Universul, octombrie 1915 (Anul 33, nr. 271-299)

1915-10-01 / nr. 271

„economii” Societate Anonimă. CAPITAL: Lei 1 500.000. deplin vărsați Fabrica de:: CIOCOLATA, BON­­BOARE, DOLGEAȚA, RAHAT, HALVA, CONSERVE, GOMPO­­TURI, MOSTAR, etc. 3151 Știri din țară — Prin poșta. ALEXANDRIA Inaugurarea internatului șc. »r male. — Luni, la orele 11 dim. s’a făcut inaugurarea internatului ?e, normale­, alipită pe lingă gim­­­naziul local. Au luat parte: d. N­, N­acotă, prefectul județului, d. 8. Bai­firescu revizorul școlar, corpul didactic al gimnaziului - d. I­ .^.ligelescu inginerul județului, consiliul comunal în frunte cu d. primar A. Văcăreanu, corpul di­dactic primar, reprezentanții ce­lorlalte autorități și un numeros public. Sfințirea apei s’a oficiat d­e preoții Ilie Rădulescu și Nie­­leodorescu, după care d. prefect a ținut o frumoasă cuvântare, a­­rătînd importanța acestei șc. nor­male. Face un călduros apel la d-nii profesori să-și pună tot ze­lul sufletului lor pentru pregăti­rea tinerilor normaliști- apostolii înălțării naționale de m­îine. Răs­pund d-nii profesori Dinculescu și Rădulescu, mulțumind d-lui pre­fect pentru­­ increderea ce-și pune în corpul fefasoral și făgăduind că vor ști să corespundă chemării lor. Aduc elogii alexandrenilor pentru căldura cu care au îmbră­țișat propunerea d-lui prefect de » s­e înființa o șc. normală aici" ,cum și pentru sacrificiul ce Tau făcut contribuind la­ alcătuirea internatului pentru întreținerea normali­știlor. Asistența a încheiat solemnita­tea printr’o mică gustare cu peii­­naș nou. Viza libretelor în orașul nostru se va face în zilele de 8 și 9 Oc­tombrie, în localul poliției. BACĂU Găsirea unui cadavru. __ Du­minică noapte ’Pe linia a treia din stația locală, în dreptul magaziei de mărfuri, a fost găsit cadavrul săteanului Jitaru Martin, din Fa­ri­­ani, tăiat de tren în regiunea abdominală. Din cercetările­ făcute se con­stată că numitul a fost omorît de tenul de marfă a­nul 816, pe­înd voia să traverseze probabil linia ferată sau să se urce într’u­­nul din vagoane. S’a dispus transportarea cada­vrului la morga orașului. Furt. — Leon Sircus, vechiu client al poliției, s’a introdus, prin escaladare în magazinul comer­ciantului Leon Gaster din str. Ca­nalul Mic, furmd dintr’un sertar 89 lei. Pe cind opera, numitul a fost surprins de către sergentul de poliție Ioan Gheorghieș, care l’a aresttat. Incendiu.­­ Un puternic in­cendiu s’a declarat Duminică la casele d-lui Calman Leib Reiner din strada Fabricelor, prefăcînd în cenușă două magazii de scîn­­duri ale numitului,­cum și acope­rișul casei locuită de Gheorghe Potroacă din strada Fundătura Bistriței n-rul 9. Datorită intervnției la timp a pompierilor de sub comanda d-lui locot. V. Gruia, incendiul care luase proporții uriașe a putut fi realizat mai înainte de a se în­­nde și la celelalte clădiri vecine. "i cele mai multe sunt vechi și operite cu draniță. BARLAD •jurămîntul concentraților (se­ria III) din reg. 52 infanterie. — Luni, la orele 10 jum. dimineața, cu deosebită solemnitate­ au re­­înoit jurământul căte noul rege, soldații concentați seria III, din reg. 52 infanterie, precum și d-ruii ofițeri de rezervă ai aceleiași se­rii. Jurămîntul s’a depus în ta­băra regimentului, situată pe dea­lul ,,Cimitirului“, unde batalionul de­ concentrați, a fost așezat în careu, iar în mijloc drapelul regi­mentului. Slujba religioasă a fost oficiată de către S. S. Preotul Chiricuță, care după ce a primit jurămîntul, a ținut o frumoasă predică, potrivit ocaziunei. A răspuns de colonel Arghir Bo­tez, comandantul regim­entului, care a arătat importanța jur um fli­tului, care leagă pe soldat de dra­pel rege și patrie. D-sa a vorbit apoi despre sentimentul patriotic de care e dator să fie stăpînit sol­datul. S’a servit apoi trupei masa, la care n’a lipsit nici vinul. După amiază, serviciul a fost suspendat. CURTEA-DE-ARGEȘ Rănire gravă. — Locuitorul­­ Niță I. Tuță, luîndu-se la ceartă cu Niță Ghică, în curtea judecă­toriei locale, din cauză că Niță Tuță cumpărase niște pământ de­­ o rudă a lui Niță Ghică, acesta se repezi asupra lui Niță Tuță cu un cuțit și i-l împlîntă în pîntece.