Universul, februarie 1916 (Anul 34, nr. 31-59)
1916-02-01 / nr. 31
Uitarea studenților — Cîteva explicații și un inslemn — Studenții din Iași au hotarit abținerea de la cursuri — cuvintul de grevă, luat din limbajul atelierelor nu poate fi întrebuințat, căci nu văd... natroni nici sa labili. O parte din cei de la București cer solidarizarea cu colegii lor ieșeni prin același act de părăsire a cursurilor. Lumea nu știe exact de ce e vorba; studenții din București chiar nu o știu poate precis. Aceasta mă face să dau întîi unele lămuriri, cu care mă simt dator și față de nafelie și față de studenții încredințați nouă nu pentru a-i indiona ca carte și a-i pedepsi în orice miles ci pentru a-i sfătui și îndruma, părintește» în toate împrejurările. Și la Iași ca și oriunde» pe lingă marea majoritate care dorește întrebuințarea împrejurărilor excepționale de astăzi neutru îndeplinirea vechiului vis al poporului nostru, este și o minoritate austreiilă sau maofeiarofilor desperată pentru că Ea poate birui. Dintre aceștia face pamte un om politic din București, d- Virgil Axion» care a dobândit o catedră universitară la Iași. Studenții de acolo îl cunosc și astfel de cit ea profesori ei. desvăluesc prinți din memoriu că au fost ai atutorii săi electorali, tolerând chiar ca simple observații discrete, ca d-sa să tipărească manifeste studențești în favoarea candidature d-sale D. Virgil Amsa conduce un ziar ,»Moldova“» răspândit peste Carpați prin îngrijirea administrației ungurești, sau adus înainta acre în această privință, constatînd abonamente mai mult de cît suspecte. Ele au făcut, spun iarăși studenții, ca legatura politica dintre ei si d. Virgil Arion sa se rupă. D. Virgil Arion a fost fugit de o societate de doamne să fie o conferință. A ales nu Teatrul Național» mai vast,ci aula universităței. A anunțat un subiect care putea să permită explicații personale, nu auditoriul care sa adunat și din care o parte era compus din studenți s'a manifestat violent contra d-sare. Senatul universitar a pedepsit pe studenți, deși ceea ce se petrecuse a avea legătură cu nici o lecțieîntre pedepse era și interzicerea pentru cîțiva de a fi aleși la societatea studențească a»Centrului“. Un regulament aspru» decretat în vremi anormale, dă drepturi întinse la supraveghere autorității universitare. Ea confirmă sau ba pe aleșii societăților, ea nu are însă dreptul să excludă de la alegere Răspunsul a fost abținerea studenților de la cursuri. Senatul a opus supendarea cursurilor și a impus declarații individuale de supunere, care nu por contribui da sigur ,să întrszie la studenți simțul, atît de necesar» al demnității umane. Dacă aș fi rector la Iași» eu aș face așa, fie ,și în canalul unor greșeli de tact în care temperamentul meu nu ar fi atras . Mi-aș da seama de momentul de azi, care nu favorizează niciun fel de personalism, fie și în forme mai înalte» și, cu ajutorul colegiului universitar ar căuta modalitatea prin care» fără știrbirea autorității — necesare — a unora și fără jignirea demnității —■ indispensabile — a altora» s’ar restabili relații între părinți și fii sufletești, cari mîine umăr la umăr vor avea să apere aceeași tară. Dacă aș fi student, m-aș feri de a preface în chestia de ambiție pe teren de luptă ireductibilă o grija de demnitate si un nobil scrupul national. Studenții din Iesi sunt legați printro manifestare publică și printr un act. Cei din București încă nu. Către ei mă adresez aici Lucrăm împreună la răspîndirea și înaintarea științei. E o continuă și înălțătoare colaborație pe care nimic nu trebue s-o întrerupă Cu atît mai puțin instigația de natură politică pe care tinerețea noastră nu se vede, dar pe care le recunoaștem de la cele dinții șoapte ale ipocriziei ațîțătoare de la cele dinții apariții pe scenă ale agenților cunoscuți nouă mai bine decît vouă. O „grevă ’ și o „grevă” imediată» o ,»notificare“ către noi ? Dar de ce ? Ce v-am făcut de nu voiți