Universul, octombrie 1915 (Anul 33, nr. 271-299)
1915-10-01 / nr. 271
„economii” Societate Anonimă. CAPITAL: Lei 1 500.000. deplin vărsați Fabrica de:: CIOCOLATA, BONBOARE, DOLGEAȚA, RAHAT, HALVA, CONSERVE, GOMPOTURI, MOSTAR, etc. 3151 Știri din țară — Prin poșta. ALEXANDRIA Inaugurarea internatului șc. »r male. — Luni, la orele 11 dim. s’a făcut inaugurarea internatului ?e, normale, alipită pe lingă gimnaziul local. Au luat parte: d. N, Nacotă, prefectul județului, d. 8. Baifirescu revizorul școlar, corpul didactic al gimnaziului - d. I .^.ligelescu inginerul județului, consiliul comunal în frunte cu d. primar A. Văcăreanu, corpul didactic primar, reprezentanții celorlalte autorități și un numeros public. Sfințirea apei s’a oficiat de preoții Ilie Rădulescu și Nieleodorescu, după care d. prefect a ținut o frumoasă cuvântare, arătînd importanța acestei șc. normale. Face un călduros apel la d-nii profesori să-și pună tot zelul sufletului lor pentru pregătirea tinerilor normaliști- apostolii înălțării naționale de mîine. Răspund d-nii profesori Dinculescu și Rădulescu, mulțumind d-lui prefect pentru increderea ce-și pune în corpul fefasoral și făgăduind că vor ști să corespundă chemării lor. Aduc elogii alexandrenilor pentru căldura cu care au îmbrățișat propunerea d-lui prefect de » se înființa o șc. normală aici" ,cum și pentru sacrificiul ce Tau făcut contribuind la alcătuirea internatului pentru întreținerea normaliștilor. Asistența a încheiat solemnitatea printr’o mică gustare cu peiinaș nou. Viza libretelor în orașul nostru se va face în zilele de 8 și 9 Octombrie, în localul poliției. BACĂU Găsirea unui cadavru. __ Duminică noapte ’Pe linia a treia din stația locală, în dreptul magaziei de mărfuri, a fost găsit cadavrul săteanului Jitaru Martin, din Fariani, tăiat de tren în regiunea abdominală. Din cercetările făcute se constată că numitul a fost omorît de tenul de marfă anul 816, peînd voia să traverseze probabil linia ferată sau să se urce într’unul din vagoane. S’a dispus transportarea cadavrului la morga orașului. Furt. — Leon Sircus, vechiu client al poliției, s’a introdus, prin escaladare în magazinul comerciantului Leon Gaster din str. Canalul Mic, furmd dintr’un sertar 89 lei. Pe cind opera, numitul a fost surprins de către sergentul de poliție Ioan Gheorghieș, care l’a aresttat. Incendiu. Un puternic incendiu s’a declarat Duminică la casele d-lui Calman Leib Reiner din strada Fabricelor, prefăcînd în cenușă două magazii de scînduri ale numitului,cum și acoperișul casei locuită de Gheorghe Potroacă din strada Fundătura Bistriței n-rul 9. Datorită intervnției la timp a pompierilor de sub comanda d-lui locot. V. Gruia, incendiul care luase proporții uriașe a putut fi realizat mai înainte de a se înnde și la celelalte clădiri vecine. "i cele mai multe sunt vechi și operite cu draniță. BARLAD •jurămîntul concentraților (seria III) din reg. 52 infanterie. — Luni, la orele 10 jum. dimineața, cu deosebită solemnitate au reînoit jurământul căte noul rege, soldații concentați seria III, din reg. 52 infanterie, precum și d-ruii ofițeri de rezervă ai aceleiași serii. Jurămîntul s’a depus în tabăra regimentului, situată pe dealul ,,Cimitirului“, unde batalionul de concentrați, a fost așezat în careu, iar în mijloc drapelul regimentului. Slujba religioasă a fost oficiată de către S. S. Preotul Chiricuță, care după ce a primit jurămîntul, a ținut o frumoasă predică, potrivit ocaziunei. A răspuns de colonel Arghir Botez, comandantul regimentului, care a arătat importanța jur um flitului, care leagă pe soldat de drapel rege și patrie. D-sa a vorbit apoi despre sentimentul patriotic de care e dator să fie stăpînit soldatul. S’a servit apoi trupei masa, la care n’a lipsit nici vinul. După amiază, serviciul a fost suspendat. CURTEA-DE-ARGEȘ Rănire gravă. — Locuitorul Niță I. Tuță, luîndu-se la ceartă cu Niță Ghică, în curtea judecătoriei locale, din cauză că Niță Tuță cumpărase niște pământ de o rudă a lui Niță Ghică, acesta se repezi asupra lui Niță Tuță cu un cuțit și i-l împlîntă în pîntece.Victima a fost imediat ridicată și transportată cu o trăsură la spital, unde i s’a cusut rana. Apoi a fost predat familiei spre îngrijire, iar agresorul arestat. Rana prezintă oarecare gravitate și sunt temeri de