­­Victima a fost imediat ridicată și transportată cu o trăsură la spi­tal, unde i s’a cusut rana. Apoi a fost predat familiei spre îngrijire, iar agresorul arestat. Rana prezintă oarecare gravi­tate și sunt temeri de complica­tului. FOCȘANI înecare. — Femeia Ioana I. Cojocaru, în etate de 40 ani, din Nistorești, trecînd apa Zăbala pe la punctul Gura Reghiului­ care din cauza ploilor căzute venise mare, s-a înecat. Cadavrul a fost pescuit­ de 4 institutori­ în două zile pe săptămînă: Mercurea și Sîmbăta seara , între orele 8—10. Elevii vor primi de la școală cărți și t­oate cele necesare. Direcțiunea școalei îndeamnă pe cei interesați să se înscrie chiar de acum la direcțiu­nea școalei. PAȘCANI Contra scumpirei traiului. — Un mare număr de locuitori ai a­­cestui tîrg vor prezenta celor un drept­ în numele populațiunei­ lo­cale, care numără aproape 3000 de slujbași, o cerere de a se lua mă­suri împotriva scumpirei traiului care a ajuns aci de nesuportat. Petiționarii cer să se stabilească ș­i pentru tîrgul nostru prețuri maxime de vînzarea alimentelor, așa cum s’a făcut în București și în alte localități ale țarei. ROȘIORI-DE-VEDE Bănie. — Mișu Xenofon Lișcu, în urma unei certe, a dat­ cîteva lovituri croitorului Isidor Popescu și lucrătorului său Chivu G. Dia­conu­. Sărind în ajutor frații lui Chivu- Marin Diaconu și Sande Diaconu, M. Lișcu a fost bătut grav de aceștia, lăsîndu-l în ne­­­simțire. Spargere. — Sîmbătă­ spre Du­minică, necunoscuți s’au introdus, prin spargerea zidului, în prăvă­lia lui C. Popescu, furînd 120 lei și marfă. SLATINA împușcat din imprudență. _ Copiii Niculae C. Stănescu și Ion G. Cazacu, ambii în etate de 10 ani, din comn. Suica, ducîndu-se la cîmp cu vitele- se jucau cu un re­volver. Arma s-a descărcat lovind in palma dreaptă pe Stănescu și pe Ion G. Cazacu în intestine. Cel dinții fiind în afară de ori­ce pericol a rămas în îngrijirea părinților iar cel de al doilea a fost times la spitalul din Slatina, fiind grav rănit. Epidemie de sc­arlatină.­­ De cîtva timp în orașul nostru, bîn­­tue epidemia de scarlatina printre copii și cu toate măsurile luate de serviciul sanitar, cazurile sporesc. Pînă în prezent sunt­ peste 30 de cazuri, din care cauză șco­lile s’au închis pînă la 10 No­­embrie, totuși se speră, că prin munca neobosită depusă de d. medic al orașului, împreună cu în­treg personalul serviciului, vom scăpa de această epidemie cit mai curînd. TG.­JIU Cadavru găsit. — In ziua de 26 cm­. , în muntele Ardele s’a gă­sit cadavrul unui lucrător, în e­­tate de 40—45 ani. El e îmbrăcat țărănește, cu cojoc. Identitatea nu-i s’a putut stabili. Impușcat, din imprudență. — Tudor I. Bolovan și Nicol­ae Mâ­­gureanu. din Masculești, aflîndu­­se pe la o rudă a lor, P. Bolovan din Bibești și umblând cu un­­ re­volver, fără să știe că e încărcat, primul a tras de piedică, rănind pe Măgureanu grav la brațul sting. Victima a fost internată în spitalul județean. Teatrale. — Compania lirică de sub conducerea cunoscutului te­nor Ștefan Ionescu, va da în sea­ra de 1 Octombrie o reprezenta­­țiune la teatrul Milescu, cu un program bogat. Biletele la casierul teatrului. Ioni­ță Mih­ăilescu. TECUCI Tîlhărie la drumul mare. — Locuitorul Șerban Gh. Xacu din Corod a fost amenințat cu moar­tea și jefuit la drumul mare de suma de 14 lei, noaptea de 27 spre 28 c, de către Vasile N. Poe­­naru din Negrilești. Hoțul a fost prins și înaintat parchetului, iar victima a fost trimisă în căutare medicală, deoarece avea mai mul­te răni de cuțit la mină. Nenorocire.­­ Un furgon al reg. 11 roșiori, încărcat cu paie, s-a răsturnat în seara zilei de 28 c. și a prins sub el pe soldatul Stavăr Petre din acel regiment. Grație ajutoarelor date de cama­razii lui și alți săteni cari au ve­nit în grabă, numitul a putut fi salvat. Rănire gravă. — Cristea Tana­­să din Ivești, fiind beat, a lovit cu un cuțit în abdomen pe consă­teanul său Stoica Marin zis Tode­­­rașc. Agresorul se află arestat, iar rănitul a fost internat în spital. Puri. — Lăutarul Pricope Țe­­peluș din comuna Munteni a fu­rat lui Ion Gh. Lupu din Matca, un portofel cu suma de 90 lei. Autorul a dispărut din comună. Epidemie.­­ Serviciul sanitar al acestui județ a intervenit la cei în drept pentru suspendarea cusu­­­­rilor școalei mixte din comuna Corod, unde hintue epidemia de febră tifoidă. Arestați. — La 28 Sept. cor. au fost înaintați de către parchetul local, d-lui jude de instrucție al trib. Tecuci, Va­sile I. Ciucă, Gri­­gore Irimia și Gheorghe Neagu, inculpați pentru crima de tâlhărie. Diverse. — In ziua de 28 Sept. a. e.. au fost înaintați parchetu­lui local I. Mastacan, Toma I. Timbolschi și Dumitru I. Mihala­­che din Căbești (Tutova), autorii a mai multe furturi cu efracție. VASLUI Jefuire.