Universul, septembrie 1916 (Anul 34, nr. 242-271)
1916-09-02 / nr. 242
Societatea Națională „Crucea Roșie” a României, cu sediul in str. I. C. Brătianu n rul 23, aducce cele mai călduroase mulțumiri persoanelor mai 303 notate, cari au avut generozitatea să răspundă pînă acum la apelul ei. ,Crucea Roșie”, nădăjduește că patriotismul locuitorilor din toate unghiurile țarei, va fi la înălțimea nevoilor războiului și astfel frumosul exemplu de dărnicie, de pînă acum va fi mereu imitat-Donații in numerar primiți: .titre 22 și SS August. Andrei și Stef. Socolof Iei 100; Elena Rincea Correnti lei 100;Alex. Rieberlei 200; Herrn. I. Richer 200; Anna Sehmiedigen lei 20- lanca Rosenstein 200; Nicolae Kaum 100; Stoianovici lei 40; Emilia Gramfitrcescu lei 1000; Anna Weigl F0O; Societatea femeilor albaneze 500; Iacob S. Apogi lei 200; Consta Olmazu lei 1000 ; Moara C. Z. Olmazu 1000; Alexandrina S. O. Papadopol lei 100; Paul Fuhnlei 10; Jacques Poulin elev lei 5; Louis E. Ryzolei 500; Ghiță I. Teodorescu 100; Manale Stefania 50; Eiena Stefania 50; loan Fangralopol 200; Const- Kussiadh 100; Frederica Franz Brang 100; d-na și d- loan Stambulescn 400; loan Popescu 100 ; Frații Stavropol 500; S. G. Gheorghu 25; Visarion Christea 100 ; Anton loan 25; Alexandrina Anton loan 25 Alexandrina și Lóluta Anton loan 10; Costieu lorrscu 10; Ihfim Matsinoff 50; Filip I. Bahacioff 100; Tudor Ivanoff 20; Marcu Naum Vangheli 200; Ecaterina D Rovaciu 500 ; Zarl Zimmer 1000 lei; . general Constantinescu lei 100 ; laison Capșa lei 138.25; loja Noua Fraternitate’* 1000 lei; H. F. Ivirsch 200; Maria Fedorovna Kópen 100; Maria Dimitriu 1000; Victoria Teclu 100; Carol H. Oppler 10000 lei; d-na Hercule Fulga 500; d-r-a Aneta Samuel, născută Berindey 200; Rose Pietre Solomon 500; Elena Ioanid 40 lei- Jean Ianculescu 50; frații EA.Chiriloff 50; frații Zubeoff 100; Ben Anatole 100; Schir Filip 500; Cercul elevelor școalei ...Focșăneanu” 50; Const. Zissu 100 ; G. N. Cordea 100; Periele Victor Eftimiu 10O; Tudor Davidoff 20; Eleonora Alex. P. Spiru 50 lei ; Alex. P. Spiru 50; Marcu Harcei 1z Co. 200; Costică Boeroiulei 2; Mișu Alex. Resnicianko 100; Petre I Sumer 100; atelierul industria cauciucului 112; Petre Petrescu 100; Louis Bayer 40; SÎ Tieghel 100; Ana și Anastasia draperi 40 Cleopatra Coaperi 20; Alex. I. Călinescu 200; I. Kabinodei 1CO;M- Lustgarten 100; Cristache Haritopol 100; Alex- Hilf 100 ; Aurelia și Victoria Nenovici 200; Nic. Lazu Gherondache 100; Aug. Zwölfer 1000; lasei Hager 200; George Enescu 100 ; Wilhelm Gluck 200; Maria Gluck 100; Sai. Blitz 20 lei; Heinrich Schubert 1O0O; Filip Messinger 100; Jean Roman 500; Mina Turek 5 lei; Tudor Vasikoff 20; Stefan Remdek 100; Maria Momiceanu 20; Maior Farm- Curelescu 100; Isac Haimovici 100; Constantin Ciugolea 50; Ioan Gil- Stefanescu 50; I. Ionescu Hol. 50; I. P. S. S- Athanasia fost mitropolit primat 1000 lei. Luca J P. Niculescu 5000 lei-Donații în natură primite intregi__SS August, Andrei și Stef. Socoloff 20 șterigare. D- G. Biamandi 3100 gr. vată, 11 metri tifon, 1 dr. perii, 1/4 Î58*. acid boric, 1 kgr. crcolină, 1 și 1/4 kgr- acid fenic, 10 septinari, 2 kgr. clor, 1 ltr. apă oxigenată, 1 kgr. amidon, 2 termomostre, 5 plosci, 3 irigatoare. D-na Drechsler o bicicletă u. xats. Th. Rediron o saltea ție tină. Dragomir Niculescu 59 cutii mici de prune, idem 10 mari. . Scarlat Orzescu 3 pachete tifon, 1 pachet bandaj. Penelope G. Brăiloiu, 1 pernă de juf, 2 fețe de pernă, 1 cearșaf, 1 pachet țigări. 1 Frașii peciu 250 flacoane elixir stomatic. Gr. Guiîmain 1 cămașe, 1 cearșaf, 1 cuvertură, 2 fețe de pernă 4 prosoape i H. F. Kirsch flanelă pentru 6 talaluri, 24 perechi ciorapi, 1 M. Feodorovna Kopen 10 ștergare, 1 cearșaf.i Carol H. Oppler 1 automobilijiada 18/30 cai putere. Arthur Ryser 3 pachete feși, 1 pachet rulouri, 24 feși tifon, 20 feși scrobite, 14 feși ghipsate. S pachete feși flanelă. 