complicatului. FOCȘANI înecare. — Femeia Ioana I. Cojocaru, în etate de 40 ani, din Nistorești, trecînd apa Zăbala pe la punctul Gura Reghiului care din cauza ploilor căzute venise mare, s-a înecat. Cadavrul a fost pescuit de 4 institutori în două zile pe săptămînă: Mercurea și Sîmbăta seara , între orele 8—10. Elevii vor primi de la școală cărți și toate cele necesare. Direcțiunea școalei îndeamnă pe cei interesați să se înscrie chiar de acum la direcțiunea școalei. PAȘCANI Contra scumpirei traiului. — Un mare număr de locuitori ai acestui tîrg vor prezenta celor un drept în numele populațiunei locale, care numără aproape 3000 de slujbași, o cerere de a se lua măsuri împotriva scumpirei traiului care a ajuns aci de nesuportat. Petiționarii cer să se stabilească și pentru tîrgul nostru prețuri maxime de vînzarea alimentelor, așa cum s’a făcut în București și în alte localități ale țarei. ROȘIORI-DE-VEDE Bănie. — Mișu Xenofon Lișcu, în urma unei certe, a dat cîteva lovituri croitorului Isidor Popescu și lucrătorului său Chivu G. Diaconu. Sărind în ajutor frații lui Chivu- Marin Diaconu și Sande Diaconu, M. Lișcu a fost bătut grav de aceștia, lăsîndu-l în nesimțire. Spargere. — Sîmbătă spre Duminică, necunoscuți s’au introdus, prin spargerea zidului, în prăvălia lui C. Popescu, furînd 120 lei și marfă. SLATINA împușcat din imprudență. _ Copiii Niculae C. Stănescu și Ion G. Cazacu, ambii în etate de 10 ani, din comn. Suica, ducîndu-se la cîmp cu vitele- se jucau cu un revolver. Arma s-a descărcat lovind in palma dreaptă pe Stănescu și pe Ion G. Cazacu în intestine. Cel dinții fiind în afară de orice pericol a rămas în îngrijirea părinților iar cel de al doilea a fost times la spitalul din Slatina, fiind grav rănit. Epidemie de scarlatină. De cîtva timp în orașul nostru, bîntue epidemia de scarlatina printre copii și cu toate măsurile luate de serviciul sanitar, cazurile sporesc. Pînă în prezent sunt peste 30 de cazuri, din care cauză școlile s’au închis pînă la 10 Noembrie, totuși se speră, că prin munca neobosită depusă de d. medic al orașului, împreună cu întreg personalul serviciului, vom scăpa de această epidemie cit mai curînd. TG.JIU Cadavru găsit. — In ziua de 26 cm. , în muntele Ardele s’a găsit cadavrul unui lucrător, în etate de 40—45 ani. El e îmbrăcat țărănește, cu cojoc. Identitatea nu-i s’a putut stabili. Impușcat, din imprudență. — Tudor I. Bolovan și Nicolae Mâgureanu. din Masculești, aflînduse pe la o rudă a lor, P. Bolovan din Bibești și umblând cu un revolver, fără să știe că e încărcat, primul a tras de piedică, rănind pe Măgureanu grav la brațul sting. Victima a fost internată în spitalul județean. Teatrale. — Compania lirică de sub conducerea cunoscutului tenor Ștefan Ionescu, va da în seara de 1 Octombrie o reprezentațiune la teatrul Milescu, cu un program bogat. Biletele la casierul teatrului. Ioniță Mihăilescu. TECUCI Tîlhărie la drumul mare. — Locuitorul Șerban Gh. Xacu din Corod a fost amenințat cu moartea și jefuit la drumul mare de suma de 14 lei, noaptea de 27 spre 28 c, de către Vasile N. Poenaru din Negrilești. Hoțul a fost prins și înaintat parchetului, iar victima a fost trimisă în căutare medicală, deoarece avea mai multe răni de cuțit la mină. Nenorocire. Un furgon al reg. 11 roșiori, încărcat cu paie, s-a răsturnat în seara zilei de 28 c. și a prins sub el pe soldatul Stavăr Petre din acel regiment. Grație ajutoarelor date de camarazii lui și alți săteni cari au venit în grabă, numitul a putut fi salvat. Rănire gravă. — Cristea Tanasă din Ivești, fiind beat, a lovit cu un cuțit în abdomen pe consăteanul său Stoica Marin zis Toderașc. Agresorul se află arestat, iar rănitul a fost internat în spital. Puri. — Lăutarul Pricope Țepeluș din comuna Munteni a furat lui Ion Gh. Lupu din Matca, un portofel cu suma de 90 lei. Autorul a dispărut din comună. Epidemie. Serviciul sanitar al acestui județ a intervenit la cei în drept pentru suspendarea cusurilor școalei mixte din comuna Corod, unde hintue epidemia de febră tifoidă. Arestați. — La 28 Sept. cor. au fost înaintați de către parchetul local, d-lui jude de instrucție al trib. Tecuci, Vasile I. Ciucă, Grigore Irimia și Gheorghe Neagu, inculpați pentru crima de tâlhărie. Diverse. — In ziua de 28 Sept. a. e.. au fost înaintați parchetului local I. Mastacan, Toma I. Timbolschi și Dumitru I. Mihalache din Căbești (Tutova), autorii a mai multe furturi cu efracție. VASLUI Jefuire.