T. I.) Pe frontul de Vest Paris, 21. — Comunicat oficial din 20 Iulie orele 15. — In seara de 11 Iulie și în timpul noptei dela 19 spre 20, au fost mai multe acțiuni de infanterie. In Artois, după ce am respins mai multe atacuri germane date cu ajutorul granatelor, am cucerit un element de tranșee în apropiere de drumul de la Ablain la Angres, la nord de șoseaua națională de la Arras la Bethune. Lângă Souchez, lupta a mai continuat cu ajutorul granatelor și al petardelor, fără nici o schimbare de front. In Champagne, pe frontul Perthes-Beauséjour, lupta cu minele mai urmează. Am progresat în Argonne, mai ales în regiunea Maria- Tereza și la Saint-Hubert. După o luptă vie cu bombe și petarde, germanii au dat mai multe atacuri care au fost toate respinse Pe înălțimile Meuzei, între Eparges și tranșeu de Calonne, dușmanul a atacat de trei ori pozițiunile noastre; focul artileriei și al infanteriei a oprit pe loc aceste atacuri. Pont-â-Mousson și satele Maidieres și Manoncourt-sur- Seille au fost bombardate cu obuze incendiare. (Havas). Pe frontul anslro- Italian Viena, 20 (sosită 21. — Pe frontul din Tyrol, un detașament dușman a fost atacat în valea Ledro, la vest de Bezzecca și respins, încercând pierderi mari. • In valea ludimiia, patrulele noastre au isponit două posturi de observație stabilite pe inălțimiile la nord-vest de Condino. lângă țărm, liniștea domnește in mai toate sectoarele. Pe platouri, lupta de artilerie mai continuă. Nle puternice atacuri italiene, date in contra pozițiunilor noastre la est de Palazzo, au dat greș, fiind respinse de un contraatac care a înaintat dincolo de pozițiunile noastre primitive. (K. B.) Monfalcone bombardat de austriaci Roma. 21. — Corespondentul din Roma al ziarului Daily Telegraph telegrafiază că austriacii au fost atât de întărâtați de ocuparea repede efectuată de italieni în orașul, portul și șantierele navale din Monfalcone, încât au făcut toate sforțările posibile petru a distruge acea localitate, fără să ducă grije de cei trei mii de locuitori care până mai eri erau supuși austriaci. Inamicul a instalat tunuri grele aproape de San Giovanni di Duino, nu departe de Monfalcone și a bombardat fără încetare. După obiceiurile germane, inamicul a luat drept țintă bisericile. Un colț al catedralei din Monfalcone a fost distrus de o granată. Austriacii, la est de Isonzo, distrug totul ce ar putea folosi invadatorilor; edificiile și recoltele au fost distruse popular țiunea civila a fost mutată in alte părți. Mulți locuitori de origină italiană au fost tratati aspru și acuzați pe nedrept de felurite fapte: unii au fost «Testați fără motiv. (A. T. I.) In jurul atacului austriacilor împotriva insulei Pelago la Roma, 21. — In Austria atacul nereușit Inpotriva micei insule Pelagosa a fost considerat drept o recunoaștere, din care ar fi urmat o serie de pierderi cauzate în personalul nostru de pază și în special în comandanți și ofițeri. Adevărul care reese din raportul comandantului italian asupra celor petrecute, este că sunt doi răniți, dar niciun ofițer. De altfel este un lucru nesăbuit din partea austriacilor să se numească „recunoaștere“ un atac îndreptat înpotriva unei insule care a aparținut lor și când întrebuințară in această operațiune zece unități, debarcând trupe nu mai puțin numeroase decât personalul nostru de pază. (A. T. I.). Pa frontul Dardanelelor Constantinopol. 