1 Drog. I. Teodorescu 60 pachete I tifon, 50 pachete vată, 50 bucăți 1 aspin, 10 cutii lapte condensat, 1 Frații E. A. Chiritoff 3 cămăși, 15 prosoape, 2 ismene 1 pereche ciorapi, 1 cearșaf, 1 macat. P. Fubn 8 kgr. zahăr. W. Pesky 10 brățări de mătase. ST. Staibler 5000 țigări. Eîr. Lebovitz .15 prosoape, 30 m. pînză albă, 15 m. flanelă, 1 F&ni Both 12 ismene. Dns. Irimescu 10 sticle de vin si Cutie cu Ugari. Adolf Sobor: 12 perechi ciorapi, 5 cămăși 6 prosoape, 24 batiste. Ivan Petroff 50 flacoane miere. S. I.ukianoff 10 prosoape, 100 flaonone miere, 2 perne. Const Zissu 20 sticle vin. F. podaor Saor 113 kgr. fasole Ssofttă, 65 kgr. masăre. . Hrisțachb Oottadi 25 sticlo vin< cnt.il conserve. Diamandi D, Cardo 30 sticle Jrta. N, Săruleanu 10 prosoape. Tom» Vasilescu 6 farfurii. C ^rosoape. 6 cane. &t; Gheorghiu 1 ît. eter sul Inrio 3 cutii vaselină 5 kgr. jrh.is. f* * kgr. ereoîină. Gherasim Sutachim 7 per schizofÄpi, 2 prosoape, 8 cămăși, 1 W*rșaf, ț țîernâ, 1 plapornii. S0 limîo M* wîeb, ,->*• Socce Cd. diverse rechizite de Birou. X. 3 perechi pantaloni, 1 cămașa, 1 cutie tutun J. S. Apogi 100 kgr. sodă de rufe. Ihrim Matsinoff 2 cearșafuri, 2 ștergare, 8 perechi cidrapi. D-na dr. N. Răutzoiu 1 tresă pentru puncte de foc, 53 instrumente chirurgicale. Maria Paraschivescu 1 pernă, 3 fețe de pernă, 1 tacîm de masă, 1 plapumă, 1 șervet, 2 batiste, 1 prosop, 2 cămăși. D. Halpern 8 băițe de picioe ro, 12 lighiene, 12 cane de apă, 12 vase de noapte, 12 scuipătoare, 24 castronașe. Sarah Soi. Breyer 88 suspensoare, 1 clistir, 1 compte gelitte, 1 sondă, 1 flacon Sagrada. Stefania Antonova Petrova la ștergare. Aculina Ivanoîi 5 ștergare. D. V. Cones 100 flacoane cognac. D.na Gheorghiu 8 pachete vată. Const. Nicolescu 25 volume „Copiii Mureșului”. Filip Finkelstein 32 sticla șampanie, 40 sticla vin. I. P. S. Mitropolitul Pimen 30 cărți da citit. D. Biller 6 scaune. A. Salomon-Solomoului 1 raniță sanitară. Moisescu Blumer. Gang Co. 200 bandaje. M. Pascal .1000 litri vin. Const. A. Dimitriu 800 kgr. pasta alimentare. D-na Teodoroff 23 broșuri „Educația soldatului”. Gr. Alexandrescu 100 perechi papuci T. Vaskcoff 2 cămăși, 5 ștergare, 1 cearceaf, 1 pernă, 1 plapomă. Maria Momiceanu 4 șervete, 4 cano, 1 pat de campanie, 4 perne, tutun. Maria Prodănescu 4 cearceafuri, 4 perne, 8 prosoape, 4 șervete, 4 batiste, 6 cămăși, 3 ismene, 13 m. pînză, 2 pături, 4 farfurii, 4 cane, 4 tacimuri. 1 POASTER lui Alexandru Filipescu. Aflăm ca o adincă durere încetarea din viață a omului de bine și a marelui filantrop care a fost Alexandru Filipescu, fost senator și șef al partidului liberal din Vlașca. . Alexandru Filipescu moare lăsînd unanime regrete pe urma sa, căci afabilitatea sa înăscută și pornirile sale de adevărat boer l-au cîștigat dragostea și stima tuturor celor cari l-au cunoscut de aproape. Ziariștii în deosebi pierd într'însul un bun amic. Alex. Filipescu era cunoscut și apreciat și în străinătate unde avea întinse relațiuni în lumea mare. In ultimul timp din stl și-a consacrat activitatea pentru îndeplinirea Idealului National, fiind partizan al intrărei noastre în acțiune alături de Franța, pe care o iubea ca pe a doua patrie. Ei moare văzîndu-și visul îndeplinit. Adăpost pentru copiii mobilizaților Corpul didactic al școalei elecűe țbrul 12 din CapHală, Etr- Antim, a hotărît să înființeze un adăpost de zi pentru copiii mobilizaților, spre a înlesni pe soțiile acestora, ca să poată munci în fabrici și, oriunde e de lucru pentru agonisirea mijloacelor de train. In acest scop, toți părinții și școlarii înscriși la această școală și mai ales mamele cu copilași avînd vîrsta între 3 și 7 ani din stradela apropiate, sunt rugați să se prezinte la școală, Joi 1 Septembrie, la ora 0 dimineața. Elevii admiși în școlile militare Sunt admiși, cu începerea anului școlar 1916—17 următorii elevi în liceul utilitar Mînăstirea Dealului: a) Bursieri, în clasa I: Cotescu Vasile, Trifon bucolae, Delescu Sucițiu, Iliescu Emilian, Popa Ionel, Jugănaru Popescu A., Teodorescu L G., Rudescu Corneliu, Popescu St. Petre, Filimon Raul, Bercescu Ahel, Focșăneanu I M., Sterescu Nc., Bănică I. Ion, Negru C. Radu și Stanescu I. Petre b) Semibursieri, în : clasa I: Florescu M. Șt., Cristescu I. Ion, Bărbulescu Filip, Tomeseu Virgil, Constantinescu V. Ion și Georgescu St. Nic. c) Semibursieri, în clasa V Bănulescu A. Ion, Carafoli Ilia, Ionescu D. Dumitru, Mareș P. Emil. Sunt admiși ca solvenți, în clasa I. Danielescu M. Gorneziu, Botez Laurian, Sion Alex Antoniu S. Al. Ion, Maica