—Locuitorul Gh. Dîmbu din Bălteni, com. Brodoc, se întorcea din Vaslui spre casă. Pe drum, prin pădurea Bălteni, fiind întîmpinat de un necunoscut, a fost bătut și jefuit de suma de 20 lei. Furt. — Necunoscuți introducîndu-se prin efracție în circiuma lui Neculai Toescu, din comuna Gărceni, au furat mai mult tutun de diferite calități, cum și suma de 65 lei din sertarul tejghelei. Accident. — Copilul Iorgu Th. Manta din com. Tanacu, în etate de 3 ani, căzînd dintr’un car cu fin, a fost călcat de car, rămînînd mort pe loc. Maltratare. — Din cauza maltratărilor suferite de la consăteanul său, y. Pascariu, din comuna Poenești, locuitorul Neculai Bacă a fost internat în spital. Accident. __ Toader Șerban, din com. Todirești, ducîndu-se la circiuma lui Gh. Toma, pentru a-și cumpăra tutun, unde nu era decît băiatul comerciantului anume Ioan, de la ani, și văzînd un revolver îl cercetă. In acest timp băiatul repezindu-se și smucind arma, care era încărcată, aceasta a luat foc lovind pe băiat în obrazul drept. Pacientul e în spital. Ajutorarea săracilor. __ Luni, o comisiune compusă din d-nii Eduard Motăș, primarul orașului, economul Ioan Grigoriu și directorul poliției N. Mihailov, a distribuit săracilor suma de 5000 lei, lăsată prin testament de defunctul Rege Carol I. Din această sumă, 400 lei au fost dați școalei israilite, pentru a fi distribuiți la 10 familii israilite sărace. — Prin telefon — ERAI LA Monede false O fabrică de monede false a fost descoperită în orașul nostru. Brigada de siguranță a obținut informații, că negustorul D. Nicolau, din piața Poporului, ar avea acasă, un întreg depozit de monede engleze și turcești, falsificate. S’a făcut o descindere și s’au descoperit cîteva sute de asemenea monede, cum și două sticle cu soluții speciale de aurirea monedelor. Comerciantul D. Nicolau este însă de fapt victima unui vestit falsificator de monede, Ioniță Nicolau, cunoscut poliției și justiției pentru isprăvile lui. Acest falsificator s’a prezentat într’o zi comerciantului Nicolau, propunînd să-i fabrice lire otomane și engleze. Comerciantul Nicolau, predispus la asemenea afaceri, întrucât a mai încercat chiar anul acesta cu niște țigani din Islaz, o combinație la fel, s’a pretat și a dat propunătorului un aconto de 2.000 lei. După cîtva timp el a primit de la falsificator o sumă de monede, executate perfect ca: mărime, greutate, gravură și sunet, urmînd ca aceste monede, plumburii ca aspect, să fie numai poleite. Falsificatorul însă a dispărut fără să-și termine lucrarea. Negustorul păcălit a tot alergat pe la Galați și în alte orașe în căutarea lui, spre a putea să pună monedele în circulație, după ce bineînțeles le-ar fi auzit. In acest timp, brigada de siguranță a descoperit întreaga țesătură. Afacerea a fost deferită parchetului, cu toate probele strînse și actele dresate de Siguranța. BUZĂU 28 Septembrie Omorît de tren Azi la orele 12, acceleratul ba intrînd în gara Buzău, a surprins la bariera Urziceni, agrara condusă de Stelian Tariceanu din Buzău. Calul a scăpat neatins, căruța a fost complet sfărîmatăiar conducătorul grav rănit. Dus la spitalul Brătianu, el a încetat din viață În orgie 5. Din cauza accidentului, trenul de persoane 123, plecat spre București, a avut întîrziere de 15 minute. CALARAȘI 28 Septembrie — In urma unui ordin al ministerului de război, învățătoriiofițeri au fost de,«concentrați. Colegii lor cari sunt grade inferioare și cari au făcut concentrare de vară» au cerut ministerului ca și ei să fie desconcentrați, aceasta fiind mai ales în interesul învățământului. Credem că, față cu dreptatea cererei, ministerul nu va întârzia de a desconcentra și această categorie de învățători. IVEȘTI 28 Septembrie Individul Marin Teodorescu din Ivești, fiind beat, a luat la bătae pe consăteanul său Gheorghe Sandu, acesta, apărîndu-se, a înjunghiat pe agresor cu un cuțit. Victima, în stare gravă, a fost dusă la spitalul din localitate, GALAȚI Școală de adulți. — La 15 Octombrie a. e. se deschid cursurile școalei de adulți de pe lîngă șooasarul 4 de băieți din Galați, și două secțiuni: a celor cu îl primar neterminat și a abeților.’ Cursurile se predau Tg.NEAMȚ Furt. — Necunoscuți, spărgînd noaptea peretele de la casa bătrînei Maria N. Bălan» din acest oraș, s’au introdus în casă, furîndu-i 3 cojoace. 61 metri suman, suma de 100 lei în numerar și alte lucruri casnice. PLOEȘTI 28 Septembrie — Vinerea viitoare M. S. Regina Maria va trece prin orașul nostru în coruna Boldești la via d-lui Gheorghe Ionescu, primarul orașului Ploești, spre a asista la cules. . / JOI, I 14 OCTOMBRIE 19153 INFORMAȚIUNI La tragerea premiilor oferite de Universul aveți posibilitatea de a ciștiga.. 5.000 lei. Ne uitați că în luna Noembrie are loc tragerea. Cine se abonează cu începere de la 1 Octombrie ia parte la tragerea acestor premii. • * Luni seară a circulat în Capitală, Zvonul că Rușii ar fi ocupat din nou orașul Cernăuți. Pînă în momentul cînd încheiem această ediție, nu am primit încă nici o comunicare dela corespondenții noștri de la frotieră. ./#* Comitatul Uniunii Centrale a Sindicatelor Agricole, întrunindu-se ori sub președinția d-lui D. N. Seceleanu, spre a desemna pe cei 4 delegați ai sindicatelor agricole, în Comisiunea Centrală pentru vânzarea cerealelor, a ales pe d-nii : D. N. Seceleanu, C. Cantacuzino-Pașcanu, D. Greceanu și I. Niculescu-Dorobanțu. Domnișoara Zoe Georgescu a deschis ieri o expoziție de țesături pentru concurs în palatul Ateneului (sala de geografie). Expoziția, va fi deschisă pînă la 5 Octombrie, între orele 10—12 și 3—6. Duminică s’a celebrat,la Zimnicea, cusnica religioasă a d-l ui Ilie M. Soare, corespondentul nostru din localitate, cu d-ra Teodora P. Vasiliev din Siștov. * întrucît în ziua de 10 Octombrie a. c., (a patra zi a sărbătorii „Durban-Bairam"’) este hotărît a se ține adunarea generală ordinară a „Asociației absolvenților seminarului musulman”, membrii sunt rugați să fie prezenți în număr cît mai mare în ziua amintită.* Virginia Micșora, Fi—Florescu, Ana Grand, tenorul Dimiitrescu de Sylva, comicii Ciucureste, Achill Popescul, Kanner jjoască pentru a 5-a oară cel mai mare succes, opereta Femeia Ideală (Ideale Gatlin) Biletele la Teatrul Modern. * D. Vasile Pașolescu, impiegat de birou la stația T.Măgurele, fiind mutat la stația Cîineni a fost repartizat la biroul de expediție C. F. R., în locul vacant. • D. Matei Gh. Florescu, declarant al biroului de expediție din Cîineni, fiind mutat la stația București, a rămas să funcționeze la Cîineni în aceeași calitate. * Sîmbătă 3 Octombrie cor., va sosi în Ploești, părintele Vasile Lucaciu, președintele Ligei Culturale. D-sa va ține o conferință despre „Tinerimea — nădejdea națiunilor”, la un festival organizat de „Cercul studențesc prahovean”, în sala teatrului Modern. Se aduce la cunoștința tinerilor cari doresc a urma cursurile școalei pregătitoare de desenatori și gravori care funcționează pe lîngă serviciul geografic al armatei, că concursul de admitere în această școală se va tine în ziua de 19 Octombrie în localul serviciului, din str. Știrbei-Vodă nrul 81. Pentru orice alte detalii, se poate vedea „Monitorul Oficial” n rul 141 din 26 Septembrie 1912.* M. S. Regele a lucrat ori înainte de amiază du d. Ion Brătianu, președintele consiliului și ministru de războiu. * Eri s a întrunit comisiunea însărcinată să avizeze asupra cererilor de export, adresate ministerului de finanțe. Comisiunea a admis numai acele cereri, cari au ca bază importarea unor mărfuri de compensație și cari sunt absolut necesare pieții comerciale interne. • Vineri d. a. se vor întruni comitetele de lectură și de administrație, de pe lîngă teatrul Național din București, spre a hotărî împreună asupra împărțirii" fondului de 27.000 lei autorilor noștri dramatici. * D-nii V. G. Popovici și Ștefan Roșca, impiegați cl. II-a în serviciul exterior al vămilor, au fost puși în disponibilitate. * I..inginer ordinar cl. 11-a Conrad Canner, șef de regiune minieră cl. I-a, a fost numit profesor la școala de maeștri sondori din Cîmpina, iar dl. inginer ordinar Eugen A. Harting, actual profesor, trece ca șef de regiune minieră cl. I-a. * Căile ferate germane au trimis la Predeal 20 de vagoane goale spre a fi încărcate cu cereale. Faptul că au sosit vagoanele goale, fără mărfurile comandate de atta timp în Germania, vădește încă una din multiplele dificultăți ce încearcă să se facă comerțului