să fim, pe un timp indefinit, alături pe drumul de muncă al ocupațiilor noastre senine ? Și ce urmăriți prin „grevă”? Să ne siliți a schimba o hotărîre pe care n am luat-o, o declarație pe care n’am făcut-o fiindcă nici nu ne-am adunat prin organele noastre legale? Să ne jigniți și împiedecați fără motiv, ca și cum o solidaritate de patroni ne -ar lega pe toți profesorii față de voi, muncitorii solidarizați? ’ Feriți-vă de fxrișii Liposlali și feriți-vă și de oamenii de treabă, onești, cari nu sau deprins încă, în tinărul lor avânt, să vadă intim neted, ținta și drumul și apoi să facă fapte. Adunați-vă într un număr care să dea însemnătate adunării voastre. Supuneți Senatului vostru, colegiului universitar îndoielile și criticele voastre. Veți găsi, vă asigur, mulți cari să vă înțeleagă. Vom căuta împreună, consultîndu-ne și cu autoritatea școlară, modalitatea prin care să înlăturăm deasupra colegilor voștri orice atingere de demnitate fără să atingem demnitatea învățătorilor lor, asupra maturității cărora a bătut, poate, ca și asupra tinerețelor studențimii vinitul aspru al pasiunilor. Studențimea din București va arăta astfel că nu un deșert î-am vorbit noi aceia cari cerem în fiecare zi respectarea prin concordia și reculegerea momente. Ion da dureroase așteptări și de sfinte speranțe in care trăim și asupra cărora se va opri in viitor, vă asigur, un ochiu fără de milă. N. IORGA Pin presa noastră fe fteneralul SR, GRAINIDIAM. Zilele trecute» ziarul cel mai însemnat al guvernului „L’Indépendance roumaine”, în done numere la rînd, m a luat în respăr și mi-a aruncat cîteva grenade de mină» aprinzătoare, ca cele după emura de război din șanțurile vrăjmașe. Ele mi-erau adresate mie personal, iar nu „30ni versului”, ca să citesc în rînduri și printre rinduri, că se va ocupa de aproape de soarta acestui ziar! Vina mia era, că mi-am luat uneori voia, nu de a ataca guvernul si pe oamenii de la putere, ci de a le da cîteva sfaturi bătrînești, mai ales in scopul unirii tuturor Românilor in contra vrăjmașilor străini. Supărarea confratelui nostru era firească, căci, — după cum se spune Polyice în »Xe Figaro“ „este un fapt netăgăduit» ea ca,»menii dela putere,, în toate țările și sub toate guvernele» s-au spătruns foarte rar de vorbele ț lui Boileau: „Placă-ve mai bine .»sfatul decit lauda, oricui“. Sfatul meu mai de seamă, în vederea unirii, era cu privire la presă, pentru ca ea să nu ațîțe oposițiunea sau opiniunea publică, ci mai bine ,să o îndrepte cînd greșește, iar guvernul să fie directorul îngăduitor al presei in general. Căci« iarăși Polyice ne spune» că: „Un guvern,care dă mîna »,presei, face o faptă foarte înțeleaptă, atît în interesul pur .»fizic, cît și in interesul ș.av..prof. ♦»prin. Mai întîiu, un grăunte de >,adevăr, cum se știe, se găsește, ,,adesea, în diatribele cele mai „vii- Apoi, guvernul se întărește “,prin încrederea ce el arată în »propria sa forță... Toată istoria „furtunoasă a libertății presei “,arată, că aceasta a fost totdeaua,una de folos guvernelor interligente“. Cu toate acestea, confratele liberal a judecat intrastfel și s-a supărat. Dar iată, că era un ziar conservator „La Politique”, me ia în primire, cum iau căprarii la cazarmă» pe recrutul la instrucția... ziaristicei, și mă acuză, că sunt sechestrul plătit al guververnului Brătianu la ziarul «răposatului Cazzavilan“! Cu alte cuvinte, unul mă acuză, ca fac politică anti-liberală, iar celalt, că fac politică liberală ! Asta e soarta presei independente, dar tocmai asta dovedește independența și libertatea sa. „La Politique” însă, ne face onoarea de a adăoga insultele și spiritele franțuzești, cu cari Francezii s-au dus la războiu în 1870, și desigur, că ea va avea aceeași soarta ca și Francezii atunci. Eu nu sunt tocmai așa recrut în ziaristică, în care fac „instrucție” iuGă de la 1878, scriind în reviste militare și chiar in ziare politice. Am mâncat chiar zece zile