Em. Gh., Crețeanu Radu, Georgescu V. Traian, Adam Marcel, Stoenescu A. Ion, Vulcănescu S. C-tin, Constantinescu S. Marin, Buțurcă I. Emanoil, Atanasiu I. Petre, Biberi G. Petre, Dan Vintilă, Diana Eugeniu, Noica G. Ștefan, Popescu D. Șt.. Papana AL, Bănărescu Lucrețiu, Bosie Nie., Ionescu A. Const. Petrescu N. Virgil, Miclescu B. Nicolae, Betivoiu Nic., Schirop Alex., Vrîcescu Const., M:hael C-tin, Costea Ștefan și S.vătulescu Aurel. Sunt admiși în anul ni'n s . Sunt admiși în anul I al școlilor militare pregătitoare de ofițeri de cavalerie următorii elevi: Bursieri: a) de la liceul militar Iași: Balaban Const., Crateru D., Dobreanu Valeria, Pieșoianu Vasile, Iilea Traian și Vaslliu Const. b) Reușiții la concurs: Eșanu D. Sofronie, Popescu Vingil: Rusescu Radu, Țigănescu D., Lăzărescu , Ion, Constantinescu V. și Lupașcu Const. Solvenți: a) de la liceul militar Iași: Chirvaruță Const.5policiu Gh., Stavnat Evghenie. Stroici Emil și Bădescu Iulian. b) Reușiți la concurs: Budeacu Remus, Mîndrescu Const. But.Irescu Const. Vasiliu Cristescu, Anghislescu , Alex.. Dumitrescu Hi ©. Simonide Victor. Iorgulescu I, Bolintineanu M.. Teohari I, Ion și Fălcoianu Alex. # Elevii ce vor prezenta la școala militară de cavalerie la data ce li se va pune în vedere de către direcția școalei. Elevii solvenți nu vor fi admiși în școală decît după vărsarea taxei de întreținere pe primul trimestru. Situația disperată a germanilor Londra, 27. — Părerile asupra 6‘iiației germane, în toate țările, păreri atit ale experților cît și ale marelui public, anat de acord că Germania se află în defensivă pe toate fronturile și speculează numai capacitatea ei de rezistență și nu ca pînă acum posibilitațile inițiativei ei. Chiar publicul german este pregătit sub direcția clientităței să ac*cepta această vedere disperată a situației In timpul ultimelor zile s-a dat a se înțelege de către oficialitatea germană despre necesitatea scurtărei liniei de luptă germană, fapt care a fost infiltrat In spiritul poporului german și presa germană neoficială arată că acest fapt a și făcut impresia dorită. Sforțarea inamicului la Vordun a fost diminuata acum pină la punctul unei simple pretenții de activitate, așa nicit poporul să nu-ți dea seamă prea repede de abandonarea marei ofensive germane pe Mensa, despre care, din Februarie, li ea tot spus că va aduce victoria finală. Pe de altă parte, pe Samsaa tinile germane nu numai că sunt roase” de Joiire, dar arată chiar semne că se sfărîmă treptat din cauza desacratizării. Contraatacurile germane din aceasta regiune sunt spasmodice și poartă mai puțin aparența unor represalii viguroase, dacît a unor manevre disperata de ariergardă. La Est, de asemenea, contraatacurile lor sunt cu totul fără da folos, deoarece Bras Sort continuă să lovească și succesul său de la Hatica este de cea mai mare importanță strategică. în munții Transilvaniei și în Caucaz, aceeași presiune intensă a Aliaților Și asupra evenimentelor da în Dunăre, unde a fost numai o licăriță de succes pentru germani, a fost trag vălul care crad va fi .juiteat, tas jout«® tsS yîîțiwre și acolo absoluta neputință a sarcinii lui Mackensen. Corespondentul special al ziorului „Timsa”, aflat pe frontul de la Somma, spune că prizonierii luați în cea din urmă luptă, declară că nu-și închipuiau că englezii ai putea să continue ofensiva un timp așa de lung. Li s a spus că englezii n'ar putea să organizeze un atac pe o scară întinsă și au fost învățați să disprețuiască noua armată. Ca după mai mult de 2 Lunt, Aliații să-i lovească cu aceeași putere și cu aceeași persistență nemiloasă ca și în prima săptămână a luptei, este un lucru pe care nu l’au luat în considerare. (A. î. E.) ■ £* Paris. — „Schwäbische Tagwacht” publică un articol foarte pesimist cu privire la situația Germaniei, Intre altele spune: Cu timp armatele germane nu vor fi la Paris și la Londra, nu poate fi vorba despre ceea ce urmează să anexăm- Ceea ce au realizat este un joc copilăresc cu ceea ce ne mai rămâne de făcut. Chiar dacă Rușii și Italienii erau completamente bătuți tot nu era de ajuns cît timp Anglia ocupă supremația măritor. Putem spune că afară de cartul unui miracol, nu ne vom atinge scopul chiar