românesc. * Vestiri feftine: Cimpineanu 19. * Administrația Societăței naționale Crucea Roșie a României roagă ca orice cerere particulară, care privește relațiunile cu societatea, să nu se mai adreseze membrilor din comitet, ci direct la sediul societăței din str. I. C. Brătianu anul 28. ȘCOLARE ♦ Direcțiunea :Institutului Choisy-Hangăru face cunoscut părinților cari au eleve în acest institut că la revenirea Ia școală adică la 1 Octombrie, acestea trebuie să prezinte un certificat de la, medicul comunal prin care să se constate că nici eleva sau vreun membru al familiei nu sunt bolnavi de vreo boală contagioasă♦ Direcțiunea INSTITUTULUI POMPILIAN, aduce la cunoștința părinților ordinul circular trimis ,de minister prin care obligă pe fiecare elevă să prezinte la reintrarea în școală 1 Octombrie, un bilet de sănătate de la serviciul sanitar al orașului respectiv. * Direcțiunea școalei secundare profesionale de fete „N. A. Codreanu’ț din Bîrlad, aduce la cunoștința elevelor că pe ziua de 5 Octombrie, cursurile se deschid irevocabil. 4 D-na Isabela Sadoveanu a fost delegată cu începere dela 1 Octombrie cu inspectarea grădinilor de copii din țară, și în special din Dobrogea Nouă. MILITARE ♦ Intendantul-colonel Dimitrescu Ștefan, din serviciul controlului exterior, a fost însărcinat pe ziua de 1. Octombrie cu funcțiunea de director superior al serviciului intendenței stabilimentelor centrale și a locurilor întărite. ♦ D. intendant colonel Atanasiu Borcea a fost numit membru în comisiunea pentru constarea și așezarea drepturilor la pensie, din partea ministerului de războiu, în locul d-lui general Panteli, trecut în reservă. JUDICIARE ♦ D. Mihail R. Porumboiu, actual procuror de secțiune la tribunalul Romanați, a fost mutat în aceeaș calitate la tribunalul Mehedinți, în locul d-lui Teodor I. Tintorescu, care trece în postul ocupat de d. Porumboiu. D. Ioan Bobeanu, actual ajutor de grefier cl. II la secția I a Curții de apel din Craiova, a fost înaintat ajutor de grefier cl. I la secția II a aceleiași Curți, în locul vacant. SANITARE ♦ Se află vacante următoarele posturi medicale: Postul de medic primar al județului Prahova; spitalul Codăești (Vaslui); spitalul Mihăilești (Buzău); spitalul Plenița, (Dolj); spitalul Voinești (Dîmbovița); spitalul Fălciu (Fălciu); circumscripția Cerbu (Argeș); circumscripția Nepoești (Dolj); circumscripția Mînăstirea (Ilfov). D-nii medici cari voesc să se transfere în aceste posturi, vor adresa cererile direcțiunii generale sanitare, în termen de 20 zile deja data apariției acestei publicațiuni. ♦ Consiliul de miniștri a aprobat suprimarea posturilor de medici secundari de la spitalul „Pavel și Ana Cristea”, din orașul Bacău și de la spitalul din orașul Dorohoi ♦ Consiliul de miniștri a încuviințat să suspende în cursul acestui an examenele de capacitate pentru medici sanitari, medici veterinari și medici de spitale mixte, care urmează să se țină în fiecare an la 1 Noembrie. S-a aprobat de asemenea prelungirea cu un an a termenului prevăzut de art. 105, alin. IX din legea sanitară, prin care se acordă numai în timp de 5 ani de la promulgarea legii sanitare, adică pînă la anul 1915 inclusiv, condițiuni de favoare candidaților cari se vor prezintă la examenul de capacitate pentru spitale mixte. ♦ D-na dr. Maria V. Manoliu a fost numită provizoriu medic la ""spitalul și circumscripția Plenița (Dolj). ♦ D. dr. N. Mărgăritescu, medic definitiv la circumscripția Mînăstirea, (Ilfov), a fost transferat după cerere la circumscripția Roșior (Gorj). DE LA BĂNCILE POPULARE ♦ Serviciul agronomic al Casei centrale a băncilor populare primește zilnic cereri din partea obștiilor sătești pentru aprobarea de arendări de moșii, la această contribue pe lîngă organizarea în obștii, prezintînd garanții suficiente pentru proprietari și convingerea proprietarilor, că sătenii cultivă din ce în ce mai sistematic pămîntul. ♦ Casa centrală a băncilor populare a aprobat constituirea cooperativelor de aprovizionare cu cereale și vânzare în comun în Gîrlicioara (Dolj) și Popînzălești (Romanați). ♦ Mîine Joi» se ține conferința controlorilor și inspectorilor băncilor populare, sub președinția d-lui director Fotin Enescu. In această conferință se vor discuta măsurile, ce urmează să se ia în contra samsarilor, cari cutrează satele» îndemnînd pe săteni să’și vîndă recoltele. 