închisoare, după râsboiul din 187S, de la Ion Brătianu, ministru de răsburiu, fiind că am scris un articol iscălit contra... Rusiei în ..România liberă“» patronată, ca și astăzi „Moldova“ de. D. Petre Carp! Ce contrazicere. — îmi va zice „La Politique“» — căci azi nu mai scriu contra Rusiei» cum ar dori ea, și cînd aș fi un escelent ziarist! Să scrie generalul maghiarofil, care a zis, că România vrea să se umfle ca broasca din fabula cu boul- Dar, eu am fost trimis în 1869 de Ion Brătianu în Școala militară, ca să mă bat cu Ungurii, și, de atunci și din școale, am remas vrăjmaș al Ungurilor. Dintre toti Românii, numai vechiul meu prietin și camarad de bancă, la Sf. Sava, d. Al. Marghiloman, împreună cu puțini alții, sau schimbat și au uitat visul lor din copilărie- Nu puțini Români, —■ cum a zis d. Carp la Cameră, — au avut acest vis, ci un neam întreg. In loc de argumente pentru combaterea politicei noastre externe, „La Politique“ ne înjură de la începutul răsboiului, numai pentru că nu suntem pentru Unguri, căci altfel nici n’am răspuns, nici n’am provocat o vreodată. Ea este, dar, nedreaptă și puțin poleită, mai cu seamă in limba lui Fénelon și Mistiére!Eu am scris aci articolele mele un an de zile, fără plată, numai pentru cauza națională, pe cind redacția „Politicei“ a fost, desigur, plătită; totuși ea este care luptă gratuit pentru idealul său unguresc! Eu, scăpând de sarcinile „Universului , vom continua a lupta oriunde, fără plată. Face oare și redacția „Politicei“ tot așa?! S’o vedem! In cît privește somațiunile și amenințările pe care „La Politique” le adresează guvernului, la răfuiala ce-i făgăduește, cred că guvernul este destul de tare și la largul lui, pentru ca să răspundă. Desigur, însă, că „La Politique” îl va înfunda și pe el cu dovada, că și membrii guvernului au leafă, iar d-nii Marghiloman și C. Arion, ori V. Arion și Slavici, cînd vor veni mîine la putere, vor refuza, fără nicio îndoială, nu numai leafa de la Stat, dar și de la particularii cari, cîștigă. Sărmane gazete românești! Nenorociți cititori! 30 Ian- SJ6. Atitudinea României și presa engleză Londra, 29 (11).— Agenta Reuter ne comunică următoarele: Articolul de fond din ziarul Daily Chronicle spune că politica amenințătoare adoptată de Puterie Centrale cu privire la România arată că n'am decis degeaba să ținem și să fortifiăm pozițiile Salonicului. Guvernul roman care, după cum știe ordine, a observat o neutralitate strictă, este acum liniștit. E însă hăruit de guvernul german pentru că a îngăduit vinzarea unei cantități de grîu Angliei, grin pe care l am plătit un aur, pe cînd Germania lui putea sau nu voia să facă acest lucru. România avea dreptul de a vinde cerealele ei oricărui cumpărător care oferea condițiile cele mai bune. Dacă anglo-francezii ar fi abandonat Balcani după infringerea Serbiei, România nu ar fi știut încotro să se întoarcă pentru a cere ajutor decit Rusiei în cazul cînd amenintaile germane s’ar fi realizat. (A. T. Bmigl.). DIRECTORUL ziarului «Vorwaertz» suat în judecată Londra, 29 (li). Ziarul,Vossische Zeitung“ anunță că directorul ziarului ,„Vorwaerts” a fost dat în judecată pentru încercări făcute de a provoca ura de clasă și contravenție la ordinele autorităților militare prin publicarea a două broșuri intitulate: „Cine are răspunderea războiului“ și ,Mania anexărilor"’. Jurnaliști francezi vizitează Anglia Londra> 29 (11).„Un număr de jurnaliști francezi care se găsesc acum în Anglia au vizitat ori cîteva fabrici importante de muniții și o parte din „marea flotă“. Au arătat un mare interes pentru tot ceea ce au văzut și și-au exprimat profunda lor admirație, pentru hotărîrea arătată de întreaga Anglie, pentru continuarea războiului cu cea mai mare energie, contribuind astfel la solidaritatea reștuzei aliaților;;. Agitația studenților din București — Solidaritatea cu colegii de la Iași.