dacă războiul ar dura 10 ani, (Radio), 0 uzină de zeppelin azi distrusă Paria. O telegramă din Zurich anunță că ,un incendiu a distrus o mare uzină de zeppelinuri in apropiere de perancfort. Au ara patru mari dirijabile și mai bine da 15 avioane. (Radio). VINERI % (IS) SEPTEMBRIE 1916 — 2 — * Ne vine din Brașov o veste tristă: doamna Goga, mama distinsului nostru colaborator Octavian Goga, a avut de suferit urmările regimului sălbatic, practicat de unguri împotriva românilor ardeleni, rămași în Transilvania. A doua zi după mobilizarea armatei noastre, venerata doamna Goga a fost ridicată de către jandarmii unguri și deportată nu se știe unde, impunându-î-se neapărat regimul impus ardelenilor cari au fii sau rude în armata română. * D. general Crainiceanu fost ministru de războiu și șef al Marelui Stat Major, s'a prezentat la ministerul de război a, d-lui Vintilă Brătianu, noul ministru de războiu, pentru a lua comanda armatei a 11-a, v Pe bulevarde și pe străzi, în centru se aflu multe țigănci, cu ette un copil împrumutat în brațe, cari se ocupă cu cerșitul. Poliția ar trebui să procedeze cu ultima străjnicie, punînd la muncă aceste femei cari s-au obicinuit să trăiască din cerșit, cîrd nu pot fura. * D-na Ecaterina Șerban Cantacuzino, proprietara domeniului Miclăușeni, a donat „Familiei Luptătorilor“ suma de 5.000 lei, iar armatei toate furagiile de pe moșia sa tot timpul cit va dura războiul. In acelaș timp nobila d-na a hotărît ca familiile celor de pe moșia sa ce vor cădea pe cîmpul de luptă sau vor rămînea invalizi, să fie întreținute din caseta sa și copiii lor pina la majorat. In prezent d-na Cantacuzino a instalat pe moșia sa un spital de 25 paturi pentru soldații răniți. * Drapelul rege SG. ,*Vasile Lupu", a fost predat comenduirii de către plolonienii Sava Constantin, din acel reg. Drept care comenduirea i-a eliberat și dovada sub n-rul 0655 din 26 August. I. P. S. Sa Mitropolitul primat a luat dispozițiunea ca preoții din țară să facă în tio căra zi rugăciuni în biserici pentru victoria armatelor noastre. O D. X. Cămărâșescu, prefectul județului Durostor, a fost însărcinat să îndeplinească funcțiunea de comisar al guvernului român pe Ungă Ű, general de infanterie ZalncUiowski, comandantul armatei din Dobrogea. * In numărul nostru de mîine vom face o expunere amănunțită asupra chipului cum funcționează spitalul de răniți „Generala“ nrul 117, de sub direcțiunea distinsei doamne Eugenia Crătunescu și a unui comitet de doamne din elita bucureșteană. Vom reproduce cu acest prilej convorbirea înălțătoare cu soldații răniți și impresiile culese de redactorul nostru la fața locului. ” In ziua de 25 August 1916 ora 1 d- a preotul companiei IV sanitare div. 7, a uitat în raionul gurii Aiud, în vagonul c- I a trenului ce mergea de la Bacău la Galați, un geamantan de piele galbenă legat cu 2 benzi de sac pecetluite cu ceară roșie- Ia 1geamantan avea ,gr. Odăjdii țesute la „Furnica“ cu fir alb în motive românești, și altele necesare serviciului companiei-Aflătorul este rugat stăruitor a-l trimite cu porto rambus pe adresa: Preotul I. Tudorache, com. Grozești, gara Onești❖ 175 Kg. măsline!!? Unid stamnuri tine pentru Salată. Mare asortiment de Ceaiuri. Scra Negre kgr. 44 Lei- precum gi toate articolele mai eîtta ca oriunde, la magazinul de coloniale A. V. Fundettis, strada Gabroieni 2i. ❖ Consiliul de administrație al Căsei meseriilor se va întruni spre a se ocupa de reorganizarea serviciului, medical pentru ajutorarea medicală a meseriașilor și muncitorilor din întreaga țară. ❖ Mîine se întrunește la Casa băncilor populare comitetul însărcinat cu aprovizionarea cu alimente a orașelor noastre. ❖ Consiliul de administrație al Casei meseriilor se va întruni zilele acestea , spre a discut,a îi întocmi regulamentul pe baza căruia să se distribue ajutoarele familiilor meseriașilor și muncitorilor mobilizați, fixîndu-se totdeodată dările lunare cînd se vor plăti aceste ajutoare cum și catitatea acestor ajutoare . Casa centrală a băncilor populare a cerut prefecturii județului Ilfov să-i pună la dispoziție care se necesara pentru transportarea acolo unde va fi nevoie a griului aflător în diferitele depozite ale județului.Sunt ca la 8 