4 D. N» Budeanu a fost numit agent de urmărirea creditelor băncii populare din Otetelișu (Vîlcea). DE LA C. F. R. ♦ Veghetorul Georgescu, "de la stația Jiblea fiind mutat la sta ț.ia Cîineni, va funcționa .la Slatina. ♦ D. Mihail Strungariu a fost numit subșef de secție cl. IV-a la căile ferate și admis în corpul tehnic, cu gradul de inginer ordinar cl. III-a. ♦ Mai mulți șefi de tren, conductori și frânări de la trenurile de marfă au cerut direcțiunii serviciului mișcării să se admită rotația cu personalul de la trenurile de călători. Direcțiunea serviciului mișcării va da o circulară asupra modului cum să se facă rotația între personalul trenurilor de călători cu cel dela trenurile de mărfuri. ARTISTICE ♦ Aflăm cu plăcere, că la 1 Octombrie, cunoscutul nostru pictor d. Al. Petrescu, va expune la Ateneu, o întreagă galerie de tablouri, operele d-sale. D. Alexandru Petrescu este autorul picturilor cari împodobesc aula Universităței din Iași, precum și al multor lucrări frumoase cari au stabilit reputația d-sale. BIBLIOGRAFII — Convorbiri Literare pe Septembrie. — Drum drept, anul X, anul 35. — Revista Antialcoolult anul 16. Nr. 5. * ECOURS Cereți Joi 1 Octombrie, la toate chioșcurile, depozitele de ziare, tutungerii, librării, cum și la editorul Ig. Hertz, București, primul număr din „Astra“ redactată de Ion Gorun. Un elegant volum de 12S pagini, cu coperta colorată, ilustrațiuni colorate in tezt, costă numai 25 bani. „Astra“ va apare regulat la 1 și 15 ale fiecărei luni. Abonamente pentru primele 10 numere, lei 2,50 france la domiciliu. Cererile însoțite de cost, se vor adresa editorale Ig. Hertz, București. Stagnarea comerțului de peste Tulcea. 28 Septembrie Am arătat ori că ministerul lucrărilor publice a ordonat porturilor noastre ca nici un vapor sau alt vas comercial cu un tonaj mai mare de trei tone să nu fie lăsat să părăsească portul. Această măsură, a produs o profundă impresie în rândurle pescarilor și comercianților pescari, deoarece prin aceasta stagnează cu desăvârșire întregul comerț de pescărie, care în județul nostru, se face pe o scară foarte întinsă. Din această cauză, toate piețele vor fi lipsite de pește, neavindu-se mijlocul de a fi transportat din bălțile și lacurile» unde se vînează. De asemenea nu mai există nici un mijloc de transport pe canalurile Chilia și Sf. Gheorghe, unde se știe că nu circulau decit vapoarele de comerț și în special vapoarele de pescărie. Astăzi n'a putut pleca din localitate nici un transport de pește la Galați Viața muncitorească Agitația curelarilor De cîtăva vreme, lucrătorii din, fabricele și atelierele de curelă, fie» cari lucrează pentru ministerul de războiu, se agită din cauză» că patronii le scad salariile cu »30 la sută. Așa» după afirmația lucrătorilor — firma Giraldini și Comp. a concediat personalul, sub motiv că nu mai are de lucru și după vreo 20 de zile Ta rechemat și i-a spus să mai facă 8 zile, conform legii meseriilor și apoi va fi liberi să plece unde vor voi. In aceste 8 zile însă, șeful de atelier a comunicat unor lucrători, că patronul este dispus să oprească un număr restrîns de lucrători, cu condiția ca aceștia să primească a lucra cu un salariu scăzut. Și aceasta ca o favoare și numai pentru acei cari se vor grăbi să accepte condiții rele patronului. Lucrătorii n‘au primit aceste condițiuni. La fabricile Gr. Alexandrescu și Mândrea, s’a pus în vedere lucrătorilor că din pricină că ministerul de războiu a scăzut prețul la comenzi cu 25,la sută, vor fi nevoiți și patronii să scadă salariilor lucrătorilor. Față de aceste tendințe ale patronilor, cari se pare că s’au înțeles să scadă salariile lucrătorilor» aceștia la rîndul lor au început, să se agite» Ei au ținut cîteva întruniri, și au afirmat că au dovezi cum că ministerul de războiu, n‘a scăzut nimic» ba din contră a acordat o sporire a prețurilor. * Astă seară. Mercuri lucrătorii vor ține o nouă întrunire în localul sindicatului lor din Tabaci (str. Elena Cuza 115). Aci, delegații aleși spre a parlamenta cu patronii, vor expune cum stau lucrurile. Balul chelnerilor .»Federația generală a, chelnerilor“ va da Duminică. 