—Greva a fost declarată în principiu — •Studențimea din Capitală s’a întrunit Vineri seară pentru a lua ultimele hotărîri în chestiunea grevei. Studentul BANU (medicină), vorbește cel dinții și arată că pentru reușita deplină a mișcarei studențimei e necesar a reuza, și într un interval cît se poate de scurt, de toate mijloacele pentru îndeplinirea“ tuturor formalităților premergătoare grevei. Așa ; să se ia o înțelegere definitivă și hotărîtă cu studente tuturor facultăților ; să se aducă la cunoștința rectorului și profesorilor hotărîrea studențimea, mai ales că mișcarea bucureștenilor nu e îndreptată contrara, ci numai ca solidaritate la cauza dreaptă a studenților ieșeni , și în sfîrșit să se pună în cunoștință d-l ministru Duca. După acestea greva să ia ființă NICORESCU (litere). Este de părere ca pentru aceleași motive arătate de d. Banu, să se în cunoștiințeze rectorul că, studențimea bucureșteană se solidarizează cu studenții ieșeni și să ceară în acelaș timp a se interveni pentru ridicarea pedepselor aplicate și numai după acestea, ca un ultim mijloc, să se declare grva. REMUS GREGORIAN (litere, —•Propune instituirea imediată a unei comisiuni care să aducă la îndeplinire mijloacele pașnice expuse cum va crede de cuviință și, într’un timp cît se poate de scurt. VINTILA (științe). — In numele studenților de la facultatea de științe declară că se asociază la grevă. Studentul GEORGESCU, spune că părerea rectorului Universităței din București a fost de la început pentru o intervenire ki la și Sfătuește a avea răbdare încă cîteva zile (Se naște tumult, studenții vociferează). — Studentul DIMITRIU, ceargă să vorbească în acelaș sens (se naște din nou tumult). După restabilirea liniștei, ■* dentu! FOTINO (drept). Mătură ideia lansată cum că studențimea bucureșteană nu ar fi pe deplin edificată asupra cazului dela Iași, și cere a se lucra cît mai în grabă, declarîndu-se greva imediat, spre a nu se descuraja colegii ieșeni. MARINESCU (litere). — E de părere a se pregăti greva pe foarte solide spre a se înlătura orice griji. Aduce la cunoștința studenților că întîlnind pe d. profesor N. Iorga, d-sa i-a comunicat că pedeapsa aplicată studenților de la Iași e ilegală, asemeni și procedarea rectorului de a se amesteca în organizațiile studenățești este tot ilegală. Studenții îSunt liberi să-și facă orice societate, să aibă orice comitet, atît timp cît ordinea și morala sunt păstrate. .Propune sa se intervină pe lingă profesorii universitari parlamentari și pe lîngă alți parlamentari spre a aduce chestiunea studenților de la Iași și în parlament. Mai vorbesc în acelaș sens studenții Medianu (farmacie), Balanțof (științe) și Voinov (științe). Se proclamă ca membru de onoare studentul Popa de la Iași conducătorul grevei. Cel din urmă vorbește studentul BANU care explică cum că nu se vor face interveniri în sensul celor arătate de d-sa, ci numai simple comunicări, rectorului, profesorilor și d-lui ministru Duca. Greva se consideră deci declarată, în principiu, rămînind ca’Luni, în caz că lucrurile vor fi tot în starea de azi, să fie declarată efectiv. In urmă se alege următoarea comisiune: Banu (medicină), Remus Gregorian (litere), Marinescu (litere), Tr. Georgescu (litere), Kirnoagă (științe), Nicorescu (litere), Georgescu (științe), Antonescu (drept), Fotino (litere), Balanțos (științe), Jianu (științe), Medianu (farmacie), Tomescu (teologie) și Radoslav (medicină), cari să facă comunicările necesare și să lucreze pentru organizarea și conducerea grevei. Au fost convocați pentru Duminică dimineața la gara de Nord toți studenții, spre a primi delegația studenților dela Iași. Tot Duminică dimineața, vor avea loc ședințele plenare ale tuturor societăților studențești speciale iar, după amiazi, în o oră și într’o sală, care se vor anunța la timp, adunarea generală a întregei studențiroi bucureștene, dimpreună cu delegații studenților ieșeni. B. B. Greva studenților ieșeni persistă lași, 30 Ianuarie Studenții greviști persistă în