mii vagoane din aceste cereale.6. Cerealele care au fost descărcate din vagoane cum și cele depuse în stațiuni dar neincărcate se vor rechiziționa de ministerul de interne. Aceste cereale aparțineau consorțiului austrogemant . . . ❖ Banca Franio Reailiă, in urasa iajrăimilor staitite cu traîeriisease din Rneia, acnunță că penis furniza următoarele arii:colo: caubineuri, tablă de oțel, fondă, țesături, tiroixir* diferite, soda și arie de proveniență rasa. DoxiSoîii sa vor adresa la ss" dini Băncii. Palatul Camerei de• Delegații ministerului de războiu au început să ridica diferitele depozite din grîul cumpărat de biroul britanic. ^ In urma propunerei d.luit Hagi-Theodoraky, președintele Camerei de comerț din Capitală, comercianții din București și din întreaga țară au început să de-a ofrande în bani și în naturii pentru soldații de pe front. $ In parcul de vagoane al căilor ferate au fost înscrisa încă 305 nouă vagoane din coria O. S., aceste vagoane au fost rechiziționate de la diferite fabrici. ❖ D-na Maria Iscmiscu, artistă lirică, care a dat tot concursul dezinteresat la numeroase concerte de binefacere, contribue cu câte 20 lei lunar pe tot timpul războiului, pentru fondul necesar întreținerei spitalului instalat în palatul Automobil-Clubului român. De asemenea a dăruit o icoană și o candelă pentru salonul răniților, precum și diferite ruțării și cărți de rugăciuni. Toate acestea au impresionat foarte mult asistența. Trenurile rapide de mărfuri, care urmau să înceapă circulația săptămîna aceasta, vor începe să circule săptămîna viitoare. Cu aceste trenuri se va face aprovizionarea alimentară a orașelor țârei. ❖ Mai mulți preoți din Capitalei roagă pe I. P. S. S Mitropolitul Primat să dea publicității lista tuturor preoților mobilizați în rezervă, spre a se cunoaște de cet în cauză și a le da posibilitatea de a se pregăti din timp cu cele necesare campaniei. ❖ D- inginer Ionel Crălneanu, directorul societăției Lignitul din Schitu-Golești, împreună cu personalul și lucrătorii acelei fabrici au făcut o colectă adunînd 752 lei, din cari 300 lei au oferit pentru Familia Luptătorilor, secția Muscel, £ 59 lei spitalelor Crucii Roșii și £ 00 lei pentru spitalele regionale. Această colectă se va face regulat în fiecare lună pînă la terminarea războiului. Reședința judecătoriei ocolului Sarul Dornei, județul Suceava, din comuna Șarul Dornei, a fost strămutată În comuna Broșteni Reședința ocolului Calafat se strămută din acest oraș în comuna Băltești. ♦ D. inginer șef cl IPa Neguticilean, inspector principal el. II la în administrația căilor ferate a fost înaintat inspector principal cl. II a. ^ Din lăudabila inițiativă a d-lui dr Minovici, la ,,Salvarea“ pe care o conduce însuși d-sa, funcționează de opt zile o asociațiune de artiști care se pregătește în scopul de a oferi răniților noștri distracțiuni ocazionale pe înțelesul lor, atunci cînd toți acești răniți vor fi în stare de convalescență. Promoția 1014 de sublocotenenți, roagă Marele Cartier General să fie înaintați, deoarece în campania 1913, au luat parte ca elevi și singurii care nu au fost favorizați. ♦ Pentru ca fabricile să nu știi fere și sa poată corespunde nevoilor, pentru fabricarea munițiilor armatei, direcțiunea generală a munițiilor, serviciul personalului a cerut regimentelor cari au părți sedentare, să-i trimeată un tablou da toți meseriașii, cari sunt la partea sedentară. Cererea aceasta este făcuta din cauză că cea mai mare parte dintre meseriași, au refuzat să fie mobilizați pe loc, plecind la corpurile lor și cetind să fie trimiși în războiu, pentru a o lupta pe front. Direcțiunea externatului secundar de fete, gradul II, roagă dinele profesoare, elevele cursului superior și absolventele a se întruni la școală, strada Gloriei, Sîmbătă 3 Septembrie, ora 10 a. m. D-ra Raina Elena detașată ca internă la spitalul București n-rul 129 din str. Fântânei 56, este rugată a se prezintă de urgență la serviciu. ♦ D-na Clotilda general Averescu, cu învoirea ministerului de instrucțiune, publică transforming căminul studentelor „Spiru Haret" în spital și cantina universitară în cantină pentru copiii mborizaților, face apel la persoanele caritabile pentru obolul lor. Totodată, aduce vii mulțumiri d-’un inginer Dragoteanu Nicolae pentru suma de 52 lei oferiți să se cumpere rufărie necesară și d-nei Drago? tinereți», d-șoarelor studente Petrescu Eugenia, Voinescu Cleopatra, Stefanescu Ortansa, Mircea Cornelia, Plevianu Hlisa, surorilor* Michail Ecaterina și Margareta pentru rufărie și obiecte de pat. ♦ D. loan Tudor, perceptor fiscal ch IU, a fost destituit. 