—Locuitorul Gh. Dîmbu din Bălteni, com­. Brodoc, se în­torcea din Vaslui spre casă. Pe drum, prin pădurea Bălteni, fiind întîmpinat de un necunoscut, a fost bătut și jefuit de suma de 20 lei. Furt. — Necunoscuți introdu­­cîndu-se prin efracție în circiuma lui Neculai Toescu, din comuna Gărceni, au furat mai mult tutun de diferite calități, cum și suma de 65 lei din sertarul tejghelei. Accident. — Copilul Iorgu­ Th. Manta din com­. Tanacu, în etate de 3 ani, căzînd dintr’un car cu fin, a fost călcat de car, rămînînd mort pe loc. Maltratare. — Din cauza mal­tratărilor suferite de la consătea­nul său, y. Pascariu, din comuna Poenești, locuitorul Neculai Bacă a fost internat în spital. Accident. __ Toader Șerban, din com. Todirești, ducîndu-se la circiuma lui Gh. Toma, pentru a-și cumpăra tutun, unde nu era decît băiatul comerciantului anu­me Ioan, de l­a ani, și văzînd un revolver îl cercetă. In acest timp băiatul repezindu-se și smucind arma, care era încărcată, aceasta a luat foc lovind pe băiat în obra­zul drept. Pacientul e în spital. Ajutorarea săracilor. __ Luni, o comisiune compusă din d-nii E­­duard Motăș, primarul orașului, economul Ioan Grigoriu și direc­torul poliției N. Mihailov, a dis­tribuit săracilor suma de 5000 lei, lăsată prin testament de defunc­tul Rege Carol I. Din această sumă, 400 lei au fost dați școalei israilite, pentru a fi distribuiți la 10 familii israi­lite sărace. — Prin telefon — ERAI LA Monede false O fabrică de­ monede false a fost descoperită în orașul nostru. Brigada de siguranță a obținut informații, că negustorul D. Ni­­colau, din piața Poporului, ar a­­vea acasă, un întreg depozit de monede engleze și turcești, falsi­ficate. S’a făcut o descindere și s’au descoperit cîteva sute de aseme­nea monede, cum și două sticle cu soluții speciale de aurirea mo­nedelor. Comerciantul D. Nicolau este însă de fapt victima unui vestit falsificator de monede, Ioniță Ni­colau, cunoscut poliției și justi­ției pentru isprăvile lui. Acest falsificator s’a prezentat într’o zi comerciantului Nicolau, propunînd să-i fabrice lire oto­mane și engleze. Comerciantul Nicolau, predispus la­ asemenea afaceri, întrucât a mai încercat chiar anul acesta cu niște țigani din Islaz, o combinație la fel, s’a pretat și a dat propunătorului un aconto de 2.000 lei. După cîtva timp el a primit de la falsificator o sumă de mone­de, executate perfect ca: mărime, greutate, gravură și sunet, ur­­mînd ca aceste monede, plumbu­rii ca aspect, să fie numai po­leite. Falsificatorul însă a dispărut fără să-și termine lucrarea. Negustorul păcălit a tot alergat pe la Galați și în alte orașe în căutarea lui, spre a putea să pu­nă monedele în circulație, după ce bineînțeles le-ar fi auzit. In acest timp, brigada de sigu­ranță a descoperit întreaga țesă­tură. Afacerea a fost deferită par­chetului­, cu toate probele strînse și actele dresate de Siguranța. BUZĂU 28 Septembrie Omorît de tren Azi la orele 12, acceleratul ba intrînd în gara Buzău, a surprins la bariera U­rziceni, agrara con­dusă de Stelian Tariceanu din Buzău. Calul a scăpat neatins, căruța a fost complet sfărîmată­­iar conducătorul grav rănit. Dus la spitalul Brătianu, el a încetat din viață În orgie 5. Din cauza accidentului, trenul de persoane 123, plecat spre Bucu­rești, a avut întîrziere de 15 mi­nute. CALARAȘI 28 Septembrie — In urma unui ordin al mi­nisterului de război, învățătorii­­ofițeri au fost de,«concentrați. Colegii lor cari sunt grade infe­rioare și cari au făcut concen­trare de vară» au cerut ministe­rului ca­ și ei să fie desconcen­trați, aceasta fiind mai ales în interesul învățământului. Credem că, față cu dreptatea cererei, ministerul nu va întârzia de a desconcentra și această ca­tegorie de învățători. IVEȘTI 28 Septembrie Individul Marin Teodorescu din Ivești, fiind beat, a luat la bătae pe consăteanul său Gheorghe­­ Sandu, acesta, apărîndu-se, a în­junghiat pe agresor cu un cuțit. Victima, în stare gravă, a fost dusă la spitalul din localitate, GALAȚI Școală de adulți. — La 15 Oc­tombrie a. e. se deschid cursurile școalei de adulți de pe lîngă șooa­­­s­a­rul 4 de băieți din Galați, și două secțiuni: a celor cu îl primar neterminat și a a­­beților.’ Cursurile se predau Tg.­NEAMȚ Furt. — Necunoscuți, spărgînd noaptea peretele de la casa bătrî­­nei Maria N. Bălan» din acest o­­raș, s’au introdus în casă, furîn­­du-i 3 cojoace. 61 metri suman, suma de 100 lei în numerar și alte lucruri casnice. PLOEȘTI 28 Septembrie — Vinerea viitoare M. S. Re­gina Maria va trece prin orașul nostru în cor­una Boldești la via d-lui Gheorghe Ionescu, pri­marul orașului Ploești, spre a asista la cules. . / JOI, I 14 OCTOMBRIE 19153 INFORM­AȚIUNI La tragerea premii­lor oferite de Univer­sul aveți posibilitatea de a ciștiga.. 5.000 lei. N­e uitați că în luna N­oembrie are loc tra­gerea. Cine se abonează cu începere d­e la 1 Oc­tombrie ia parte la tragerea acestor pre­mii. • * Luni seară a circulat în Ca­pitală, Zvonul că Rușii ar fi ocu­pat din nou orașul Cernăuți. Pînă în momentul cînd în­cheiem această ediție, nu am primit încă nici o comunicare dela corespondenții noștri de la frotieră. ./#­* Comitatul Uniunii Centrale a Sindicatelor Agricole, întru­­nindu-se ori sub președinția d-lui D. N. Seceleanu, spre a desemna pe cei 4 delegați ai sindicatelor agricole, în Comi­­siunea Centrală pentru vânzarea cerealelor, a ales pe d-nii : D. N. Seceleanu, C. Cantacuzino-Paș­­canu, D. Greceanu și I. Nicu­­lescu-Dorobanțu. Domnișoara Zoe Georgescu a deschis ieri o expoziție de țesă­turi pentru concurs în palatul Ateneului (sala de geografie). Expoziția, va fi deschisă pînă la 5 Octombrie, între orele 10—12 și 3—6. Duminică s’a celebrat,la Zim­­nicea, cusnica religioasă a d-l ui Ilie M. Soare, corespondentul no­stru din localitate, cu d-ra Teo­dora P. Vasiliev din Siștov. * întrucît în ziua de 10 Octom­brie a. c., (a patra zi a sărbă­torii „Durban-Bairam"’) este ho­­tărît a se ține adunarea genera­lă ordinară a „Asociației absol­venților seminarului musul­man”, membrii sunt rugați să fie prezenți în număr cît mai mare în ziua amintită.* Virginia Micșora, Fi­—Florescu, Ana Grand, tenorul Dim­ii­­trescu de Sylva, comi­cii Ciucureste, Achill Popescul, Kanner jjoas­că pentru a 5-a oară cel mai mare succes, opereta Femeia Ideală (Ideale Gatlin) Biletele la Teatrul Modern. * D. Vasile Pașolescu, impiegat de birou la stația T.­Măgurele, fiind mutat la stația Cîineni a fost repartizat la biroul de ex­pediție C. F. R., în locul vacant. • D. Matei Gh. Florescu, decla­rant al biroului de expediție din Cîineni, fiind mutat la stația Bu­curești, a rămas să funcționeze la Cîineni în aceeași calitate. * Sîmbătă 3 Octombrie cor., va sosi în Ploești, părintele Vasile Lucaciu, președintele Ligei Cul­turale. D-sa va ține o conferință des­pre „Tinerimea — nădejdea na­țiunilor”, la un festival organi­zat de „Cercul studențesc praho­vean”, în sala teatrului Modern. Se aduce la cunoștința tineri­lor cari doresc a urma cursuri­le școalei pregătitoare de desena­tori și gravori care funcționează pe lîngă serviciul geografic al armatei, că concursul de admite­re în această școală se va tine în ziua de 19 Octombrie în localul serviciului, din­­ str. Știrbei-Vodă n­rul 81. Pentru orice alte detalii, se poate vedea „Monitorul Ofi­cial” n­ rul 141 din 26 Septem­brie 1912.* M. S. Regele a lucrat ori îna­inte de amiază du d. Ion Bră­­tianu, președintele consiliului și­ ministru de războiu. * Eri s a întrunit comisiunea în­sărcinată să avizeze asupra ce­rerilor de export, adresate mi­nisterului de finanțe. Comisiunea a admis numai a­­cele cereri, cari au ca bază im­portarea unor mărfuri de com­pensație și cari sunt absolut ne­cesare pieții comerciale interne. • Vineri d. a. se vor întruni­­ co­mitetele de lectură și de admi­nistrație, de pe lîngă teatrul Na­țional din­ București, spre a ho­tărî împreună asupra împărțirii" fondului de 27.000 lei autorilor noștri dramatici. * D-nii V. G. Popovici și Ștefan Roșca, impiegați cl. II-a în ser­viciul exterior al vămilor, au fost puși în disponibilitate. * I­..inginer ordinar cl. 11-a Conrad Canner, șef de regiune minieră cl. I-a, a fost numit pro­fesor la școala de maeștri son­dori din Cîmpina, iar dl. inginer ordinar Eugen A. Harting, actu­al profesor, trece ca șef de regiu­ne minieră cl. I-a. * Căile ferate germane au tri­mis la Predeal 20 de vagoane goale spre a fi încărcate cu ce­reale. Faptul că au sosit vagoanele goale, fără mărfurile comandate d­e at­ta timp în Germania, vă­dește încă una din multiplele dificultăți ce încearcă să se fa­că comerțului