atitudinea lor. Și azi au ținut o consfătuire la centru, unde au fost Inștiințați de declarațiile de solidaritate și agitația colegilor lor din Capitală. "Unii studenți agită ideea convocărei unui congres general al studenților. In cazul cînd această idee va fi aprobată, congresul general se va ține cel mult peste 2 săptămîni. Pe mîine dimineață sa așteaptă întoarcerea din București a delegației studenților greviști care va expune greviștilor rezultatul intervenției la d. ministru al instrucțiunei, la d-nii parlamentari și la centrul studențesc din acel oraș. Un număr de profesori universitari, intre care unii favorabili cauzei studenților au ținut o consfătuire discutind pe larg conflictul dintre studenți și universitate. Unii dintre profesori au susținut că hotărîrea Senatului Universitar prin pedepsele aplicate și prin închiderea Universităței nu este in conformitate cu drepturile ce acordă legea și regulamentul invățămîntului. Nu s'a luat însă nici o decizie. Se crede că prin intervenția unor dinntre d-nii profesori pe lângă drector și Senatul universitar și pengă studenții greviști conflictul se va putea aplana prin bună înțelegere. La 2 Februarie se va face alegerea decanului facultăței de medicină și a unui membru în Senatul universitar, din partea acestei universități. Aiți studenții cît și profesorii dau o deosebită importanță acastei alegeri. D. Briand explică rostul călătoriei sale la Roma -O- Roma, 29 (11). —• Corespond *mentul din Paris al ziarului Messaggero a luat un important interview d-lui Briand înainte de plecarea d-sale la Roma. Prim ministrul francez a încezut prin a-și arăta sentimentele sale de vie admirație și dragoste pentru Italia. Explicînd apoi călătoria sa la Roma, de Briand a spus că ea este o dovadă de adîncă sa stimă pentru prietenia și cooperarea Italiei, Quadruplet dispune de o atit de mare și de puternică energie materială și morală, că victoria ei este sigură. Această victorie va fi însă mai grabnică și mai desăvîrșitâ printr'o unitate în străduințele Aliaților. Astăzi , a adăogat d. Briand mă duc la Roma tocmai pentru a asigura în înțelegere cu guvernul italian unitatea indispensabilă întregei activități a Quadruplet. Aliații trebue sa aibă o încredere reciprocă sprijinită pe cea mai desăvîrșitâ cordialitate, oricare ar fi forțele lor, oricare lipsurile și nevoile lor, prezența alături de mine a gî*fului Statului 11,iar, și a subsecretarului de Stat de la departamentul munițiunilor este o indicație îndestulătoare, în ce privește coordonarea străduințelor îndrumate să ne aducă victoria de mîine. Dar pentru că izbinda este încă o problemă de rezistență civilă, ne vom ocupa — după cum se poate deduce din prezența in Italia a persoanelor cari vrai însoțesc și de toate acele probleme de ordin economic și financiar, pentru rezolvarea cărora Italia trebue să se bizue pe solidaritatea Aliaților săi. Odată sprijinită, înviorate și întărite de fapte sentimentale, de solidaritate între Puterile Quadruplei, odată înfăptuită unitatea străduințelor pe țărimul pregătirilor, — va fi ușor să ajungem și la o unitate de conducere in acțiunea politică și strategică printr'o conlucrare a organelor respective indicate. După cum vedeți — indice textual Briand — sentimentele mele pentru Italia sunt însuflețite in ceasul plecărei de cea mai cordiala prietenie. Sunt sigur că la reîntoarcerea in Franța, colegii mei și cu mine vom aduce cu noi bucuria de a• îmbrățișa”, înainte de a pe a- vnta din no n luptă, o ființă scumpă. O spun pentru că știu că Italia este pe cilda generoasă tn hotărîri pe atît de chibzuită în executare. * Corespondentul ziarului Mesenggero adaugă: Scopul vizitat d.lui Briand este deci de a ri■ripi orice urmă de neîncredere sau nemulțumire pricinuită de motive economice, de a da guvernului italian mijlocul să-și exprime sfaturile sale, de a se face ca ele să fie primite de ceilalți Aliați și în sfîrșit de a se lua măsurile