20 (sosită 21). Comunicat din 19 Iulie. — Pe frontul Dardanelelor, nimic însemnat. In ziua de 18 Iulie, la Seddul- Bahr, coloanele noastre de recunoaștere, pătrunzând in tranșeele dușmane au capturat o mare cantitate de puști și de munițiuni. Unul din aeroplanele noastre zburând deasupra insulei Tenedos a aruncat cu succes 4 bombe, dintre cari una a căzut pe câmpul de aviație al dușmanului. Acest aeroplan a fost urmărit de două aeroplane dușmani cari au tras, dar în zadar, cu mitraliere. Nimic însemnat pe fronturile celelalte. (Kor. Bur.) Casa Savoia și tazătorul italian Roma, 21. — Ziarul „Züricher Zeitung“ publică un articol al cunoscutului scriitor italo-fob Contele Voltolini dedicat tradițiunilor și calităților militare ale Casei Savoia. După Hohenzollerni și Habsburgi (?) — zice scriitorul — nicio altă casă domnitoare din Europa nu a avut atâția conducători de armată cât Casa de Savoia. Principii de Savoia s-au luptat în curs de secole nu numai pentru statul lor, dar și în armatele altor țări și în special ale Austriei , și Franței. * Și azi încă amintirea Principelui Eugeniei de Savoia este populară în armata austriacă și cântecul nobilului cavaler, care liberă Belgradul, răsună oriunde se vorbește limba germană și a fost tradus și în ungurește și în limba slavă. Acum când Italia a intrat în războiul mondial, este o datorie pentru principii din Casa de Savoia să poarte spada, după tradițiunea familiei lor. (A. T. I.). Aliații pregătesc o acțiune în Asia Mică Roma. 21.— Știri sosite din Grecia anunță că aliații fac mari pregătiri pentru o vastă acțiune în Asia Mică. Numeroase trupe au fost transportate spre punctul Șeșme. (A. T. I.) $ VINERI 24 IULIE 1915 „Adevărul” și „Dimineața” vîndute străinii ®!" Am spus-o dela început, când am luat de chică, pe bătrânul gheșeftar Mille, că va ocoli discuția asupra pungășiilor de cari s’a făcut vinovat, asupra dovezilor de trădare a neamului nostru, asupra „naționalismului“ interesat pe care-l face, și va recurge la arma-i favorită, minciuna și iar minciuna. De astădată însă i s’a înfundat. Opinia publică s’a luminat, a deschis ochii, s’a convins pe deplin că la Adeverul și Dimineața e o seluică de bandiți cari trafichează idealurile sfinte ale românimii spre a învârti afaceri și a-și umple buzunările cu arginți, fie dela germani, fie dela ruși, fie dela unguri, fie dela englezi... E bună rubla, dar tot așa de bună i și coroana ungurească pentru banda de strânsură dela Adevĕrul și Dimineața. Ideal national acolo! Unde? La Adeverul din al cărui personal de redacție face parte un Castelan, care a fost condamnat la cinci ani închisoare? Ideal National la Adevărul și Dimineața unde directorul lor încasează parale și dela unguri și dela ruși? Ideal national la Adevărul și Dimineața unde Miile și bandiții cari îl secondează țipă pe de o parte să se oprească exportul în Ungaria, iar pe sub mână exportă — ei! — untură, boi, ouă și diferite alte alimente la unguri, dușmanii noștri? Ideal național la Adevărul și Dimineața cărora li se plătește lunar suma de 300.000 lei din partea rușilor ca să închidă gura oricărui român ar îndrăzni să vorbească despre Banat, Basarabia, Cernăuți (Bucovina), importanța pentru români a gurilor Dunării și garanțiile ce trebue să se dea României în eventualitatea intrării ei în conflagrația generală? Ideal național la Adeverul și Dimineața cari ponegresc zilnic țara noastră în ochii străinilor și reproduc cu litere groase și rânjind de mulțumire insultele ce ne adresează străinii? Ideal național la Adevărul și Dimineața cari iau bani de la agențiile germane spre a publica telegramele nemțești? Ideal national la Adevărul și Dimineața cari au exploatat pentru bani orice rană a țării, cari au insultat întotdeauna armata, având numai cuvinte de ocară pentru corpul nostru ofițeresc, cari au înjurat și terfelit cum e mai mișelesc pe fruntașii țării noastre, mânjind cu noroiul calomniei pe toți marii noștri bărbați de stat cari au adus România în starea înfloritoare de azi? Ideal național la Adevărul care, spre a-și urca tirajul, ațâța, cu o perseverență de criminal, ura între bulgari și români, spre a prelungi conflictul româno-bulgar și, astfel, ticăloșii de la acel ziar imund să înoate în bani adunați de pe urma nenorocirilor țării? Ideal național la Adevărul și Dimineața cari au acoperit întotdeuna de hulă pe ardeleni și nu voiau să dea nici odăiță o pâine unui transilvănean sau bucovinean, iar acum speculează doliul fraților noștri de peste Munți, spre a le stoarce gologanul, servindu-se de cei refugiați ca de coadă de topor pentru gheșefturi? Ideal național la Adevărul și Dimineața ca un mint de sting pământul, azi spun una, mâine alta; azi te laudă, mâine te defaimă, după cum prea bine a recunoscut-o zilele trecute un om politic, deși prieten al acelor ziare; pun în gura bărbaților noștri de stat cuvinte pe cari nu le-au rostit, spre a creia motive să -i înjure; combat azi ce au ridicat ori în slavă; se contrazic cu o inconștiență de bandiți; scuipă azi unde au linieri și ling azi unde au scuipat eri? Ideal national la cei de la Adeverul și Dimineața cari au fost — după balanța încasărilor — socialiști, antisocialiști, dinastici, antidinastici, filosemiți, antisemiți, liberali, conservatori, marghilomaniști, filipescani, sturdziști, antisturdziști, iorgiști, antiforgiști, democrați, reacționari, rusofili, ungurofili... dar întotdeauna antiromâni? Ideal national la Adeverul și Dimineața, aceste două gazete ale întunericului, plătite de străini cu sute de mii de lei ca să înăbușe libera cugetare in țara românească și cari, deși scrise într’o limbă pretinsă rorisinească, au organizat birouri de spionaj în folosul țărilor străine cărora s’au vândut? Ideal național la samsari Miile & Castelan? Pe cine vor să înșele ei cu minciuni? Țara îi cunoaște de mult, i-a judecat așa cum merită, și, dacă mai sunt azi unii cari se servesc de oficiile lor, e că sunt în starea omului care, apucat la un colț de stradă de neputință, se refugiază în cea dintâi vespasiană pe care o întâlnește în drum, iar după îndeplinirea inexorabilei necesități se depărtează cu pași repezi, de teamă să nu-i asfixieze atmosfera otrăvicioasă ce a trebuit s-o respire scurtul interval de timp. Rezervele de aur ale Băncii imperiului german Berlin, 22. — Rezervele de aur, ale Băncii imperiului au crescut în ultima săptămână a lui iulie cu 7 milioane, urcând totalul la două miliarde și patru sute de milioane, așa că in cursul primului an de război sporul este de 1:147.000.000. (Wolfsbureau). STAȚIUNI CLIMATERICE O stațiune pitorească de liniște și contemplare. — Exodul bucureștenilor spre Predeal. — De vorbă cu un frate de dincolo. — Impresii din Predeal Predeal, 19 Iulie Extraordinar cât de mult petrece lumea noastră în aceste împrejurări. Bucureștenii au inundat Valea Prahovei, căci trenurile abia prididesc șuvoiul de oameni cari se revarsă spre locurile de umbră și răcoare. Când am plecat eu, a trebuit să se formeze două garnituri de tren accelerat și plecau la interval de 15 minute trenurile unul după altul. De la Câmpina la Predeal numai stațiuni de vară: Bușteni, Valea Largă, Comarnic, Azuga, Sinaia, Breaza, și vilele