4 Au sosit în Capitală prințul Urusoff și d. Sumaracoff-Bîston, delegați ai Crucii Roșii din Rusia. Ni se aduce la cunoștință da către mai mulți amnistiați, contingente vechi, că vin în fiecare zi la depozitul de recrutare și nu pot străbate din cauza marelui număr de milițieni prezentați pentru viza livretelor. Ei sunt îngrijorați că nu eu vo? putea prezenta la termenul fixat. * Trenurile căilor ferate de interes particular: Buzău,Nehoiași, Ploești-Văleni și Mărășești- Panciu au legătură la Ploești,Buzău și Mărășești cu trenurile personale 121 din București și 122 pentru București. ❖ V. căpitan Niculescu Petra, comandantul companiei de jandari rurali Mehedinți, și locotenentul Emil, fieonescu, comandantul companiei Tulcea, au fost transferați unul în locul celuilalt, în interes de serviciu. ♦ „Societatea pentru învățătura poporului român din Iași 1 a fost autorizată să primească donația., r.sa făcută de d. Teodorio Motas funcționar, consistind în suma de 3 000 lei, în acțiuni de ale băncei Iașilor. 4 D. Ion Dejescu, șeful comptabilitâții prefecturii de Argeș, a fost pus în atragere. ARTISTICE ♦ Reprezentația teatrală, ce urma să aibă loc în seara zilei de 31 August, în grădina Blanduziei, sub patronagiul Imului Cezar Th. Pascu, ajutor de primar al Capitalei, în folosul cantinelor școlare, din cauza evenimentelor se amina și se va da la Ateneu, în matineu, Eîstemb 26 Octombrie, era 3. Biletele repnute sunt valabile pentru acea dată. CofflisinHc pmM Reiilă pentru constatarea și repartizarea profesioniștilor, meseriașilor, lucrătorilor, etc., cari nu fau parte din nici un element al armatei Sa înființat la București o comisiune permanentă pentru organizarea prestărilor de serviciu din partea specialiștilor, profesioniștilor, etc., cum și pentru organizarea rechiziționării meseriașilor, lucrătorilor nemobilizabii, toate acestea alături și concomitent cu a profesioniștilor, specialiștilor, meseriașilor mobilizabili. Comisiunea va întocmi de urgență toate lucrările necesare în scopul de a se cunoaște toți specialiștii, profesioniștii, etc., cum și meseriașii lucrători nemobilizabili din țară, alături și concomitent cu toți cei mobilizabili. Lucrările se vor întocmi pe categorii și specialitate, fie pe județ, plasă sau comună, fia altfel, după cum se va găsi mai practic de către comisiune. Pe baza tablourilor întocmite de această comisiune se vor face chemările la prestări de servicii și rechiziționării« celor necesare armatei, autorităților, instituțiunilor, stabilimentelor industraie etc. cum și oriunde s'ar simți nevoie în zona interioară. Pentru aceasta, comisiunea permanentă va utiliza toate lucrările efectuate pînă acum de direcțiunea munițiilor, de diversele ministere, autorități, instituții, stabilimente, etc., cari vor fi întreite și completate prin oricare altă autoritate civilă sau militară. Orice cerere de specialiști, profesioniști, cmobilisabili sau nemobilizabili, se va îndrepta acestei comisiuni; celelalte chestiuni derivatoare din aceste chemări urmează a se reglementa potrivit legii și regulamentului rechizițiilor și a regulamentului de mobilizare și stabilimentelor industriale. In ce privește meseriașii, lucrătorii, cererile ee vor îndrepta prefecturilor și autorităților militare, cari vor fi desemnate de către comisiunea permanentă. Cererea satisfăcută de către autorități atrage după sine încunoștiințarea de îndată a comisiunii permanente. Comisiunea va avea drept personal ajutător de biurou, perso»nalul aflător astăzi Î1 direcțiunea munițiilor, serviciul personalului. Se numesc membri în această comisiune d-nil: Emil Balaban, inginer inspector general, directorul școalei de poduri și șosete; Ermil Pangrati, fost ministru, profesor universitar, directorul școalei de arhitectură; Al. Crăsnaru, membru în consiliul administrativ permanent superior și în comisiunea centrală de rechizițomi; Mrazek, directorul institutului geologic, chimist; Eftimie Antonescu, membru al Curții de apel din București; colonel N. Alevra dela marele stat-major, inginer Vardala, de la direcțiunea munițiilor; Pușcăria, directorul minelor din min. de industrie; Gâdei, iet corul Căsei meseriilor; Emilian, director în ministerul de industrie, maior Uică, de la irecția munițiilor. Comisiunea permanentă instituită prin această decizie se va putea completa după nevoia și cu alta persoane, după specialitate, numite prin decizie ministerială, sterială. Maximilian Mardea aprobă atitudinea Regelui Ferdinand al României Paris. — O telegramă din Gentve anunță că Maximilian Harden la ziarul tău Zukumit judecă in modul următor atitudinea regelui Ferdinand al României, principele care primește Coroana ce i se oferă de către o țară străină' rupe orice solidaritate cu patria sa de origină și S3 angajează să aparțină cu totul poporului la care a primit Corogangul cu care s'a aliat. (Radio,) Strălucitele victorii francoengleze pe frontul occidental și, în special, pe Somme, au zdruncinat cu totul încrederea armatelor germane. Vijelioasele atacuri germane pe acest front au încetat de mult și germanii fac sforțări supraumane spre a se putea menține măcar în defensivă. Atacurile franco-engleze se repetă însă cu atîta impetuositate încît germanii au început să fie în neputință de a-și menține pozițiile. Aceasta se datorește nu numai avîntului armatelor franco-engleze ci și artileriilor superioare ale acestor armate cari răstoarnă și distrug totul în calea lor. Germanilor nu le rămîne decît să se retragă. Din știrile sosite reese că ei au și început să pregătească opinia publică germană în vederea acestei retrageri, explicînd-o prin necesitatea de a reduce frontul. De altă parte, pe frontul rusesc armatele Țarului nu dau nici un minut răgaz austro-germanilor. Faimosul general Brussilov merge din victorie în victorie. Rușii înaintează tot mai mult atît la nord cît și mai ales în Galiția. Pe frontul italian brava armată italiană sa poartă ca totdeauna eroic, pricinuind zilnic dureroase înfrângeri Inamicului, pe cînd ai noștri, șoimii Carpaților] înaintează mereu luptînd cu cunoscutul avînt românesc și ocupînd metodic ce avem de cucerit, intr'un cuvînt, Puterile Centrale, încolțite de pretutindeni, vor fi silite în curînd să capituleze, atrăgînd după ele în prăbușirea lor pe nenorociții lor Aliatt Avion al ziarului «Universal» #22,1? Ivres Sillet SA germanilor din Grecia Paris— Corespondentul particular al Agenției Radio la Atena dă detaliile următoare asupra plecărei germanilor expulzați: Guvernul grec însărcinat cu conducerea operațiunilor, invitase pe cei interesați să se găsească în ziua hotărîtă, la orele 5, pe bordul vaporului Margerita, anume amenajat și care ancorase la cheiul militar din Pireu- Portul își avea fisionomia obișnuită-Pe cheiul militar, protejat de un grilaj, erau postate sentinele- Curioșii nu au fost admiși. D- Meulis, secretar de ambasadă, era însărcinat de ministrul afacerilor străine să conducă pe expulzați la Occilar, pe frontiera greco-bulgară. Printre cei expulzați cari se grupaseră pe puntea superioară a vagului, erau și femei și câțiva copii.La apelul nominal. Schoen, colaboratorul credincios al baronului Schenk, a defilat cu curtoazie în fața d-lui Monlis- Toți expulzații din Patras sunt de față ca și cei din Ianina- Printre ei nu sa vede nici un german. Baronul Schenk, în complict, și cu pălăria maron, fără a aștepta să fie chemat, se prezintă și strânge mima-lui Mouss, cu o mulțumire afectată- Se remarcă atitudinea rece a mai multor ofițeri germeni în ținută.Mai mulți germani cari nu figurează pe lista expulzaților, cer să fie imbarcați, ceea ce li se acordă. Printre expulzați mai sunt doui clerici germani de la doctrina creștină ceru fugiseră din Salonic-Ancora fu ridicata la 8 și tin Sfert, și Margenia se îndreptă în direcția Cavilei. • Autoritățile militare vor transporta pe expulzați la Drama, unde vor lua trenul pentru Occilar. (Radio), Refacerea lui german . Paris. Opinia publică franceză refuză să crează la reducerea voită a frontului german occidental. Ea