necesare, pentru desăvîrșirea funcționarei Consiliului directiv militar și de a se înființa un sfat suprem diplomatic. De aceea covorbirile care vor avea loc la Roma sunt de o deosebită importanță în marea luptă de care atîrnă soarta războiului. * Același aprecieri se fac Corriere della Sera, Tribuna, Giornale ,Italia și toată presa italiană. (A. T. I.). Bnlefinul Agenției telegrafice a Nordului șî a Sudului Sîivațiunea Petrograd, 29 (11). — Pe frontul nord de la Riga pină la Dwinsk, silințele Germanilor ca să-și întărească pozițiunile, au fost nimicite de focul artileriei rusești. Pe frontul sud al Galiției, intre Rovno și Luzk, armata rusă, după ce a luat înapoi două dealuri, a făcut mulți prizonieri austriaci. Alte succese s-au mai semnalat asemenea în împrejurimile localității Zalesoisky și Horadisce. Pe frontul turcesc, precum, șî în Persia înaintarea vitorioasă a Rușilor continuă. * Partidele Dumii urmează cu discutarea programului lucrărilor Camerii. In cursul discuțiunii, s'a propus să adreseze Parlamentul im apel populațiunîi ca să lupte cu stăruință și energie în contra dușmanilor Patriei. • Deschizînd ședința Consiliului leaderilor partidelor politice de la Cameră, prezidentul Dumii, d. Rodzvanco a comunicat invitarea ambasadorului francez d. Paleologu, care, în numele guvernului francez, cere ca deputații ruși, hotăriți să se ducă în Enghitera, să binevoiască să se oprească și în Franța. « Prezidentul consiliului de miniștri d. Sturmer, a fost numit ■ prezident al Comitetului financelor. Cumularea acestor două funcțiuni este necesară, pentru că Comitetul financelor discută multe din chestiunile care sunt apoi supuse direct la cercetarea Consiliului de miniștri. • Luni, pleacă in Anglia, grupa reprezentanților marilor ziare rusești și literați, ca să studieze la fața locului fabricarea materialului de război, precum și ca să-și dea seama de situațiunea internă a Angliei. Consiliul de miniștri a amânat proiectul de impozit asupra venitului, motivîndu-și deciziunea pa opozițiunea ce Camerile de comerț și de industrie manifestă in privința acelui proect. Vizita d-lui Briand și Bourgeois la Roma Roma, 27 (9). —. Miniștri francezi d-nii Briand și Bourgeois, însoțiți de ambasadorul Franței, d. Barxete, au făcut o vizită primului ministru italian, d. Calandra la palatul Braschi, ministerul de interne Această întrevedere a limit trei sferturi de oră. D. Salandra le-a prezentat pe secretarul de stat d- Celesta și membrii cabinetului său Apol d-nii Briand și Bourgeois au făcut o vizită d-lui ministru Sonnino» la Consulta. Diseară, va avea loc la Consulta im prînz în onoarea d-lui Briand și misiunei franceze (Ștefani). Bi PEHSUL Arestarea ambasadorului turc Ilin Teheran Petrograd, 28 CIO). — Se telegrafiază din Teheran că, lîngă Keredjo, o patrulă de cazaci a arestat patru europeni cari au fost recunoscuți ca fiind: ambasadorul Turciei la Teheran. Assim bey, atașatul militar austro-ungar la Teheran și doi austriaci prizonieri de război în Rusia și cari au izbutit sä fugă în Persia. (Westnik). Numai prin Concurs la Universități le Profesor Dr N. MALDARENGÜ. Toți Românii care iubesc progresul, ridicaera prestigiului și , desvoltarea reală , nu numai prin înmulțirea catedrelor, a învățămîntului nostru superior, vor saluta, cu deosebită bucurie, reformarea în spre bine a unei părți din cele mai importante ale legei învățămîntului secundar și superior, acela care va decide pentru viitor de reputația științifică și binefacerile care se vor revărsa asupra neamului nostru întreg, adică regularea serioasă a recrutărei profesorilr universitari, sfîrșitul pentru totdeauna a peregrinărilor profesorilor de la Iași la Universitatea din București, care se fac mai cu seamă în dauna Universității de la Iași și în baza unor pretinse catedre similare, art. 81, Avion, care treime desființat, precum și stabilirea concursului pentru recrutarea întregului personal