4 Octombrie, un bal în salonul .,Oppler”. PRESA ROMANA Și STRĂINĂ Presa bulgară despre Grecia Ultimele evenimente petrecute în Grecia» preocupă mai de aproape presa bulgară, mai ales acum cînd se știe că Bulgaria a trecut de partea puterilor Centrale. Mic» organul partidului naționalist, ocupîndu-se de acest fapt, spune că ura între bulgari și greci este ură de rasă și acest lucru, făceai ca să nu se creadă în posibilitatea unei înțelegeri pașnice între aceste două popoare. Căzînd cabinetul Venizelos și faptul că Grecia pare a-și schimba atitudinea de pînă acum, arată că interesele popoarelor sunt puse mai presus, de ura de rasă. ».Spre a-și salva interesele -zicerii — Grecia trebue să păstreze neutralitatea în cazul unei acțiuni a Bulgariei. Prin aceasta Grecii vor putea să părstreze bunele relații cu toate puterile fără a-și expune nici țara și nici neamul lor răspîndit pe malul asiatic. Mai mult, încă, prin neutralitatea ce o vor păstra, eî se vor putea întinde spre Albania» făcînd astfel un serviciu puterilor Centrale» nelăsînd ca Italia să-și consolideze terenul pe malul Adriaticei. In asemenea caz, ușor se va putea înțelege Bulgaria cu Grecia» care cedînd o eșire naturală la marea Egee Bulgariei, va putea păstra Salonicul» Declarațiile d-lui V. Radoslavofi Primul ministru bulgar, d. V. Radoslavoff» a primit în audiență pe d. Iv. Ev. Gheșoff, șeful naționaliștilor, căruia i-a făcut următoarele declarațiuni asupra intențiunilor guvernului: „Guvernul bulgar nu are nici un fel de intențiuni de a ataca pe vreunul din vecinii săi. Guvernul este gata și acum să trateze cu Quadrupla. ».Neutralitatea armată nu va fi părăsită pină ce evenimentele nu se vor desfășura astfel încît să amenințe interesele vitale naționale bulgare în Macedonia. Guvernul va aștepta să vadă cum se va desfășura ofensiva austro-germană împotriva Serbiei”. * Presa sirică despre Bulgaria Oficiosul sîrb Pravda scrie următoarele despre mobilizarea și intențiunile Bulgariei: ,-Politica bulgară a mers așa de departe încît nu mai poate da înapoi. Oamenii politici bulgari cred că se apropie ceasul, hn care popoarele balcanice trebue să se supună stindardului bulgarismului și să se dea lovitura, de grație Serbiei. ..Decretarea mobilizării este un eveniment important și bine chibzuit, dar nu se știe încotro va fi tîrîtă Bulgaria. .*Este de ajuns însă numai alianța sîrbo-greco-română, sub egida Quadruplei spre a se opune planurilor bulgare. Acest lucru, nu va lăsa generațiilor tinere bulgare altceva, decît să deplîngă fapta nechizuită a predecesorilor lor“« Presa bulgară despre Rusia Kambana ziar bulgar» atacă cu o extremă violență politica diplomației rusești față de Bulgaria. Ziarul face răspunzător de toate nenorocirile Bulgariei numai diplomația rusă. ..A fost de ajuns ca să cerem și să trecem la mobilizare pentru ca pumnul rusesc să ne amenințe. Rusia împreună cu Quadrupla doresc mărirea Serbiei și peirea Bulgariei. ,»Rusia» care a eliberat Bulgaria, nu este Rusia de azi» Și nici slavismul nu este în joc, cînd noi ducem o politică națională. Politica slavismului nu este politica Rusiei. ».Dacă am fost liberați de ruși» nu înseamnă acum să renunțăm la idealurile noastre, naționale. „Rusia» eliberatoarea noastră nu este nici aceea din 1913, cînd a trimis împotriva Bulgariei țări neslave să o ciuntească și nici cea de azi» care confundă interesele ei cu acelea ale Serbiei- singurul și principalul vinovat, al stărei de azi. „Pentru Rusia, eliberatoare avem recunoștință» am împănat țara cu monumente, dar pentru Rusia de azi nu ne rămîne decît blesteme, fiindcă acela care ocrotește Serbia ne sapă nouă mormîntul“. • Presa rusă Died, organul d-lui Miliucov» scrie următoarele despre diplomația rusă și revendicările Bulgariei:»Noi în Rusia înțelegem foarte bine ce greșală fără seamăn ar face Bulgaria» dacă „ar lua partea puterilor Centrale E timpul ca să încetăm cu moralizarea față de Bulgaria. Guvernul bulgar, cum și majoritatea opoziției cu rusofilii în frunte au în vedere în special interesele reale ale națiunei bulgare. Cine voește să influențeze asupra bulgarilor să se adreseze nu conștiinței, ci intereselor naționale. Nu vă adresați poporului cu mîinile goale. Dați poporului bulgar a ceea ce îi aparține, dar dați-i ceva palpabil, să vadă el că plugul bulgar a răsturnat brazda pe ogorul Macedoniei. .»Numai în atare caz, poporul se va