românesc. * Vestiri f­­eftine: Cimpineanu 19. * Administrația Societăței na­ționale Crucea­ Roșie a Româ­niei roa­gă ca­ orice cerere par­ticulară, care privește relațiu­­­nile cu societatea, să nu se mai adreseze membrilor din comi­tet, ci direct la sediul societăței din str. I. C. Brătianu a­nul 28. ȘCOLARE ♦ Direcțiunea :­In­stitutului Choisy-Hangăru face cunoscut părinților cari au eleve în acest institut că la revenirea Ia școală adică la 1 Octombrie, acestea tre­­buie să prezinte un certificat de la, medicul comunal prin care să se constate că nici eleva sau vre­un membru al familiei nu sunt bolnavi de vreo boală con­tagioasă­♦ Direcțiunea INSTITUTULUI POMPILIAN, aduce la cunoștința părinților ordinul circular trimis ,de minister prin care obligă pe fiecare elevă să prezinte la rein­trarea în școală 1 Octombrie, un bilet de sănătate de la serviciul sani­tar al orașului respectiv.­­ * Direcțiunea școalei secun­dare profesionale de fete „N. A. Codreanu’ț din Bîrlad, aduce la cunoștința elevelor că pe ziua de 5 Octombrie, cursurile se deschid irevocabil. 4 D-na Isabela Sadoveanu a fost delegată cu începere dela 1 Octombrie cu inspectarea grădi­nilor de copii din țară, și în spe­cial din Dobrogea­ Nouă. MILITARE ♦ Intendantul-colonel Dimitre­­scu Ștefan, din serviciul contro­lului exterior, a fost însărcinat pe ziua de 1. Octombrie cu func­țiunea de director superior al serviciului intendenței stabili­mentelor centrale și a locurilor întărite. ♦ D. intendant colonel Atana­­siu Borcea a fost numit membru în comisiunea pentru constarea și așezarea drepturilor la pensie, din partea ministerului de răz­boiu, în locul d-lui general Pan­­teli, trecut în reservă. JUDICIARE ♦ D. Mihail R. Porumboiu, ac­tual procuror de secțiune la tri­bunalul Romanați, a fost mutat în aceeaș calitate la tribunalul Mehedinți, în locul d-lui Teodor I. Tintorescu, care trece în postul ocupat de d. Porumboiu. D. Ioan Bobeanu, actual ajutor de grefier cl. II la secția I a Curții de apel din Craiova, a fost înaintat ajutor de grefier cl. I la secția II a­ aceleiași Curți, în lo­cul vacant. SANITARE ♦ Se află vacante următoarele posturi medicale: Postul de medic primar al ju­dețului Prahova; spitalul Codă­­ești (Vaslui); spitalul Mihăilești (Buzău); spitalul Plenița, (Dolj); spitalul Voinești (Dîmbovița); spitalul Fălciu (Fălciu); cir­cumscripția Cerbu (Argeș); cir­cumscripția Nepoești (Dolj); cir­cumscripția Mînăstirea (Ilfov). D-nii medici cari voesc să se transfere în aceste posturi, vor adresa cererile­ direcțiunii gene­rale sanitare, în termen de 20 zile deja data apariției acestei publicațiuni. ♦ Consiliul de miniștri a apro­bat suprimarea posturilor de medici secundari de la spitalul „Pavel și Ana Cristea”, din ora­șul Bacău și de la spitalul din o­­rașul Dorohoi ♦ Consiliul de miniștri a încu­viințat să suspende în cursul a­­cestui an examenele de capaci­tate pentru medici sanitari, me­dici veterinari și medici de spita­le mixte, care urmează să se ți­nă în fiecare an la 1 Noembrie. S-a aprobat de asemenea pre­lungirea cu un an a termenului prevăzut de art. 105, alin. IX din legea sanitară, prin care se acor­dă numai în timp de 5 ani de la promulgarea legii sanitare, adică pînă la anul 1915 inclusiv, con­­dițiuni de favoare candidaților cari se vor prezintă la examenul de capacitate pentru spitale mix­te. ♦ D-na dr. Maria V. Manoliu a fost numită provizoriu medic la ""spitalul și circumscripția Plenița (Dolj). ♦ D. dr. N. Mărgăritescu, me­dic definitiv la circumscripția Mînăstirea, (Ilfov), a fost­ tran­sferat după cerere la circum­scripția Roșior (Gorj). DE LA BĂNCILE POPULARE ♦ Serviciul agronomic al Ca­sei centrale a băncilor populare primește zilnic cereri din partea obștiilor sătești pentru aproba­rea de arendări de moșii, la această contribue pe lîng­ă organizarea în obștii, prezin­­tînd garanții suficiente pentru proprietari și convingerea pro­prietarilor, că sătenii cultivă din ce în ce­ mai sistematic­ pă­­mîntul. ♦ Casa centrală a băncilor po­pulare a aprobat constituirea cooperativelor de aprovizionare cu cereale și vânzare în comun în Gîrlicioara (Dolj) și Popîn­­zălești (Romanați). ♦ Mîine Joi» se ține­ conferin­ța controlorilor și inspectorilor băncilor populare, sub președin­ția d-lui director Fotin Enescu. In această conferință se­­ vor discuta măsurile, ce urmează să se ia în contra samsarilor, cari cutrează satele» îndemnînd pe săteni să’și vîndă recoltele. 