strălucesc în bătaia razelor de soare care pătrund anevoe prin desișurile de brazi, abundente prin aceste admirabile locuri de umbră și răcoare. De îndată ce părăsești arșița dogoritoare a Capitalei și ajungi în linia de stațiuni climaterice care încep cu Câmpina, o liniște răcoritoare și contemplativă te prinde pe neașteptate și parcă ai vrea să zburdălnicești hoinar pe potecile munților, admirând campanulele și cupele lor violete sau liliachii, abandonat unor afâceri estetice pe care nu le poți găsi în viața nervoasă a orașelor sgomotoase și mari. Ajungi la Predeal și din vagon te fură frumusețea vilelor așezate în terasă, vila cea mai de sus, spre creștetul munților, fiind aceea a primului ministru de azi, vilă care privește parcă cu ochi ciudați spre... Brașov. Văd monumentul Avântul Țârei, un vultur mititel ca și țara speste ale cărei plaiuri își ia sborul vulturesc, dar ager și mândru ca și ea, întinzându-și a vinile spre unde e tot pământ românesc, acolo.... acolo unde va fi să mergem fără pașaport într’o zi pe care o dorim cât mai aproape. Lume multă la Predeal, vile minunate, — într'o superbă armonie rânduite, dar lipsite, totuși, în parte, de confort pentru că nu e confort suficient la Predeal, ursitoarea suferinzilor carii au nevoe mai multă de aer și odihnă deplină. L’am văzut Predealul astă îar Dă, îl revăd acum sub un aspect cu totul nou și mi se pare că, vara ca și iarna, această stațiune, pe care mâna civilizată a omului ar putea-o face și mai atrăgătoare, poate să fie un minunat refugiu pentru doritorii de ozon — ozâncel pe care zadarnic îl cauți, în aceste timpuri, la București unde nu-1 poți afla niciodată. Eu l’am sorbit cu lăcomie, o adevărată beție de ozon ca să-mi întăresc plămânii — pentru cel puțin um an, căci viața de muncă și pribegie a ziaristului nu-mi îngădue un repaos mai lung. Ziaristul se consacră neobosit prietenilor anonimi, dar simpatici cari îl citesc și cărora e dator să le împărtășească tot ce îi se pare mai nou. Observ că lumea venită aci, cu conițele mai ales, au transformat gara într’o promenadă unde o adevărată exibiție de toaete și lux te face să privești fără să vrei întreaga gamă de culori care împodobesc rochiile și bluzele elegantelor noastre. După ce trece ora trenurilor, elegantele își plimbă orgoliul inofensiv pe șoseaua dintre Klein și mănăstire, ca să se aprecieze una pe alta și să deșire apoi tot firul de vorbe care se obișnuește la cucoane de la facerea lumei și până azi. Foarte puțini se duc pe Valea Temeșului, această pitorească vale cu scorțișuri și dealuri fermecătoare, și mai puțini încă sau calea munților poate din pricină că un ordin al ministerului de interne oprește escursiunile prin munți. Toată lumea se duce însă la Klein, unde e astăzi o negustorie românească, ceea ce, dacă ar fi știut secretarul general al ministerului de interne, n’ar fi interzis accesul publicului acolo. Acest ordin, care s’a dat verbal, mi s’a părut chiar curios, dar aflu că s’a revenit asupra lui. Aci se poate bea ataș, o băutură foarte bună, cu parfum de chimen — chimenul fiind foarte u+i bat peste munți. Și fiindcă veni vorba de băuturi, trebue să vă spun că vinurile bune nu se prea cunosc pe aci, ci numai țuica ramură de prună, luminoasă ca lacrima, iar vinul se aduce, cu boloboacele, de la Azuga. De altfel, lumea se culcă aci nemțește, căci după ceasurile rece numai noctambulii vestiți mai trec pe străzi venind de la Jocuri sau de la ghețuri. * Prezența d-lui ministru dr. Angelescu, cu care am stat de vorbă în