socotește proiectul anunțat de ziare ca un mijloc de a pregăti opinia asupra retragerei armatelor germane față de situația imposibilă ce li s-a creiat. Retragerea germanilor va însemna că am voit-o noi. (Radio) ^ —•*—,r«■ Tigfr |flHTtm ■ franceze doboară avioane germane Paris, SO. In ziua de 25 ani aeroplanele franceze au dat peste liniile germane 10 de lupte, in cursul cărora aviațiunea germană a suferit pierderi simțitoare. Pe frontul Spaniei, aghiotantul Dorine a dobarit un al 9-lea aeroplan german, care a căzut la Boulancourt,, la sud de Bapaume. Ale patru aparate germae au căzut, unul în regiunea Masonnerie, celelalte la nord și la est de Peronns. Pa frontul Verdunnului, un avion german, mitraliat de foarte aproape, s'a zdrobit căzînd lângă Dieppe, altul a picat în prrimele linii germane lingă Vauquois ' Argonne). In noaptea de 27 a [UNK] c, una din escadrilele franceză a aruncat ISO bombe asupra gărilor și depozitelor germane din regiunea Chemny. In aceeași noapte Î8 avioane franceze au aruncat obuze numeroase, pe așasăndntele militare Un Bem și in regiunea, da la sud de Poromé, incendii numeroase s-au constatat în locurih [UNK] j bombardate. j i— Pe frontul italo-austriac Comunicat italian Roma, 28. — Comunicat oficial. — Pe frontul Trentinului se semnalează cea mai mare activitate din partea bateriilor dușmane, precum și atacuri slabe și cu totul zadarnice în contra pozițiunilor noastre de pe Malga Zagna, la Vallarsa, pe platoul Asiago, pe muntele Cauriol Și lingă Avisio. In zona de la Tolmino,după o bombardare intensivă cu bombe, inamicul a încercat ori să pătrundă în întăririle noastre, dar a fost respins numai decît Pe Isonzo de jos, se semnalează acțiuni de artilerie In mai multe sectoare. La Valona, trupele noastre au ocupat ori, fără nici un incident, înălțimile dintre portul Palermo și satul Subase, pe torentul Irinos, care se varsă in rlul Volusa. (Ștefani). A iia a Cercetașilor — ‘Comandamentul Marei Legiuni a intervenit pe lingă administrația băilor din Capitală pentru băile gratuite ale cercetașilor din cohorta „Păstorul Bucur". — Rapoartele de activitate ale cohortelor din provincie sunt foarte Îmbucurătoare. Aceeași mvnă curată pretutindeni— De la 21—9 August s’au înscris în cohorta „Păstorul Bucur“ 845 de tineri. — Vineri 2 Septembrie, orele 6 d. a., vor depune legămîntul cercetășesc toți tinerii înscriși în cohorta „Păstori și Bucur’1* — Cercetașii n’au voie să stingă felinarele de stradă decît după ce s’a dat semnalul de alarmă. — Detașamentele comunicate pînă acum au sporit cu următoarele detașamente: 1) Sanatoriul Dr. Gerota; 2) Comisiunea de aprovizionari a primăriei; 3) Batalionul 6 vînători; 4) Școala de arte și meserii ; 5) Spitalul comunităței italiene; 6) Spitalul institutului anglican „Speranța”; 7) Spitalul Franco-Român; 8) Spitalul militar „Regina Elisabeta"; 9) Spitalul Colțea; 10) Depoul S. T. R; 11)Ministerul de războiu, direcția intendenței; 12) Ministerul de războiu, direcția mobilizărei; .13) Ministerul de războiu, direcția remontei cavaleriei; 14) ministerul de războiu, fabrica II aug; 15) Regimentul 46; 16) C.corp. șI armată, divizia 4 teritorială; 17) Inspectoratul general al polițiilor; 18) Ministerul lucrărilor publice; 19) Institutul „Moteanu“; 20) Institutul Negoeanu; 21)Institutul Bolintineanu; 22) Școala de poduri și șosele; 23) Școala model; 24) Regimentul 21; 25) Atelierele „Albert Bayer“; 20) Spitalul „Despina Doamna"; 28) Depozitul central de unelte și material de geniu al armatei. Donațiunile din urmă către Asociațiune sunt: 1) Steaua Română 500 lei; 2) soc „Colombia (petrol) 500 lei; 3) soc. de petrol „Alpha" 300 lei; 4) Prima conduct. Buștaneni-Plopeni 200 lei; 5) Lazăr Elias 200 lei; 6) soc „Astra Română" 500 lei; 7) Centrala de lină 500 lei; 8) Banca Marmorosch-Blank 1000 lei; 9) soc. generală de gaz și electricitate 500 lei; 10) Banca Pieței 10 Un— S’au mai înscris pentru încălțăminte următoarele magazine și persoane: Magazinul „La americanul“ cu 10 perechi de ghete; d-na Nagi Anton cu 2 perechi de ghete. Au mai donat paturi de campanie pentru corpul de gardă al comandamentului Marei Legiuni, dna dr. Bethien. Nu risipiți apa. Stingeți luminițe cât mai curând. >