4 D. N» Budeanu a fost numit agent de urmărirea creditelor băncii populare din Otetelișu (Vîlcea). DE LA C. F. R. ♦ Veghetorul Georgescu, "de la stația Jiblea fiind mutat la sta­­­ ț.ia Cîineni, va funcționa .la Sla­tina. ♦ D. Mihail Strungariu a fost numit subșef de secție cl. IV-a la căile ferate și admis în cor­pul teh­nic, cu gradul de inginer ordinar cl. III-a. ♦ Mai mulți șefi de tren, con­­ductori și frânări de la trenurile de marfă au cerut direcțiunii serviciului mișcării să se admi­tă rotația cu personalul de la trenurile de călători. Direcțiunea serviciului mișcă­rii va da o circulară asupra modului cum să se facă rotația între personalul trenurilor de călători cu cel dela trenurile de mărfuri. ARTISTICE ♦ Aflăm cu plăcere, că la 1 Octombrie, cunoscutul nostru pictor d. Al. Petrescu, va expune la Ateneu, o întreagă galerie de tablouri, operele d-sale. D. Alexandru Petrescu este au­torul picturilor cari împodobesc aula Universităței din Iași, pre­cum și al multor lucrări frumoa­se cari au stabilit reputația d-sa­le. BIBLIOGRAFII — Convorbiri Literare pe Sep­tembrie. — Drum drept, anul X, a­nul 35. — Revista Antialcoolult anul 16. Nr. 5. * ECOURS Cereți Joi 1 Octombrie, la toate chioșcurile, depozitele de ziare, tutungerii, librării, cum și la editorul Ig. Hertz, Bucu­rești, primul număr din „Astra“ redactată de Ion Gorun. Un e­­legant volum de 12S pagini, cu coperta colorată, ilustrațiuni co­lorate in tezt,­ costă numai 25 bani. „Astra“ va apare regulat la 1 și 15 ale fiecărei luni. Abo­namente pentru primele 10 nu­mere, lei 2,50 france la domici­liu. Cererile însoțite de cost, se vor adresa editorale Ig. Hertz, București. Stagnarea comerțului de peste Tulcea. 28 Septembrie Am arătat ori că ministerul lucrărilor publice a ordonat por­turilor noastre ca nici un va­por sau alt vas comercial cu un tonaj mai mare de trei tone să nu fie lăsat să părăsească portul. Această măsură, a pro­dus o profundă impresie în rân­­durle pescarilor­­ și comercian­ților pescari, deoarece prin a­­ceasta stagnează cu desăvârșire întregul comerț de pescărie, ca­re în județul nostru, se face pe o scară foarte întinsă. Din această cauză, toate pie­țele vor fi lipsite de pește, nea­­vindu-se mijlocul de a fi trans­portat din bălțile și lacurile» unde se vîneaz­ă. De asemenea nu mai există nici un mijloc de transport pe canalurile Chi­lia și Sf. Gheorghe, unde se știe că nu circulau decit vapoarele de comerț și în special vapoa­rele de pescărie. Astăzi n'a putut pleca din lo­calitate nici un transport de pește la Galați Viața muncitorească Agitația curelarilor De cîtăva vreme, lucrătorii din, fabricele și atelierele de curelă­, fie» cari lucrează pentru mi­nisterul de războiu, se agită din cauză» că patronii le scad sala­riile cu »30 la sută. Așa» după afirmația lucrători­­lor — firma Giraldini și Comp. a concediat personalul, sub mo­tiv că nu mai are de lucru și după vre­o 20 de zile Ta reche­mat și i-a spus să mai facă 8 zile, conform legii meseriilor și apoi va fi liberi să plece unde vor voi. In aceste 8 zile însă, șeful de atelier a comunicat unor lucră­tori, că patronul este dispus să oprească un număr restrîns de lucrători, cu condiția ca aceștia să primească a lucra cu un sa­lariu scăzut. Și aceasta ca o favoare și nu­mai pentru acei cari se vor grăbi să accepte condiții rele patro­nului. Lucrătorii n‘au primit aceste condițiuni. La fabricile Gr. Alexandrescu și Mândrea, s’a pus în vedere lu­crătorilor că din pricină că mi­nisterul de războiu a scăzut pre­­ț­ul la comenzi cu 25,la sută, vor fi nevoiți și patronii să scadă salariilor lucrătorilor. Față de aceste tendințe ale patronilor, cari se pare că s’au înțeles să scadă salariile lucră­torilor» aceștia la­ rîndul lor au început, să se agite» Ei au ținut cîteva întruniri, și au afirmat că au dovezi cum că ministerul de războiu, n‘a scăzut nimic» ba din contră a­ acordat o sporire a prețurilor. * Astă seară. Mercuri lucrătorii vor ține o nouă întrunire în localul sindicatului lor din Ta­baci (str. Elena Cuza 115). Aci, delegații aleși spre a par­lamenta cu patronii, vor expune cum stau lucrurile. Balul chelnerilor .»Federația generală a­, chelne­rilor“ va da Duminică. 