ajutor, conferențiari, prosectori, asistenți,etc., alipiți cursurilor, laboratoriilor, etc. Această reformă a art. 69 și 70, legea Haret, și 81 și 82, legea Axion, dacă se va face, după experiența și roadele ce au dat, prin interpretările viciate ale unui text confuz, deși dispozițiunile principiale ale legei Haret atestez ocrotirea intereselor superioare ale învățământului, reforma nu poate tinde, dacă este serioasă, după atîtea experiențe zadarnice, decît a stabili, odată pentru totdeauna, că singurul criteriu, într'o țară încă la începutul vieței sale universitare, este numai concursul după cum ,a fost în legea de la 1861, atît de folositoare învățământului nostru, concursul împrumutat de la Universitatea franceză, care a dalt Franței cea mai mare glorie și reputațiunea mondială a învățământului său superior, la care convergează astăzi toată intelectualitatea omenirei pentru perfecția cunoștințelor științifice, unde erudiția și talentele desvoltate prin acest stimul de luptă a mintei, am ilustrat și ilustrează toate catedrele facultăților și ijcoaielor superioare. Concursul introdus și organizat la Eforia Spitalelor de, nemuritorul Efor și profesor Doctor Carol Davila, pentru recrutarea medicilor și chirurgilor primari ai Spitalelor, medici secundari, farmaciști, interni în medicină și farmacie, externi ai Spitalelor, a permis Eforiei a face alegerile cele mai bune în personalul său medical și a ridicat reputația și prestigiul spitalelor Eforiei pentru totdauna, dar infecțiunile politicianismului fără scrupul și rușine, s-au infiltrat și aci prin procedeurile sale in sinuoase cunoscutei, obținînd pentru protegiați politici, sub diferite pretexte, mai multe servicii de medici și chirurgi primari fără concurs. Numai grație instituțiunei concursului de la Eforie, studenți meritoși ai Facultății de medicină găsesc un ajutor mare în continuarea studiilor și perfecționarea învățămintului practic. Concursul este baza numirilor în legea sanitară. Pentru a aspira la profesoratul medical, medici și chirurgi, de orice specialitate, trebuesc mai întîiu să fi trecut concursul de medic și chimice de spitale, cu un stagiu de cel puțin & ani, după cum în Franța tineretul aspirant la profesorat, obține prin encurs, mai întîiu, lecțil de Médicin des hôpitaux. La interpretările mereu viciate ale articolelor 69 și 70 ale legei Haret, pentru numirea profesorilor, s-au mai adaugat și dispozițiunile art 8Î și 82, Arion, care printr'o simplă propunere, subsemnată pe acasă, de jumătate numărul profesorilor unei Facultăți, este asigurată numirea candidatului, sau trecerea la Universitatea București. Toate numirile de profesor de la 1898 încoaci, s-au făcut în baza art. 69 alin. d, adică persoane care se vor fi distins prin lucrări științifice de mare însemnătate în specialitatea cărei aparține catedra vacantă. In general, invocarea acestui alineat a fost o adevărată parodie a dispozițiunilor lui. Gitl. va fi țuici, de una sau două pagini, fără valoare, făcute adhoc pentru cauză, iar în baza dispozițiunilor art 81 și 82, a fost o adevărată invazie în Universitate. Lucrări însemnate sunt azi rari în știință. Sunt cunoscute scandalurile la care au dat prilej mai toate numirile la catedrele vacante, desbinări mari în Senatele universitare» unite cu Facultatea unde era vacantă, desfășurarea unor violențe mari care au înjosit prestigiul desbaterilor, iar protestările celor puțini la număr, în Senate compuse de persoane necompetente de înalte Facultăți, erau înăbușite prin majorități create din asemenea recrutări de persoane de rost politic, care au favorizat ajungerea la decanate și rectorat a politicienilor cunoscuți. Tot prin asemenea greutăți sa făcea, așa numitelor concursuri,art. 70, prin care candidații la profesorat au fost supuși la un nou examen de docență, cu un Colloquiu, art. 64, comisiuni mici și influențe foarte mari. Este recent în memoria tuturor concursul de Istologie de