gară, m’a făcut să cuget la exportul local și am putut atunci să văd linia de garaj. E una de 40 vagoane și se mai face alta de 50 de vagoane, ceea ce presupune că debitul exportului zilnic va fi de 90 vagoane prin acest punct. Nu știu însă cum vor trece mărfurile în Ungaria, deoarece nu sunt decât șosele mici, de graniță, și căruțe de dincolo nu prea vin sau nu le văd eu. Am văzut Insă faimoasele transporturi cu carele, trase de boi ștrengari cari fură paiele din. carul vecin ca să se ospăteze la prânz. Dar bieții vameși din gara Predeal!.. Muncesc de zori, căci o coletărie multă și pentru fiecare colet o declarație specială. Se anunță acum venirea secretarului general de la Finanțe și a directorului general al vămilor, d. Gheorghiu. Ce recompensă vor fi primind ei în aceste împrejurări când n’au Duminici și sărbători? Se construesc vile multe. E un teren al domeniului regal care s’a parcelat și tendința e ca Predealul să se întindă pe vale, dincolo de gară. Au greșit însă aceia cari s’au grăbit să construiască chiar lângă gară vile pentru că liniile din gară se vor înmulți și raza lor va ajunge până în fața noului hotel — ceea ce n’ar prea bucura pe vilegiaturiștii de acolo. Muzici, baluri, petreceri nu sunt pe aci. Se găsesc la Sinaia și chiar la Azuga sau Bușteni. Se poate ca, peste un an, doi Predealul să ajungă o stațiune pentru suferinzii de plămâni, iar stațiunile de agrement să fie numai dincoace de Predeal și... de ce nu? Dumnezeul părinților noștri e mare — chiar dincolo de Predeal.... Vremea e însă nestatornică și groaza cea mare e de munții Petricica și Postăvaru cari, când sunt acoperiți de o căciulă de aburi, sunt primejdioși prevestitori de ploaie. Atunci e mare jale la Predeal. Plictiseala coboară greoaie în suflete și te apasă ca un gaz asfixiant. Am avut prilejul că vorbesc și cu un frate ardelean care venise de curând din Bucovina. Mi-a povestit despre ordinea care domnește la Cernăuți, parcă ar fi în vremuri normale. Oamenii își văd de treburile lor și se bucură că au scăpat de ruși. Mi se mai spune că sunt mulți prizonieri români basarabeni la Liban și Brașov. Unii, capturați de curând, povestesc că rușii au de gând să ardă toate satele românești din Basarabia din motive de retragere... strategică, se poate altfel? Bieții noștri frați, oriunde s’ar găsi sub jug străin, tot bine nu fie. In Rusia sunt spânzurați pentru cea mai mică vină sau sunt trimiși în Siberia. O, aflu lucruri grozave de soarth 3or și le voiu povesti cu cu alt prilej. Bucovinenii o duc însă incomparabil mai bine ca în trecut, și se bucură de toată atețiunea contelui de Meran poate din cauză că Bucovina — după cum se vorbește chiar acolo — va fi a țarei noastre cât de curând. Toate acestea, pe care mi le povestește ardeleanul venit ocazional aci, îmi strâng inima de durere, dar mi-o și înviorează cu lumina speranțelor. Cine știe!... Intr’o zi cu soare.... Dar, în tot cazul, la Predeal e frumos, negrăit de frumos, sunt priveliști admirabile și locuri unde scriitorii noștri pot veni dacă vor să-și scrie, în liniște și răcoare, operele lor, aci, nesupărați de zgomotul nervos al Capitalei grăbite și de masca sub care se ascunde sufletul mincinos al... „Terasei“. Aci, la Predeal, sunt codrii de trazii, iar Driadele sălbatice se joacă sprintene la isvoare și pretutindeni, aci, sufletul se roagă naturai într’o superbă armonie de cântece de păsări și flori... Aci, numai aci s’adună gândurile bune, din vârful munților de unde oamenii îți par atât de mici... L. I. Citiți Veselia*