4 Octom­brie, un bal în salonul .,Oppler”. PRESA ROMANA Și STRĂINĂ Presa bulgară despre Grecia Ultimele evenimente petrecute în Grecia» preocupă mai de a­­proape presa bulgară, mai ales acum cînd se știe că Bulgaria a trecut de partea puterilor­ Centrale. Mic» organul partidului națio­nalist, ocupîndu-se de acest fapt, spu­ne că ura între bulgari și greci este ură de rasă și acest lucru, făceai ca să nu se creadă în posibilitatea unei înțelegeri pașnice între aceste două po­poare. Căzînd cabinetul Venize­­los și faptul că Grecia pare a-­și schimba atitudinea de pînă a­­cum, arată că interesele popoa­relor sunt puse mai presus, de ura de rasă. ».Spre a-și salva interesele -­­zice­rii — Grecia trebue să păstreze neutralitatea în cazul unei acțiuni a Bulgariei. Prin aceasta Grecii vor putea să păr­streze bunele relații cu toate puterile fără a-și expune nici țara și nici neamul lor răspîndit pe malul asiatic. Mai mult, încă, prin neutralitatea ce o vor pă­stra, eî se vor putea întinde spre Albania» făcînd­ astfel un servi­ciu puterilor Centrale» nelăsînd ca Italia să-și consolideze tere­nul pe malul Adriaticei. In ase­menea caz, ușor se va putea înțelege Bulgaria cu­ Grecia» care cedînd o eșire naturală la ma­rea Egee Bulgariei, va putea pă­stra Salonicul» Declarațiile d-lui V. Radoslavofi Primul ministru bulgar, d. V. Radoslavoff» a primit în au­­dien­ță pe d. Iv. Ev. Gheșoff, șeful naționaliștilor, căruia i-a făcut următoarele declarațiuni asupra intențiunilor guvernu­lui: „Guvernul bulgar nu are nici un fel de intențiuni de a ataca pe vreunul din vecinii săi. Gu­vernul este gata și acum să tra­teze cu Quadrupla. ».Neutralitatea armată nu va fi părăsită pină ce evenimentele nu se vor desfășura astfel în­cît să amenințe interesele vitale na­ționale bulgare în Macedonia. Guvernul va aștepta să­ vadă cum se va desfășura ofensiva au­stro-germană împotriva­­ Ser­biei”. * Presa sirică despre Bulgaria Oficiosul sîrb­­ Pravda scrie următoarele despre mobilizarea și intențiunile Bulgariei: ,-Politica bulgară a mers așa de departe în­cît nu mai poate da înapoi. Oamenii politici bul­gari cred că se apropie ceasul, hn care popoarele balcanice tre­bue să se supună stindardului bulgarismului și să se dea lovi­tura, de grație Serbiei. ..Decretarea mobilizării este un eveniment important și bine chibzuit, dar nu se știe în­cotro va fi tîrîtă Bulgaria. .*Este de ajuns însă numai a­­lianța sîrbo-greco-română, sub egida Quadruplei spre a se opune planurilor bulgare. Acest lucru, nu va lăsa generațiilor ti­nere bulgare altceva, decît să deplîngă fapta nechizuită a pre­decesorilor lor“­­« Presa bulgară despre Rusia Kambana ziar bulgar» atacă cu o extremă violență politica diplomației rusești față de Bul­garia. Ziarul face răspunzător de toate­­ nenorocirile Bulgariei numai diplomația rusă. ..A fost de ajuns ca să cerem și să trecem la mobilizare pentru ca pumnul rusesc să ne amenin­țe. Rusia împreună cu Quadru­pla doresc mărirea Serbiei și peirea Bulgariei. ,»Rusia» care a eliberat Bulga­ria, nu este Rusia de azi» Și nici slavismul nu este în joc, cînd noi ducem o politică națională. Politica slavismului nu este po­litica Rusiei. ».Dacă am fost liberați de ruși» nu înseamnă acum să­ renunțăm la idealurile noastre, naționale. „Rusia» eliberat­oarea noastră nu este nici aceea din 1913, cînd a trimis împotriva Bulgariei țări neslave să o ciuntească și nici cea de azi» care confundă interesele ei cu acelea ale Ser­biei- singurul și principalul vi­novat, al stărei de azi. „Pentru Rusia, eliberatoare a­­ve­m recunoștință» am împănat țara cu monumente, dar pentru­ Rusia de azi nu ne rămîne decît blesteme, fiindcă acela care o­­crotește Serbia ne sapă nouă mormîntul“. • Presa rusă Died, organul d-lui Miliucov» scrie următoarele despre diplo­mația rusă și revendicările Bul­gariei:­­»Noi în Rusia înțelegem foarte bine ce greșală fără seamăn ar face Bulgaria» dacă „ar lua par­tea puterilor Centrale­ E timpul ca să încetăm cu moralizarea față de Bulgaria. Guvernul bul­gar, cum și majoritatea opozi­ției cu rusofilii în frunte au în vedere în special interesele reale ale națiunei bulgare. Cine voește să­ influențeze asupra bulgarilor să se adreseze nu conștiinței, ci in­tereselor naționale. Nu vă adre­sați poporului cu mîinile goale. Dați poporului bulgar a ceea ce îi aparține, dar dați-i ceva pal­pabil, să vadă el că plugul bul­gar a răsturnat brazda pe ogo­rul Macedoniei. .»Numai în atare caz, popo­rul