înflăcăra ,și vor putea conducătorii lui să-i ceară noua jertfe în folosul Quadruplei”. PROS SUL ÎNDOITEI crime din denizler Este știut că conform legei de organizare a Dobrogei Noui, unde nu sunt instituite Curțiile cu jurați, crimele săvîrșite pe acest teritoriu sunt deferite tribunalelor ordinare. In ziua de 28 Septembrie a. c. tribunalul Durostor în baza acestei legi a fost chemat să judece un proces senzațional, crimă îndoită, săvîrșită anul trecut de niște turci, anume Găsim Cadîr, Seit Memet, Aider Murtaza, Murtaza Mamut, Halit Cogea Ibram, Eliazer Coloncei și Alii Burcogi, toți din comuna Denizler, acest județ, asupra a doi țărani bulgari fruntași din aceiaș comună, unul proprietar de moară și ambii arendași a întinse grădine cu zarzavat și cari treceau drept oameni cu bani, în sat. Pe ambii acești fruntași, cari se numeau Ivan Pavlov și Deacu Verban în noaptea de 7—8 octombrie 1914, i-au înjunghiat cu cuțitele, i-au chinuit și torturat timp de o noapte, în cîmp, la conacul grădinei lui Ivan Pavlof unde criminalii, s’au introdus cu ajutorul servitorului lui Ivan Pavlof, anume Ali Burcagi, și după ce iau jefuit de sumele de bani ce au găsit asupra lor, pe unul din victime Deacu Verban, l-au pus întrun sac ducîndu-i distanță de 7 km. de la locul crimei, aruncîndu-i într’o prăpastie după ce au uns cu gaz cadavrul și i-a dat foc. In zori zilei criminalii s’au făcut nevăzuți, avînd grija să împartă între ei banii furați de la victime. Faptul a fost descoperit de jandarmi a doua zi, în urma denunțărilor făcute de servitorul lui Ivan Pavlov, anume Ali Burcagi. Parchetul fiind sesizat de procuror Georgescu-Vîlcea și judecătorul de instrucție, Aurel Safirescu, au plecat la fața locului și ,timp de mai multe zile, a făcut minuțioase cercetări pentru descoperirea criminalilor Bănuelile magistraților, prima dată, au căzut asupra servitorului Ali Burcagi, care nu putea fi strein de crimă, mai cu seamă că victima Ivan Pavlov, avea la conacul morei un număr de vre-o 10 clini foarte răi, pentru pază, și lătratul lor, ar fi deșteptat pe servitor, care susținea că în acea noapte a dormit la o colibă vecină de grădina stăpinului său și că nu are nici o cunoștință de crimă, dar, spune el, că în acea seară a venit în vizită la stăpînul său vecinul grădinar Deacu Verban, cu care, de mult, Ivan Pavlov avusese oarecare certuri. Cum în timpul cercetărilor parchetului Deacu Verban nu se afla în comună, fiind dispărut, credința magistraților a fost la început, că criminali nu sunt decît servitorul Ali Burcagi și Deacu Verban. Toate sforțările magistraților de a afla adevărul au fost zadarnice. In timpul cercetărilor ce făceau, jandarmi din Denizler, au putut să se convingă, că Ali Burcagi nu e strein de omor și în adevăr după cîtva timp Ali Burcagi a început să recunoască crima, arătînd ca autori pe cei alți acuzați de azi, adăugînd că și Deacu Verban care venise în vizită la Ivan Pavlov, a fost omorît în acea seară tot de ei, dar pentru a simula un omor din partea acestuia, i-au transportat o distanță de 7 kilometri de locul crimei l-au înjunghiat cu cuțitele sdrobindu-i capul cu ciomegile, i-au uns cadavrul cu gaz, i-au dat foc și l-au asvîrlit într’o rîpă adîncă de 30 m. Față de aceste declarațiuni procurorul a ordonat arestarea criminalilor procedînd la reconstituirea crimei. Interogați, confruntați și cercetați atît la parchet cît și la instrucție, acuzații au mărturisit, crima, arătînd și suma de bani care au luato de la victime și pe care au împărțit-o între dînșii. In urma rechizitorului dat de parchet criminalii a fost trimeși în judecata tribunalului pentru crimă de omor îndoită și premeditată. Procesul a fost sorocit pentru 28 Septembrie. Ședința se deschise la orei* 12. Sala era plină de curioși, oar, majoritate bulgari, înainte de interogarea inculpaților, d. avocat Melidon, din partea apărărei, a cerut amînarea procesului din cauză că unul din martorii cei mai importanți lipsește, cerere pe care tribunalul a respins-o. Se procedează apoi la interogarea inculpaților care se face cu mare anevoință întrucît răspunsurile și întrebările se pun prin interpret, nici unul necunoscând limba românească. La orele 5 lum. se termină cu interogarea și ședința se suspendă. Procesul continuă. Gitiți „Universul Literar1