la Facultatea din București, impunerea candidatului unei partide politice, care mereu este în căutarea de partizani; trei din cinci membri din comisie au fost pentru candidatul cu nume român, docent în specialitate și vechi ajutor de curățatunci prigoniri și amenințări prin gazete contra acelui membru care făcea majoritatea, care, în fine, pentru a scăpa, s’ai convins pentru celalt candidat, care a și reușit. Treceri la catedre similare, art. 81- Deoarece toate catedrele dintre Facultate sunt ruda bune și formez o familie, pentru ce să mai ceri titularilor lucrări speciale art. 09, alin. a., cînd se poate realiza și altfel,, cum este cazul următor: Profesorul de medicină operatoare de la Iași se permută de drept chirurg primar la spitalul de Copii din București, loc vacant, obținut prin concurs de regretatul profesor dr. Gr. Rimniceanu, și îi se creează și o catedră de clinică chirurgicală infantilă de ortopedie. Ce vreți mai multă asemănare de catedre. Două violări grave de legi, sanitară (concursuri), și legea instrucțiunei, art. 67 alin. III. Profesorul de Farmacie galcinică, prepararea medicamentelor, catedră creată de curînd, fără lege, la Universitatea de la Iași, este permutat la București în virtutea similitudinei catedrelor, la catedra vacantă prin moartea regretatului Poltzer, det Analiza alimentelor și băuturilor- care este cu totul altceva,dar,so Veijee îLifa găsit similară.-donnaba Se riese că romănul este deștept i?i — pehlivam Aceste permutări contrarii chiar legei celei mai deșuchiate, art. 81 a făcut din Universitatea din București o adevărată sucursală umilă a celei de la Iași, iar provizoriatul perpetue al catedrelor de la Iași este atît de afișat, în cit profesori de la Universitatea Iași, au toți domicilul în București, cursurile se fac într’o zi, sîmbăta, iar seara suntem acasă, la București. Să se fie socoteală că nu vorbim decit de cazuri recente de la Facultate de medicină, cunoscute de toți, dar putem multiplica exemplele, fără a cita pe acei doi profesori de la Facultatea de drept, de la Ia,Și, permutați acum în urmă prin similitudine la București și alungați de aci, cu tot decretul permutări și al venirelor în București. Dacă nu se modifică similitudinea, operația se poate repeta. Bis repetita placent. A menține o asemenea stareță într o perioadă de formațiune a tinerei noastre Universități, fără o tradiție de muncă încordată, fără de o educațiune conșcientă a valoarei intrinsece, pe care ne o datorim nouă înșine și funcțiuilor înalte ,și de răspundere la care ne destinăm, a favoriza prin articolele din legea mai sus citată, un arivizm lacom, împins și ajutat de un politicianizm desfrînat, în dauna intereselor mari ale unei instituțiuni de cultură înaltă, a fixa pentru o viață un element nepregătit și desconsiderat de auditor de la început, este de preferat a lăsa tineretul a merge la învățătură în centrele mari ale Europei, sau a tăia în carne vie și a precede, după exemplul anticei Universități franceze, în înființarea în mod genral a instituțiunei concursului, metoda decizivă în apreciere, dreaptă, metodică și scrutătoare în descoperirea adevăratelor merite, educativă pentru tinerime de a nu compte decît pe munca cinstită, acest sistem a asigurat Franței desvoltarea Universitat ței sale. Instituția" concursului va reface și ridica din nou reputația de care s-au bucurat Universitățile noastre, create și desvoltate prin legea concursurilor de la 1864. Concursul este cerut prin strigătul unanim al tineretului mentos uniiersitar, martor atîtor scandaluri și nedretăți, este modul în alegerea profesorilor propus la notele Corifei învățămîntului superior. Aceste concursuri vor fi organizate și reglementate pentru a depărta influențele interne și extenne prin lărgirea cît de mare a comisiunilor, de 11 membri, în nici un caz inferior de 8. Omisiunile se pot forma din ambele Universități, toți profesoriiuntp q Facurlcatea, ars cqm.