se va înflăcăra ,și vor­ putea conducătorii lui să-i ceară noua jertfe în folosul Quadruplei”. PROS SUL ÎNDOITEI crime din denizler Este știut că conform legei de organizare a Dobrogei Noui, unde nu sunt instituite Curțiile cu jurați, crimele săvîrșite pe acest teritoriu sunt deferite tri­bunalelor ordinare. In ziua de 28 Septembrie a. c. tribunalul Durostor în baza a­­cestei legi a fost chemat să ju­dece un proces senzațional, cri­mă îndoită, săvîrșită anul trecut de niște turci, anume Găsim Ca­­dîr, Seit Memet, Aider Murtaza, Murtaza Mamut, Halit Cogea Ibram, Eliazer Coloncei și Alii Burcogi, toți­ din comuna Deni­­zler, acest județ, asupra a doi țărani bulgari fruntași din a­­ceiaș comună, unul proprietar de moară și ambii arendași a întinse grădine cu zarzavat și cari treceau drept oameni cu bani, în sat. Pe ambii acești fruntași, cari se numeau Ivan Pavlov și Deacu Verban în noaptea de 7—8 oc­tombrie 1914, i-au înjunghiat cu cuțitele, i-au chinuit și tortu­rat timp de o noapte, în cîmp, la conacul grădinei lui Ivan Pavlof unde criminalii, s’au introdus cu ajutorul servitorului lui Ivan Pavlof, anume Ali Burcagi, și după ce iau jefuit de sumele de bani ce au găsit asupra lor, pe unul din victime Deacu Verban, l-au pus întrun sac ducîndu-i distanță de 7 km. de la locul crimei, aruncîndu-i într’o pră­pastie după ce au uns cu gaz cadavrul și i-a dat foc. In zori zilei criminalii s’au făcut nevăzuți, avînd grija să împartă între ei banii furați de la victime. Faptul a fost descoperit de jan­darmi a doua zi, în urma de­nunțărilor făcute de servitorul lui Ivan Pavlov, anume Ali Bur­cagi. Parchetul fiind sesizat de pro­­curor Georgescu-Vîlcea și jude­cătorul de instrucție, Aurel Sa­­firescu, au plecat la fața locului și ,timp de mai multe zile, a făcut minuțioase cercetări pen­tru­ descoperirea criminalilor Bănuelile magistraților, prima dată, au căzut asupra servito­rului Ali Burcagi, care nu putea fi strein de crimă, mai cu seamă că victima Ivan Pavlov, avea la conacul morei un număr de vre-o 10 clini foarte răi, pentru pază, și lătratul lor, ar fi deș­teptat pe servitor, care susținea că în acea noapte a dormit la o colibă vecină de grădina stă­­pinului său și că nu are nici o cunoștință de crimă, dar, spu­ne el, că în acea seară a venit în vizită la stăpînul său veci­nul grădinar Deacu Verban, cu care, de mult, Ivan Pavlov avu­sese oare­care certuri. Cum în timpul cercetărilor parchetului Deacu Verban nu se afla în comună, fiind dispă­rut, credința magistraților a fost la început, că criminali nu sunt de­cît servitorul Ali Bur­cagi și Deacu Verban. Toate sforțările magistraților de a afla adevărul au fost za­darnice. In timpul cercetărilor ce fă­ceau, jandarmi din Denizler, au putut să se convingă, că Ali Burcagi nu e strein de omor și în adevăr după cît­va timp Ali Burcagi a început să recunoască crima, arătînd ca autori pe cei alți acuzați de azi, adăugînd că și Deacu Verban care venise în vizită la Ivan Pavlov, a fost o­­morît în acea seară tot de ei, dar pentru a simula un omor din partea acestuia, i-au tran­sportat o distanță de 7 kilometri de locul crimei l-au înjunghiat cu cuțitele sdrobindu-i capul cu ciomegile, i-au uns cadavrul cu gaz, i-au dat foc și l-au asvîrlit­­ într’o rîpă adîncă de 30 m. Față de aceste declarațiuni procurorul a ordonat arestarea criminalilor procedînd la recon­stituirea crimei. Interogați, confruntați și cer­cetați atît la parchet cît și la instrucție, acuzații au mărturisit, crima, arătînd și­ suma de bani care au luato de la victime și pe care au împărțit-o între dînșii. In urma rechizitorului dat de parchet criminalii a fost tri­­meși în judecata tribunalului pentru crimă de omor îndoită și premeditată. Procesul a fost sorocit pentru 28 Septembrie. Ședința se deschise la orei*­ 12. Sala era plină de curioși, oar, majoritate bulgari, înainte de interogarea incul­paților, d. avocat Melidon, din partea apărărei, a cerut amîna­­rea procesului din cauză că­ unul din martorii cei mai im­portanți lipsește, cerere pe care tribunalul a respins-o. Se pro­cedează­ apoi la interogarea in­culpaților care se face cu mare anevoință întru­cît răspunsurile­ și întrebările se pun prin inter­pret, nici unul ne­cunoscând limba românească. La orele 5 lum. se termină cu interogarea și ședința se sus­pendă. Procesul continuă. Gitiți „Universul Literar1

Next